SISTEME

INFORMAŢIONALE ŞI
APLICAŢII INFORMATICE
ÎN ADMINISTRAREA
AFACERILOR

1
 Capitolul 1

SISTEME INFORMAŢIONALE ŞI MEDIUL DE AFACERI

Oportunităţi şi cerinţe în mediul actual de afaceri
În societatea contemporană se produc mutaţii semnificative
determinate, în mare parte, de noile cerinţe ale erei digitale. Astfel, pentru
domeniul economic se introduce modelul economiei digitale, care, în
esenţă, se bazează pe o altă viziune asupra pieţei, tranzacţiilor, calităţii
produselor şi/sau serviciilor, impunând o mai mare conectivitate a
companiilor ce evoluează în mediul competiţional on-line.
Ca urmare, aceste condiţii noi au determinat şi o restructurare a
strategiilor adoptate de companii, astfel încât acestea să poată să
răspundă provocărilor induse de economia electronică. Responsabilitatea
aderării la noile modele economice prin implementarea tehnologiilor din
domeniul informaţiei şi comunicaţiei revine factorilor decizionali. Rolul şi
funcţiile conducerii se amplifică depăşind domeniul coordonării şi
armonizării activităţilor desfăşurate în cadrul unităţii organizatorice.

Cerinţe la nivel managerial

Nivelurile ierarhiei manageriale pot fi evidenţiate pot fi evidenţiate
pe mai multe planuri:
 nivel strategic
 nivel tactic
 nivel operaţional.
O viziune generală a unui sistem e-business se structurează pe 3
nivele, şi anume: managementul proceselor şi evenimentelor externe,
managementul proceselor interne, integrarea şi coordonarea întregului
sistem. Metodele de afaceri electronice permit companiilor o intercorelare
a procesului şi sistemului de prelucrare a datelor interne şi externe într-un
mod mai eficient şi mai flexibil, să lucreze mai aproape de furnizori şi
parteneri, să satisfacă mai bine nevoile consumatorilor. Folosirea
arhitecturilor în dezvoltarea produselor software pentru mediul de afaceri
reprezintă o modalitate de integrare a proceselor de afaceri cu cele
specifice inginerii software, care să deservească segmentele
corespunzătoare ale proceselor de afaceri.

2
 Capitolul 2

SISTEME ŞI APLICAŢII INFORMATICE. FUNDAMENTE

TEORETICE ŞI METODOLOGICE

Definirea sistemului informatic

Sistemul informatic este un concept folosit frecvent în contextul
actual, datorită extinderii cu rapiditate a domeniilor de activitate în care
calculatoarele electronice se utilizează pentru efectuarea unei diversităţi
de operaţii de culegere, stocare, prelucrare şi transmitere a datelor, date
care constituie suportul formal al informaţiilor, necesare fundamentării
deciziilor în orice structură organizaţională.
În sens semantic, acest concept a fost influenţat de definirea
modului de prelucrare a datelor efectuată cu calculatoarele electronice.
Astfel, în terminologia europeană modul prin care se reprezintă ansamblul
de echipamente interconectate care interacţionează, folosind metode,
proceduri şi tehnici specifice pentru prelu-crarea automată a datelor este
denumit sistem de prelucrare automată a datelor (SPAD). În
terminologia americană acest mod de prelucrare automată a datelor, în
scopul obţinerii de informaţii necesare în procesul de conducere a
activităţilor organizaţionale, este cunoscut ca sistem informaţional
pentru conducere (MIS- Management Information System), nu ca sistem
informatic.
Considerând că sistemul informatic este o parte din sistemul
informaţional se poate defini şi obiectul de activitate. În general acest
obiect se referă la procesul de prelucrare automată a datelor, adică la un
proces prin care datele sunt supuse la operaţii specifice de prelucrare
(înregistrare, verificare, calcul, sortare, transmitere etc.) în scopul obţinerii
de informaţii semnificative, utilizând mijloace automate de prelucrare. În
cadrul unui astfel de proces operaţiile specifice de prelucrare se grupează
pe câteva etape care se succed într-o ordine determinată şi anume:
culegerea datelor, prelucrarea (propriu-zisă) a datelor, transmiterea
datelor, stocarea (păstrarea) datelor. Pornind de la structura funcţională,
sistemul informatic poate fi reprezentat pe nivele ierarhice: nivel de
subsistem, nivel de aplicaţie şi nivel de procedură.

3
 Metodologii de realizare a sistemelor informatice
Pentru realizarea unui sistem informatic eficient trebuie să fie
urmate şi respectate unele fundamente teoretice şi metodologice care au
fost deduse din practica de analiză, proiectare, implementare, testare şi
exploatare a sistemelor informatice în diferite domenii de activitate.
O metodologie de realizare a unui sistem informatic trebuie să
cuprindă:
 etapele/procesele de realizare sistemului informatic structurate
în subetape, activităţi, sarcini şi conţinutul lor;
 fluxul realizării acestor etape/procese, subetape şi activităţi;
 modalitate de derulare a ciclului de viaţă a sistemului informatic;
 modul de abordare a sistemelor;
 strategiile de lucru/metodele de realizare;
 regulile de formalizare a componentelor sistemului informatic;
 tehnicile, procedurile, instrumentele, normele şi standardele
utilizate;
 modalităţile de conducere a proiectului (planificare, programare,
urmărire) şi modul de utilizare a resurselor financiare, umane şi
materiale etc).
În cadrul metodologiilor se observă că pentru cele trei concepte
aflate într-o structură ierarhică: procese, activităţi, sarcini există diferenţe
de terminologie.

