i

...

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL XVII.
' • • f • {
. . If., (i ' .
1 Aprilie 1883, - 1 Mar+i e'-18B4.
U"fl • J

- . I

....
Redactor, ~~ ~-

~
. ' ,
y
. $ 4 . ~
...::... ..
_

- - - - ~
' . / ,._r,; ~
-..,
..,

, ... 1,, •

11
-. • ~ ...

-~ ...
~~i
, . ~£.#;• :~
<·,;:~.. ,,
~ , . - .. .,. .
,
1 ·,t; -~ ·:... (.
,. ,,~
IA~ ;t-, ·' .
TIPOGRAFIA N A.'f IONALA~ S~RADA ALEOSANDRI.
I I .t pl J\ •· \
I t>UI II )I.
L'
C,
\ , n -.r Ln PE ~~·ronL\ 1:0~1., ~1 1, 11
••

minus: un plu in caz de Prop~..

,t. l r
u-rt iunrn dr d , d1itkr o ·nti\mpla mai obicfo uit . u ' e t,,
ll Ill.111 -~~
, r1• R miillor dr I r ut nr,-ltatea cAnd lumea dli. indara.t, ce ca Ce U n ~~
a f111"•hll ff fl
. Pentr ~
• ' t I 4r .\ . D. X,n pol.
ncamulm omcnesc nu se mni ·r u f~i-; .\i
. li este, .'tit
in uncle ramun de clesvoltare az~ q ~,
·l
talit.atea e1 a·a rn totdcauna un Cln1 -'I\
v • Pe ~ti. '

N n! in tlmpuril" din unul\ ntat obicctul vutul omenirei. Fiecare fa pta s1i1,r it 41 •
. . d . OJrtenea8 i t
lt ~i pul ist.orici cr:lU cu totul r~u in\.c- ncli. cootme ec1 reproducerea u Cl is
. nor fa lo.
1 . pun'I cl i toria arc n dedure din rioare, ma1 mult un element nou Pte ah _
.1 ''<1:1
f•pt 1 tretutc inv \llUri de purtarc pcntra ~urabil. Formula sa ar fi deci a-,..' .c neu11i,. . en,
·
l d fa\ i viit-0are. Era oare-cum un re- a represinta elementul constant al ' 11l car
fapte· e
pert riu bo at de xperien\e adunat de rea- ne§ti, ea1~ x pe acel nou, care-i da. 1ollle.
. . . caractetu
curilc t.recut pre im-11\Aturn celor de apoi. scu o~eb1tor, 1stonc. 1
In n m~ urat.a catimc de fapte, adunate in Fiecare fapta noua deosebindu-
se de.
curgeru timpului, trebuca sa se gaseasca in cea veche, este invederat ca nimi· c, de,
/ c nu
totdeauna on model dopa care sa nc loam in fi tnai fal§ decal a se lua trecutul d P0ate
rept 1·
mmile de acumn. de purtare in timpul de fata. A§a d. e 1nie
Aceasta in\.elegere a istoriei era cu totul de netagaduit oa Frantia datoreRte · este
- '{ cea Ill'
re iUI. pentru temeiul foarte simplu, dar nu insemnata parte -a. inflorirei sale ·e ai
· · conotn·1
m i pu\in :i.dev~rat, ca faptele istoricc nu sc regimului introdus de Colbert. Oare l'ra ~
reproduc niciodata i ca ceea ce da unui fapt ar pute' ast az1, V ' f" V
· ara a-~1• periclita int nt1a
. , eresele
caractcrul scu de istoric, in dcosebire de sale econom1ce, sa se ntoarca la sistem
. . ., u1ma. i
faptele vie\ii de toate zilele, este tocmai ele- relm seu mnustru? Era pana mai dxu x •
" n~z1o
mentul osebitor, ca__re face din acest soiu de dogma ·primita oarecuin fara. discu•iun .
Y e Ill
fapte toldeauna imprejurari noue, ce nu au principiile politicei apusene: pastrarea intre-
mai fost §i nu vor mai fi niciodatli. Mancarea, gimei irnperatiei Otomane. Ca~ui barbat d
. e
beutura, somnul, Yia~a, moartea, na§terilc se stat, din terile care proclamau alta data aceasta
vor face totdeauna in acela§ mod §i aceste axioma, i-ar mai veni: oare in gand o asemene
fa pte se vor reproduce deapururea, fara nici idee? Irnprejurarile economice s'au schimbat
I
o schimbare in sinul omenirii. Din potriva, prin urrnare ~i linia de purtare, fata cu den-
cat ne-am . in~ala daca am vol sa esplicam sele au suferit o abatere din calea ce urma
aratarea unui genilt ca Shakespeare prin inainte. Acele politice s'au resturnat aproape
condit,iunile rare au facut cu putinta ivirea cu tot~l ; cum voim sa mai aplicam in faptele
lui Dante, sau cbca am aplira principiile actuale norme de purtare trase din esemplele
care dau sama de producerea artei plastice de mai nainte? ~i cu toate aceste, nevoile
la Greci, la dcsvoltarea extraordinara a mu- stint acelea~i. ~i astazi Frant,a vra s~ ajuug~
sicei in seculul nostru ? Ori cc fapt istoric sau sa se mant,ina la upremaµa economic!;
continc asupra. cclui trecut uu plus sau un ~i astazi esto de trelrnint,1 a oprl pe Uu~i
 I -.
.'IL R
,?"'
/-' . prca mult sprc ~udul Eur1Jpc1 :
~ • n1nta . x •1 l. P_e put ·rile cor1Jp(!n ncprc"ill c spr -I .!:::.,_/
11 111" . e ~i imprCJUrun c s au sc 11mhat : t11111,ina. Ac la lurru e poate ti cu tbl
dB titJI pur1l. ba dcci ~1. 1'dc1·1e de pus rn . apli-
di' 8cbtlll dr I• nl de-iqrre Au hia d i d nodlm!otul
for e ojunge la accst result.at. nc ·· lei·'uc 11 doua drame poatc fi p tnt ind
,e ea s
e spr . •storia nu poatc culegc model , ,le pcntru un \·iitor mai in,leplrtat inclt nn-ota
r)f dee• i
p:1cl . fapte trccute sprc a fi urmutc i11 ~ractic,~ . r~ nu fie ni i a de marl', ca in
rt.11re d•: cstc scopul invctJlturei sale? I casul J 11n:1ci.
P0 car

