Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Munca fără forme legale este un subiect de actualitate, fiind practicat, în primul rând,
de o bună parte a populației ce are nevoie de venituri constante iar în al doilea rând, înlesnit de
un procent semnificativ de angajatori care preferă acest tip de „muncă la negru” pentru a evita
plata taxelor și impozitelor legale.
La nivelul Uniunii Europene, munca nedeclarată este definită ca fiind „orice activitate
remunerată, care este legală în ceea ce privește natura ei, dar nu este declarată autorităților
publice, luând în calcul diferențele sistemelor de reglementare din statele membre.2
Munca informală, așa cum mai este denumită, este munca prestată în absența unui
contract de muncă înregistrat în concordanță cu prevederile legii statului în care este prestată
activitatea.
Pe lângă aceasta, munca gri sau munca subdeclarată presupune existența unui contract de
muncă, dar care, cuprinde elemente neconcordante cu realitatea, astfel:
1
Raluca Dimitriu, Dreptul muncii. Anxietăți ale prezentului, Ed. Rentrop&Straton, 2016, p. 156.
2
Raluca Dimitriu, op. cit., p. 157.
3
Raluca Dimitriu, op. cit., p. 157.
Neîncheierea contractului de muncă în forma prevăzută de lege, constituie un ansamblu de
nelegalități ce vatămă atât interesele statului cât și pe cele ale concurenței, creând astfel
conceptul de „concurență neloială”.
Persoana care lucrează fără a avea încheiat în mod legal un contract individual/colectiv de
muncă nu beneficiază de drepturile pe care statul le oferă (protecție socială, asigurare de
sănătate, formare profesională, concedii, durata timpului de muncă și de repaus, etc.).4
Una din principalele cauze pentru care se realizează munca la negru este evitarea
îndeplinirii obligațiilor fiscale de către angajatori.
O altă cauză o reprezintă lipsa de încredere față de sistemul de pensii, care nu mai
constituie o temere efectivă, atât timp cât și cei care lucrează cu forme legale, prin plata
contribuțiilor, nu mai ajung să primească pensie. Acest lucru se datorează tendinței generale de
îmbătrânire.
În ceea ce privește sistemul din România, legiuitorul a stabilit că atât angajatorul cât și
salariatul pot fi sancționați contravențional. Mai mult decât atât, în privința angajatorului,
angajarea a mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă
constituie infracțiune și este sancționată penal.
Totuși, misiunea comună a tuturor sistemelor de drept din Uniunea Europeană este de a
contribui și de a furniza soluții cu privire la această problemă. Astfel, Uniunea Europeană
încurajează statele membre să coopereze prin:
4
Raluca Dimitriu, op. cit., p. 158.
contribuții la o înțelegere transsectorială a aspectelor legate de munca nedeclarată.
1. Unul dintre cele mai întâlnite cazuri este atunci când într-o familie cu nou-născut,
tatăl beneficiază de concediu de creștere a copilului, însă acesta din urmă continuă
să lucreze fără forme legale, copilul fiind crescut tot de mamă.
2. Un caz special este constituit de persoanele care îndeplinesc vârsta de pensionare,
însă nu fac cerere în acest sens și încetarea contractului nu este declarată în ReviSal,
desfășurând astfel o muncă nedeclarată.
3. O ramură a cazului prezentat mai sus este reprezentată de persoanele care nu au
vârsta de pensionare dar au încheiat contract pe perioadă determinată. După
încetarea contractului, dacă persoana încă prestează munca, este considerată muncă
informală.
4. Alt caz îl reprezintă persoanele care au fost angajate pe perioadă de probă, fără
încheierea unui contract de muncă scris, fiind astfel, lucrători la negru.
5. Salariații part-time desfășoară activitate nedeclarată în cazul în care prestează
muncă în afara orelor stipulate în contract.
6. De asemenea, internii, care lucrează fără contract, urmărind acumularea de
experiență profesională, sunt considerați lucrători la negru.
7. Tot în această categorie intră și așa-zișii zilieri, în absența unui contract încheiat în
temeiul Legii nr. 52/2011.
Nerespectarea oricăreia dintre condițiile cerute de lege pentru încheierea unui contract
individual de muncă valabil atrage nulitatea. Dintre cauzele care atrag nulitatea contractului,
enumerăm:
În ceea ce privește remunerarea muncii prestate fără forme legale, există, în practica de
specialitate anumite dificultăți. Una dintre acestea se referă la neretroactivitatea nulității în
sensul că dacă contractul de muncă e nul, acesta va înceta în baza art. 56 lit. d) din Codul muncii,
însă, până la încetare va fi considerat valabil. În acest caz, și clauza privind salariul va fi în
vigoare, așadar persoana care a prestat munca are dreptul la remunerare.
În cele din urmă, Codul muncii cuprinde, totuși, și o reglementare cu caracter de excepție,
anume cea privind compensarea muncii prestate de către persoanele aflate în situație de ședere
ilegală în România, primite la muncă de către un angajator care cunoaște că sunt victime ale
traficului de persoane sau în cazul în care au fost primite la muncă fără întocmirea de contract
de muncă, mai mult de cinci persoane.
Concluzionând, atât timp cât criza economică și cea a refugiaților continuă să existe, și
munca la negru, la fel ca și celelalte forme de angajare nelegale vor exista, având în vedere
posibilitatea angajatorilor de a reduce cheltuielile pentru fiecare lucrător.
5
Raluca Dimitriu, op. cit., p. 170-187.