Clasificarea sistemelor informatice

Diversitatea domeniilor de activitate, specificul activităţilor din astfel
de domenii şi cerinţele informaţionale corespunzătoare proceselor
decizionale, deter-mină existenţa unei diversităţi de sisteme informatice,
care se poate studia pe baza unor criterii de clasificare.
1. În funcţie de domeniul de utilizare, se disting:
 Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor din
organizaţiile economico-sociale,
 Sisteme informatice pentru conducerea proceselor tehnologice,
 Sisteme informatice pentru cercetarea ştiinţifică şi proiectarea
tehno-logică,
 Sisteme informatice pentru activităţi speciale.
2. În funcţie de nivelul ierarhic ocupat de către sistemul
economic în structura organizatorică a organizaţiei, se disting:

4
  Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor la nivelul
organi-zaţiilor economice,
 Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor la nivelul
organi-zaţiilor economico-sociale cu structură de grup,
 Sisteme informatice teritoriale
 Sisteme informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilor
şi activităţilor la nivelul economiei naţionale,
 Sisteme informatice funcţionale generale.
3. În funcţie de aportul sistemelor informatice în actul
decizional, se pot distinge:
 Sisteme suport de decizie,
 Sisteme expert.
4. În funcţie de modul de organizare a datelor, se disting:
 Sisteme informatice cu colecţiile de date organizate în fişiere,
 Sisteme informatice având colecţiile de date organizate în baze
de date,
 Sisteme informatice care au colecţiile de date organizate în
baze de date şi în fişiere.

5
 Capitolul 3
SISTEME ŞI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU
ADMINISTRAREA AFACERILOR
ÎN TURISM ŞI COMERŢ
Noile cerinţe ale mediului de afaceri
Pentru îndeplinirea noilor exigenţe legate de integrarea proceselor
din lanţul logistic, facilitarea procesului decizional şi realizarea unei
comunicări eficiente, în condiţii de deplină securitate pentru date şi pentru
produsele software implicate, este necesară asimilarea permanentă a
noilor tehnologii, ce trebuie implementate, restructurând astfel filosofia
sistemelor informatice. Abordarea strategică a imple-mentării
sistemelor informatice la nivelul unităţilor economice are ca efect, pe lângă
reducerea costurilor, ameliorarea calităţii activităţii economice,
introducerea inovaţiilor şi conştientizarea managementului asupra faptului
că informaţia este o resursă importantă, care trebuie să fie utilizată în
procesul competiţional actual.
În actualul mediu de afaceri, sistemele informatice trebuie să
funcţioneze ca sisteme deschise, care să îndeplinească funcţii complexe
legate atât de domeniul pe care-l deservesc şi de necesităţile de asigurare
a unei comunicări facile atât între sistem şi utilizator, cât şi de necesităţile
de transfer informaţional în cadrul şi în afara sistemului, în condiţii de
deplină siguranţă şi de asigurare a securităţii, integrităţii şi confidenţialităţii
informaţiilor. Sistemele informatice care deservesc actualul mediu de
afaceri sunt influenţate, pe de o parte, de contextul general şi de
transformările implicate de acesta, iar pe de altă parte, de noile tehnologii
promovate, care influenţează şi susţin schimbările.
Sistemele informatice actuale au evoluat şi s-au dezvolat şi ca
urmare a progresului tehnologic, ceea ce a condus la amplificarea
facilităţilor oferite de acestea prin includerea unor noi servicii şi aplicaţii
telematice multimedia. Astfel, utilizarea sistemelor informatice
performante, bazate pe noile mijloace de comu-nicaţie şi de tehnologie a
informaţiei reprezintă un factor important de creştere a competitivităţii
agenţilor economici, deschizând noi perspective pentru o mai bună
organizare a muncii, pentru o creştere a eficienţei activităţii şi pentru o mai
bună promovare a produselor şi/sau serviciilor la nivelul pieţelor globale.
De asemenea, se deschid noi perspective pentru modernizarea serviciilor
publice şi a căilor de comunicare între instituţiile administraţiei publice şi
agenţii economici, respectiv cetăţenii care interacţionează cu sistemul
administrativ.

6
 Perfecţionarea sistemului informaţional existent la nivel
macroeconomic trebuie privită şi concepută ca un proces continuu.
Cerinţele impuse la nivel naţional trebuie să fie respectate şi de sistemele
informaţionale existente la nivelul agentului economic sau la nivelul unei
regiuni teritoriale sau domeniu. În conse-cinţă, modernizarea sistemului
informaţional de la nivel macroeconomic va atrage şi perfecţionarea
sistemelor informaţionale cu care se interferează. Asigurarea schimbului
de date între diferite compartimente, niveluri ierarhice sau parteneri externi
trebuie să se realizeze prin intermediul reţelelor de calculatoare, în
condiţiile unei uniformizări a modului de întocmire şi prezentare a
raportărilor, în vederea realizării comparabilităţii datelor.

