Nervul trigemen

A 5a pereche de nervi cranieni, nerv mixt, receptioneaza senzitivitatea prin impulsuri exteroceptive
de la nivelul tegumentelor fetei, mucoaselor bucala, nazala sinusala si impulsurile proprioceptive de
la nivelul muschilor masticatori si ai mimicii.

Fibrele motorii, prin care inerveaza muschii masticatori la care se adauga si muschiul tensor al valului
palatin si tensor al timpanului.

Originea reala se gaseste in nucleul motor principal al nervului 5 din calota pontina. Deoarece fibrele
motorii cu originea in acest nucleu inverveaza muschii masticatori, poarta denumirea de nucleu
masticator principal.

Se considera ca de la polul superior al acestui nucleu si pana in mezencefal se intinde un sir de

neuroni supraetajati care alcatuiesc nucleul motor accesoriu.

Originea reala a fibrelor senzitive se gaseste intr-un ganglion situat pe traiectul nervului care poarta
denumirea de ganglionul semilunar al lui Gasser, situat pe fata antero superioara a stancii
temporalului, in foseta gaseriana si invelit intr-o dedublare a durei mater, numita "cavumul lui
Meckel".

Ganglionul lui Gasser

Este cel mai voluminos ganglion cerebro spinal. Are forma semilunara si prezinta: O margine
posterioara concava, care primeste radacina senzitiva, latita, a nervului 5. O margine anterioara,
convexa, de la nivelul careia pleaca cele trei ramuri ale trigemenului. O fata superioara, usor concava,
o fata inferioara, convexa, in raport cu foseta gaseriana si 2 extremitati, "coarne", una mediala si una
laterala.

Ganglionul lui Gasser este format din neuroni pseudo-unipolari. Prelungirea lor periferica, dendrita,
culege inforamtii din teritoriul senzitiv al nervului, iar prelungirea centrala, axonul, patrunde in
trunchiul cerebral pe la nivelul originii aparente si face sinapsa cu deutoneuronul in nucleul senzitiv al
trigemenului din trunchiul cerebral.

Nucleul senzitiv al trigemenului:

Se intinde pe toata lungimea trunchiului cerebral si numai din motive didactice este impartit in
nucleu bulbar, nucleu pontin si nucleu mezencefalic. Nucleul Bulbar, numit si nucleul tractului spinal
sau nucleul tractului descendent, reprezinta continuarea la nivelul bulbului a substantei gelatinoase a
lui Rolando a maduvei spinarii. Fibrele care fac sinapsa in acesta conduc sensibilitatea termica si
dureroasa si mai putin pe cea tactila. Nucleul pontin se numeste si nucleul senzitiv principal al nv 5.
La acest nivel fac sinapsa fibrele care conduc sensibilitatea tactila fina(epicritica). Axonii
deuntoneuronilor din acesti doi nuclei formeaza lemnisculul trigeminal care are un traiect ascendent
prin trunchiul cerebral, face sinapsa in talamus in nucleul ventral postero-lateral. Axonul neuronului
talamic proiecteaza pe scoarta in aria somestezica I.
Nulceul mezencefalic, se mai numeste si nucleul tractului mezencefalic sau al tractului ascendent.
Aici fac sinapsa fibrele care conduc excitatiile proprioceptive de la nivelul muschilor masticatori si
muschilor pielosi.

Originea aparenta: pe fata anterioara a puntii si pedunculii cerebelosi mijlocii prin 2 radacini:

Radacina senzitiva, dispusa lateral, este voluminoasa, formata din aproximativ 40 de fascicule
si parcurge fosa craniana posterioara pana la marginea superioara a stancii temporalului. La acest
nivel are un traiect spre anterior, superior si lateral, mergand intre stanca si pedunculii cerebelosi
mijlocii. Radacina este situata in portiunea mediala a unghiului ponto-cerebelos a lui Mingazzini, in
triunghiul lui Latarjet si Wertheimer.

Acesti triunghi are o latura anterioara formata de marginea superioara a stancii, o latura posterioara
formata de cerebel si o latura mediala, formata de istmul encefalului. Ajungand la marginea
superioara a stancii, radacina senzitiva determina incizia trigeminala a lui Gruber, sau lunula lui
Albinus.

Trecand de marginea superioara a stancii, ajunge in fosa craniana mijlocie, se lateste foarte mult,
merge spre anterior si inferior si formeaza plexul triunghiular al lui Valentin care patrunde in
concavitatea ganglionului lui Gassser.