I
. 11 • t .
\°jitor, de W!admt, ca. 1s oria cstc tot ma- Sa luira alt cscmp\u din politica interioart
~tl e~.te rului. ca. aprinde faclia sa la trecut · a terilor : mi~carea sociali t.A. Nu 1e poa~
fJlto ' . .
~stra tumina timpunle ce au sl fie; msli. ta.gldul ca esista in lume O cl,e tiune aociall
peotrll ~uantA finl, dar nu mai pu\in insem- ~i indata ce se aflll in fiin\l elementele
este O ~ tllodul cum istoria devine invata- ale unei probleme, ea nu mai poate fi neco.-
,:i
tJ,- 1n
ua resentului ~i conducetoarea viitorului. noscuta, Jasata Ja o pane, afarl doar de voim
1.oarca dp. zit indreptarilc ce le iau faptele din -ea propa~irea si fie in totdeauna. inso\itl de
, stu ia -
E3 • catll sa-~i dea sama despre drumul sangele, tlacirile ~i bllstemurile ~evolu\iunilor.
t.rCcut ~• . •. .
r apuca 10. vntor. Nu este vorba dec1 Esistl deci o problemi social!. ~i necuno~erea
ce-1 vo
uca Ia fapte noue teorii scoase din ei -din partea guvernelor au zldlrit--o tot mai
de a aP . .
ele vethi, ci de a deduce dm o sene de mul~ ~i au· fi.cut-o si apuce pe cAi din ce
a: te esen\a directiunii lot ~i apoi de a ajuta, in ce mai estravagante, din ce in ce mai a-
f p ·avnd sau retinend aceasta direc\iune, des- \ batute de la adever. De la ideea cea prea
favo1 Y - - : ·
fa urarea faptelor viitoare, in sensul yr~pa- sanatoasa, ca propor,iunea dintre venitul ca-
.~.. oroenirei Ntt po ate fi deci scopul istoriei pitalului ~i acel al muucei nu corespunde pe
~lfll ' . .
.e a ne invap ce este de fa..cut m fie ce caz deplin cu principiile ju~ti\iei, au ajuns -astizi
d
concret, .ci numa~ cat de a regu-ia· in mod cu a se nega chiar formele ·v.eclnice in care este
totul general purtarea noastra fa\li. cu des:701- turnata civilizatia omeneasca, a tagadnl legi-
tarea istorica de· pan a acuma, §i in veder~a timitatea proprieta\ii, a famili~i, a mo~temrii
celei viitoare. · ~i a sta~ului,- fara de care forme civi1iza1ia,
Sa luam cateva esemple. ba 'chiar esisten!a omenirii, ca atare, pe pa-
Se dovede~te intr'un mod evident din des- ment _este cu neputin\a, fara de care ·densa
voltarea istorica de -pana acuma neinlaturabila este osindita a se intoarce eara~i in pa.durile
disparitiune a imperatiei turce~ti de pe carta ~i vagaunile de unde au scos-o tocmai per-
Europei. In loc ca silintele politicilor sa mearga fectio~~rea, tot .mai amenunµta a acestor forme
intr'acolo de .a indeparta pe cat se poate a- ale esistentei omene~ti. _
ceasta implinire fatala a unui fapt neinlatu: Din desvoltarea chestiunei sociale inva\,am
rabil, ar fi rnai bine sa se gandeas-ca ·de pe deci un principiu mare ~i binefacetor, acela
acuma cu ce sa inlocueasca acel putrcd ele- de a ajuta aftarea unui mod mai echitabil de
ment ~i sa iee mesurile de trebuinta, 'pentru repartitie a ca~tigului, daca nu voim ca cei
cairnPrimrea
. acestui evencment sa nu gaseasca interesa\i sa ~i-1 iee singur, cand atunci osci-
 Ja,,unea imprim fl wci tl jii ra ti ah I de i t-0ricc. 0 pagi1111 frum on. li. de j t .
or 1c ~
viol nu ind t ace ta ,-a trebul 4 c datiuc adcscori sii trcacA drept ade,·crurt ' <({'l~
. .. Pareti
IBUlt timp pin •-;i r gucasc echilibrul ea ~i faptclo ccIc ma, gre~1te. A~a Tac·t ~
1, lleft
fire~- stil m4estru pare cA curge cliiar din !'\ii
f • • •
Clio ditc apretum gre~,te n'au res II
Pana IUi
R l'oluli• ca mare francrzA nc-au arilta.t
, . . ~ 1·1 P~ndit "'
undo poat c otlucc necuno tin(a tcudintclor . :isupra rpocc1 1mpera , or romani ~i 1 ,,
• • • x • ' Ht[l)ai c•
un i po e ~i impotrh·irea in r:ipli(inntd la rritica rca mat rngcn10as.., 111 mni st;'I . i4t
,,n11to
dreptdc c rcri ale unui timp. Oare omcniren a putot instir~it sii. iulesncasca aclerci· . lit(;
. u1u, 1.8
81 nu inrefc pufini mintc? Oare s! nu lie baucla ac;upra farmeculu1 povestirii. -

ca in tare de :L jertfl ccva din iutcresul c-
goi tic al uoor cla r, atanci c4m1 vede ca pc-
ricolul ~c apropie? A se susfi11e asemenca
locruri, ar ti a sc de pera de propa~ire §i de
h1minl. Noi crcdem tormni di istorin e rue-
nitl a aducc aceasta priiacioasa schimbarc in
purtarea omcnirii, ~i arS.Wlndu-i in cotro merge
direcfiunea viitorului, sil.-i dee la indamana
mijloacele de a preintimpina pericolele. Daca
istoria ar fi sA ajunga la rolul ce e menitA
a-1 ave in viata omcnirii, atunci ca ar trebui
sA i.n.chidil era revolutiunilor §i sa U§nreze
chiar intre popoare accle crise fatale; care
reinoiudu-se din dtnd in cilnd, manjesc cu
sange omenesc tablele istoriei.
Potrivif cu intelegerea mai dreapta a sco-
pului istoriei, s'a _schimbat §i modul ei de
tratare. In vremurile wai vechi, istoria era
mai mult o arta ~i productiunilc sale crau
clasate mai curend intre operele literare. In
timparilc noastre, _istoria tinde a deveni o
..,c;tiin/a §i lucrarile, dirora densa da na§tere da.t §i el na~tere la lucrari ncpcritoare, pre-
sunt a~ezate, intre produceriJc §tiintifiee, al:Huri
cu acele ale economiei politico ~i filosofiei,
adica ale ~tiintelor morale- sau neperfe~te. In
vremurile mai vechi, istoria era foarte de a-
proape inrudita cu povestea, §i Iucrarile celc
mai putin controlate, aprctuirile cele mai ris-
cate luau pare-ca un loc firesc in scrierile
Dar chiar serforile acelc ce respecta
Q tn .
mult drepturile adeverului, tot nu se a,
• . . PU1cau
Jeplida de s1stcmul de 1de1 caruia ele .
0
v • eau
'
sa sluJeas(·a., anume de a aduna o comoa x
r~ de
fapte in care presentul sli poata spicui
• • V Illo.
delo de purtare, §1 dec1 rautau in espun
erea
lor sli reproduca iQ:tintea ochiului ·minfii 0
r oas.
tre faptc pctrecute, sale zagraveasca cu colon
a~a de vii, incat timpul trecut in fonnele
sale disparute sa se intoarca un moment in
fanta sia noastra, cu ajutorul inc~ipuirii sl
putem cara§ reconstrui ceea ce a fost, pentru
a p~te mai bine compara trecutul cu prcsentul
§i a deduce mai U§Or principiile ani).loage de
purtare. Intr'un cuvent, tot lucrare de arij
facea/ istoriogr:afia, caci indreptanda-se catra
imaginaFa care trebuea sa reinvie in mintea
uoastra formele trecutului, ea lucra asupra
a·celci pa.rti a suflctului uostru in care icoa-
nelc ~i nu not,iunilc sc inchcaga in toturi com-
plexe. Acest mod de a serie istoria, care au
cum acele ale lui Barante, Michelet, cei doi
Thieny, Macaulay represinta ~.are-cam tre-
cerea intre istoria ca impresiane personala
a cclui ce o scrie §i istoria in stadiul ~ti-
intific. El §terge personalitatca scriitorului
~i-1 face sa disparit indaratul adcrerulni. A·
cesta inccpc a fl singura tinta a istoricului