Sisteme informatice pentru managementul afacerilor

Noul tip de economie prin care se caracterizează societatea
contemporană, cunoscut în literatura de specialitate, dar şi în vorbirea
curentă ca fiind economia Internet sau economia digitală, contribuie
semnificativ şi hotărâtor la restruc-turarea principiilor care stau la baza
proceselor economice.
Conceptul de Electronic Business sau e-business, este
considerat ca un nou proces de afaceri, care, în esenţă, se bazează pe un
sistem informatic, corelat cu tehnologiile Web, prin care se asigură
schimbul informaţional din mediul de afaceri şi automatizarea tranzacţiilor
comerciale prin intermediul reţelei Internet. Acest concept generic include
acoperirea reţelei de furnizare şi distribuţie a produ-selor la nivel global şi
asigurarea schimburilor de informaţii corelate cu tranzac-ţiile business-to-
business, inclusiv activităţile de colaborare care se stabilesc la nivelul
aplicaţiilor şi proceselor de afaceri, permiţând partenerilor să folosească
potenţialul oferit de business intelligence, care poate conduce la un
management performant şi la optimizarea proceselor care se desfăşoară
în mediul de afaceri din era digitală. În economia globală, e-commerce şi
e-business au devenit tot mai mult o componentă a strategiei de afaceri şi
un catalizator pentru dezvoltarea afacerilor şi a domeniului economic, în
general. Integrarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiei în domeniul de
afaceri a schimbat radical managementul şi conectivitatea internă şi
externă a organizaţiilor. Au fost revoluţionate relaţiile inter-organizaţionale,
dar şi cele dintre organizaţii şi indivizi. Cel mai important efect al acestor
schimbări majore este reprezentat de creşterea productivităţii şi a
eficienţei activităţilor economice.
Din punctul de vedere al nivelului organizaţional căruia i se
adresează, sistemele informatice se împart în două mari categorii, şi
anume:

7
  sisteme de procesare a tranzacţiilor (TPS – Transaction Processing
Systems), care deservesc cerinţele informaţionale operative,
 sisteme informatice de management (MIS – Management
Information System), care deservesc cerinţele informaţionale ale
factorilor decizionali .
Produsele informatice din prima categorie, cunoscute ca sisteme
de procesare a tranzacţiilor (TPS – Transaction Processing Systems),
răspund necesităţilor informaţionale de la nivelul operaţional, fiind
implicate în gestionarea tranzacţiilor. Datorită evoluţiei tehnicii de calcul, a
tehnicilor şi metodelor de stocare şi prelucrare a datelor, sistemele de
procesare a tranzacţiilor au înregistrat o permanentă îmbunătăţire şi
diversificare. În prezent, aceste sisteme furnizează datele şi la nivel
decizional, iar sistemele de procesare a tranzacţiilor cu tehnologia OLTP
(OnLine Transaction Processing), gestionează datele curente colectate din
cadrul domeniului de referinţă.
Produsele informatice din cea de a doua categorie, includ sistemele
infor-matice pentru management (MIS – Management Information System)
care au început să fie elaborate încă din anii ’60 în vederea deservirii, din
punct de vedere informaţional a nivelului decizional tactic. Datorită faptului
că prin aceste sisteme informatice se obţinea un număr mare de rapoarte
de gestiune şi alte situaţii, ele mai sunt cunoscute şi ca Management
Reporting System.
Sistemele informatice pentru management dispun de funcţii
avansate de susţinere a procesului decizional. Problema găsirii unor soluţii
pentru eficien-tizarea activităţilor manageriale s-a pus, pentru prima dată,
în S.U.A şi astfel au apărut sistemele informatice pentru management
(MIS – Management Infor-mation System). Acestea reprezintă o
combinaţie de resurse umane şi informatice capabile să realizeze
colectarea, stocarea, prelucrarea, organizarea, comunicarea, distribuirea
şi utilizarea datelor şi informaţiilor folosite la nivel managerial, în
exercitarea funcţiilor de conducere, în scopul realizării unui management
eficient. Tehnologiile utilizate pentru sistemele manageriale sunt variate,
distingându-se utilizarea bazelor de date multidimensionale (tehnologie
OLAP – OnLine Analytical Processing şi tehnologie „data mininig”) şi a
inteligenţei artificiale.

Produse informatice folosite în managementul afacerilor

În prezent, există pe piaţa software-ului o gamă diversificată de
produse informatice destinate pentru asigurarea gestiunii tranzacţiilor
aferente activităţilor desfăşurate în unităţile economice şi pentru a furniza
fondul informaţional necesar fundamentării procesului decizional. În

8
general, aceste produse sunt modularizate în funcţie de procesele
necesare funcţionării unei unităţi economice.
Dezvoltarea unor astfel de componente software foloseşte un
suport informatic variat, ceea ce le conferă carac-teristici de funcţionare şi
de fibilitate diferite, unele fiind produse “la raft”, în timp ce altele pot fi
adaptate şi personalizate în funcţie de cerinţele şi preferinţele utilizatorilor.
Pentru mediul de afaceri românesc au fost implementate o serie de
pachete de programe, dintre care cele mai reprezentative sunt produsele:
Ciel, Wizcont, Siveco, SAP şi Oracle Applications.