Radacina motorie: La origine este mediala fata de radacina senzitiva. Este subtire, formata din
6-8 fascicule nervoase. Strabate fosa craniana posterioara mergand pe sub radacina senzitiva, fiecare
radacina avand cate o teaca piala proprie, fiind separate si printr-o dependinta a durei mater.
Incruciseaza fata inferioara a plexului triunghiular, apoi fata inferioara a ganglionului lui Gasser, fara a
face sinapsa la acest nivel si se alatura fibrelor senzitive ce vor intra in componenta nervului
mandibular.

Cavumul lui Meckel:

Este o dedublare a durei mater, care prezinta 3 compartimente:

1. vestibulul-corespunde plexului triunghiular

2. loja semilunara propriu-zisa- corespunde ganglionului lui Gasser

3. Zona celor 3 tunele-corespunde celor trei ramuri terminale.

A fost asemanat cu o manusa cu 3 degete.

In scurtul sau traiect, din nervul trigemen se desprind cateva ramuri colaterale, filete nervoase subtiri
pentru peretele lateral al corpului sfenoidului, sinusul cavernos si stanca temporalului.

Ramurile terminale:

Nervul oftalmic al lui Willis(in intregime senzitiv): se desprinde din portiunea cea mai mediala a
marginii anterioare a ganglionului lui Gasser si la origine este situat superior si medial nervului
maxilar.
Parcurge tunelul medial al cavumului lui meckel si are un traiect spre anterior, superior si medial,
patrunzand in peretele lateral al sinusului cavernos(sinus carotidian intern). La acest nivel are
rapoarte cu: nervul oculomotor si nervul trohlear, situati in peretele sinusului si superior de el, cu
nervul abducens si artera carotida interna, care trec prin interiorul sinusului cavernos.Parcurge
sinusul cavernos dintre posterior spre anterior mergand catre fisura orbitala superioara. Cu cativa
milimetri inaintea fisurii orbitale superioare se termina, dand 3 ramuri orbitale:

1. nervul nazo-ciliar

2. nervul frontal

3. nervul lacrimal

Nervul oftalmic da un singur ram colateral, "nervul recurent al lui Arnold" care inerveaza cortul
cerebelului.

1. nervul nazo-ciliar: patrunde in orbita prin portiunea cea mai mediala a fisurii orbitale superioare,
trecand prin inelul tendinos al lui Zinn. Parcurge dinspre posterior spre anterior peretele medial al
acesteia, mergand intre muschiul drept superior si oblicul superior, pana in dreptul orificiului
etmoidal anterior, unde se termina dand nervul etmoidal anterior si nervul infratrohlear.

1a. nervul etmoidal anterior-trece prin conductul etmoidal anterior impreuna cu artera cu acelasi
nume si ajunge in fosa craniana anterioara pe lama ciuruita a etmoidului. De aici, printr-un orificiu al
acesteia, patrunde in fosa nazala unde da un ram medial ce inerveaza septul nazal si sinusul frontal si
un ram lateral care inerveaza vestibulul nasului, lobulul nasului si cele 3 cornete.

1b. nervul infratrohlear-continua directia nervului nazo-ciliar, ajunge la rebordul orbitar, trece prin
incizura supratrohleara si inerveaza sacul lacrimal si conductele sale, tegumentele radacinii si dosului
nasului si pleoapa superioara. Ramuri colaterale ale nervului nazo-ciliar sunt:

 radacina lunga, senzitiva a ganglionului oftalmic

 nervii ciliari lungi, care patrund in globul ocular si care contin filete simpatice pentru
muschiul dilatator al pupilei si senzitive pentru cornee, iris si corpul ciliar.
 nervul sfeno etmoidal al lui Lushcka care trece prin conductul etmoidal posterior impreuna
cu artera cu acelasi nume, se distribuie celulelor etmoidale posterioare si sinusului sfenoidal.

2. nervul frontal- patrunde in orbita prin fisura orbitala superioara, in afara inelui tendinos al lui Zinn.
Parcurge dinspre posterior spre anterior peretele superior al orbitei, mergand intre plafonul acesteia
si muschiul ridicator al pleoapei superioare. La cativa milimetri inapoia marginii supraorbitare se
termina, dand nervul supraorbitar si nervul supratrohlear.

