Universitatea din București

Facultatea de Științe Politice

Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

Sistemul educațional englez; diferențe între el și cel românesc și motivele pentru

care tinerii aleg să studieze în străinătate

Introducere
Sistemul educaţional reprezintă un subsistem al sistemului social, acesta fiind subordonat
şi integrat în cadrul şi structură generală a societăţii, neavând doar o structură internă, ci
supunându-se şi unor impulsuri sociale externe.
Sistemul de învăţământ, privit ca un întreg, se referă, în mod fundamental, la organizarea
sub forma instituţională a învăţământului, în acest sens sistemul de învăţământ cuprizand
totalitatea instituţiilor ce urmăresc îndeplinirea unor obiective educaţionale. Mai trebuie spus
că sistemul de învăţământ are un caracter naţional şi istoric, cu alte cuvinte, evoluează şi se
dezvoltă în raport cu dezvoltarea materială şi specificul culturală al fiecărei ţări.
Prin urmare, există caracteristici comune între sistemele de învăţământ din diferitele tari,
caracteristici şi deosebiri ce sunt legate de condiţiile economice, sociale şi culturale din
respectiva ţară.
Concluzionând, vom spune că învăţământul, înţeles sub formă de organism instituţional, nu
poate fi considerat ca având doar o structură internă, ca rezultat al interacţiunilor dintre
componentele sale, ci el este supus unor presiuni sociale ce funcţionează independent şi în
interacţiune, urmărind realizarea unor obiective educaţionale.

Sistemul educaţional include:

- Un flux de intrare ce este alcătuit din resurse umane şi materiale, şi anume: personal
didactic, elevi, studenţi, construcţii şi spaţii şcolare, dotări tehnico-materiale, timp
şcolar, fonduri băneşti.

- Procesul de învăţământ care angajează întregul ansamblu de resurse, în vederea

atingerii obiectivelor educaţionale, împreunând în acest sens cele trei funcţii
educaţionale esenţiale: predarea, învăţarea şi evaluare.

- Un flux de ieşire ce reprezintă produsul sistemului, şi anume: persoanele educate,

instruite, înzestrate cu competenţe şi atitudini prevăzute de către cererea socială de
educaţie.
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

Sistemul de educaţie din Marea Britanie are la baza două sisteme diferite, unul aferent
Angliei, Ţării Galilor şi Irlandei de Nord, cel de-al doilea fiind specific Scoţiei. Cele două
sisteme educaţionale au accente diferite, pe profunzime, pe de o parte şi pe extindere, pe de
altă parte. Astfel, elevii din Anglia, Tara Galilor şi Irlanda de Nord susţin nu număr mai
mic de examene cu un grad mai mare de dificultate, în timp ce elevii scoţiei au parte de
examene mai uşoare, dar mai numeroase.
În secolul XIX, au fost înfiinţate cele mai multe şcoli în Anglia şi Tara Galilor, de către
binefăcători, funcţionând ca „educational charities” iar statul s-a implicat abia în
construcţia de şcoli în Anglia şi Tara Galilor din anul 1833, prin Actul Educaţiei
Elementare, constituind astfel cadrul pentru educaţia universală britanică.
Educaţia obligatorie a fost introdusă în 1888, iar actul „Balfour”, numit astfel după
Primul ministrul al Angliei din 1902, Arthur Balfour, a adus majoritatea şcolilor din Anglia
şi Tara Galilor sub controlul Autorităţii Educaţionale Locale.
În 1944, actul „Butler” pentru educaţie, a schimbat sistemul educaţional pentru şcolile
secundare britanice, intial şcolile erau împărţite în şcoli primare(infant schools pentru cei
între 5 – 7 ani şi junior schools pentru cei cu vârste între 7 – 11 ani) şi şcoli
secundare(împărţite în more academic grammar schools şi more vocational secondary
modern schools).
Cele două actele educaţionale amintite mai sus, sunt în principal cele mai imporante din
perioada aceea însă au existat multe alte acte de acest gen pe parcursul timpului, cu
schimbări importante sau nu dar care au avut un impact imens în sistemul educaţional
englez. Putem spune că primul act de legistlatie care se ocupă în mod specific cu furnizarea
de educaţie în Marea Britanie este cel din 1870. Această lege a pus bazele sistemului
educaţional engelz, permiţând şcolilor voluntare să îşi desfasoarea activitatea neschimbate
însă a stabilit un sistem de consilii şcolare pentru a gestion şi construi şcoli în zonele în
care au fost necesare astfel de intervenţii. Aceste consilii erau finanţate din reţelele locale
iar şcolile construite erau diferite de cele voluntare.
Mai apoi a apărut problemă de face educaţia obligatorie pentru copii, Comisia Regală în
1876 susţinea faptul că educaţie trebuie să fie obligatorie cu scopul de a îi opri pe copii să
mai muncească. În cele din urmă, în 1880 printr-un act educaţional, participarea la educaţie
a devenit obligatorie pentru cei cu vârste cuprinse între 5 – 10 ani. Totuşi în continuare
mulţi copii munceau în afara orelor de curs iar astfel absenteismul devenise o problemă
majoră datorită faptului că părinţii nu puteau permite să renunţe la veniturile obţinute de
copiii lor.
În cele din urmă învăţământul obligatoriu a fost extins şi pentru nevăzători şi copiii cu
deficienţe de auz, prin actul educaţional din 1893 care stabilea şcolile cu profil special.
Cea mai veche universitate din lumea anglo-saxonă este Universitatea Oxford însă este
şi o instituţie istorică unică în lume. Nu se cunoaşte data exactă a fondării dar activităţile
academice datează încă din anul 1096, evoluând foarte rapid din anul 1167, atunci când
Regele Henry II a expulzat studenţii englezi din Universitatea din Paris. Astfel majoritatea
s-au intros în Marea Britanie, mai precis în Oxford.
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