Sisteme informatice folosite în managementul turismului

Generalizarea tehnologiilor Internet – Intranet – Extranet produc
unele mutaţii semnificative în managementul şi marketingul serviciilor
turistice, asigu-rând satisfacerea solicitărilor informaţionale în continuă
creştere a consumatorilor moderni de produs turistic. Un alt aspect
semnificativ legat de noile soluţii informatice destinate activităţilor turistice
îl constituie facilităţile pentru integrarea şi/sau comunicarea cu alte
produse informatice similare sau din domenii care interacţionează cu
domeniul turismului.
Mediul Internet permite diversificarea ofertei turistice şi o extindere
corespunzătoare a cerinţelor de informare ale consumatorilor de produs
turistic. Este totodată stabilit că turiştii trebuie să circule – să consume
produsul – pentru a experimenta ceea ce cumpără. Alte două caracteristici
sunt complexitatea şi independenţa. Produsele individuale sunt diverse şi
în multe cazuri eterogenitatea este cea care le face atractive. Pentru a
răspunde operativ solicitărilor informa-ţionale ale consumatorilor de
produs turistic se folosesc tehnologiile informatice, care, într-un timp
record, au indus creşterea posibilităţilor de informare şi sau de
documentare, precum şi diversificarea serviciilor online.
Utilizarea pe scară largă a facilităţilor oferite de Internet în domeniul
turismului a produs o adevărată revoluţie prin faptul că:
 cresc posibilităţile de informare pentru potenţialii turişti;
 oferă mult mai multe opţiuni, ceea ce stimulează motivaţia turistică;
 nu se află în proprietatea sau sub controlul unui individ sau
organizaţii;
 înregistrează o diversificare continuă a resurselor informaţionale şi
a serviciilor oferite la nivel global;
 este un mediu flexibil şi mobil.
Utilizatorii/clienţii mediului Internet, interesaţi de produse şi/sau
servicii, în general, de servicii turistice, în particular, sunt în căutare de:

9
comoditate, transparenţă, garantarea rezultatelor, securitate şi siguranţă,
educaţie, personalizarea.

Sisteme informatice de gestiune folosite în turism

Gestiunea tranzacţiilor din domeniul turismului prezintă o serie de
particu-larităţi şi chiar dacă pentru software-ul aplicativ nu există
standarde care să confirme sau să infirme calitatea sistemelor informatice
de gestiune, în condiţiile concurenţiale actuale de pe piaţa producătorilor
de software, numai firmele care oferă produse de calitate, ca
funcţionalitate şi utilizabilitate au succes pe piaţă.
Cele mai multe soluţii informatice adoptate în turism sunt cele care
abor-dează şi tratează gestiunea tranzacţiilor din unităţile hoteliere şi
lanţurile hoteliere, care prezintă particularitatea că în acest domeniu există
o serie de activităţi standard (activităţi desfăşurate în cadrul recepţiei) care
se regăsesc în toate unităţile hoteliere de pe întregul mapamond.
Această particularitate a fost exploatată de producătorii de software
hotelier care şi-au concentrat eforturile în crearea unor produse
informatice inte-grate capabile să satisfacă cerinţele celor mai exigenţi
beneficiari. Cele mai performante şi utilizate pachete de programe de
gestiune hotelieră sunt cuprinse adesea în programele de învăţământ ale
sistemelor educaţionale specializate în pregătirea personalului care va
lucra în hoteluri, restaurante, agenţii de turism etc. În general, aceste
produse informatice sunt sisteme integrate, modulare şi parame-trizabile
care pot fi adaptate facil cerinţelor concrete ale unităţilor beneficiare.
Datorită struc-turii modulare componentele software pot fi
implementate, parţial sau integral, în unităţile hoteliere şi/sau lanţurile
hoteliere. Pentru activităţile standard care se desfăşoară în cadrul
recepţiei unei unităţi hoteliere se folosesc denumiri consa-crate, pe plan
internaţional în domeniul hotelier, exprimate în limba engleză, denumiri
care, în general, sunt păstrate şi pentru componentele sistemului infor-
matic de gestiune a tranzacţiilor.
Astfel, în componenta Front-Office, în care se grupează modulele
siste-mului informatic ce tratează activităţile desfăşurate în cadrul recepţiei
şi serviciile prestate turiştilor se regăsesc, în general, următoarele module:
 Reservation – pentru înregistrarea şi procesarea rezervărilor de
locuri de cazare, inclusiv pentru rezervările online;
 Allotement – pentru administrarea rezervărilor fără confirmare;
 Yield Management – pentru politica tarifară;
 Packages – pentru operarea unor grupuri de servicii solicitate
de turişti;

10
  Check-In – pentru efectuarea şi gestionarea tuturor operaţiilor
specifice intrării turistului în hotel;
 Check-Out – pentru efectuarea tuturor operaţiilor specifice ieşirii
turistului din hotel;
 Reporting System – pentru generarea rapoartelor privind:
rezervările, cază-rile, istoricul turiştilor, situaţia prestaţiilor (Night
Audit), prognoza gradului de ocupare a hotelului pe anumite
perioade, pe tipuri de camere etc.;
 Concierge – pentru asigurarea serviciilor de informare-
documentare solici-tate de manageri, salariaţii hotelului, turişti.
Pe lângă componenta Front-Office, sistemele informatice de
procesare a tranzacţiilor din domeniul hotelier includ şi o componentă
Back-Office, care se regăseşte în toate sistemele de gestiune
implementate în toate unităţile din dome-niul economic, deoarece într-un
hotel/lanţ hotelier se regăsesc aceleaşi activităţi ca în oricare
întreprindere. Această componentă include gestionarea tranzacţiilor
referitoare la activităţile de: gestiune financiar-contabilă, comercial,
aprovizionare, resurse umane etc.
Sistemul informatic integrat de gestiune şi management hotelier
Fidelio
Pachetul de programe Fidelio oferă o interfaţă evoluată, prezentând
un design al ecranului uşor de folosit de utilizatorii implicaţi în realizarea
activităţior de gestiune şi management hotelier. Se poate opta pentru
alegerea formatului de evidenţă a şederilor anterioare ale turiştilor în hotel,
precum şi pentru generarea unei game diversificate de rapoarte în funcţie
de diferite criterii. Rapoartele care se pot realiza în cadrul acestui produs
informatic sunt de diferite tipuri, de la rapoarte care evidenţiază pachetele
de servicii oferite, până la rapoartele folosite în managementul hotelier.
Sistemul informatic integrat de gestiune şi management hotelier
– SITEL
Produsul SITEL poate fi interconectat şi cu alte sisteme funcţionale
care există în cadrul hotelului, cum ar fi: centrala telefonică digitală,
sistemul de case de marcat (SICAS), sistemul de închidere a camerelor
prin cartelă magnetică, sistemul Pay-Tv, sistemul de verificare a cărţilor de
credit, precum şi cu software-ul pentru modulul Back-Office (contabilitate
generală, comercial etc.).
Funcţiile de configurare ale sistemului oferă automat tarifele
stabilite pe baza parametrilor referitori la valabilitatea în timp, definirea
acestora în valută sau includerea unor servicii diverse în tarif. Modulul
rezervări oferă operativitate în înregistrarea cererilor de rezervare şi