2a. nervul supraorbitar-iese din orbita prin incizura si sau orificiul supraorbitar, si inerveaza
tegumentele fruntii pana la vertex, tegumentele si conjunctiva pleoapei superioare, solzul frontalului
si sinusul frontal.

2b. nervul supratrohlear-trece prin incizura supratrohleara si inerveaza tegumentele fruntii, pleoapa
superioara si radacina nasului.
3. Nervul lacrimal- patrunde in orbita prin fisura orbitala superioara in afara inelului tendinos al lui
Zinn.

Parcurge dinspre posterior spre anterior peretele lateral al orbitei, mergand pe marginea superioara
a muschiului drept lateral. se termina in vecinatatea glandei lacrimale, dand filete senzitive pentru
aceasta si pentru pleoapa superioara. Se anastomozeaza cu ramul zigomatic al nervului maxilar,
formand arcada zigomatico-lacrimala, pe traiectul careia vin fibre motorii parasimpatice, secretorii
pentru glanda lacrimala de la ganglionul sfeno-palatin al lui Meckel.

Nervului oftalmic ii este anexat un ganglion vegetativ parasimpatic, numit ganglionul oftalmic sau
ganglionul ciliar. Acesta este dispus pe fata laterala a nervului optic si de la nivelul lui pleaca nervii
ciliari scurti care ajung la iris si produc irido-constrictia.

Nervul maxilar(in intregime senzitiv)

Isi are originea in portiunea mijlocie a marginii anterioare a ganglionului lui Gasser. Parcurge tunelul
mijlociu al cavumului lui Meckel, ajungand in fosa craniana mijlocie. Aici este dispus lateral de sinusul
cavernos, avand rapoarte mediale, dar la distanta cu nervii din peretele sinusului. Este cuprins intr-o
dedublare a durei mater, care il separa de peretele inferior al fosei, cu care merge paralel. Iese din
craniu prin gaura rotunda, si este insotit de un mic plex nervos. Imediat sub gaura rotunda descrie un
unghi foarte ascutit, ajungand in fosa pterigo-palatina si imediat din aceasta in fosa infratemporala.
Se reintoarce in fosa pterigo-palatina, pe care o strabate in diagonala, fiind situat in portiunea ei cea
mai superioara. Astfel ca se poate afirma ca prezinta un traiect in forma literei Z sau "in baioneta". In
fosa pterigo-palatina, medial si inferior de nerv se gaseste ganglionul sfeno-palatin al lui Meckel, iar
lateal si posterior-portiunea terminala a arterei maxilare. Se angajeaza prin fisura orbitala inferioara
si ajunge pe peretele inferior al orbitei, pe care il parcurge dinspre posterior spre anterior, trecand
prin santul, apoi prin canalul suborbitar si exteriorizandu-se prin orificiul suborbitar, luand denumirea
de nerv suborbitar, care reprezinta si singurul ram terminal al nervului maxilar.

La nivelul fisurii orbitale inferioare, santului si canalului suborbitar, este insotit de artera suborbitara,
iar de la nivelul orificiului suborbitar, ramurile nervului suborbitar sunt insotite de ramurile arterei
suborbitare, formand astfel buchetul vasculo-nervos suborbitar.

Nervul suborbitar da urmatoarele ramuri:

1. superioare, ascendente, palpebrale: pentru pleoapa inferioara.

2. descendente, inferioare, jugo-labiale-pentru tegumentele si mucoasa obrajilor si buzei superioare

2. ramuri mediale, nazale-pentru tegumentele aripii nasului

Ramurile colaterale ale nervului maxilar:

1. ramul meningeal mijlociu- patrunde prin gaura spinoasa, impreuna cu artea meningee mijlocie si
inerveaza dura mater din fosa craniana mijlocie.

2. ramul zigomatic-se desprinde din nervul maxilar imediat sub gaura rotunda, merge paralel cu
acesta avand acelasi traiect si rapoarte pana la intrarea in orbita. La acest nivel da un ram palpebral
pentru pleoapa mijlocie si un ram temporo-malar care parcurge canalul in forma de Y sapat in osul
zigomatic, dand filete pentru tegumentele pometilor obrajilor si tegumentele regiunii temporale.
Formeaza cu lacrimalul din oftalmic arcada zigomatico-lacrimala, pe traiectul careia vin filete motorii,
secretorii pentru glanda lacrimala.

