Teoria social-cognitivă: Modelul

învățării sociale

-Albert Bandura (1925…)-

 Nu toate comportamentele oamenilor se învață prin
întărire pozitivă și negativă directă.

 Multe dintre comportamentele oamenilor se învață prin

imitare și modelare.

 O persoană nu învață numai atunci când este

recompensată sau pedepsită, ci și atunci când privește o
altă persoană care este recompensată sau pedepsită.

 Teoria învățării observaționale (vicariante) – o persoană

poate învăța un comportament prin simpla observare a
unui model care realizează acel comportament.
 Învățarea este rezultatul interacțiunii dintre:

 Factorii de personalitate

 Mediu (factorii sociali)

 Comportament
 Factori personali (P)
(cogniţii, afecte, procese biologice)

Comportament
Mediu (M)
(C)

Modelul tridimensional al interacţiunii reciproce

(Bandura, 1982, p. 4)
 Originile concepției lui Bandura privind învățarea
observațională se regăsesc în cercetările inițiate de
N.E. Miller și J. Dollard (1941) asupra imitației ca tip
de comportament învățat.

 Imitația înseamnă apariția unei similitudini între

comportamentul unui model și cel al unui subiect, în
condițiile în care comportamentul primului a fost
servit drept model pentru comportamentul celui din
urmă.
 Cum se învață agresivitatea?

 Albert Bandura, Social Learning and his Bobo Doll

experiment, 1961.

 Se prezintă copiilor de grădiniță (36 băieți și 36 fete) un

film în care un model (femeie sau bărbat) este agresiv/nu
este agresiv cu o păpușă.

 Pentru acest comportament modelul este fie recompensat,

fie pedepsit, fie nu suportă nici o consecință (1963).

 Copiii manifestă mai multe comportamente agresive

atunci când comportamentul modelului este recompensat
decât atunci când este pedepsit.
 Învățarea vicariantă
sau
Învățarea fără încercare
 Definiție : Învățarea ca urmare a observării
comportamentului altuia și a consecințelor întăritoare
ale acestui comportament.

 Oamenii învață deseori numai observându-i pe ceilalți.

 O mare parte a învățării se produce prin expunerea la modele

de viață reală.

 Există o serie de factori care favorizează învățarea

observațională.
 Condiții/ factori care favorizează învățarea
observațională
 Atenția – observatorul trebuie să fie atent la acțiunile
modelului.

 Întăririle (pozitive sau negative) primite de model sunt

importante pentru învățarea unui comportament – Sunt
imitate comportamentele modelului care au fost
recompensate și nu cele care au fost pedepsite.

 Similaritatea dintre observator și model – Sunt imitate

modelele pe care observatorul le crede asemănătoare cu
sine în anumite privințe.
 Condiții/ factori care favorizează învățarea
observațională
 Motivația realizării comportamentului

 Sunt imitate mai des modelele cu statut superior decât

cele cu statut inferior.

 Interacțiunea pozitivă dintre model și observator

facilitează imitația.

 Sunt imitate mai curând comportamentele modelelor

competente decât cele ale modelelor incompetente.

 Analiza învățării prin observare

Faza Faza
Faza Faza
Reprod Motiv
Atenției Reținerii
ucerii ației
Implicații educaționale ale teoriei social cognitive

 A evidențiat rolul modelelor în educație și a identificat

condițiile în care acestea sunt eficiente pentru învățare.

 A explicat dezvoltarea ierarhică a factorilor

motivaționali.

 A analizat comparativ consecințele trăite ale

comportamentului și cele vicariante.

 A explicat rolul subiectului în întărirea propriilor

comportamente (contribuții la dezvoltarea teoriilor
autoreglării)
 Factori ce favorizează imitarea
comportamentului unui model
 Comportamente care au fost recompensate
 Modelele cu statut superior
 Modelele considerate competente
 Interacțiunea afectuasă dintre model și observator
 Modelele pe care observatorul le crede asemănatoare
în anumite privințe cu el însuși
 Modelele masculine sunt mai imitate decât cele
feminine
 A subliniat importanța conștientizării de către subiect a
relațiilor dintre comportamente și consecințe –
profesorul trebuie să creeze astfel de contingențe.
 Explicaţi şi exemplificaţi
fenomenul învăţării vicariante.
Când se poate dovedi eficientă
utilizarea acestui model de
învăţare?