Internet Banking - Studiu Comparativ Al Utilizarii in Romania Si in Uniunea Europeana

Internet Banking -
Studiu Comparativ al
Utilizarii in Romania si
in Uniunea Europeana
IAȘI
2012
Internet Banking - Studiu Comparativ al Utilizarii in Romania si in Uniunea Europeana 1
Cuprins
Introducere ................................................................................................................................ 2
Capitolul 1 Evoluția numărului de utilizatori ai internet banking ...................................... 3
1.1 Imagine asupra utilizării internet banking-ului în lume ................................................... 3

1.2 Utilizatorii de internet banking din UE și România ......................................................... 5
1.1.2 Utilizatorii de internet banking în funcție de gen ...................................................... 9

1.1.3 Utilizatorii de internet banking în funcție de vârstă ................................................ 10
1.1.4 Utilizatorii de internet banking în funcție de educație ............................................ 12
1.1.5 Utilizarea internet banking în rândul studenților ..................................................... 13
Capitolul 2 Tranzacțiile efectuate prin internet banking în România .............................. 15
2.1 Numărul tranzacțiilor efectuate prin internet banking.................................................... 15

2.2 Valoarea tranzacțiilor derulate prin internet banking ..................................................... 16
Capitolul 3 Valoarea fraudelor comise prin utilizarea internet banking-ului .................. 18

Concluzii .................................................................................................................................. 20
Bibliografie .............................................................................................................................. 21
Anexa 1 .................................................................................................................................... 22
Introducere
Internet banking este un serviciu în care băncile au investit multe resurse, atât în
implementare, cât și în promovare. Acesta a avut succes încă de la începuturi la nivelul Uniunii
Europene, datorită mai ales ușurinței de utilizare și a utilității sale. Prin acest servicu clienții
băncilor au posibilitatea de a-și accesa conturile de la distanță, fiind unul dintre canalele de
distribuție cu un potențial uriaș în viitor.
Acesta oferă clienților șansa de a avea control și de a stabili un echilibru al tranzacțiilor din
conturile lor bancare, să efectueze plăți curente, transferuri interne, să verifice partea de credit
rămasă de restituit, să se facă schimburi între conturile aceluiași client, să trimită ordine de plată
și să constituie depozitele la termen.
Lucrarea de față își propune să prezinte stadiul de utilizare a serviciilor de internet banking
prin evidențierea nivelului de penetrare a acestora, pornind de la nivel global spre Uniunea
Europeană, pentru ca mai apoi să analizeze utilizatorii din diferite puncte de vedre. Numărul
utilizatorii serviciilor de internet banking sunt priviți atât evolutiv, cât și sub aspect geografic,
pentru a putea constatata evoluția în timp și diferențele dintre state.
Capitolul 1 Evoluția numărului de utilizatori ai internet banking
1.1 Imagine asupra utilizării internet banking-ului în lume

Un studiu realizat de Ernst&Young la începutul anului 20121 arată că majoritatea clienților
băncilor doresc flexibilitate în utilizarea canalelor pentru diferite tranzacții, iar băncile trebuie să
permită acestora să îți personalizeze posibilitățile de tranzacționare, cu diferite costuri și
posibilități de acces. În majoritatea țărilor participante la studiu, internet bankingul reprezintă
modalitatea preferată de a-și accesa informațiile despre cont. Succesul obșinut de internet
banking se datoreză în special accesibilității și confortului oferit- clienții sunt cei care decid când
interacționează cu banca. Tot internet bankingul este în majoritatea țărilor metoda preferată de a
efectua tranzacții simple, cum ar fi plata facturilor.
Fig. 1.1 Metodele preferate de clienți pentru a intra în contact cu banca

Sursa: Ernst&Young
În ciuda succesului, clienții din întreaga lume sunt de acord că accesul la filiale și sucursale
rămâne crucial pentru satisfacția generală. Acest lucru este valabil mai ales atunci când vine
vorba de tranzactii complexe, pe care clienții pe toate piețele preferă să le efectueze în sucursale.
Clienții preferă contactul cu banca pentru consiliere cu privire la produse sau servicii.
Sucursalele sunt prima alegere în cele mai multe țări, doar clienții din Brazilia și China preferă să
1
***- The costumer takes control- Global Costumer Banking Survey2012, martie 2012 disponibil la
http://www.ey.com/GL/en/Industries/Financial-Services/Banking---Capital-Markets/Global-Consumer-Banking-
Survey-2012--The-voice-of-todays-banking-customer accesat la data de 4.11.2012
ceară sfatul prin intermediul unui serviciu de internet banking, iar centrele de apel sunt alegerea
principală în Australia.
După cum se poate observa din figura 1.1, în Uniunea Europeană, clienții au preferat în 2011
apelarea la serviciile de internet banking pentru efectuarea unor trnzacții simple, în proporție de
55%, însă această mărime se diminuează când vine vorba de tranzacții mai complexe, doar 15%
dintre clienți au folosit internet banking.
La nivel global, 423,5 milioane de oameni au accesat site-uri de internet banking în aprilie
2012, ajungând la un procent de 28,7 din totalul utilizatorilor de internet2, accesarea site-urile
bancare, crescând cu 2,9 procente față de anul trecut. Peste 45% din audiența site-urilor de
internet banking a fost înregistrată în America de Nord, înregistrând o creștere de 1,2 procente
față de anul anterior, ceea ce face această regiune prima în topul acestor site-uri. Europa este
clasată pe locul al doilea în ceea ce privește penetrarea serviciilor de internet banking (37,8%),
urmată de America Latină (25,1%). Zona Asia-Pacific a înregistrat rata cea mai mare creștere,
respectiv de 5.1% comparativ cu anul anterior ajungând la 22% din audienț site-urilor bancare, în
aprilie 2012.
Sursa: www.comscore.com
Fig 1.2 Utilizatorii de internet banking la nivel mondial
Canada este pe primul loc din punct de vedere al cotei sale de utilizatori de Internet care
accesează site-uri de internet banking în fiecare lună, cu aproape 65%, pe locul al doilea se află
Țările de Jos cu un procent de aproape la 61%. America de Nord, Europa și Australia sunt printre
primii zece, toate având piețe economice dezvoltate în care persoanele fizice sunt mai
susceptibile de a avea conturi bancare și acces la Internet regulat.
2
http://www.comscoredatamine.com/2012/06/1-in-4-internet-users-access-banking-sites-globally/ accesat la
data de 24.10.2012
1.2 Utilizatorii de internet banking din UE și România