riid
 ·a ~1r1 L·r Df. 1, T RT.\ P.oM. ~Ir.on
LEC'fll '"E.\ OE M:., nm&RF. A l l ;-, '
fiind multiple i uriatc, clc c pot mni u~or
de pen i cu toate cl nimcoe nu rn put~
ajung a le da la luminA pc tontc totu~ celc
mti in cmnatc vor apir 11 in totdeaunu inde tul
de llmurite, pentru a da choea in\elegerii
faptului iotAmplat. Deaccea se obsen-1 cA dis-
co\iuuilc istorice e urmAresc de obiceiu a. upra
faptelor mai mici ~i mai ueiosemnate, asupra
unor imprejurlri singuratice, precum de e-
semplu : cltl parte a luat Polonezii in 1683
la eliberarea Vienei, pe ciind faptele cele mari
i toricc, precum revolu\ia francezi\ din 1789,
inriorirea mi~cil.rii ~tiin\ifice asupra civilisa-
\iunii seculului al XlX-le, causele resboaelor
purtate de Ro~i incontra imperaFei otomane,
~i elite altele snnt cu toatele analisate ~i cu -
noscute cu o precisiune ce nu lasa nim1c de
dorit.
Insamni!. oare aceasta ca istoria trebue sa
se ocupe numai cat de abstractiuni ~i sa lase
in pli.rasire faptele concrete? 0 abstractiune,
pentru a ave o valoare, trebue sa fie culeasa
de pe ni~te fapte positive, caci daca va fi
resultatul inchipuirii, va induce in lotdeauna
in eroare. Prin urmare, istoria de astazi se
baseaza tocmai pe cercetarca cea mai amli.-
- .
nuntita. a faptelor singuratice_ ~i miile de
scrieri istorice, care trateaza cu toatele impre-
jurari in aparenta neinsemuate din viata po-
poarelor, fac singure cu putinta sintesele cele
mari §i admirabile ce es din pana scriitorilor
de geniu.
Am spus insa ca pentru faptele inici, spu-
sele contimpuranilor pot .u~or sa se in~ele.
A~a este. Dar oare istoria intrebuinteaza ca
isvoare numai spusele contimpuranilor? Isto-
riografia timpului nostru arata o tendinta foarte
imbucuratoare, aceea de a da tot mai putina
. . -
--=== -
creza.re crouicilor ~i a c baza ma·
t ale
ni~to isronre care aveau cu totul s Ile:
. . . at1 6
deciit istona, atunc1 clind ele au f . co~,
ost tn
mite. Documentc private sau publfce . tot,
.. • 1
' IU Cf
t,iuni medal11, monez1, crmt.ece popora P·
1 ' Ile I
. l I
obicciuri, eatl matcna u din care ia ' e bi.
-. . na~ll.!r
istoria timpuIm uostru ~1 cronicele
-au 1· e
riile nu mai sjlnt crezutc, decat atun . to.
• • Ct cand
sunt venficate de ace~b marturi nee .
on~tiu1·
ai timpului trecut. Apoi oare se poate . . 1
. snst,ne
ei nesiguranta ce mtovara~e~te martu ...
l'ls1r11e
facute cu con~tiinta ale .oamenilor ar co
. . ' lllpro.
mite ~i deduc~rnmle ce le trage mintea no
. . . astr~
in mod logic dm rema~1tele uecon~tiute ale
acti vitatii lor?
Istorfografia timpului nostru urmarei:te
, dec1.
doue scopuri, care de~i in aparenia _cu totuJ
deosebite, lovesc cu toate aceste in aceea~i
tinta. Cercetarea amarunta a trecutului ~L
precisarea pe cat se poate a faptelor acestuia .
sintesa
. ideilor generale deduse din studiul a-'
- , ,. ........,......_ ,____...-- ...._.,:,,,~..,- '
cestui matelj_~ __p.o_sitiv. Ea parase§te pe zi ce
merge rein-vierea icoanelor trecute in mintea
noastra §~ inlocue~te imaginile cu idei, ce se
indreapta tot mai mult catrli. raiilJne, c!tra
spiritul §tiintific.
Stilul cercetator parltse§te §i el din ce in
ce florile bogate ale retoricei §i devirle rece ~i
!impede. Cetirea istoriei nu mai este o pe•
trecere a timpului, ca aceea a unqi roman ;
ea cei·e o incordare a mintei uoastre, pretinde
mai multii. osteneala, dar multame§te prin mai
mult folos. Istoria nu mai este o musa, care
inspira pe scriitor ; ea este insa§i ratiunea ce
oe vorbe~te, imbrli.catli in fapte positive. Clio
stau coborit de pe piedestalul seu ~i au lasat
locul spiritului rece §i scrutator.
lstoria insa are afarli. de acest scop curat
,
~
. al intclegerca pre cntului ~i luminarea
at ,011 ,
r_. olui, ~i un efoct nsupra sufletulni omeoesc
"11tor . , pl iri vcdnic soitoare, n unei prefau-ri ne-
e se tine de partca pas1onala a acestuia:
cS:ducc jn cl o adiincil. emot iune. Ea impiir-
p~'icste caractcrul tnturor ~tiintclor care e te
a~ ' . . d
e a atinge ~1 m mo moral suflctul no tru,
!e a•I inllp in propria lui fiinfA, atuuci cand Xatura este in ori cc ca strlinl de fiinµ Jo.i.
. este adev~rul.
JJrtV 'I
CAnd astronomul calculeazi1 orbitele neme-
surate ale planetelor, sau urmlre~te mersul
}or prin spatiurile cere~ti, se poate oare ca en durerile ~i pl:icerilc sale, nu este declt on
sufletul seu sl1 remi1e nepisator inaintea re-
uular.itll.tii celei admirabile a univer~ulai? Tot
i,
a~a anatomul cAnd desfac~ sub microscop or-
ganismele cele mai delicate, nu remiine el tot
atat de uimit inaintea nesfir~itului de mic, ca
~i astronomul inaintea nesfir§itului de mare?
Sli. se observe un lucru ; mai toii oamenii mari
'
de ~tiintA, care au stat fata in fata cu maretia
creatiunii, au admis esistent a lui Dumnezeu §i
nnmai cat unii uin filosofii cei ce privesc lumea
prin ochelarii metafisicei, an putut sa o taga-
dueasca. Contemplarea directa a naturei in
splendoarea ~i varietatea ei nes:fir§ita, nu poate
sa-1 lase pe om cq sufletul rece. _Inima lui
incepe a bate, sangele i se poarta. mai rapede
prin artere ~i in fierberea gandirilor sale, el
I
atribue o causa suprema acestui efect atat de
neinteles.
Ceea ce natura ne arata. in spatiu, istoria
.. repeteaza in timp. ·Acolo intindere fara mar-
gini, dincoace curgere farll capat. Spatial
tae universul in curmezi§, timpi.Il el stratae
in lungul sea. In ambele casuri insll mintea
se love§te de nesfir§it, ~i recazend asupra ei
insa~i se convinge cat de mica este ea, fata
cu totul ce o incunjoara.
Aceasta priveli§te a unei desfa§urari nein-
Conv. Lit. Vol. XVll, No. s, c. 39.
- ---
ceta~ de fapte uneJe din altele a onei pro-
rontcnitc de forme, de ico:ioe ooue, poate
ra ll rrmanr, fa rA d •<· a"'upra offetola.i o-
ruenr- c? ~i !l ob-en-e, cu e4t istoria sU
intr·u Jrrfatu ra rnai intimA cu inima ()fflOlui r
Ea-i este esterioar4 ~i nu poate sl o pltrnn-
dd. Istoria din potrifi fiind dcsf~orarea iosq
a sufletolui omenesc en gAndirile, cu patimile, /
lung echou al propriei sale voci. Pe clnd na-
tura vurbe~te omului un dialect striin, istoria
se indreapti catr:1 deusul in insn~ graiul pl-
rintilor sei.
~i pare ril natura au ingrijit anume ca
istoria sa se lipeasc4 mai strins de sufletnl
omului. Ea au restrins cercarile in sinnl cA-
rora se indepline~te in ni~te sfere concentrice
tot mai apropiate de individualitatea ome-
f
neasca. Au alcatuit in jurul sea, afara de
cereal eel mare al omcnirii, acel al rasei, po-
porului, provinciei, ora§ului, neamului §i fa-
miliei sale. Cea mai puternica din aceste le-
....___.__,__ - .,,.. .. -- -
~ -. ;:,,:;-:--
gaturi este aceea a poporului care apare 9i
·------
in a ara in · tip, limba, naravuri -§i obiceiuri.
Deaceea de nimica nu se leaga individualitatea
omenea13ca mai tare derat de poporul seu §i
numai atata timp trae~te el ca om, ca element
de cultur.1. §i de propi'i§ii;e, cat timp i~i iube~e
poporul, diu c~re face parte. Popoarelc din
care au disparut patr10t1smul, sant moarte \
pentru istorie: ele mai traesc ca indivizi; ca
colectivitati ce au sa joace un rol in istoria
omenirii, ele au incetat de a mai esista.
Daca istorin ins~ in genere te face sa iu-
be§ti omenirea, istoria poporului din care foci
parte va deschide in1ma ta clltra densul. Nu
 r(bt'I.Cl r,t 1. TOIU..\ ROfil.SlliOR- .,C'HITE hlx . lflLJ
- -~::::. -
_
. .
~It
~