În anul 1188 istoricul Gerald of Whales preda deja studenților iar în anul 1190 a sosit și
primul student străin, pe nume Emo of Friesland, fapt ce a declanșat întreaga tradiție
Oxford de burse și conexiuni la nivel internațional. 1
În secolul al XII-lea au existat diferite altercaţii între locuitorii din zonă şi studenţi.
Astfel s-au stabilit incinte auxiliare universităţii conduse fiecare de un decan. Ulterior aşa
s-au născut şi cele 39 de colegii ale universităţii. Peste mai puţin de un secol Oxford a
primit aplauze şi aprecieri mai multe ca oricare altă universitate din lume.
Fie că au fost mari preoţi sau regi toţi au apreciat antichitatea curriculumul, doctrinele şi
privilegile prezente în această universitate. Totuşi, încă de la început au existat numeroase
controverse între studenţi, de natură religioasă şi politică, datorită diversităţii foarte mari de
culturi şi naţionalităţi.
Secolul XVIII a adus odată cu el şi o eră a descoperirilor ştiinţifice şi renaşterilor
religioase. Profesorul de geometrie Edmund Halley a prezis venirea cometei care astăzi îi
poartă numele iar John şi Charles Wesley au pus bazele Societăţii metodice.
Din anul 1878 academia a început să permită şi femeilor accesul la această universitate,
acestea începând să fie admise cu drepturi depline de studenţi. Astăzi toate cele 39 de
colegi din Oxford accepta atât femei cât şi bărbaţi.
În România, din punct de vedere istoric, evoluţia învăţământului până în Epoca
Modernă este caracterizată în principal de două dezvoltări: învăţământul în limba romana,
iar mai târziu formarea unui sistem naţional de învăţământ.
Începând cu secolul al XIX-lea şi intrarea în Epoca Modernă, mişcarea către
învăţământul în limba romană a devenit mai puternică şi s-a combinat cu dezideratul
unificării tuturor romanilor. Gheorghe Lazăr a înfiinţat în Bucureşti, în 1818, prima
instituţie de învăţământ acoperind toate nivelurile educaţionale cu predare intregrala în
limba romană. Anul 1818, este un an de referinţă în dezvoltarea învăţământului din
România, iar Gheorghe Lazăr este considerat fondatorul învăţământului modern în
România.
Idealul unui sistem naţional de învăţământ cu predare în limba romana s-a cristalizat în
timpul Revoluţiilor de la 1821 şi 1848 şi a devenit realitate după formarea în 1849 a
Statului Modern Naţional Roman.
Prima lege a învăţământului a fost promulgată în 1864 sub domnia lui Alexandru Ioan
Cuza şi a stabilit sistemul de învăţământ modern din România. Conform prevederilor legii,
începând cu septembrie 1865 sistemul de învăţământ a fost organizat uniform în întreaga ţară,
având următoarea structura:

 Învățământ primar – 4 ani(obligatoriu)

 Învățământ secundar – 7 ani
 Învățământ universitar – 3 ani

În 1896, Legea Învăţământului Primar a stabilit durata învăţământului primar la 5 ani în

mediul rural şi 4 ani în mediul urban şi a înfiinţat învăţământul preşcolar. În timpul Epocii

1
John PREST, The Illustrated History of Oxford University, Oxford University Press, USA, 1993, p. 115.
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

Moderne, cele mai importante reforme în educaţie au fost promovate de Spiru Haret prin
Legea Învăţământului Secundar şi Superior din 1989 şi Legea Învăţământului Profesional din
1899.
Formarea Statului Naţional Unitar Roman la 1 decembrie 1918 şi dezvoltarea economiei şi
modernizarea societăţii au condus la cerinţe tot mai înalte pentru sistemul de învăţământ. În
1924, pentru a rezolva problema analfabetismului şi a accesului la educaţie, a fost promulgată
Legea Învăţământului Primar, care extindea durata învăţământului obligatoriu la 7 ani,
stabilind clase pentru adulţi analfabeţi şi înfiinţând învăţământul în limba maternă pentru
minorităţilor naţionale.
Învăţământul superior s-a dezvoltat rapid datorită cererii mari de specialişti, precum şi
datorită acordării unei importante tot mai mari ştiinţei, culturii şi accesului liber la educaţie.
Învăţământul superior a funcţionat între cele două Războaie Mondiale în universităţile din
Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi, institutele politehnice din Bucureşti şi Timişoara, academia
de arhitectură din Bucureşti, academiile de arte din Bucureşti şi Iaşi, academiile de muzică şi
teatru din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Cernăuţi, institutul de educaţie fizică din Bucureşti şi Cluj şi
Colegiul de Război din Bucureşti. Durata studiilor în aceste instituţii era între trei şi şase ani,
o parte dintre absolvenţi continuând activitatea de formare şi cercetare pentru doctorat.
Începând cu anii 60’, autorităţile comuniste au lansat un proces de reconciliere naţional,
simultan cu reorientarea politicii externe a României. Intensificarea campaniei de de-
rusificare, reafirmarea latinităţii limbii române şi a valorilor culturii naţionale, au constituit
paşi importanţi făcuţi de autorităţile din acea perioadă.
Procesul de deschidere s-a intensificat pe parcursul deceniului şi în 1968 a fost promulgată
o nouă Lege a Învăţământului. Conform acesteia, accesul la educaţie a fost garantat pentru
toţi, indiferent de naţionalitate, rasă, sex sau religie, învăţământul a fost stabilit ca fiind de stat
şi gratuit, el fiind deja pentru 8 ani însă a fost prelungit la 10 ani. Cultelor religioase
recunoscute de stat li s-a garantat dreptul de a organiza şcoli pentru personalul clerical iar
monirotatilor naţionale li s-a garantat dreptul de a studia în limba maternă.
Începând cu 1971, România a intrat în fata „revoluţie culturale”, iar nouă Lege a
Învăţământului promulgata în 1978 păstra câteva dintre prevederile legii din 1968, însă nouă
lege de înclinaţie totalitară a introdus oficial propaganda ideologică în şcoli şi a combinat
învăţământul cu producţia industrială. Liceele şi instituţiile de învăţământ superior au fost
trecute sub tutelajul întreprinderilor de stat. Cu toate că legislaţia garanta accesul tuturor la
educaţie, supraîncărcarea şi nivelul academic înalt al programelor şcolare au constituit bariere
reale pentru accesul la educaţie. În acelaşi timp, politica economică promovată de regimul
comunist, degradarea tehnologiei şi combinarea învăţământului cu producţie industrială au
condus la un învăţământ profesional şi tehnic cu specializare înaltă şi îngustă, cu efecte severe
asupra mobilităţii profesionale.
În prezent, sistemul de învăţământ din Marea Britanie este organizat în blocuri de studiu
numite etape cheie(KS – Key Stages). Există patru etape cheie, precum şi o etapă de
bază(Foundation Stage).
Etapa de bază asigură educaţia copiilor înainte ca ei să atingă vârsta de patru sau cinci ani,
aceasta fiind vârsta la care începe învăţământul obligatoriu.
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