11
permite în orice moment obţinerea unei evidenţe exacte a disponibilului de
camere, a rezervărilor individuale şi de grup, a alocărilor.

Folosirea resurselor mediului Internet în turism

Activitatea unităţilor de turism se finalizează prin diferite servicii
destinate pieţei interne sau externe. În calitate de prestator de servicii,
întreprinderea turis-tică are relaţii permanente cu piaţa, concomitent,
intervine şi în calitate de bene-ficiar pentru bunurile şi serviciile necesare
organizării şi desfăşurării propriei acti-vităţi. Mobilitatea deosebită a
fenomenelor pieţei în condiţiile folosirii resurselor mediului Internet impune
întreprinderilor turistice modalităţi noi de implicare în mecanismul acesteia,
o capacitate sporită de reacţie faţă de cerinţele pieţei.
Piaţa online de turism poate fi similară cu o arenă globală, în care
cumpărători (agenţi de turism şi persoane fizice) şi vânzători (agenţii de
turism şi persoane fizice) cooperează pentru a face schimburi de informaţii
şi de servicii turistice.
În general, produsele turistice sunt destul de rar cumpărate
individual, iar combinările diferite şi permutările rutelor turistice alternative
fac ca luarea deciziei să fie dificilă chiar şi pentru cei iniţiaţi. Deşi, turiştii şi
potenţialii turişti pot primi informaţii de la o mare varietate de surse, totuşi,
în cele mai multe cazuri, aceştia optează să folosească serviciile
intermediarilor, care acţionează ca o interfaţă între serviciile turistice şi
beneficiarii acestora.

Sisteme globale de rezervare

Printre cele mai eficiente instrumente care s-au dezvoltat în Internet
se numără şi sistemele globale de distribuţie (GDS - Global Distribution
System). Înaintea acestora, rezervarea unui billet la liniile aeriene era o
adevărată problemă. Cele mai mari şi mai folosite sisteme de tip GDS
sunt: Amadeus, Galileo, Sabre şi Worldspan. În afară de acestea exisă şi
câteva GDS mai mici, regionale, cum ar fi: SITA (Sahara), Infini (Japan),
Axess (Japan), Tapas (Korea), Fantasia (South Pacific), şi Abacus
(Asia/Pacific) care deservesc interese ale unor regiuni specifice sau ţări.
În prezent consumatorii de produs turistic doresc să se
documenteze mai mult şi mai rapid despre ofertele turistice, să îşi poată
stabili singuri pachetele de servicii turistice înaintea efectuării călătoriilor.
Pentru a satisface aceste cerinţe, datele înmagazinate în bazele de date
GDS nu mai sunt disponibile doar agenţilor de turism, ci pot fi şi distribuite
direct către public, printr-o varietate de canale directe. Cele 4
megasisteme sunt: AMADEUS, GALILEO INTERNATIONAL, SABRE şi
WORLDSPAN.

12
 Capitolul 4

TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE ÎN REALIZAREA

SISTEMELOR ŞI APLICAŢIILOR INFORMATICE
Realizarea sistemelor informatice în contextul evoluţiei
sistemelor informaţionale interorganizaţionale
Pentru depăşirea dificultăţilor privind dezvoltarea produselor
informatice a apărut o nouă abordare în acest domeniu, denumită
ingineria software (SE - Software Engineering), care reprezintă o
abordare sistematică, bazată pe utili-zarea unui set de tehnici adecvate, a
întregului proces de dezvoltare a software-ului: concepere, dezvoltare,
implementare, exploatare şi menţinere în funcţiune. Prin inginerie
software se înţelege aplicarea unei metode sistematice, ordonate şi
cuantificabile în dezvoltarea, operarea şi mentenanţa software-ului, adică
apli-carea ingineriei în domeniul software-lui. Componente: ingineria
informaţiei, ingineria cunoştinţelor, ingineria comunicaţiilor.
Cu toate că a apărut mult mai târziu în evoluţia sistemelor
informatice, această componentă a câştigat în prezent supremaţia şi tinde
să se dezvolte, având un caracter integrator pentru funcţiile unui sistem
informatic. Standardul Intranet-Extranet-Internet, integrat în portalurile
electronice este un exemplu concludent al tendinţei, în continuă creştere,
a comunicaţiilor în realizarea sistemelor infor-matice în prezent şi în
perspecivă.