e5tc dcci pnt('t car(' sA i1wieze mni tare cc ,·cncnn la halciu, e~eau din ca el
demcni\i de pocniturile hiciului 1: · • e 1{it ,
patrioti mul de M i torin propiului t~u popor. "' llll\11· ,.
Nu c tc dcci mijloc mai puternic de a a i- clU~tori sii-~i aleagiL o locuin\,\. \' re. an ri..
~ura traiul sen indclungat in omcnire ~i con- d\reia i s· ar pute da, f(Lrl\ rca m:i- ~ Zi,lir
, tn1ca
lucrnrea sa la i Mnzile chiliza\iei, decl'Lt tu- ten\ic, numcle de otcl nici uu . e Pt~.
Polllen
1\iul i toriei ale. in ora~ul n.ccsta, cu toate ca nu e to e, .
. . d b. CIIJai
insemnat ; 1mpms c tre um\i CRt· n~.
' •, I fr.
' .I. x t. t. ara 1
doealii. s1 1t s~- 1.1 caut1 un adapost ir1 n.
Cele 1
murdare c~rcime, cc poarta numeJe d lllai
~i in care do~amelele de pe jos sunt e han1
inlocuite cu lut; me hotarii sa iau a.de~
0
intr'o casa part1cu . Iarax ~1• gi.lsn
x ..
in curen !ifiae
· · d lln
adapost destul de potr1v1t. Obosit de cMd
SCHITE (\in MOLDOYA. zilei me intinsei fara multa pregatire Ura
. d .. . 1· b VPe Un
de W. Kotzelllle. •) divan, om m 1m a germana noapte bu
gazdelor, ele imi respunsere romaneRte . ~
y ' ~I a-
dormii.
Un sgomot, alcatuit din cele mai feliurite
IY .
elemente, me de~tepta a doua zi de dimineai·a.
Iarmaro cu l Sfe.ntulu.i l_lie d in Folticeni.
Mii de glasuri acoperite de strigatul traganat
al unui Ger~etor, cantecul scartiitor al unui
fla~net, cateva vioare tot atat de placute din
vecinatate, trasuri ce goneau in tipetul suru-
.B!lciul eel mai insemnat din Moldova, este giilor ~i pocnetul bicelor, ~i multe alte ase-
balciul sau iarmarocul Sfantului Ilic (~a numit menea, faceau un a~a concert, incat de somn
dupa zioa Sfantului Ilie, ce cade la 20 lulie st. v.) nici vorba nu mai putea fi. Me a~ezai cu
~i se face pe fiecare an, in ora~ul Folticeni. Ve- cafoaoa la fereastra deschisa ; o minunata zi
nisem de curend in tara ~i deaceea me pova- de vara lumina cele ce se petreceau afara.
tuire foa!te mult sa merg sa vM balciul, daca 0 stare sufl.eteasca cu totul deosebita stapa-
voeam sa cunosc multe din obiceiurile ~i din ne~te pe om cand ~ede a~a lini~tit, inconjurat
felul de viata al Moldovei ; me ~i fulosii de de lucruri de tot necunoscute ; cu cat ei este
un prilej bun pentru a face caletoria cu in- dat mai des sa faca bligari de sama in ieri
lesnire. straine, cu atlit mai mult se de~teapta cosmo-
De~i plecasem destul de dimineata din Ia~i, politul inti·'ensul. Dar de vrea sa-~i pue la
nu ajunsei in Folticeni decat dupa ce inopt.ase incercare iubirea pentru tara lui, n'are deciit
bine. Ulitele erau pustii ~i. numai proprietarii sa se intrebe: cui ti-ar fi mai drag so. isto·
care mai aveau incaperi goale pentru musafirii 1rise~ti cele ce ~i s'a intilmplat in via\a·?
*) Vezi Conv. Lit. a. c. p. 142. An. XVI, p. 124 ~i 305. Cu toatil placerea cu care fumam tutunul
 Fclul plii •uf ., i pri111 itor :il .\J,ild ow·11il1or. 1,11i il j i
la ii toal . tr('l,ilt- n r:1. 1. r,1111111 :-< •t n m:11 ~,ti; :i n:1-
tur('i in ,al,•a . 'J;i11 ;l' 11l ni. ;i 111 arcn, pulrre _1:illla-
~otita de. pr Croni a lni Hur.
duitoar<· :i r1•lor .;rpt · i:i,·11r1rr :1~<'7.:'tf un I , lunC!,l
altrlo. :\ ',11 11 rnil sa ,·0 rl,t•.~t d , l1nal ,J ficnt.
rJ c re11111:i ti:-: mu rl frnia ~i :1 lt I • dal' m,1 ,·,·w1 · ~ l'unvorbirilc Litcrnrc " de la. 1 Octombre
cu ochi i lllt' i famiiduiri 1le 11r ,_Tczuf. . 11ali. a I hi-
J,' 2. :.1 11 pulilica un ·tndi u al d-lni A. l Phi-
mici, dcwcd<'~ lc de la cca inl:\ i prh·irP. ,. for cP
:-e prircp, 1,og:1( ia. i:--voarelor. Cin o ar ml . a ~tic lipp idc <le. pre Omni a lzci Hur. Studiul d-lui
mni 1111111 ,icsprr di·nselc, n·nrc <lct::it s:i t'it 'asc:t Pli ilippi dc c. tc al dc,il , uc'. ·prc aceasta. Cro-
o cnrtc api,rnfa i11 la~i ~i RTi. ii de ,lodornl Sfcc n0. , 11i cu . dupu nl tl-lui Ci r. I. Laho\'ari, publicat
iuhit ~i stimat en om ~i ra ,loctor. in "UeYi ta Homanri" tlin 18G 1, pa~. 533,
Dup:i cum 110 infch:isc erilm ,le nwi uai ntc, tot i
qq (Bucure~ti). Deuscbirea intrc accste doue
cei cc Vt'niseri:- m la :·rnni r, nc prnµ-ate am sri 111L-
rlisim Mil o In 22 Au gust. Se~ra in ajunul ple- studii cstc ca d-nul Laho,·ari atlmitc ca ade-
dirii tot meidnnnl era pli11 de care ; sirinsul ~i verata Cronica Jui Ilur, pc dind d-nu-l Plli-
inc:l rcatul t,ini't toat:"1 no_Hptcat chinr cei ·ce is- , lippide aruncii peste ca velul indoelei. (1 )
pri'wisen'! de a~ezat lucrn-rile 101~nu se pnt'eau ganrB
Snnt 26 de- ani, de. ~and aparu in Ia~i
la somn din priciu~ strigatelor ~i alergaturilor cc-
lorlalp. In rev~rsatul zorilor _se gatire mnsicanpi Cronica lui Hur (2). Profesorul Gbeorgl~e Sli.-
de plecare cl\ntitnd u.n imn religios de adio, ~i multi ulescu din la~i, a scris asupra ei un glosar,
compuneatt in sufletul lor cuvintele. pentru acest publicat de d-nul Teodor Co.drescu in ,,Bu-
_ca.ntec, spi·e a se rugalui Dnmnezeu. sa le priasdt ciumul Roman« . (3)
cura far,uta; apoi se porni toaUt lumea, Ungurii
in fruntea tuturo_ra. D~r . ~irul ~rasurilor era ·n~~
Imi aduc ·aminte; cate controYersc ~t cate
de htng, inm\t abia jumetate de caletori se putean critici> Cronica lui Hur, ridica in la§i laJ856.
/ bucu_ra de valturile ~i de polcif e ce .resunau prin Multi, foarte multi, o consiaerau ca un act
--
munfi pentru cea din urma data in acel an. indoelnic; altii sustincau ca e ,adeverata, ca
La Tergul-Ocnei ne clespartirem. Fiecare din
· ea este un fragmen_t. pretios din vechia noastra
noi ponrncise sa-l a~tepte acolo trasura ~i caiii.
r o~taJignii ple~au unii dupa altii; rnulte ba-smale literatura. Atunci dornnea in Moldova ne-
albe se mai vedeau sburancl ·_ prin norii de praf, uitatul ~i de fericitii pornenire Grigorie A-
c.a Sl'lllll de zio~_ buna ;' mai nimeni ' nu remase ·e -lexandru Ghica Voevod. Acest domu pe
nepasator h~ ceP, din uf~a stringere de mana. langa multele imbunatitiri aduse terii, pe
ll Bun remas Slanic! I~a revedere ... poatc!
Uinga luptele sale patriotice pentru progresul
§i .pentru ·uuirea Ro)llanilor, pe Hinga faptelc
A.
sale ~ari, intre care desfiintarea robiei, se
intcresa foarte mult . la instrnctiunea . publica
\ ~i la istoria Terii ; el public1'. la 1853 Gro-
f (1) D-nul Philippide nu arunca numai velul incloelei, ci
I1 contest.a in mod absolut autenticitatea acestui document.
Nota Red.
I
I
(2) fragment istoric, scris in limba Romana, din 1495.
Secs la lumina in Moldova la 1856. - la~i, Tipograna In-
stitutulni . Albinei.
I (3) Ja~i, 1881, No. 0-10, pag. 393-408 ~i 442--1-4.50.
 1·
I