Un studiu realizat de www.comscore.com prezintă o imagine de ansamblu a utilizării
internetului în Europa, arătând că 381,5 milioane vizitatori unici au folosit internetul, în
decembrie 2011, pentru o medie de 27,5 ore pe persoană. Printre concluziile sale, studiul arată că
internet banking a ajuns la 66,3% din audienței internetului în Țările de Jos, ceea ce face această
piața să fie prima în topul european dar, de asemenea, printre toate piețele globale. Franța s-a
clasat pe locul al doilea, cu 59,9% din audiența internetului, cu siteuri de internet banking cum ar
fi cele ale Crédit Agricole și Société Générale. Suedia s-a clasat pe locul al treilea cu un procent
de 55,9 în ceea ce privește penetrarea internet bankingului3.
Tabel 1.1 Top 5 piețe europene de internet banking
Nr total de vizitatori Procent în utilizatorii de
Țara
unici internet
Țările de Jos 7.954 66,3%
Franța 25.782 59,9%
Suedia 3.489 55,9%
Regatul Unit 19.943 53,2%
Finlanda 1.804 53,1%
Banca olandeză ING Group s-a clasat ca lider în topul băncilor în ceea ce privește accesarea
serviciilor sale de internet banking din Europa, atrăgând 11,2 mil vizitatori unici pe parcursul
lunii decembrie 2011. Pe locul al doilea s-a clasat banca franceză Crédit Agricole la o diferență
nu foarte mare fașă de prima bancă din top cu 10.7 milioane de vizitatori unici. Lloyds Banking
Group este cea de pe locul trei cu 9,4 milioane de vizitatori în cursul lunii.
Fig 1.2 Top 5 siteuri de internet banking în Europa în funcție de numărul de vizitatori unici dec 2011
Nr total de vizitatori unici (mii)
Nr total de utilizatori ai internetului 381.546