Rolul factorului uman în dezvoltarea produselor informatice

Beneficiarii produselor informatice fiind utilizatorii, în special
utilizatorii finali, se înţelege că factorul uman este decisiv în folosirea
software-ului. Excep-tând unele cazuri de deficienţă în funcţionarea
hardware-lui sau a sistemului de comunicaţie, situaţii care nu depind de
utilizatori, software-ul poate să nu aibă succes pentru că nu îndeplineşte
calităţile de funcţionalitate şi grad de utilizare.
Factorul uman (utilizatorul) reprezintă factorul decisiv în
aprecierea calităţii şi utilităţii produselor software. În consecinţă, implicarea
factorului uman trebuie realizată încă din etapa de analiză, utilizatorii
produselor fiind cei mai în măsură să precizeze cerinţele pe care
produsele trebuie să le îndeplinească, iar rolul activ al utilizatorului este
esenţial în etapa de exploatare a produselor software, funcţiile şi
performanţele produselor fiind realizate numai în măsura în care
utilizatorul are o percepţie cât mai facilă asupra acestora. O tendinţă
actuală este cea de reevaluare a poziţiei utilizatorului, considerat nu numai
13
ca beneficiar al produsului, ci şi ca factor activ, participant la realizarea
produsului software.
Utilizatorul unui produs software poate fi orice persoană care este
afectată în mod direct sau indirect de folosirea produsului. Astfel,
utilizatorii produselor software se pot împărţi în cinci categorii:
 organizaţiile beneficiare ale produselor software,
 furnizorii de servicii software,
 proiectanţii şi programatorii de aplicaţii,
 administratorii de sistem,
 utilizatorii finali.
Concluzia care se desprinde este că, la realizarea produselor
informatice trebuie implicaţi în mod direct şi utilizatorii finali, astfel
încât realizarea acestor produse să fie orientată către satisfacerea
cerinţelor solicitate de această categorie de utilizatori, ca principali
beneficiari ai acelor produse. Utilizatorii finali au atât un rol pasiv, ca
subiecţi ai observaţiei specialiştilor informaticieni, cât şi un rol activ,
contribuind astfel alături de specialişti la realizarea produselor informatice.
Impactul noilor tehnologii asupra dezvoltării produselor
informatice
Dezvoltarea produselor informatice este permanent legată de
cerinţele şi exigenţele utilizatorilor, precum şi de posibilităţile existente în
domeniul tehno-logiei informaţiei. Astfel, în condiţiile actuale, noile
tehnologii folosite la dezvol-tarea produselor informatice au permis
realizarea unor sisteme multimedia, în care interfeţele grafice evoluate
sunt un standard al interacţiunii utilizator – calculator. Cu toate că
diversitatea aplicaţiilor informatice este în creştere, interfaţa acestora este
tot mai asemănătoare, datorită folosirii standardizării în domeniul
interfeţelor grafice. Standardele contribuie la îmbunătăţirea calităţii
produselor informatice, acţionând ca un generator, întru-un proces care se
dezvoltă evolutiv, în spirală. Nucleul procesului de standardizare îl
constituie cerinţele utilizatorilor, pentru a căror rezolvare se folosesc cele
mai bune practici în domeniul informatic, generalizate şi exprimate sub
forma unor norme (standarde). Pe măsura perfec-ţionării produselor
informatice apare şi tendinţa de creştere a exigenţelor utiliza-torilor, care
solicită noi facilităţi, influenţând generarea altor norme (standarde).

14
 Metodologii de modelare şi dezvoltare a sistemelor
informaţionale interorganizaţionale (SIIO)
Consideraţii preliminare
Abordarea şi tratarea metodologiilor de modelare şi dezvoltare a
siste-melor informaţionale interorganizaţionale nu se pot concepe decât în
strânsă legă-tură cu alte două sisteme: sistemul informaţional şi sistemul
informatic.
Premizele apariţiei sistemelor informaţionale interorganizaţionale
trebuie analizate din perspectiva evoluţiei tehnologiei informaţiei, astfel
încât actualmente se simte nevoia unei integrări care să depăşească
graniţele organizaţiei. Odată cu implementarea sistemelor informatice
integrate care permit o atentă planificare şi urmărire a producţiei, situaţia
s-a schimbat. Tot mai multe organizaţii au adoptat structuri mai eficiente şi
se concentrează pe activităţile apropiate de competenţele lor de bază
lăsând în seama partenerilor de afaceri restul activităţilor.
UML (Unified Modeling Language) – limbaj de modelare
unificat standard pentru dezvoltarea de software
Etapele de analiză şi proiectare a unui proiect trebuie încheiate
înainte de elaborarea codului, pentru a obţine o atenţie mărită din partea
dezvoltatorilor de software. Aceste etape au fost ignorate în trecut, dar în
prezent orice dezvoltator recunoaşte importanţa acestor faze deoarece s-a
dovedit că de acestea depinde producerea şi refolosirea de software.
Pentru analiza şi proiectarea de produse software s-au creat
limbajele de modelare. Unul din aceste limbaje de modelare este limbajul
de modelare unificat – UML (Unified Modeling Language). UML nu este un
simplu limbaj de modelare orientat pe obiecte, ci în prezent, este limba-jul
universal standard pentru dezvoltatorii de software din toata lumea.
CASE (Computer Aided Software Engineering) – instrumente de
dezvoltare a produselor software
Pentru automatizarea procesului de modelare, respectiv pentru a
facilita transpunerea modelelor la nivel fizic (prototipuri, componente
finale) se folosesc o serie de componente software performante,
cunoscute sub denumirea de instrumente CASE. Acestea reprezintă o
metodologie alcătuită din instrumente de asistare a creării produselor
software, folosite de dezvoltatorii de aplicaţii şi sisteme informatice în
etapele de realizare a acestora.
Integrarea sistemelor informatice în mediul Internet
Un sistem de gestiune corespunde exigenţelor dacă are ca
finalitate rezolvarea tuturor problemelor importante şi pentru producători şi
pentru clienţi. Sistemele informatice care asigură gestiunea optimă trebuie