in trC'i volume) cu propria \ ,,crare a,cti a _o face ~n Hnire cu ,1

nira lHi \'i,iwi ( I I C \I \
·~ . cl d:\rui valaturi iu lu~i ~i in \ ,,C. Hurmuzac n, Joloucl i\Iihail Co,,; \ .
chcttU(':\111 .
.I lt \ ccimi de mil de galbcni
·r L . c.•
r Aga . aurmn, ,")patar la1. s~l
' >.:iillni
t~II\
.ltc orn~r nm c 7. • • . ,, • •ll est11 ·,
..
tot din :iverra. i-a propric: pentru osp1cnm, r I. ?odi_escu, Aga D. Bo~1~ca, ::\itnio1~ j:~ 1
1
scoli i c:isc dC biucfacere ' care 1:i astazi c- r . ,, nutm ~ Post. Gh. Asach1.
1
'I ( ( . '~t.

~ i·U\. Grigoric Ghica, vezend Cronica lui Hur ·1 (8ubs.) Gr. Ghic~ Vo_evo,l.
·
i in manu cnpt 1· t·1po.n·txi., numl o comlSl
!( ·· ·une (L. S. D)
·
, No. 223.
de oamcni erudi\i ca s·o cerceteze. Eata Sccretar Statnlui
() fi ul \ui Gri(foric Ghica, adrc at eatra. fiecare 1 (Subs.) J r·1 •
1 • 1111·r1
o Director, Jl. j., ·.
~ f ' 01 llltJ
mcmbru in partc a Comisiunii numitc a se II '(e Seqiei, .J. An,,; .
9 ch,J11
I Sec\ia I din Secretariatul de Stat
ro tl a. u1m1. Cronicei lni Hur, duprt copia cc l No. 31.
I

\lii trez de atunci. 185G, Innic in 7 zile.