Utilizatori ai siteurilor de online banking 147.499
ING Group 11.223
Credit Agricole 10.694
Lloyds Banking Group 9.351
Societe Generale 8.600
Sparkassen-Finanzgruppe 8.598
Cu toate că numărul conexiunilor la internet a crescut în ultimii ani, România este printre
țările cu cele mai scăzute rate de penetrare a serviciilor de internet banking din Europa Centrală
și de Est, cu un procent de doar 4% din totalul populației. Bulgaria este singura țară sub România
în top4, cu un procent de 2%, în 2011, în timp ce țări precum Cehia sau Austria au atins procentul
3
http://www.comscore.com/Insights/Press_Releases/2012/2/The_Netherlands_and_France_Have_the_Highest_P
enetration_of_Internet_Banking accesat la data de 25.10.2012
4
Top al țărilor Europei Centrale și de Est
de 42, respectiv 325. Media Uniunii Europene se situeaza la nivelul de 37% dar în țările nordice,
spre exemplu Norvegia, indicatorul ajunge la valoare de 85%.
Sursa: Eurostat
Fig 1.3 Utilizatorii de internet banking în Europa în anul 2011 (% din totalul populației)6
Dintre cei 9,6 milioane de utilizatori de servicii bancare din România, doar 4% și-au verificat
contul prin intermediul internetului în anul 2011 și doar 3 procente au efectuat tranzacții (nivele
reduse de utilizare, comparativ cu numarul celor care acceseaza internetul- aproximativ 47% din
totalul populatiei. Un procent asemănător efectuează plăţi pe internet cu cardul (3%, comparativ
cu 9% în Austria) sau plăţi de pe telefonul mobil (1,6%, faţă de 29% în Austria) și doar 3% au
achiziționat un serviciu financiar prin intermediul internetului. Aceaste ponderi reduse arată că
există un interes cu atât mai mic în ceea ce privește utilizarea serviciilor de mobile banking, cu
toate că rata de penetrare a telefoniei mobile este de 130%7.
Dar cu toate acestea piața de internet banking din România a continuat să se dezvolte în anul
2011, conform tendinței din 2010. Publicația electronică eFinance a catalogat aceasta piață în
2010 ca fiind una în plin proces de maturizare, care cunoaște creșteri sustenabile8. Dat fiind
procentul destul de ridicat de persoane bancarizate din România, în anul 2011 băncile nu s-au
5
http://www.romania-insider.com/gfk-romania-second-to-last-in-the-region-on-internet-banking-penetration-
rate/25670/ accesat la data de 26.10.2012
6
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/product_details/dataset?p_product_code=TIN00099 accesat
la data de 28.10.2012
7
http://www.gfk-ro.com/public_relations/press/multiple_pg/008143/index.ro.html accesat la data de 26.10.2012
8
http://www.efinance.ro/ accesat la data de 26.10.2012
mai orientat în special spre creșterea cotei de piață, ci mai ales către atragerea clienților către
acest canal, pentru sporirea folosirii serviciilor de internet banking.
În anul 2011 numărul de utilizatori de internet banking a crescut cu 17% față de anul 2010,
ajungând la aproape 2,72 milioane. Ceea ce este important de menționat este că aceste băncile au
clienți comuni, adică unele persoane folosesc serviciile de internet banking ale mai multor bănci,
rezultând un număr de clienți unici ai internt banking-ului mai mic.
Una din strategile băncilor este atragerea companiilor către internet banking, iar drept urmare
clienții persoane juridice au crescut ca număr cu aproximativ 40% în 2011 comparativ cu 2010,
în timp ce numărul de clienți persoane fizice a crescut în același interval cu 14%. Numărul
firmelor care apelează la internet baking a ajuns la 353 mii, reprezentând o pondere de 13% în
numărul total al clienților acestui serviciu.
Tabel 1.3 Numărul de clienți ai serviciilor de internet banking în România la 31.11.2011
Numar clienti nou inrolati Pondere
Numar clienti ai serviciilor de internet banking
in 2011 clienti activi
Total Total Total
Total 2011/2010 PF 2011/2010 PJ 2011/2010 PF PJ Total PF PJ
Banca (%) (%) (%)
BCR 699.315 -1,30 621.864 -7,80 77.451 126,20 -52.609 43.208 -9.401 30,10 60,90
Raiffeisen Bank 515.000 32,20 460.000 31,40 55.000 38,60 110.000 15.327 125.327 n/a n/a
BRD 398.956 18,00 366.500 18,20 32.456 15,50 56.500 4.351 60.851 40,00 65,00
ING Bank 364.400 2,90 360.000 2,90 4.400 10,00 10.000 400 10.400 41,70 41,70
Banca Transilvania 221.291 54,70 180.226 57,00 41.065 45,30 65.396 12.805 78.201 46,80 74,80
Bancpost 123.076 149,10 100.127 210,30 22.949 34,00 67.858 5.817 73.675 28,70 54,30
UniCredit Tiriac Bank 120.921 23,50 74.330 23,50 46.591 23,60 14.137 8.907 23.044 50,00 48,50
Garanti Bank 68.000 51,50 58.000 52,60 10.000 42,90 20.000 3.000 23.000 36,60 38,00
Volksbank 51.708 15,50 n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a
Alpha Bank 33.200 -12,00 21.700 -12,60 11.500 -11,00 -3.124 -1.420 -4.544 44,30 65,40
OTP Bank 23.630 13,90 12.600 13,30 11.030 14,60 1.481 1.404 2.885 n/a n/a
Banca Romaneasca 21.348 29,10 15.489 32,80 5.859 20,30 3.828 990 4.818 28,60 52,10
Pireus Bank 18.500 23,30 11.500 21,10 7.000 27,30 2.000 1.500 3.500 35,70 35,70
Libra Bank 17.053 20,00 7.499 20,10 9.554 20,00 1.256 1.590 2.846 10,80 26,30
CEC 15.630 32,20 9.667 29,70 5.963 36,50 2.212 1.595 3.807 n/a n/a
Intesa Sanpaolo Bank 8.205 -61,80 6.349 -64,40 1.856 -49,40 -11.478 -1.814 -13.292 57,30 67,70
Bank Leumi 6.073 11,60 2.664 14,10 3.409 9,70 330 301 631 46,20 52,20
ProCreditBank 3.887 9,90 1.256 16,10 2.631 7,20 174 176 350 55,80 53,60
RIB 3.666 30,50 1.853 26,70 1.813 34,60 391 466 857 24,50 38,70
ATE Bank 1.717 69,50 1.014 88,50 703 48,00 476 228 704 45,10 55,80
Total 2.715.576 17,00 2.314.649 14,30 353.241 38,80 288.828 98.831 387.659 38,89 51,92
Sursa: eFinance
BCR este în anul 2011 (ca și în anul 2010) banca cu cel mai mare număr de clienți ai
serviciilor de internet banking, cu aproape 700.000 clienți, aflându-se la o diferență semnificativă
față de următoarea bancă din top, Raiffeisen Bank. În anul 2011 BCR a încercat o rafinare a
portofoliului de clienți persoane fizice pentru Click 24 Banking prin filtrarea lo în funcție de
nivelul de utilizare a serviciului- clienții inactivi au fost decuplați astfel încât serviciul nu a mai
generat costuri pentru ei. Această decizie a dus la o reducere a numărului clienților serviciului cu
7,8% (peste 50.000 clienți) și la o diminuare cu aproximativ 2% a clienților internet banking.
Pe de altă parte, banca s-a orientat către atragerea companiilor spre internet banking. Numărul
clienților persoane juridice a crescut în anul 2011 cu 126% comparativ cu 2010, ajungând la
peste 77.000, ceea o claseaza pe BCR pe primul loc și la numărul de clienți persoane juridice.
Cea mai mare creștere procentuală a numărului de clienți pentru internet banking a fost
înregistrată de Bancpost- aproape 150% în 2011 față de 2010, ajungând la 123.000 de clienți, în
special persoane fizice, pornind de la o bază relativ redusă, de 32.000 clienți. Portofoliul de
clienți persoane fizice a crescut de 3 ori în anul 2011, la peste 100.000. Acestă creștere s-a
datorat strategiei de vânzări, bazată pe vânzari încrucișate, pe segmente țintă, precum și datorită
diverselor metode de autentificare (token, SMS și mobile token), reducerii de costuri pentru
operațiuni multiple și desfășurarea unor campanii de activare și re-activare a clienților.
Raiffeisen este banca ce a reușit să aibă cel mai mare număr de clienți nou înrolați în
serviciile de internet banking în anul 2011. Peste 125.000 de noi clienți au început să folosească
în 2012 Raiffeisen Online.
O creștere semnificativă a cunoscut și serviciul BT24 de la Banca Transilvania, care a atras
peste 80.000 de clienți noi ai internet banking-ului, ajungând la 220.000 de clienți, în creștere cu
aproximativ 55% față de 2010. Banca Transilvania a lansat în a doua jumătate a anului 2011
noua platformă BT24, completată de serviciile de m-banking. Aceste doua noi lansări s-au
bucurat de o campanie de marketing puternică a cărei rezultate au fost peste așteptări în ceea ce
privește atragerea clienților către aceste servicii. BT24 a atras peste 40.000 de noi clienți pe
perioada derulării campaniei de marketing, dintre care aproape jumătate au fost clienți noi pentru
bancă.
În schimb, Intesa Sanpaolo Bank este banca ce a pierdut mai bine de jumătate din utilizatorii
de internet banking (fiind cea mai mare scădere de pe piață)- numărul acestora a juns la 8.200 în
anul 2011, deci cu 60% mai puțini față de anul 2010. Din cauza închiderii vechii platforme de
internet banking și deschiderii celei noi, numărul de utilizatori a scăzut, întrucât doar clienții
active au migrat către noua platform.
Majoritatea băncilor au depus eforturi considerabile în anul 2011 pentru sporirea nivelului de
utilizatre a internet-bankingului. În cele mai multe situații, în anul 2011 față de anul precedent,
ponderea clienților activi a crescut în portofoliul de clienți înrolați în astfel de servicii. Noțiunea
de clienți activi se referă la cei care au apelat cel puțin o data la serviciul de internet banking într-
o perioadă de 3 luni. Cazurile în care această pondere a scăzut se poate constata la băncile care s-
au orientat către lărgirea portofoliului clienților de internet banking, unde numărul de clienți
înrolați a crescut rapid (de exemplu caul BCR). Intesa Sanpaolo Bank are portofoliul cu cea mai
mare pondere a clienților persoane fizice activi (în anul 2011 60% dintre clienți erau clienți
acitiv), datorită deciziei de rafinare a portofoliului său.
În rândul tuturor băncilor, se remarcă UniCredit Țiriac Bank, datorită eforturilor de educare
a clienților pentru utilizarea serviciilor de internet-banking. Jumătate dintre clienții persoane
fizice sunt activi, fiind cea mai mare proporție dintre instituțiile bancare medii şi mari pe acest
segment (ce au peste 10 mii clienţi ai internet banking). În ceea ce privește persoanele juridice,
cea mai mare pondere a clienților activi o are Banca Transilvania, unde aproximativ 75% dintre
clienții înrolați efectuează cel puțin odată la 3 luni tranzacții prin intermediul internet-banking.
Banca cu cei mai mulţi clienţi înregistrați în internet banking, din tot portofoliul de clienţi ai
băncii, pe segmentul persoane fizice, este ING Bank, unde 40% dintre clienţi au abonament la
serviciul Home'Bank. Pe segmentul companii, lider este Bank Leumi, unde peste 90% dintre
clienţi sunt înregistrați în internet-banking. Cu foarte puţine excepţii, se observă o creştere a
ponderii utilizatorilor de internet banking în portofoliul de clienţi ai băncilor, atât în zona
persoanelor fizice, cât şi în cea a companiilor.
1.1.2 Utilizatorii de internet banking în funcție de gen