15
să fie capabile să selecteze rapid clienţii cei mai avantajoşi, oferind
totodată informaţii de elaborare a strategiilor axate pe menţinerea unor
relaţii pe termen lung cu clienţii. Evoluţia relaţiilor cu clienţii a fost
influenţată fundamental de apariţia reţelei Internet, care însumează
caracteristici specifice unui canal nou de comunicare şi informare cu
acelea ale unui loc unde se desfăşoară operaţiile de comercializare
efective. Astfel, clienţii pot obţine cu maximă operativitate oferte
competitive.
Sisteme informatice integrate de ″top″ -– Business Intelligence
Orice societate are nevoie de informaţii pentru a lua decizii. Există
de obi-cei foarte multe date răspândite în sistemele informatice ale
societăţii, dar trans-formarea acestor date în informaţii ce pot fi analizate
pentru a lua decizii este un proces greoi. Firma Microsoft aduce la viaţă
paradigma "Inteligenţă de afaceri la îndemâna oricui" prin soluţia Microsoft
pentru Business Intelligence. Sisteme din categoria Business Intelligence:
 SQL Server 2005 cu Analysis Services
 Office XP/2003
 Data Analyzer
 MapPoint
 SharePoint Portal Server
 Project Server 2003
 Microsoft® SQL Server™ Accelerator for Business Intelligence
Implementarea soluţiei de Business Intelligence. Pentru
realizarea unui proiect de Business Intelligence se poate apela la
partenerii certificaţi Microsoft care deţin personalul şi expertiza necesară
realizării de astfel de proiecte. În func-ţie de complexitatea proiectului se
poate apela la Microsoft Consulting Services – departamentul de
consultanţă şi servicii al Microsoft România. De asemenea,
implementarea proiectului se poate realiza cu forţe proprii de către
specialiştii IT din cadrul companiei resapective. În acest caz personalul
care implementează proiectul trebuie să deţină cunoştinţele tehnice
necesare.
Soluţia Microsoft pentru Business Intelligence se integrează facil cu
siste-mele operaţionale existente, preluarea datelor pentru analiză fiind
accesibilă. În acest context, soluţia BI permite raportare şi analiză de date
de tip OLAP. Datele pot fi analizate de către mai multe feluri de utilizatori,
pornind de la analiza cu Pivot Table din programul de calcul tabelar
Microsoft Excel, reprezentare grafică în Date Anllyzer, până la analiza
geografică a datelor folosind MapPoint.

16
Întrebări recapitulative
1. Care sunt caracteristicile sistemelor informatice în actuala etapă
de dezvoltare a mediului de afaceri?
2. Ce resurse intră în componenţa unui sistem informatic?
3. Cum se structurează un sistem informatic?
4. Care sunt principalele avantaje ale ingineriei software?
5. Ce sunt instrumentele CASE şi la ce sunt folosite?
6. Care este rolul unui masiv în structurarea datelor?
7. Ce modalităţi de compactare a datelor oferă MS Access?
8. Care sunt modalităţile de comunicare asigurate de MS Access?
9. Care sunt efectele utilizării indexării în SQL?
10. Care sunt modalităţile de creare a secvenţelor SQL?
11. Care sunt comenzile SQL care pot fi folosite pentru modificarea
structurii şi a conţinutului unei tabele?
12. Care sunt principalele cerinţe pentru asigurarea
importului/exportului de date din şi către alte baze de date?
13. Care este utilitatea integrării componentelor într-un sistem de
gestiune hotelieră?
14. Care sunt facilităţile oferite de sistemele globale de distribuţie?
15. Care sunt principalele caracteristici ale domeniului Business
Intelligence?

Teme de reflecţie
1. Impactul mediului Internet asupra asupra mediului de afaceri
2. Rolul resurselor digitale şi serviciilor oferite de mediul Internet în
procesul de integrare europeană
3. Aprecieri asupra funcţiilor de administrare a bazei de date
4. Comparaţie între metodele sistemice şi cele orientate obiect
folosite în realizarea sistemelor informatice
5. Facilităţi de integrare a sistemelor informatice gestiune folosite
în turism şi resursele mediului Internet
6. Tendinţe în dezvoltarea componentelor software
7. Evoluţia tehnicilor folosite în realizarea sistemelor informatice
8. Facilităţi oferite prin integrarea componentelor de gestiune a
tranzacţiilor aferente activităţilor din domeniul economic cu
soluţiile informatice de management
9. Avantajele utilizării sistemelor de asistare a deciziilor
10. Rolul interfeţelor în creşterea gradului de utilizare a produselor
informatice