Noi
Grigorie Alexanclru Ghica Voevocl Dar Comisiunea _n'a apucat sa saver~n
1~a~ca
Gu mila lui Dmnneze·u studiul ~i lucrarea ei. ·Tara intra atunti in
Dom.11 fcrei Molclovei. luptc mari §i ane'voioase; cei mai multi din
Cinstit creuincios boer al Domnici mcle, membrii Comisiunii, .erau dintre clipitenii\e
d-tu. Vornice AlccQ Donici. luptatorilor. Eta lripta pentru , revindecarea
,,lfra.gmcntul istoric. ce poarta data rmu:ui drepturilor ~i p~ntru reaJizarea dorintelor Ro.
,, 14%, care · de c-urend prii tipai· s'au dat la mlinilor.
,,lnmina, au \intit ~i a Noastra luareami.Iite Domnia lui Grigorie Ghfoa Voevod avea
,, prin descrierca de oarecare evenimente, drep- sa se sfir~easdl in Iulie 18&6. El se pusese
,, turi politice, administrative ~i no\iuni, com- in capul ideilor liberale ~i ceru, ca Domn ~i
"plect.and o parte in de~ertul Istoriei Patriei. ca Roman, de la Marile Puteri, Unirea ~i re-
,,Fragmentul formeaza anca un document fi - formele dorite de Tara. 0 scrisoare viziriala
,,lologic in ve.chia limba Romana, incat poate anun~b. lui Grigorie' Ghica ca Domnia sa se
,, contribul a arunca o noua lumina asupra sfir~e~te, imp1inindu-se cei §Cpte ani din Corr-
,,unor materii atat d.e prttin exploatate. ven\iunea de la Balta-Liman. Scrisoarea adaoga
,, Drept care am socotit de cuviin\a a re- ca Inalta Poarta ar fi dorit ca Domnia sa i
,, comanda acest fragmep.t Dumilorvoastre, care se prelungeasca, clar ell. vezendu-1 in fruntea
,, prin . ocupa\ii literare ~i archeologice, ave\i acelor mi~cari, au trebuit sa profite de ter·
,, cuno§tin\a trebuitoare de a-l cerceia cu pe- menul fatal. Grigorie Ghica puse mai pre
,, trundere, ca iJ,upa aceasta ~nvre.dnicind, sa sus intereselc 'l'erii, decat Domnia. .. El pu·
,,se poata adopta ca un document autentic, 9i blica. un manifest memorabil catra 7-arii,(1),
,,ci se inregistra ca o parte q, Istoriei Patriei, ~i plectt in Franta, unde a ~i murit.
,,pentru a careia lamurire prin al . d-v. zel A~a dar Cronica lui Hur, chiar din ziua
,,luminat, veµ adaugi un serviciu important ; ivirii sale, la 18GG, ridicu. in<locli serioase, ~i
,,incuno~tiin\indu-ve totodata ca ace~sta lu- (!) Vezi Bulctinul Oticia\ al "Iol l . _,. G
' " l OV()I ulll 18u .
 NOTIT,\ J1J•:~,m (Rf1NJ(;,\ I. I Hl:R - c 1 .
_ - E A cO'
ta dcsprc ca a fo t pusil. in mi~f·arc 1
jndccn 'J' .. V , •c
. biur Domnul . cru. om c punc intr·u11 nu-
:er viitor nl "Convorhirilor"' p~rerca noastrli.
·c Cronfoa lui Hur.
dcspl ·
Afr.,:andrn Papadopul-Calimah.
Cine a scos pe Allam ~i pe Eva
din rain.
SN OAVA.
Cand a -xoit Dµmnezeu_. sa goneasca pe
Adam .§i pe Eva din raiu, pentru gre~ala lor
cca nesocotita, giisl cu cale sa trimita pe
Gabor, anger unguresc, ca sa aduca la inde-
plinire hot1irirea -sa cea nestramutata.
Talpo~ul de Gabor, cum priml porunca1 in-
tr'un suflet sc duse acasa -de-~i scoase d~
sub pat cismelc -ccle mari cu talpa de trei
degete ~i cu ni~te pinteni de - doi coti ~i ru-
geniti, ~i se baga in ele ; dupii ce-~i trase -
uadragii, ce tipau pe picioarele Jui de strimti
ce erau, se imbraca cu o atila ce avea ni~te
nasturi de tinichea alba ·cat pumnul de mari,
i§i unse must.etele cu seu ~i le resucl de sta-
teau la buzele lui ca ni~te tapoae, i~i puse in
cap un fleac de cauc, poreclit paHirie, §i-~i
infipse pipa 'in panglica ei, i§i puse punga de
tutun in buzunar de la care lasa sa-i aterne
afara legaturilc in verful carora , era prins
carligelul cu care i§i curatea pipa, §i a~a,
. 1·,·,
n ; ADA l ::I n . t:r.\ 1'1S ll\ lL
ftulul, cu Jiicptul inai1:tc n-ni I. Atlam ca · · 1
faea cu1111srut lioturirca dumn ·zcen. ell.
Adam ~i Em O f •clir , r rzl'odu-1 , ii11d.
Ei socotcau c cinr ~tic er marr trcnl>a. eslt·
de dcnsnl.
Talpo~ul, cum l l'ZU J>C Eva i. i picrdu cum-
petul. I sc parit a fi foarte fromoasi, . i c
fl taci e de tot.
Eva simtl cu cine arc a face, ~i zise .incct
lui Adam :
n La a pe mine sa fac ce ~till cu.
~i unde-mi intinse o masii de pAnza curata
ca fulgul. Pc ea puse pane, o cratitli cu pa-
picra§ §i mai multe cane cu vin. Apoi c-
§indu-i inainte, el pofti sa se ospeteze.
Angerul Gabor, se vede ca era. fllimand,
ori din lacomie, ca unde incepu a imbnca de
pare ca se bateau doi lupi la gura Jui . J_.ua
Qd~ d}n leg~~~ §i _de trei ori duc~a. cana
cu vin la gura §i-i sufla fo fund. Mit"nc·a: §i
beu pana zise ca nu e el. Din cand in clind
.se tot uita la Eva §i-§i resucea musteat,a.
Eva se prefacea ca nu intelege ce vrea
Gabor §i-~i cauta de treaba ; eara el prilostit
de nu_rii Evei, ~i pierdut de dragoste, de§erta
mereu la cane cu vin §i manca in ne§tire
pana ce-i sarire nasturii de la atila cu care
era imbracat.
Acum nu mai era al seu, §i ajuns de vin,
-- ba anca beat mort, cum se zice, -·- incepu
a mormal ni~te cuvinte pe c+i-re abia le mai
inteleai. El zicea :
,,No! aici curgc vinul ca in Dunarea noastra,
este §i mlincare destula ~i femec frumoasa ;
aici sa me chefuesc.
~i dupa ce mai beu nu se mai putu Fne
in sus ~i cazi1 mototol sub masa, undo zacu
trei zile ~i trei nopti.
 . " [ r·1 ,· r:r
.., . . pr Al •.\ \I · ·\ PI~ R.\I L".
('l>E .\ · c 0 . .. _