Dacă privim utilizatorii din punct de vedere al genului, se poate obseva că ponderea acestora
în funcție de gen în ceea ce privește utilizarea serviciilor de internet banking este relativ egală,
fără a cunoaște creșteri semnificative de-a lungul timpului în România. În anul 2006 o pondere
foarte mică din populație folosea internet banking pentru efectuarea diverselor tranzacții, dintre
care jumătate din utilizatori erau femei și jumătate bărbați, respectiv 1% din fiecare gen. În anul
2007 creșterea a fost foarte redusă, ajungând la 2% în rândul bărbaților și tot atât printre femei.
Această valoarea s-a păstrat în următorii doi ani, iar în 2010 a atins valoarea de 3% atât pentru
femei, cât și pentru bârbați. Abia în anul 2011 se poate observa o diferență între genuri, dar nici
de data acesta semnificativă, 4% dintre populația masculină a utilizat serviciile de intrenet
banking și doar 3% dintre femei au apelat la aceste servicii.
Sursa: Eurostat
Fig 1.4 Ponderea utlizatorilor de internet banking în România în funcție de gen
La nivelul UE27 procentul mediu de utilizare a internet banking a fost mult mai ridicat în
perioada 2004-2011 comparativ cu țara noastră. Se poate observa cu ușurință că în fiecare an
ponderea bărbaților care au folosit internet banking este semnificativ mai mare decât cea a
femeilor.
În anul 2011, 82% dintre femeile din Norvegia au folosit serviciile de internet banking, acesta
fiind țara cu cea mai ridicată pondere a femeilor ce apelează la astfel de servicii în Europa. Este
urmată în deaproape de către Finlanda (79%). În top 10 al EU27 se mai află, după Finlanda,
Țările de Jos (76%), Suedia (74%), Danemarca (73%), Estonia (71%), Lituania (55%),
Luxemburg (53%), Belgia (51%), Franța (50%) și Lituania (43%). România este ultima în ceea
ce privește penetrarea serviciilor de internet banking în rândul femeilor (3%) (reprezentare
grafică în Anexa 1).
Sursa: Eurostat
Fig 1.5 Ponderea utlizatorilor de internet banking EU27 în funcție de gen
În ceea ce privește utilizarea serviciilor de internet banking de către bărbați, topul este
oarecum asemănător. Pe primul loc se află în Europa se află tot Norvegia, cu un procent de 88. În
ceea ce privește EU27 primlee 10 țări sunt Țările de Jos (82%), Suedia (81%), Finlanda (79%),
Danearca (77%), Estonia (65%), Luxemburg (64%), Belgia (57%), Franța (52%), Letonia (51%)
și Austria (50%). România este pe penultimul loc în această situație (4%), fiind urmată de
Bulgaria (3%) (reprezentare grafică în Anexa 1).
1.1.3 Utilizatorii de internet banking în funcție de vârstă

În România, majoritatea utilizatorilor de internet banking au vârsta cuprinsă între 25 și 54 de
ani, fiind urmat de segmentul celor cu vârstă între 16 și 24 ani. În anul 2011 aprox. 5% dintre cei
cu vârstă între 25 și 54 de ani au apelat la servicii de internet banking.
Sursa: Eurostat
Fig 1.6 Ponderea utilizatorilor de internet banking din România în funcție de vârstă
La nivelul Uniunii Europene în anul 2011 ponderea utilizatorilor se prezintă astfel:
 Top 10 țări pe segmentul 16-24 (procent din personelele cu vârsta cuprinsă între 16 și
24 de ani care utilizează serviciile de internet banking): Țările de Jos (83%), Estonia
(76%), Danemarca (75%), Finlanda (72%), Suedia (71%), Letonia (64%), Malta
(55%), Belgia (51%), Franța (51%), Lituania (47%);
 Top 10 țări pe segmentul 25-54: Finlanda (92%), Suedia (90%), Țările de Jos (88%),
Danemarca (84%), Estonia (83%), Luxemburg (72%), Letonia (66%), Belgia (64%),
Franța (60%), Germania (58%) (reprezentare grafică în Anexa 1);
 Top 10 țări pe segmentul 55-64: Finlanda (72%), Suedia (72%), Danemarca (69%),
Luxemburg (52%), Belgia (46%), Estonia (45%), Franța (40%), Lituania (34%),
Germania (33%), Malta (30%).
Sursa: Eurostat
Fig 1.7 Ponderea utilizatorilor de internet banking din EU 27 în funcție de vârstă
1.1.4 Utilizatorii de internet banking în funcție de educație

Analizând utilizatorii serviciilor de internet banking, se poate constatat cu ușurință că în
România cea mai mare parte este reprezentată de cei cu studii superioare în perioada 2004-2011,
fiind urmată de persoanele cu un nivel mediu de educație, dar la o diferență semificativă, de
peste 10 procente.
Sursa: Eurostat
Fig 1.8 Utilizatorii de internet banking din România în funcție de nivelul de educație
În Uniunea Europeană, situația are același trend, doar că ponderile utilizatorilor au valori mult
mai mari în rândul tuturor tipurilor de utilizatori. În anul 2011 nivelul mediu al utilizatorilor
serviciilor de internet banking a depășit valoarea de 60% pentru cei cu studii superioare.
Aproximativ 37% dintre cei cu studii medii au efectuat tranzacții prin internet banking, și
aproximativ 16% dintre cei cu nivel scăzut de educație sau fără.
Sursa: Eurostat
Fig 1.9 Utilizatorii de internet banking din EU 27 în funcție de nivelul de educație
Țările de Jos, Finlanda, Danemarca și Suedia sunt țările cu cei mai mulți utilizatori ai internet
banking cu studii superioare, la nivelul Uniunii Europene, cu ponderi ai utilizatorilor de peste
90%. La polul opus se află Grecia, România și Bulgaria cu procente mai mici de 25%. În ceea ce
privește utilizatorii cu studii medie, ponderea cea mai mare se găsește în Țările de Jos, Finlanda,
Suedia și Danemarca cu ponderi de peste 75%, iar țările cu cele ami mici poderi sunt în Grecia,
Bulgaria și România. Persoanele cu un nivel redus de educație, sau fără educație care folosesc
internet banking sunt din nou în Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Estonia.
1.1.5 Utilizarea internet banking în rândul studenților