Vârsta Etapa An Test/Calificare

3–4 Etapa de bază De început
4-5
5–6 Etapa cheie 1 An 1 Teste naționale la
6-7 An 2 Engleză și
Matematică
7-8 Etapa cheie 2 An 3 Teste naționale la
8-9 An 4 Engleză, Matematică
9-10 An 5 și Științe
10-11 An 6
11-12 Etapa cheie 3 An 7 Teste naționale la
12-13 An 8 Engelză, Matematică
13-14 An 9 și Științe
14-15 Etapa cheie 4 An 10 Elevii susțin GCSE
15-16 An 11
16-17 Educația post- An 12 Programele
17-18 obligatorie (Anul 1 de colegiu) educaționale conduc
18-19 An 13 (Anul 2 de la obținerea unor
colegiu) calificări generale,
vocaționale și
profesionale.

Învăţământul preşcolar(Infant School) se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 4-6/7

ani, debutul fiind atribuit clasei pregătitoare, urmat de anii 1 şi 2. La nivelul Angliei aceşti trei
ani corespund Etapei Cheie 1(Key Stage 1), finalizata cu o serie de teste.
Învăţământul primar, corespunzător anilor 3-6 de şcoală, respectiv Etapa Cheie 2.
Încheierea acesteia corespunde cu aplicarea unor teste finale în Anglia.
Ciclul secundar inferior corespunde anilor 7-9 ai şcolarităţii(Etapa Cheie 3), iar la finalul
acestora toţi elevii susţin examenele Standard Assessment Test(SAT)/Teste de Evaluare
Standard.
Ciclul secundar superior, anii 10-11 de studiu, corespunde Etapei Cheie 4, la finalul cărora
elevii susţin examenele GCSE(General Certificate of Secondary Education). Susţinerea
examenului GCSE înseamnă şi finalul învăţământului obligatoriu. Din acest moment, elevii
pot opta fie pentru continuarea învăţământului secundar superior, fie se integreaaza pe piaţa
locurilor de muncă.
Educaţia fiind instituţionalizata de la o vârstă destul de fragedă, la 5 ani, disciplinele de
studiu obligatorii sunt menţinute doar până la vârsta de 16 ani. Începând cu această vârstă
elevii nu mai parcurge disciplinele obligatorii şi pot opa pentru știinlele, artele, tehnologiile pe
care le vor studia în continuare. Ultimii doi ani, 12 şi 13, reprezintă educaţia post-obligatorie
şi presupun pregătirea elevilor pentru admitere la universitate.
După ce a absolvit 12 clase, un tânăr britanic urmează să susţină Examenul de absolvire
din Mare Britanie ce se numeşte A-Levels şi acesta se poate echivala automat cu
Bacalaureatul Românesc. Cu alte cuvinte, orice absolvent de liceu din România poate urma
cursuri universitare în Marea Britanie.
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

Educaţia superioară începe, în mod obişnuit, cu un program numit Bachelor Degree,