. a tr:1. pentrn ce I uance ~i ··a lIC,:i. Sncot.en. cl' <are

• u
a facr,
I;i uitase, rcdc\i dumnr, o . .
' en cIc~n1 de (;al.J or. Flnrian fai:11 te ~t1u .: ·'1~
' ·111 roma11c c, dupil. cc rn ulicu r:ut . r:1
rcni1c.1 0 r •·1 de alti\.-dntil. ncmcr-I b\.nge,
1 sc stcrse cu maueca came:-ei la
.,.d.l I ul r,rclc I II . tr l
' trc II ' •, . . • . ' , %1·,
11
" ' c ci1i ca trimi ·c un 1a• c,
• "· nccstm•. - wcr s1. dnpi~x cc e mchma, sc scula tlc la
. Ina~a,
. 1·mca. co. JJorm1c11 . El c Hema
mc1ab t·r sc\-1. nnr ' . ca., cl .,~tiea.
Vez1 . ca vernsc cu . lu1·. hu. .
de c i. n, ••gcr romauc ·c i-i-1
,. f'lon, I(
' .m. iirci11u.
_ . pc 1
Atunc··1 mni " spnsc . odatri
. .lui Atlan
. 1 ~,-1· ,.i , ., ,.
~in ul '11 gone eil diu raiu 11e ce,. pec3to, ~eci ; pentrn ce veo is~' "~1-1 poft'. "." .bi_ncioru11'il
t raiul ~ sa se duca P ac1 inco!11
l
'.omanul tra.sc numai dccat m~tc ciao .. t
\
cm•Ii, c inc· l\:l cu opincilc, incruci~:\ ~OJI-
deser cI ' -r
Adam §i Eva, daca veznre ca n'o SCot la
·

•clc pc pulpc plinii oproapc de gennorh1, ·~ I ,· cu mancarca §i cu bentura Ce da

' · llneri largi I ciipClalU · ' · ''
imbrAcu. cu camc~a lu1 cea cu m ·, _ Fl . irrtoarse pc foaea cealalt.a. F'·
0 0
1ii cu alti1e pc la ~at, i~i puse in cap caci u 1 Im ona , se J·an.
u •
u -
· a se va1cara
u
_ ~1 a sc rur,,1
V. •

'li1a lui cca de har.,ie, in care infi pse un ma- incepure aplano-i de· mila. ~1. bocmdu-se . ,,
zicea-
· u 8
b t Ou de sa 1e o - .
nunchi de ffori, se mcmsc cu niitc e e - Vai de noi, undo sii ne ducem noi acu~.
mai mllrgcle §i fluturci, iji lul ghioag~ de-a ce
umcri. 1c;ii, sprinten cum cstc el din fire-, pleca
:a
facem, cu · ce sii ttaim noi, s!racu1 d;
t· f d V

' ma1ca
• 1 ,. c • Noi nu- s1m
IO"stra') ' sa. acem oipa~i ·1

la slujba.
um ~l , ez,i"viincl, Adam zisc soiiei sale: afara clin raiu • ' unde sa..ne adapostim?- Suntem
u

1
- Aiti ! acum s a. ispruvit. Nu c dcglUIDI·t• cti totul stralni.
Eva, care ~tica cum poticltlise pe Gabor,
Inima lui :Florian !fo indriio~a de mila ~i sc
zise:
intoarse Ia Dumnezeu, dupa cum Yenise. El
,,Lasa pc mine biirbate, C'il-i foe eu ~i a- zise :
cestuio. de petrecanie.
,,Doamne, nu tc supera,<-rogu-te, ca me iu.
~i intinzend masa, pusc pc densa mli.maliga,
tore de asta-data. fara. isprava. Fit binc de
o ceapa strivita la t,itina u~ei, sare, n 0 cate,r. a
1

trimite pc. alt-cineva care sa goneasca pc A-

ou~oare, nitLca branza ~i cateva bardacc de Yin.
Florian cum vent le spusc ca Dumnczeu a d;i.m §i pe Eva din raiu. Plangeri]e §i ruga-
hotiirit sa.-i goneasca din rain §i cii l'a trimis ciunile lor m'a atins la. ficati, §i nu me lasa
pc densul sa ·aduca ,Ia. indeplinire porortca. inima, vezi tu Doamne, ca sa.:i iau cu zorul
spre a goll rainl.
- Eva se' dete pe liingii dOiisul §i cu glas I
bl~ in incepu: Dumnezeu zimb1 §i chema. pe lVIichel, anger
,,~tiu pentru cc e§ti trirnis de Cel a tot- I nemtesc, tle-1 trimise sa-i implinea::icil porunca.
I
puternic ; dara, pana una alta, hai de te ospe- Angerul ncmtesc respunsc ziditorului:
teaza putin, ca vei fi ostenit de drum. .,__ Doamnc, ca sa pot indeplinl porunca ta
Florian respunde : tocmai pe tocmai, s:1-mi dai la ma.nit un befcl,
- fau din masa voastra, uumai sa v-e aret adita. carte scrisa . cxc·
,
.. : t·x
1 oamenu corn poa e 81'
i:1,
ca n'ain nici O vrajma~ie pc '\'oi. nu me creatla ca tu """'". t . .
••t <-1,1 nm1s.
Eva el tot poftea ~i-1 tot indemna sa ma- Dumnezeu ei impr ,
1111
Atunci Michel se cereren · .
1
l use de- ~i trasc ciorapit
)
 CL\E ,\ SC(>, I·E AI1A,1 'I 1•1: J' \·A . JjO
· · · · - !JI~ 1:.\ II - l'() E~ ll-

·. · nnil la gcnnnchi, inealth ni~lc cipici de 111 il;l: le ar ~1.;·1 bcfdul a t.rcia oara ,1 cu
irl p .• . I ~ v
• 111Jlo • •orul pmca, sc 1111 iraC':~ cu frarnl diipnl l11i fe:1 p11o;om111i le zi. c:
rel rt p1C-l
.i ftCC•. xt cu coa<lclc de-i ajungcau la -.\ il'i v11rn11c1i c tc .<Tisa c·a :-f, e~iti din
or vcJW ' V • V • '

eel . t de sta sa~1 plcsnca sca lll coatc . i raiu . ~i11ti c 1111 stiu cu nfar4 de poruoca.
:co . !d stnJJ1 f .. ' ' '
Ale~! i sc inchee rumos, 1~1 rmsc oche- 1\itlqi rnai iute, ca 1rt:bnc ~ m(i intorc sf1
r ,etc,
. 1rc s1 ·i con<leiul la ure('.he, lrnl proto-
1P uas 9 . · uau sama l11i D11rnnezcu de cum i-am adus la
rii pc t' arii i~i pusc un ~tubcm ponosit , indeplinirc lwturirc-a.
I~
1111 1~sub110re infipsc
'
o ramuncu
.
de tufa, ~i Adam ~i Em rezend di n·o scot la cape-
10 la ca . ,
; 1 cnP, ·t plcca fa Adam ~1 la lwa, posomorit taiu nici en uctia, cum fl\ca sc cu Gabor, nici
1
. ciiptll .
,:~
5
up~sat. cu rugaciunca, cum facusc tu Florian, ~i ne
1i cu pa~, vezil. ca viuc, Adam_dete fuga la mai avend nici o nficlC'jde, laare calca pribe-
QUO! C
a strigiind : gici. Eara angcrul ncmtesc, merse dupa. ci,
--1stii· 5•' .
Jle '' . ..,. , acum nc-am strns de pe fata fara tllrburare lanasam cum ci zic ci, rn p:l.S
, I' ro r,, 0' ' t' '
1 ' ' . Sun.tern topit,i de tot. fa te uita., infipt §i cu befolnl ill mana, §i-i petrecu pana.
, J1 2ntu 1UJ.
p:11 • e a trimis Dumnezeu sa ne goneasca. dincolo de rain.
111 P
e c!ll •
• _. uiti ~i ea, ~i dupa. cc-1 vezu, se Deci ~tint sa fie di l\lichel, angcrul nemteEc,
fr:1 se
' · resimnse lui Adam . a scos pc Adn,m ~i pc Eva din raiu, ~• dca-
. toCTrse §1
in __' Lnsa, barbate, nu te spena . a~~ de to~ t e tnnci iubc~tc Dumnezcu pc ncmti.
le Me yoiu cerc.:J., cu toate me§tc~u- PovcstiU't de nn Ardelean.
i1arucne . - . - -=- ., - ,
. me'e sit foe ~i cu acesta: ceea ce fa-
·~Jl'I1C ' ' 1883, fannarie 17.
;urero cu ceilal ti. . .. . V