17
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Anica-Popa L., Anica-Popa I. – Limbajul de programare Visual Basic – ghid

de realizare a aplicaţiilor de gestiune, Ed. InfoMega, Bucureşti, 2004
Avram V. şi colectiv – Birotică profesională, Editura Tribuna Economică,
Bucureşti, 2002
Baron C. – Sisteme informatice (Integrarea aplicaţiilor în sistemele informatice,
Medii de programare şi de gestiune a bazelor dse date, Gestiunea
bazelor de date în modul programat), Editura Pro Universitaria,
Bucureşti, 2007
Baron C. – Informatică economică, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2006
Baron C. – Baze de date, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2006
Baron C. – Programarea calculatoarelor, Editura Dareco, Bucureşti, 2005
Baron C. – Bazele informaticii, Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir”,
Bucureşti, 2005
Baron C. – Sisteme informatice (Fundamente teoretice şi metodologice,
Gestiune baze de date, Prezentări de aplicaţii), Editura Pro Univer-
sitaria, Bucureşti
Baron C. – Sisteme informatice cu baze de date, Editura Universul Juridic,
Bucureşti, 2006
Baron C. şi colectiv – Programarea calculatoarelor, Editura Oscar Print,
Bucureşti, 2001
Baron C. – Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date,
Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti, 2004
Baron C. – Medii de programare – manual de studiu individual, Universitatea
Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti, 2004
Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date. Fundamente teoretice şi
practice, Editura InfoMega, Bucureşti, 2002
Florescu V., Amza C., P. – Bazele informaticii din perspectiva utilizatorului
final, Editura Rolcris, Bucureşti, 2001
Forta B. – SQL pentru începători, Editura Teora, Bucureşti, 2002
Forta B. – SQL în lecţii de 10 minute, Editura Teora, Bucureşti, 2006
Gheorghiu A., Bichiş C., M. – Baze de date, Editura Victor, Bucureşti, 2004
Habracken J. – Access 2002 pentru începători, traducere de Cora Radulian,
Editura Teora, Bucureşti, 2002
Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Informatică economică, Editura Pro Univer-
sitaria, Buc., 2007

18
 Ianoş-Schiler E. – Bazele informaticii, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti,
2003
Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Bazele tehnologiei informaţiei, Ed. CURTEA
VECHE, Bucureşti, 2003
Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Managementul documentelor şi dezvoltarea
de aplicaţii în Office XP, Ed. CURTEA VECHE, Bucureşti, 2003
Lungu I. şi colectiv – Sisteme informatice. Analiză, proiectare, implementare,
Editura Economică, Bucureşti, 2003
Militaru Gh. – Sisteme informatice pentru management, Editura BIC ALL,
Bucureşti, 2004
Mureşan M., Ianoş-Schiler E., Irimia R., Vlăşceanu A. – E-BUSINESS - Soluţii
informatice în era digitală, Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2007
Mureşan M., Ianoş-Schiler E. – Sisteme informatice pentru domeniul
economic, Editura Pro Universalis, Buc., 2005
Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS-Access XP, Editura Pro Univer-
sitaria, Buc., 2006
Mureşan M. – Gestiunea bazelor de date. SGBD Access 2002, Editura
CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004
Mureşan M. – Arhitecturi şi standarde în dezvoltarea produselor software
de contabilitate, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004
Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, Editura Pro Univer-
sitaria, Bucureşti, 2006
Mureşan M. – Gestiunea bazelor de date. SGBD Access 2002, Editura
CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004
Mureşan M. – Arhitecturi şi standarde în dezvoltarea produselor software
de contabilitate, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004
Năstase P., Tamaş I. ş.a. – Bazele tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor,
Editura InfoMega, Bucureşti, 2004
Năstase P. şi colectiv – Tehnologia bazelor de date Access 2000, Editura
Economică, Bucureşti, 2000
Nistor R., Căpăţână A. – Sisteme informatice de marketing, Ed. Academica,
Galaţi, 2004
Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access – Culegere de probleme, Editura
CISON, Bucureşti, 2002
Popa Gh. şi colectiv – Visual Basic, Editura CISON, Bucureşti, 1999
Popa Gh. şi colectiv – Aplicaţii informatice. Gestiune, Contabilitate, Finanţe,
Bănci, Editura CISON, Bucureşti, 2000

19
 Pribeanu (Ed.) C. – Interacţiune om - calculator, Editura Didactică şi Pedago-
gică, Bucureşti, 2003
Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows - Ghid de învăţare
rapidă prin imagini, Editura Corint, Bucureşti, 2004
Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Medii de programare pentru
gestiunea bazelor de date, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004
Surcel T., Avram V., Apostol C-G., Avram D. – Birotică profesională, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti, 2002
Tâmbulea L. – Microsoft Access pentru programatori, Editura Promedia
Plus, Cluj-Napoca, 2002
Teodorescu A. – Lecţii de Access, Editura Albastră, Cluj-Napoca, 2002
Ursăcescu M. – Sisteme informatice. O abordare între clasic şi modern,
Editura Economică, Bucureşti, 2002
Zaharie D., Roşca I. – Proiectarea obiectuală a sistemelor informatice,
Edi-tura DualTech, Bucureşti, 2002
http://www.microsoft.com/romania/comunicate/2005/pres1118.mspx
http://www.microsoft.com/romania/servere/sql/overview_1.mspx
http://www.microsoft.com/Romania/Office/editions/overview.mspx
http://www.microsoft.com/romania/office/2007/ultimate/top10.mspx
http://www.microsoft.com/Romania/Office/Access/access.mspx

20