echivalent cu programele de licenţă din România. După 3 sau 4 ani de studii în cadrul unui
astfel de program, studentul va avea o diplomă de Bachelor şi va putea accesa un program de
Master.
Costurile de şcolarizare pentru universităţile de stat variază între 6.000 şi 9.000 GBP iar
statul poate oferi burse în valoare de 500 – 2.000 GBP pe an.
În Marea Britanie există mai multe tipuri de programe la care absolvenţii de liceu au
accesul. În esenţă ele toate reprezintă aceeaşi treaptă în educaţie. Cele mai întâlnite abrevieri
pentru programe sunt: BA- Bachelor of Arts; BSc- Bachelor of Science; BEng- Bachelor of
Engineering; BArch- Bachelor of Architecture; LLB- Bachelor of Law etc. Aceste programe
sunt programe de tip licenata şi se pot întâlni în majoritatea cazurilor la universităţile foarte
vechir (Oxford, Cambridge) care le păstrează de secole prin tradiţie.
În ceea ce priveşte un master în Marea Britanie, pentru a fi admis la un program de master
un student trebuie să absolve un Bachelor Degree unde şi aici există diferite denumiri ale
programelor: MA- Master of Arts; MSc- Master of Science; Mphil- Master of Philosophy;
MLitt- Master of Letters; MBA- Master of Business Administration. Costurile pentru
programele de master variază între 3.000 şi 8.000 GBP pe an.
Există totuşi în Marea Britanie, unde program intitulat Tuition Fee Loan ce are la bază un
împrumut guvernamental care să acopere în totalitate taxa de şcolarizare a studenţilor admiși
la un program de Bachelor în Mare Britanie la o universitate de stat. Pentru acest împrumut
pot aplica toţi studenţii provenind din Uniunea Europeană, el acordându-se în mod automat,
fără selecție. Fiind un împrumut, el va trebui rambursat. Pe perioada studiilor studentul nu
trebuie să ramburseze nimic, el va începe să facă acest lucru numai după terminarea studiilor
şi numai în momentul în care venitul sau anual depăşeşte un anumit prag depinzând de ţara
unde alege să rămână după terminarea studiilor.
În România învăţământul este împărţit în două mari categori: Învăţământul pre-universitar,
aici fiind incluse şi subcategoriile lui, şi Învăţământul Superior. Învăţământul pre-universitar,
are la baza învăţământul preşcolar, unde sunt cuprinşi copiii cu vârste între 3 şi 6 ani. Acest
tip de învăţământ este asigurat în instituţii speciale de tip grădiniţe, majoritatea dintre ele fiind
publice, organizat în trei tipuri de programe: program normal, prelungit sau săptămânal.
Învăţământul obligatoriu durează 10 ani şi este împărţit în trei cicluri: învăţământul
primar(4 ani), prima etapă a nivelului secundar inferior general(4 ani) şi a doua etapă a
nivelului secundar inferior, care oferă cursuri generale, de specializare sau profesionale(2
ani).

Tipul de învățământ Grupa de vârstă

Școala primară(nivel primar) ISCED 1 6-10 ani
Gimnaziul(prima etapa a nivelului secundar 10-14 ani
inferior general) ISCED 2
Liceul – ciclul inferior(a II-a fază a nivelului 14-16 ani
secundar inferior general sau de specializare)
ISCED 2 sau Școala de Arte și
Meserii(nivelul secundar inferior de
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

specializare) Nivel de calificare 1

Anul de completare(învățământul profesional 16-17 ani
secundar superior) Nivel de calificare 2
Liceul – ciclul superior(învățământul 16-18/19 ani
secundar superior general și de specializare)
ISCED 3 Nivel de calificare 3
Scoala postliceala(învățământul post- 18-20/21 ani
secundar) ISCED 4 Nivel de calificare 3+

Anul de completare oferă posibilitatea de a ajung la nivelul educaţional necesar pentru a

putea beneficia de învăţământ secundar superior şi de a obţine o calificare profesională mai
bună. Învăţământul secundar superior oferă cursuri generale şi de specializare, în vederea
continuării studiilor la nivel de post-obligatoriu sau în învăţământul superior.
Învăţământul post-secundar pregăteşte elevii pentru o calificare profesională mai bună, în
vederea asigurării unui loc de muncă.
Învăţământul superior se realizează prin instituţii de învăţământ de tipul: universităţi,
academii, şcoli de studii academice postuniversitare. Instituţiile de învăţământ superior includ
în mod obişnuit mai multe facultăţi, colegii universitare, departamente, catedre şi unităţi de
cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de microproducţie.
Elevii sunt evaluaţi de către profesori pe parcursul întregului an şcolar. Elevii cu dificultăţi
de învăţare pot ajunge să repete anul. La sfârşitul şcolii primare, elevii promovează automat la
nivelul următor fără niciun fel de examinare finală. La sfârşitul gimnaziului, pe baza unei
proceduri de selecţie şi repartizare stabilită de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, în funcţie de rezultatele obţinute pe durata a celor patru ani, elevii trebuie să aleagă
una dintre cele doua institutii, liceul sau Scola de Arte si Meseri, pentru a-si continua
studiile la nivelul secundar inferior. La sfarsitul nivelului secundar inferior(care coincide cu
sfarsitul invatamantului obligatoriu) nu exista niciun fel de examinare.
Pentru a putea beneficia de invatamant secundar superior, elevii trebuie sa urmeze un an de
completare. Absolventii anului de completare primesc un certificat de absolvire, un portofoliu
in vederea educatiei viitoare si la cerere, o copie a situatiei scolare cu notele obtinute. In urma
sustinerii unei examinari profesionale, ei pot obtine un certificat care atesta nivelul 2 de
pregatire profesionala. Absolventii anului de completare care au un certificat de absolvire si
un certificat ce atesta nivelul 2 de pregatire profesionala pot urma cursurile invatamantului
secundar superior, potrivit metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii,
Tineretului si Sportului cu un an inaintea inceperii fiecarui nou an scolar.
La sfarsitul ciclului superior de liceu, exista o examinare finala. Diploma obtinuta in urma
acestui examen(diploma de bacalaureat) permite elevilor sa se inscrie la examenele de
admitere in institutiilede invatamant superior.
Comparativ cu Marea Britanie, sistemul de invatamant din Romania are atat avantaje cat si
dezvantaje. Avantajele sunt începând de la gratuitatea învăţământului obligatoriu şi asigurarea
manualelor în această perioadă, până la sistemul de burse acordate, sistemul de notare şi de
examinare finală dar şi organizarea orelor de curs.
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