3. nervii sfeno-palatini: se formeaza in portiunea cea mai inalta a fosei pterigo-palatine si se desprind
din nervul maxilar dupa ce acesta a schimbat filete cu ganglionul sfeno-palatin al lui Meckel. Sunt
foarte numerosi si subtiri, foarte greu de sistematizat si totusi au putut fi impartiti in urmatoarele
categorii de ramuri:

 ramurile orbitare- in numar de 2-3, trec prin fisura orbitala inferioara si inerveaza celulele
etmoidale posterioare si mucoasa sinusului sfenoidal.
 nervii nazali superiori: merg impreuna cu artera sfeno-palatina prin orificiul sfeno-palatin,
ajung in fosa nazala si se distribuie celulelor etmoidale posterioare si meaturilor superior si
mijlociu. Dintre acestia, unul este mai voluminos, se numeste "nervul faringian al lui Bock"
sau nervul pterogo-palatin, care merge impreuna cu artera pterigo-palatina prin canalul cu
acelasi nume si inerveaza mucoasa faringelui din jurul trompei lui Eustachio.
 nervii nazo-palatini- parcurg canalul incisiv si inerveaza mucoasa septului nazal, vestibulul
nazal, gingia incisivilor superiori si portiunea anterioara a boltii palatine.
 nervii palatini-2d1-nervii palatini anteriori(mari) parcurg canalul palatin mare cu artera
palatina descendenta si inerveaza mucoasa palatului dur, mucoasa valului palatin si da filete
proprioceptive pentru muschii valului palatin.
 nervii palatini mici(posteriori)-parcurg gaurile palatine mici, inerveaza portiunea posterioara
a boltii palatine si mucoasa valului palatin.
 nervii alveolari/dentari postero-superiori- coboara pe tuberozitatea maxilei, patrund prin
orificiile si canalele alveolare ale acesteia si inerveaza ultimii 2 molari superiori si sinusul
maxilar.
 nervii alveolari anteriori si superiori-se desprind din maxilar in imediata apropiere a
orificiului suborbitar si parcurg un canal propriu sapat in peretele anterior al snusului maxilar
si inerveaza incisivii si caninii superiori. se descriu inconstant si nervii mijlocii si superiori,
care atunci cand exista se deschid la nivelul canalului suborbitar si inerveaza primul molar
superior.

Nervii dentari se anastomozeaza intre ei si formeaza plexul dentar superior, din care se desprind-
filete osteo-periostice pentru maxila, alveolare pentru alveolele dentare mucoase pentru gingia
superioarasi dentare pentru dintii superiori.

Nervului maxilar ii este atasat un ganglion vegetativ parasimpatic numit ganglionul sfeno-palatin al
lui Meckel. Din punct de vedere functional, acesta apartine nervului intermediar, deocarece la el
ajung fibre vedetative parasimpatice preganglionare, de la nucleul lacrimo-muco-nazal al lui Yagita.
Eferentele gangionului sunt reprezentate de fibrele post ganglionare, care iau calea nervului
zigomatic si apoi a arcadei zigomatico-lacrimale, ajungand la glanda lacrimala si calea nervilor sfeno-
palatini pentru a ajunge la glandele mucoaselor bucala, nazala, faringiana.

Nervul mandibular(nv mixt):

Se formeaza prin unirea a 2 radacini:

  cea senzitiva se desprinde din portiunea cea mai laterala a marginii anterioare a ganglionului
lui Gasser si parcurge tunelul lateral al cavumului lui Meckel.
 Radacina motorie provine din nucleul masticator principal din punte, trece pe sub ganglionul
lui Gasser, fara a face sinapsa in acesta si se aseaza dedesubtul radacinii senzitive. Cele 2
radacini, senzitiva si motorie, parcurg fosa craniana mijlocie, una dedesubtul celeilalte, fiind
invelite intr-o teaca piala proprie si separate de o dependinta a durei mater. Ies din craniu
prin gaura ovala, fiind insotite de artera meningee mica si de un mic plex venos.

La nivelul gaurii ovale sau imediat sub aceasta, cele 2 radacini se anastomozeaza si formeaza
trunchiul nervului mandibular. Cam la 4-5 mm sub gaura ovala, pe fata mediala a nervului
mandibular, se gaseste ganglionul otic al lui Arnold. Ajunge in fosa infratemporala si dupa un
traiect foarte scurt(< 1 cm) intre cei doi muschi pterigoidieni, mervul se termina, impartindu-
se intr-un trunchi anterior si unul posterior.