În anul 2011 ponderea utilizării serviciilor de internet banking în rândul studenților din
România a fost de 10 ori mai mică decât media Uniuniii Europene. Doar 3% din totalul
studenților au efectuat tranzacții prin internet banking, pe când la nivelul Uniunii în medie, 30%
dintre studenți au folosit internet banking.
Sursa: Eurostat
Fig 1.10 Ponderea studenților din România care folosesc serviciile de internet banking în totalul studenților
În top zece al țărilor din Uniunea Europeană în care studenții folosesc internet banking la
nivel ridicat sunt: Danemarca (76%), Țările de Jos (76%), Suedia (72%), Finlanda (69%),
Estonia (65%), Malta (58%), Letonia (56%), Belgia (46%), Austria (46%) și Franța (44%).
Țările în care studenții folosesc cel mai puțin internet banking sunt Italia (15%), Grecia (12%) și
România (3%).
Aceste valori ar putea fi corelate cu nivelul de angajare în rândul tinerilor. Șomajul pe
categoria de vârstă 15-24 ani reprezintă o problemă majoră pentru România. Singurele state în
care indicatorul este mai redus, însa tot mult peste media generală,
sunt Germania, Olanda și Austria.
Sursa: Eurostat
Fig 1.11 Ponderea studenților din EU27 care folosesc serviciile de internet banking în totalul utilizatorilor
Media șomajului în randul tinerilor este de 22,3% la nivelul UE. Cauzele sunt de multe ori
aceleași care stau la baza somajului în general. Sunt însă și anumite elemente specifice care
influentează ponderea șomerilor tineri în numarul total de locuitori fără un loc de muncă,
precum: lipsa calificării, influențe geografice, ciclicitatea economică, factori culturali și sociali
sau economia subterană.
Șomajul în rândul tinerilor în statele UE, potrivit datelor Eurostat:
Germania: 8,1% Belgia: 21,1% Polonia: 27,8%
Austria: 8,3% Estonia: 21,8% Irlanda: 29%
Olanda: 8,6% Marea Britanie: 22% Letonia: 29,9%
Malta: 14,3% Cipru: 23,1% Italia: 30%
Luxemburg: 14,7% Suedia: 23,2% Portugalia: 30,7%
Danemarca: 14,9% România: 23,4% Lituania: 31,1%
Slovenia: 15,2% Franta: 23,8% Slovacia: 35,1%
Cehia: 19% Bulgaria: 25,6% Grecia: 46,6%
Finlanda: 19,6% Ungaria: 25,9% Spania: 49,6%
Capitolul 2 Tranzacțiile efectuate prin internet banking în România
2.1 Numărul tranzacțiilor efectuate prin internet banking

Utilizarea serviciilor de internet banking poate fi apreciată nu doar prin numărului de
utilizatori, ci și prin numărul și valoarea tranzacțiilor.
În România, cu o singură excepţie, toate instituțiile bancare au înregistrat o sporire a
numărului de tranzacţii desfășurate prin internet banking în anul 2011. ING este banca la care s-a
constatat cel mai mare număr de astfel de tranzacţii, conform datelor raportate de către bănci:
aproximativ 10,7 mil tranzacţii au efectuat clienţii băncii prin internet banking în anul 2011, cu
15 procente mai mult comparativ cu anul precedent. Pe locul al doilea se află BCR, cu 10,1 mil
tranzacţii, cu 32 procente mai mult față de 2010, datorită unei creșteri foarte rapide (45,5%) a
numărului de tranzacţii prin online banking efectuate de companii.
Tabel 2.1 Numărul tranzacțiilor derulate prin internet banking în România la 31.12.2011
2011/2010 2011/2010 2011/2010
Total PF PJ
Banca (%) (%) (%)
ING Bank 10.690.000 14,90 6.100.000 22,00 4.590.000 6,70
BCR 10.144.447 32,00 3.273.505 10,40 6.870.942 45,50
UniCredit Tiriac Bank 5.156.536 52,40 866.594 23,60 4.289.942 60,00
Raiffeisen Bank 4.900.000 52,10 2.000.000 66,70 2.900.000 43,40
BRD 4.279.936 29,50 1.840.000 31,40 2.439.936 28,00
Banca Transilvania 3.964.149 28,20 1.376.652 26,50 2.587.497 29,10
Alpha Bank 1.533.715 1,60 286.171 10,10 1.247.544 -0,20
OTP Bank 1.448.496 43,70 n/a n/a n/a n/a
Bancpost 1.395.024 8,50 412.565 33 982.459 0,70
Pireus Bank 615.000 10,20 189.000 11,80 426.000 9,50
Volksbank 603.744 7,00 105.334 3,00 498.410 7,90
Garanti Bank 586.400 69,50 285.300 77,50 301.100 62,60
CEC Bank 460.212 38,50 158.657 43,90 301.555 35,80
Banca Romaneasca 412.112 27,60 100.311 62,40 311.801 19,40
Intesa Sanpaolo Bank 270.888 39,10 60.324 142,90 210.564 23,90
Libra Bank 241.634 25,60 14.424 -6,30 227.210 28,40
Procredit Bank 190.531 26,30 41.214 21,70 149.317 27,60
Bank Leumi 139.429 1,70 27.312 -2,70 112.117 2,90
RIB 71.021 26,50 11.561 22,00 59.460 27,40
ATE Bank 58.576 40,30 9.726 43,00 48.850 39,70
Total 47.161.850 28,76 17.158.650 33,83 28.554.704 26,23
Sursa: eFinance
Cea mai semnificativă creştere a numărului de tranzacţii derulate prin internet banking în anul
2011 a cunoscut banca Garanti, unde clienţii au desfășurat cu aproape 70% mai multe astfel de
operaţiuni faţă de anul anterior. Una dintre băncile ce se evidețiază pe aceasă nișă este Intesa: în
ciuda faptului că a pierdut mai bine de 60% dintre clienţii de retail, a avut o creștere al numărului
de tranzacţii efectuate de această categorie de utilizatori mai mare de 140%, prin orientarea
eforturilor spre utilizatorii activi ai internet banking-ului.
2.2 Valoarea tranzacțiilor derulate prin internet banking