De asemenea sistemul nostru de învăţământ prezintă şi dezavantaje. Un astfel de exemplu

este că în Marea Britanie la universităţi îţi sunt oferite atât resursele informatice cu mult mai
multe decât în România cât şi instrumentele necesare, respectiv laptop-uri cu conexiune la
internet pe tot parcusul cursurilor. Pentru sistemul de învăţământ din România un alt
dezavantaj îl reprezintă metodele de predare aplicate în şcoli, întrucât de cele mai multe ori
ele se bazează pe multe informaţii teoretice prezentate doar de profesor, comparativ cu Anglia
unde sunt folosite pentru predare: videoproiectoare, table inteligente şi se bazează foarte mult
pe formarea spiritului de lucru în echipă, de competenţe în ceea ce priveşte prezentările
publice, în faţa colegilor, deformare a unei gândiri mai mult practice şi mai puţin teoretice ca
în cazul României.
Migraţia este un fenomen tot mai des întâlnit în Europa, deoarece este vorba despre
creşterea fluxurilor migratorii dinspre Europa Centrală şi de Est, dar şi Asia Centrală şi Africa
spre Europa de Vest. În contextul globalizării, migraţia este favorizată datorită eliminării
barierelor în fata fluxurilor internaţionale de oameni, bunuri, capital, servici dar şi datorită
nivelului de trăi din Occident la care aspiră cetateniii ţărilor mai puţin dezvoltate.
În România, migraţia a început să apară după căderea comunismului în 1989 şi s-a tot
accentuat până în zilele noastre. Motivele pentru care tinerii aleg să studieze peste hotare sunt,
în primul rând, oferta educaţionala a universităţilor din străinătate, pentru majoritatea tinerilor
acesta este un factor foarte important în alegerea universitatiilor, dar şi cunoaşterea unei alte
societăţi/culturi este importantă , prestigiul universităţilor de peste hotare este un alt factor
imporatant, chiar şi perspectiva exersării unei limbi străine a fost luat în considerare de tinerii
ce au ales să studieze în străinătate.
Conform unui studiu realizat de Liga studenților romăni din străinătate(LSRS) în 2014,
majoritatea tinerilor români au optat pentru universitațiile din Marea Britanie, Franța,
Germania, Danemarca, SUA și Italia.2
Printre tinerii romani care au plecat să studieze în străinătate se afla şi bun prieten si vechir
coleg de liceu, care a terminat Turism and Entertainment la Universitatea din Sunderland,
obținând diplioma Bachel Degree urmând ca după aceasta să îşi termine şi un master la
aceeaşi universitate însă la un program diferit şi anume, Business and Management. În
continuare am ales să-i adresez anumite întrebări legate de experiența lui în străinătate.

 De ce ai ales Anglia?

Pentru reputaţia învăţământului universitar pe care îl practică. Totodată, este una din puţinele
ţări ale cărei cursuri universitare sunt recunoscute la nivel global, fără a necesita o echivalare
a studiilor în caz de relocare.

 Ce este diferit acolo la facultate faţă de aici?