Da un singur ram colateral, nervul recurent meningeal, care patrunde in craniu prin gaura spinoasa
impreuna cu artera meningee mijlocie si ajunge sa inerveze sinusul sfenoidal si celulele mastoidiene.

Ramurile terminale ale trunchiului anterior sunt:

1. nervul temporal profund mijlociu-merge intre muschiul pterigoidian lateral si aripa mare a
sfenoidului, se reflecta la nivelul crestei infratemporale si patrunde in portiunea mijlocie a
muschiului temporal. Este insotit de un ram cu acelasi nume din artera maxilara.
2. nervul temporo- bucal-din care se desprind nervul temporal profund anterioe, insotit de
artera cu acelasi nume, inerveaza fibrela anterioare ale muschiului temporal, si nervul bucal,
care este senzitiv, inervand tegumentele si mucoasa obrajilor.
3. nervul temporo-maseterin-merge intre muschiul pterogoidian lateral si tavanul fosei
infratemporale si la nivelul crestei infratemporale se termina dand nervul temporal profund
posterior, care inerveaza fibrele posterioare ale nervului temporal si este insotit de artera cu
acelasi nume si ramul maseterin care trece prin incizura ramurii mandibulei si inerveaza
muschiul maseter.
4. trunchiul comun de nervi pentru muschii pterigoidian medial, peristafilin extern si muschiul
ciocanului.

Ramurile terminale ale trunchiului posterior:

1. nervul auriculo-temporal-imediat dupa originea sa, in fosa infratemporala, formeaza o butoniera

prin care trece artera meningee mijlocie. trece apoi prin butoniera retrocondiliana a lui Juvara
insotind artera maxilara. Ajunge in loja parotidei, o strabate, si iese din loja insotind vasele temporale
superficiale. Trece impreuna cu acestea anterior conductului auditiv extern si se termina dand filete
pentru articulatia temporo-mandibulara, conductul auditiv extern, pavilionul urechii, fata laterala a
membranei timpanului si filete senzitive pentru tegumentele parotidiene. Nervul auriculo-temporal
se anastomozeaza cu ramul comunicant al ganglionului otic lui Arnold si in felul acesta primeste fibre
motorii secretorii pentru glanda parotida.

2. nervul alveolar inferior- patrunde impreuna cu artera cu acelasi nume prin orificiul canalului
mandibular, situat pe fata mediala a ramurii mandibulei. La intrare, din el se desprinde nervul pentru
muschiul milo-hioidian si ram pentru pantecele anterior al digastricului. Parcurge canalul mandibular
in intregime si in dreptul gaurii mentoniere se termina, impartindu-se intr-un ram mentonier,
senzitiv, inervand tegumentele si mucoasa buzei inferioare, tegumentele barbiei si un ram incisiv,
pentru incisivii si caninii inferiori si gingia acestora.

In interiorul canalului mandibular, nervul se ramifica si se anastomozeaza bogat, formand plexul

alveolar dentar inferior.

3. nervul lingual(* a nu se confunda cu cel din facial)- parcurge spatiul dintre cei 2 muschi
pterigoidieni, patrunde in limba si inerveaza senzitiv mucoasa linguala dinaintea V-ului lingual. Da
filete pentru amigdalele paltine si valul palatin. Pe traiectul lui se desprind ramuri pentru istmul
faringian, ramul comunicant cu nervul hipoglos si ramul comunicant cu nervul coarda timpanului.
Nervului lingual ii sunt anexati 2 ganglioni vegetativi parasimpatici, ganglionul sublingual si
submandibular. Acestia primesc fibre vegetative parasimpatice preganglionare care vin pe calea
nervului coarda timpanului, ram din intermediar, de la nucleul salivator superior. Fibrele post-
ganglionare, eferente, merg sa inerveze secretor motor, glandele salivare submandibulara si
sublinguala.

Nervului mandibular ii este anexat un ganglion-al lui Arnold. Acesta, din punct de vedere functional
apartine nervului glosofaringian, deoarece primeste fibre parasimparice ce vin de la nucleul salivator
inferior pe calea nervului 9. Fibrele post-ganglionare iau calea ramurilor comunicante cu nervul
auriculo-temporal si apoi pe calea nervului auriculo-temporal inerveaza motor secretor glanda
parotida.

Augmentin 1000 12 ore

Probiotic= 2 ori /zi –cu 3 ore inainte sau dupa antibiotic

Ketotifen -1 g =1 seara=antitusiv

Ibuprofen -400 1/12 ore =antiinflamator

Vit c

CTB