Tranzacțiile desfășurate prin serviciile de internet banking în anul 2011 au ajuns la o valoare
de peste 500 miliarde lei (aproximativ 120 miliarde euro), cu 30% ai mult (în ceea ce privește
tranzacțiile în lei) față de anul anterior. Valoarea totală pe întreg sistemul bancar se consideră a fi
mult mai mare deoarece Raiffeisen Bank nu a făcut publice detalii despre valoarea tranzacţionată
de către companii prin internet banking. Asemănătoare a fost și decizia RBS şi Citibank,
instituții care nu au oferit în 2011 date despre tranzacțiile desfășurate prin internet banking, bănci
care au afaceri importante în segmentul corporate, unde valorile totale tranzacţionate sunt
importante.
2.2 Tabel Valoarea tranzacțiilor derulate prin internet banking în România la 31.12.2011
PF PJ Total
2011/2010 2011/2010 2011/2010
Banca 2011 2011 2011
(%) (%) (%)
BCR 8.732.902.958 76,60 139.906.217.689 38,40 148.639.120.647 40,20
ING Bank 9.461.000.000 39,70 127.950.000.000 12,60 137.411.000.000 14,10
UniCredit Tiriac Bank 5.497.642.519 -5,20 66.664.096.737 47,80 72.161.739.256 41,70
BRD 1.400.856.000 17,00 38.425.581.516 62,4 39.826.437.516 60,30
Alpha Bank 1.521.176.731 15,60 24.677.068.211 -3,50 26.198.244.942 -2,50
Banca Transilvania 3.211.109.116 23,00 21.992.246.761 47,20 25.203.355.877 43,60
Bancpost 512.996.799 23,40 12.859.320.241 9,20 13.372.317.040 9,60
Pireus Bank 565.450.000 56,70 9.262.200.000 6,30 9.827.650.000 8,30
Volksbank 214.014.553 -4,40 8.048.102.518 -0,70 8.262.117.071 -0,80
Garanti Bank 668.388.000 91,90 3.908.258.000 89,3 4.576.646.000 89,60
CEC Bank 373.025.000 62,20 3.889.866.000 38,50 4.262.891.000 40,30
Intsa Sanpaolo Bank 89.462.975 284,10 3.998.514.928 144,6 4.087.977.903 146,60
Libra Bank 47.384.548 47,30 3.457.933.406 60,20 3.505.317.954 60,00
Banca Romaneasca 106.681.766 70,50 2.982.255.073 17,90 3.088.936.839 19,20
ProCredit Bank 250.216.544 27,50 1.096.491.662 14,00 1.346.708.206 16,30
Bank Leumi 99.040.545 -9,20 965.467.792 19,90 1.064.508.337 16,40
RIB 42.356.347 39,20 681.300.249 50,20 723.656.596 49,50
ATE Bank 12.840.415 72,40 289.492.868 18,00 302.333.283 19,60
Raiffeisen Bank 1.737.600.000 100,10 n/a n/a n/a n/a
Total 34.544.144.816 35,20 471.054.413.651 28,60 503.860.958.467 28,90
Sursa: eFinance
Cel mai ridicat volum al tranzacţiilor îl are BCR – mai mult de 148 miliarde lei, care a
cunoscut o creştere importantă anul 2010: peste 40%. Cu toate că BCR a pierdut mulți clienți de
retail (peste 50.000) în anul 2011, valoarea tranzactiilor efectuate de persoanele fizicea crescut
cu peste 75%. La fel se poate constata și în cazul Intesa Sanpaolo, care are cea mai mare sporire
a valorii tranzacţiilor, de aprox. 150%, după rafinarea portofoliului de clineți. Cea mai mare
proporție în numărul tranzacţiilor efectuate prin internet banking îl au firmele, mai mult de 93%
din valoarea totală este efectuată de acest tip de utilizatori. Între instituțiile bancare mari iese în
evidență BRD, care a avut în anul 2011 o creștere de mai bine de 60 procente a valorii
tranzacţiilor. Asemănător, Raiffeisen a cunoscut o dublare a valorii tranzacţiilor desfășurate de
clienții de retail prin internet banking în anul 2011.
Tabel 2.3 Indicatori calitativi privind serviciile de internet banking din România
Ponderea clientilor internet banking in totalul
Numarul mediu tranzactii/ utilizator Valoarea medie a unei tranzactii
clientilor bancii (%)
Banca
PF PJ PF PJ PF PJ
2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010 2011 2010
Alpha Bank n/a n/a n/a n/a 5,00 5,00 20,00 21,00 5.304 5.033 19.781 20.331
ATE Bank 5,70 2,60 20,92 10,60 21,00 17,00 125,00 90,00 1.024 1.096 5.339 7.019
Banca Romaneasca 7,00 5,80 28,60 27,54 15,00 11,00 78,00 56,00 1.291 1.132 9.774 9.787
Banca Transilvania 9,70 6,90 20,90 14,60 7,70 9,10 63,00 70,00 2.332 2.399 8.509 7.453
Bancpost 9,00 2,50 50,00 35,00 4,10 9,60 42,80 57,00 1.350 1.719 14.271 12.730
Bank Leumi 20,00 15,00 93,00 78,00 n/a n/a n/a n/a 5.300 6.000 230.000 180.000
BCR 18,50 20,10 19,90 11,40 18,00 17,00 146,00 211,00 2.654 1.653 20.325 21.369
BRD 16,00 13,00 24,00 20,00 5,00 4,50 61,00 55,00 760 850 16.081 12.545
Garanti Bank 27,00 20,00 67,00 66,00 5,00 4,00 30,00 26,00 2.343 2.170 12.980 11.150
ING Bank 40,00 40,00 78,00 72,00 n/a n/a n/a n/a 1.350 1.300 28.000 26.500
Intesa Sanpaolo Bank 8,00 25,30 11,30 22,70 9,50 1,40 113,50 46,30 1.483 938 18.989 9.619
Libra Bank 9,20 10,40 3,70 3,90 20,00 21,00 90,00 83,00 3.647 2.296 16.862 13.074
OTP Bank 3,00 n/a 23,40 n/a 4,00 4,00 22,00 21,00 n/a n/a n/a n/a
ProCredit Bank 2,50 2,10 8,81 8,20 32,80 31,30 56,70 47,70 5.930 5.685 7.172 8.067
Raiffeisen Bank n/a n/a n/a n/a 10,00 8,00 n/a n/a 3.500 2.700 n/a n/a
RIB 5,60 4,60 29,97 20,31 10,30 6,50 42,60 34,60 3.616 3.129 11.509 9.743
UniCredii Tiriac Bank 14,10 19,80 88,87 84,95 12,00 7,00 90,00 70,00 938 1.033 15.910 16.942
Volksbank n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a n/a 1.985 2.189 16.148 17.543
Sursa: eFinance
Tabelul 2.3 combină informațiile referitoare la tranzacțiile efectuate prin internet banking cu
cele referitoare la numărul de utilizatorii acestor servicii, confirmând informațiile anterior
menționate.
În anul 2012 valoarea tranzacțiilor a continuat trendul din anul 2011, înregistrând creșteri.
Spre exemplu peste 80% din tranzacţiile din luna septembrie efectuate de către clienţii băncii
Millennium s-au derulat prin intermediul serviciului de internet banking, valoarea acestora
atingând 53 mil lei. Aprox. 70% din clienţii PF folosesc internet banking. Instituțiile bancare de
pe piaţa locală au început să promoveze mai intens efectuarea tranzacţiilor prin internet,
deoarece utilizarea acestor canale alternative implică costuri mai reduse decât cele standard.
Millennium, care se află de cinci ani pe piaţă, are câteva zeci de mii de clienţi9.
9
http://www.zf.ro/eveniment/clientii-millennium-au-facut-tranzactii-prin-internet-banking-de-53-mil-lei-in-luna-
septembrie-10243014/ accesat de la ta de 11.11.2012
Capitolul 3 Valoarea fraudelor comise prin utilizarea internet banking-ului
Odată cu sporirea numărului de persoane care folosesc serviciile de internet banking și a