2
Studiile în străinătate și întoarcerea acasă – Prezentarea și analiza rezultatelor, disponibil online pe
https://www.lsrs.ro/wp-content/uploads/2014/02/Sondaj-2014_Raportare-Rezultate.pdf, 15.01.2017
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

Deoarece nu am experimentat învăţământul universitar din România, nu mă pot

exprima concret cu referire la această diferenţă. Totuşi, din ce am discutat cu prietenii
şi cunostiintele, este o mare diferenţă între cele două ţări când vine vorba de studiile
universitare. Aş putea spune că Anglia oferă un mediu mult mai degajat şi relaxant
pentru studenţi, cursurile bazându-se mai mult pe studiu individual.

 Cum au fost profesorii şi colegii?

Fiind străin într-o ţară nouă, totul a fost destul de diferit pentru mine, având doar
experienţa sistemului românesc de învăţământ. Profesorii au un stil diferit de a se
comporta cu studenţii, un mod mult mai prietenesc şi ajutător ,oferindu-şi
disponibilitatea aproape la orice oră. Colegii pe care i-am întâlnit acolo, proveneau
majoritatea din diferite ţări, astfel toţi am întâmpinat un mediu nou de învăţământ, fapt
ce ne-a făcut să dezvoltăm mici amiciţii sau chiar prietenii.

 Ce ţi-a plăcut acolo şi ce nu ţi-a plăcut?

Aş putea spune că învăţământul universitar britanic şi-a lăsat o amprentă plăcută asupra
experienţei mele în Marea Britanie, făcând parte din lucrurile pe care le-am apreciat.
Totodată şi sistemul englezesc este unul mult mai corect cu cetăţeanul de rând având
mult mai multe avantaje decât aş fi avut în România. Pe de altă parte un factor negativ
care mi-a afectat experienţă a fost reacţia localnicilor cu vedere la romani şi au fost daţi
când am experimentat rasism dar în niciun caz în cadrul universităţii sau venite din
partea colegilor sau a profesorilor. Şi vremea a contribuit la o experienţă neplăcută.

 Cum era modul de predare al profesorilor?

Unul degajat şi foarte prietensc fiind mai degrabă o discuţie decât o lecţie predată.
Profesorii ştiu să se facă plăcuţi şi sunt foarte apropiaţi de studenţi, reacţionând dese ori
prietensc chiar şi la greşeli ale studenţilor.

 Crezi că tot ce ai învăţat peste hotare nu le puteai învăţa şi în România?

Nicidecum pentru că sistemul britanic se apropie de studenţi total diferit faţă de cel
românesc care încă suferă după perioada de communism prin care ţară a trecut.
Totodată pot spune că facultăţile dispun de dotări mult mai bune ca cele din ţară
precum şi tehnologia este una mult mai avansată.

 Dacă ai avea ocazia, ai mai vrea să repeţi o dată această experienţă, dacă da atunci
de ce?

Categoric că aş vrea să repet această experienţă, este singura care mi-a schimbat total
viaţă şi aş fi foarte fericit s-o retrăiesc.

În concluzie, învăţământul britanic pare să se alfe la o distanţă foarte marea de cel

românesc, acest fapt datorându-se în mare parte perioadei de tranziţie din România. În Marea
Universitatea din București
Facultatea de Științe Politice
Curs: Politici culturale și migrație studențească
Student: Bechir Rareș

Britanie, lucrurile ce caracterizează educaţia sunt transparența, simplicitatea programului

şcolar şi puterea de decizie şi independentă elevului, de aceea majoritatea tinerilor din
România aleg să studieze în această ţară.

BIBLIOGRAFIE

MITROIU, Adrian, Învățământul românesc azi, Editura Polirom, Iași, 1998

PREST, John, The Illustrated History of Oxford University, Oxford University Press, USA,
1993
CRISTEA, Sorin, Fundamentele Educatiei, Editura Pro Universitaria, București, 2010
Modele europene de progres și inovare în educație prin management și leadership performant,
disponibil online pe http://www.isjiasi.ro/documente/proiecte/2013/GHID%20VETPRO-
076.pdf, 15.01.2017
Studiile în străinătate și întoarcerea acasă – Prezentarea și analiza rezultatelor, disponibil
online pe http://www.lsrs.ro/wp-content/uploads/2014/02/Sondaj-2014_Rapoarte-
Rezultate.pdf
Sistemul de invățământ in Anglia, Țara Galilor și Irlanda de Nord, disponibil online pe
http://romaninuk.net/files/registered/EDUCATIA.pdf, 15.01.2017