I ~i intiiizend masa eara~, puse .deasu pra 11ane,

·uacii varmevir~t ~i bere.
1
1 l'1.li:hel daca ajm;ise, le areta befelul, spu-
ioau-le cii acolo scris era cu~1 ca ei sa de$er~c FOES:t:t.
raiul numai decat.
Em se dete pc Ii.inga densul ~i-1 .pofti, ca
ii pe ceilalii, la masa, ca sa sc ospeteze.
DO IN 1\.
ifichel ~ezu de manca ~i dupli ce . sc sculit,
tot jlOSOtnorit le areta befelul :
Jiti mis cst0, zise cl, ca srt e~it,i numm De la Nist1u piin' la Tissa
Tut Homi't1Jul pli'lnsu-mi-s·a
tlecat din raiu.
Crt HU mai poate stritbate
Adam ~i Eva incepnre a se jali ~i a pliingc
De-ata.ta strllinfttate.
tie aprindeau pament.nl, rugaudn-sc sii-i fie Din Hotin ~i pan' la Marc
inila de den~ii. Vi 11 Mt1scalii de-a_en Jar(\
Ei crcdcan ca cste tot inima lui Florian. De la Ma.re la Hotin
1liclw!, dupii cc-i ascnltil, recc ca ghiata, ~tcren ca lea nc-o atin ;
Din Iloian ·1a Vatra.-Dornei
iu iniina curuia nu sc putu furi~a uici o scantec
 r.R :\Flf. _ co1u-:~PONJ1E~T;._
rm: n - mm.l o ' .
It',<i
Au n111pl11I ,)111i1la , orm1
~i Jrtniinul t tot pa t
J)c nn tc mai poti cunoa, ti' :
' II~ hi munt . j . ]IC vnle
·i-nu I cut du manii cal .
'Din Ahn, r Jl, n• Ill · , I c-ele
Xumai rnduri ca ncelc.
\'ni dt• bi(•! Rom: n ~1irntul.
1ncli\r:\t tot. cl:\ c.' \ rncul,
Nici N merge, nici se 'udeamn~,
~ fri ri rslC! toamna toamna,
2'id c rnn\ mra Jui
~i-i stri'lin in tara· Jui.
De la 'furnu 'n Dorohoi
Curg clu~manii in pultoiu
~i s'a.,eai A pe la noi :
~i rum vin cu clnnn tic fipr
Toate cantecele pier,
Sboar{t paserile toate
De neagrn strainatate,
Numai umbra spinului
La u~a cre~tinului. .
I~i desbraca tar~-sinul,
.COd:rul_~tmte cu. Romanul- ....
De secure Se tot pleaca.
~i isvoarele ei seaca-
Sarac in tara siirad t !
'
Cine-au indTagit strainii
Mtmca-i-ar inima canii,
Manca-i-ar casa pustia
~i nea1:11nl uemernicia !
Stefa.ne, Maria Ta,
Tu la Putna nu mai st.a,
Las' Arhimandritului
Toata grija schitului,
Lasa grija Sfintilor
In sama parintilor,
Clopotele sa le traga
Zioa 'ntreaga, noaptea 'treagii,
Doar s'a'ndura Dumnezeu
Ca sa-ti mantui neamul mu!
Tu te 'nalFt •din morment
Srt te-aud din corn sunrinu
~i Moldova adunand.
J{edactor : Jacob Negrnz.zi.
D -i !-t1n::1 din corn odnt:i,
.\ i ._·a,hrni Moldor;l tonta.
DP-i ~unn de dout> ori
11i ,·in cotlri ·n njutor :
De-i sun/\ n f reia oarii
Toti du 1unnu 01' Stl piar:1
' ~
Din hotarc in hotare -
Jmlnigi-i-:11' eiorilc
~i ·panzuratorilc ~
M. Eminc. cu.
BIBLIOGRAFIE.
Elemente de DrPj)t Natural sau Filos~µa Drrp-
tului de Christod11l I. Sitliotis, doctor in filosofie
~i litere, doctor in drept, advocat etc. 1 vol. 811•
mare 440 pag. Bucure~ti 1883.
Curierul Militar, Anul J, 1883, No. I, . 16Maiu.
Apare Ia 1 ~i 16 a fiecarei luni la Craiova. Bro~.
I de 47 pag, cnprinde mai mu1te traduceri din
publicatiuni militare franceze. Chiar ~i ~tirile din
foile germane ~ nt luate tot-:,q_u])a.; ~trad..,.franceze.
E~posifiun ea cle Arte f i Ind-iistrie ae la Moscva:
dare de sama adresata d-nului ininistru al agri-
culturei...., comerciului ·~i
, lucrarilor publice de P. S.
Aurelian, Partea I, Industria. 1 vol. 8°. de XII
~i 102 pag. Buclu e~ti 1883.
Alexandru, roma.n original de George I. Dimancea
1 vol. 272 pag. Bncure~ti 1883.
Universalul gazeta poporana pentru litere, ~tiinta,
economie etc, apare de doue ori pe luna la Ia~i,
in bro*uri de 40 pag. 8°, de la 15 Aprilie 1883.
Oultura, revista literara ~i ~tiintifica, apare odaHt
pe luna la Ia~i cu incepere de la 5 Iunie 1883,
in format 8°. 34 pag. Redactor N. Beld·icearm.
Viafa lwi Ste/an Gel JJtfar? -~i Cel Bun, Domnul
Moldovei 1456-1504, cu un apendice despre sta-
rea sociala a Moldovei in a.eel timp de Ion Na-
dej<lr, o bro~. in ~0, lG pug. fa~i 1883.
CO RES P ONDEN 'f A.
D-lui I. I. Poesiilc cc ne-aji triii1is m1 sunt pocsii popu-
lare. Etite imposibil ca cle sit fie culcse pe la \aril.
Reel.
- - Ja~i.-=-Tipografii N~ionalfi."-·