valorii tranzacțiilor, a crescut și numărul fraudelor prin internet banking.
Aceste fraude sunt realizate prin intermediul tehnicii "keylogging", care colectează parole de
calculator și coduri de securitate ale cardurilor bancare, în vederea acțiunilor infracționale.
Pagubele provocate de fraudele internet se ridică la suma de 52,5 milioane de dolari, în 2008. În
2007, acestea s-au situat în jurul sumei de 22,6 milioane de dolari. Fraudele bancare, incluzand
cărți de credit și debit, în Marea Britanie, au atins 609 de milioane de euro, crescând cu 14%10.
Fenomenul de fraudare bancară internet a crescut alarmant în ultimii ani, dupa ce
consumatorii au început sa efectueze operațiuni bancare prin intermediul computerelor
personale. În același timp, infractorii se adaptează mai repede decât consumatorii tehnologiei
avansate. În timp ce în 2008 s-au înregistrat pierderi de 52,5 milioane de euro, din cauza acestor
fraude, în 2004 acestea atingeau suma de 12,2 milioane de euro.
Majoritatea programelor folosite pentru fraudele bancare, incluzând și manipularea
computerelor personale ale consumatorilor, sunt activate în momentul în care utilizatorul
acceseaza un mail suspect.
În același timp, cele mai multe fraude prin carduri de credit și debit continuă să aibă ca țintă
comenzile pe Internet. Acestea au crescut cu 13%, înregistrând pagube de 328 de milioane de
euro.
În anul 2012, fraudele prin internet banking au crescut cu mai mult de 25% în prima jumtate a
anului față de anul precedent. Suma extrasă din conturile băncilor din Regatul Unit prin
intermediul internetului între ianuarie și iunie a ajuns la 21,6 milioane lire- o creștere cu 28%
față de acceași perioadă a anului anterior. Sporirea valorii fraudelor a venit pe fondul unei
creșteri uluitoare a numărului de așa-numite siteuri de phishing. Aproximativ 111.396 siteuri au
fost identificate în prima jumătate a acetui an, având o creștere de 199% comparativ cu anul
anterior11. Siteurile de tip phishing sunt concepute pentru a arăta ca paginile web oficiale ale
băncilor, aceastea trimit milioane de mailuri la adrese aleatoare de mail, lăsând impresia că sunt
comunicări oficiale ale băncii și invită oamenii pentru a se contecta pe siteul acesta, să lase
diverse informații, cum ar fi detalii despre conturi sau parolele. Acestea sunt apoi utilizate de
către infractori pentru a sustrage bani din conturile victimelor.
10
http://www.ziare.com/economie/banci-faliment/fraudele-bancare-internet-de-doua-ori-mai-costitoare-in-2008-
694281 accesat la data de 20.11.2012
11
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2209474/Internet-banking-fraud-rises-quarter-crime-gangs-target-
Britons-phishing-sites.html accesat la data de 14.11.2012
În Belgia, anul acesta aproximativ 3 milioane de euro au fost extrase din conturile bancare a le
clienților prin intermediul acestor siteuri de phishing12.
În Franța, mai mult de 60% din fraudele bancare se întâmplă prin intermediul internetului,
deși ponderea tranzacțiilor în total reprezintă doar 8%. În 2011 valoarea totală a fraudelor
efectuate prin intermediul internet banking a ajuns la 413 milioane euro, dintre care 32 de
milioane prin cumpărarea biletelor de călătorie, 21,4 milioane prin efectuarea cumpărăturilor în
general și 2 milioane euro prin intermediul siteurilor de jocuri internet (cu toate acestea, siteurile
de jocuri internet sunt cel mai puțin afectate de fraudele internet, deoarece au implementate
măsuri de securitate forte eficiente)13.
Olanda este una dintre țările cu cea mai mare rată de penetrare a serviciilor de internet
banking în cadrul Ununii Europene, iar conform Asociației Bancare Olandeze (NVB) există o
creștere semnificativă în ceea ce privește nivelul fraudelor efectuate prin internet banking. Deși
la începutul anului 2011 aceasta estima o dublare a valorii fraudelor, după a doua jumătate,
cifrele arată o creștere de aproximativ 3,5 comparativ cu anul 2010, valoarea totală a daunelor
fiind de până la € 35 milioane. Ce este important de reținut este că această sumă este ceea ce s-a
rambursat clienților, care au fost o victimă a fraudei bancare prin internet (de exemplu phishing).
Costurile asociate cu detectarea, prevenire, nu fac parte din această sumă, ceea ce înseamnă că
suma totală este mmult mia mare.
Ceea ce este îngrijorător este creșterea semnificativă a acestor numere, din 2009 până în 2010
daunele au crescut de cinci ori și în perioada 2010 - 2011 acestea au crescut de 3,5 ori. Dacă ar
continua acest trend, pentru 2012 s-ar putea estima daune de 70 milioane euro (în cazul în care
băncile reușesc să încetinească creșterea) sau în cazul în care se menține nivelul fraudelor dauna
ar fi de 122 milioane euro14.
12
http://www.xpats.com/en/headlines/already-480-victims-of-internet-banking-fraud accesat la data de
14.11.2012
13
http://www.thepaypers.com/news/e-identity/france-60-of-bank-fraud-carried-out-internet/748049-26 accesat la
data de 14.11.2011
14
http://www.novay.nl/our-people/maarten-wegdam/internet-banking-fraud-in-the-netherlands-3-5-times-more-
damage-in-2011-phishing/67106 accesat la data de 14.11.2012
Concluzii
Serviciile de internet banking au apărut ca o consecință firească a progresului tehnologic și

informațional, precum și ca o formă de adaptare a băncilor la activitatea cotidiană. Deja oferirea
clienților posibilitatea de a efectua tranzacții prin internet nu mai este o opțiune, ci o necesitate.
Atât în România, cât și la nivelul Uniunii Europene, utilizarea acetor servicii a crescut de-a
lungul timpului, însă între cele două există diferențe semnificative. Indiferent din ce punct de
vedere am analiza utilizatorii de internet banking, în România ponderea acestora este cu mult sub
media de la nivelul UE, iar în comparație cu țările nordice, de exemplu, țara nostră pierde
detașat. Aceste diferențe pot fi puse pe seama mai multor factori, cum ar fi tradiții, obiceiuri,
mentalitate, acces la internet, venituri, însă ce este îngrijorător este lipsa unor perspective de
viitor mai optimiste.
La nivelul UE, ponderea celor cu studii superioare depășește ponderilor celor cu studii medii
sau a celor cu un nivel scăzut de studii în privința utilizarii serviciilor de internet banking.
Bărbații folosesc într-o măsură mai mare internet bankingul, iar tranzacțiile internet sunt adeseori
folosite de către persoanle cu vârstă cuprinsă între 24 și 54 de ani. În topul țărilor cu ponderea
cea mai mare de utilizatori de internet banking se regăsesc Țările de Jos, Danemarca, Finlanda,
Estonia, Letonia, Lituania, Belgia, Austria.
La nivelul României, procentul utilizatorilor de internet banking în totalul populației ajunge la
aproape 4% în anul 2011. Dintre aceștia majritatea au vârstă între 25 și 54 de ani, fără a exista
diferenșe majore între genuri, însă persoanele cu un nivel superior de educație se detașează
semnificativ în rândul utilizatorilor.
Sporirea gradului de utilizare a serviciilor de internet banking a atras însă și efecte negative.
Siteurile de phishing au crescut ca număr în anul 2011, ajungând la dublul celor din anul anterios
și prin urmare a crescut și valoarea fraudelor prin internet banking. Aceste riscuri impun măsuri
mai eficiente din partea băncilor, dar și din partea clienților pentru a evita scurgerile de bani.
Bibliografie
1. Alecu Felician- Internet Banking publicat în Revista Informatică Economică, nr

4(40)/2006, p104, disponibil la http://revistaie.ase.ro/content/40/alecu%203%20pag.pdf
accesat la data de 10.11.2012
2. Arnaboldi Francesca, Claeys Peter- Internet Banking in Europe: a comparative analysis
disponibil la http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1343684 accesat la data
de 10.11.2012
3. ***- Setting a new course- The costumer experience challenge facing Central Europe’s
retail banks, iunie 2012 disponibil la http://www.deloitte.com/assets/Dcom-
Hungary/Local%20Assets/Documents/Attachments%202010/Setting%20a%20new%20di
rection.pdf accesat la data de 3.11.2012
4. ***- The costumer takes control- Global Costumer Banking Survey2012, martie 2012
disponibil la http://www.ey.com/GL/en/Industries/Financial-Services/Banking---Capital-
Markets/Global-Consumer-Banking-Survey-2012--The-voice-of-todays-banking-
customer accesat la data de 4.11.2012
5. http://www.comscoredatamine.com/2012/06/1-in-4-internet-users-access-banking-sites-
globally/ accesat la data de 24.10.2012
6. http://www.comscore.com/Insights/Press_Releases/2012/2/The_Netherlands_and_France
_Have_the_Highest_Penetration_of_Internet_Banking accesat la data de 25.10.2012
7. http://www.romania-insider.com/gfk-romania-second-to-last-in-the-region-on-internet-
banking-penetration-rate/25670/ accesat la data de 26.10.2012
8. http://www.gfk-ro.com/public_relations/press/multiple_pg/008143/index.ro.html accesat
la data de 26.10.2012
9. http://www.efinance.ro/
10. http://epp.eurostat.ec.europa.eu
11. http://www.manager.ro/articole/analize/analiza:-somajul-in-randul-tinerilor-in-statele-ue-
15460.html accesat la data de 11.11.2012
12. http://www.dailymail.co.uk/news/article-2209474/Internet-banking-fraud-rises-quarter-
crime-gangs-target-Britons-phishing-sites.html accesat la datd de 14.11.2012
13. http://www.xpats.com/en/headlines/already-480-victims-of-internet-banking-fraud accesat
la data de 14.11.2012
14. http://www.thepaypers.com/news/e-identity/france-60-of-bank-fraud-carried-out-
internet/748049-26 accesat la data de 14.11.2011
Anexa 1
Tabel 4.1 Ponderea utilizatorilor de internet banking in totalul clienților băncilor
Sursa: Eurostat
Tabel 4.2 Ponderea studenților care folosesc serviciile de internet banking în totalul clienților băncii
Sursa: Eurostat
Fig. 4.1 Ponderea indivizilor cu studii superioare și vârstă între 16 și 74 de ani care au folosit serviciile de
internet bankig în anul 2011
Fig. 4.1 Ponderea indivizilor vârstă între 25 și 54 de ani care au folosit serviciile de internet bankig în anul
2011
Fig. 4.1 Ponderea femeilor cu vârstă între 16 și 74 de ani care au folosit serviciile de internet bankig în
anul 2011
Fig. 4.1 Ponderea femeilor cu vârstă între 16 și 74 de ani care au folosit serviciile de internet bankig în
anul 2011

Internet Banking - Studiu Comparativ Al Utilizarii in Romania Si in Uniunea Europeana

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Internet Banking - Studiu Comparativ Al Utilizarii in Romania Si in Uniunea Europeana

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Internet Banking -

1.1 Imagine asupra utilizării internet banking-ului în lume ................................................... 3

1.1.2 Utilizatorii de internet banking în funcție de gen ...................................................... 9

Capitolul 2 Tranzacțiile efectuate prin internet banking în România .............................. 15

2.1 Numărul tranzacțiilor efectuate prin internet banking.................................................... 15

Capitolul 3 Valoarea fraudelor comise prin utilizarea internet banking-ului .................. 18

Capitolul 1 Evoluția numărului de utilizatori ai internet banking

1.1 Imagine asupra utilizării internet banking-ului în lume

Fig. 1.1 Metodele preferate de clienți pentru a intra în contact cu banca

1.2 Utilizatorii de internet banking din UE și România

Nr total de vizitatori unici (mii)

Nr total de utilizatori ai internetului 381.546

1.1.2 Utilizatorii de internet banking în funcție de gen

1.1.3 Utilizatorii de internet banking în funcție de vârstă

1.1.4 Utilizatorii de internet banking în funcție de educație

1.1.5 Utilizarea internet banking în rândul studenților

Capitolul 2 Tranzacțiile efectuate prin internet banking în România

2.1 Numărul tranzacțiilor efectuate prin internet banking

2.2 Valoarea tranzacțiilor derulate prin internet banking

Capitolul 3 Valoarea fraudelor comise prin utilizarea internet banking-ului

Odată cu sporirea numărului de persoane care folosesc serviciile de internet banking și a

Serviciile de internet banking au apărut ca o consecință firească a progresului tehnologic și

1. Alecu Felician- Internet Banking publicat în Revista Informatică Economică, nr

S-ar putea să vă placă și