Afaceri Internaţionale, An II, Grupa II

Suedia

Descriere generală
Suedia este o ţară dezvoltată, cu o economie de piaţă stabilă, membră a Uniunii Europene.
Forma de guvernământ este monarhia constituţională, condusă de regele Carl XVI Gustaf. Din
punct de vedere administrativ, Suedia este împărţită în 21 regiuni şi 289 municipalităţi.
Parlamentul (Riksdag) este organizat în sistem unicameral. Sistemul judecătoresc se compune din 6
instanţe superioare şi 108 instanţe inferioare. Limba oficială este suedeza, însă limba engleză este
foarte larg utilizată. Moneda naţională este coroana suedeză (SEK). Ziua naţionala este 6 iunie.
Capitala ţării este Stockholm.

Relatii comerciale externe

Comertul exterior - Conform ultimelor date ale Biroului de Statistica al Suediei (2009)
Pe fondul crizei economic-financiare globale, exporturile Suedeze au avut o evolutie
negativa, comparativ cu anii anteriori, valoarea din 2009 atingand nivelul de 998 mld. SEK
(aproximativ 100 mld. Euro), cu 16% mai putin decât in 2008.
In acelasi timp, importurile s-au situat la nivelul de 911 mld. SEK (aproximativ 91 mld. Euro),
in scadere cu 17% fata de valoarea inregistrata in 2008.
Astfel, s-a mentinut excedentul balantei comerciale a Suediei la valoarea de 87 mld. SEK
(aproximativ 8,7 mld. Euro) la sfârsitul anului 2009, in scadere cu 11,5% fata de cifra inregistrata in
2008 (97 mld. SEK).
Europa ramane principalul partener comercial al companiilor suedeze. In 2009, 73,7% din
exporturile Suediei s-au indreptat catre aceasta zona si 83,4% din importuri proveneau din aceasta.
Exporturile Suediei catre tarile UE-27 reprezinta 58,5% din totalul exporturilor suedeze, in
scadere cu 19% fata de nivelul anului 2008, in timp ce importurile din aceste tari reprezinta 69%
din totalul importurilor suedeze, in scadere cu 18% fata de nivelul anului 2008. Exporturile catre
tarile din ‘zona euro’ au scazut cu 19%, iar importurile din aceste tari, cu 16%, comparativ cu
nivelul anului precedent.
 Celelalte state europene ocupa si ele un loc important in comertul Suediei, detinând o
pondere de 15,2% in totalul exporturilor si 14,4% la importuri.
America si Asia reprezinta debuşee (piață pe care producătorii își pot desface produsele ușor și

în mari cantități.) pentru exporturile suedeze, 9,5% din totalul exporturilor indreptându-se spre
America si 11,9% spre Asia; importurile din aceste arii geografice sunt mai reduse, astfel ca numai
5,4% din totalul importurilor provin din America si 9,7% din Asia.
Relatiile comerciale cu tarile continentului African sunt in favoarea Suediei, 3,3% din
exporturi având ca destinatie statele Africii, dar numai 1,2% din importuri provenind din acestea.
In ceea ce priveste structura exporturilor suedeze, in 2009, ponderea cea mai ridicata o
detin exporturile de masini si echipamente (44,3% din totalul exporturilor), urmate de exporturile
de produse chimice (14,1%), produse din lemn si hârtie (12,4%), metale comune si articole din
acestea (9,1%) si energie electrica (6,6%). Majorari ale cuantumului exporturilor s-au inregistrat, in
anul 2009, in domeniul produselor chimice, cu o crestere de 2 % fata de anul precedent. Diminuari
accentuate s-au inregistrat in sectorul ‘metale comune si articole din acestea’ (-33%) si ‘energie
electrica’ (-30%).
Cea mai mare pondere la import o detin, de asemenea, masinile si echipamentele (41,3%
din totalul impoturilor), urmate de produse chimice (13,8%), combustibili minerali si energie
electrica (11,6%), metale comune si articole din acestea (8,0%) si produse din lemn si hârtie (3,1%).
In 2009, s-au inregistrat majorari la importul de ‘produse alimentare, bauturi si tutun’ (+6% fata de
2008), importurile diminuandu-se dramatic la produsele apartinând grupei ‘energie electrica’ (-
34%) si ‘metale comune si articole din acestea’ (-33%).

Regimul investitiilor in Suedia

Investitii
Suedia este unul din marii receptori de investitii straine directe. In perioada 1999-2003
investitorii straini au investit 111 mld. $, aproximativ 47% din totalul capitalului strain investit in
zona Marii Baltice.
Prin faptul ca Suedia si-a creat imaginea de pionier in adoptarea tehnologiilor de vârf, cu o
populatie educata, destul de diversa din punct de vedere etnic si foarte deschisa, Suedia este
vazuta de multe companii internationale ca o piata test pentru noile produse.
Conform Forvarv & Fusioner, investitorii straini au achizitionat in medie 135 companii
suedeze in fiecare an in perioada 2000-2004. Nivelul investitiilor straine raportate la PIB a fost de
48% in 2003, fata de 12% in 1995. Sectoarele care atrag cele mai multe investitii straine sunt:
chimie (28%), masini si echipamente (18%), celuloza si hârtie (9%), agro-alimentar (2%).
Cei mai importanti investitori provin din: Germania, Finlanda, SUA, Marea Britanie, Olanda,
Norvegia, Danemarca, Elvetia, Canada si Franta.
In Suedia nu exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; transferul in strainatate al
profiturilor sau altor sume provenind din lichidari de investitii, royalitate sau din alte incasari sau
taxe percepute de companii este liber. O filiala a unei companii straine poate transfera catre firma
mama din afara Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli de
cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii, precum dividende, dobânzi
etc pot fi liber transferate in strainatate. O firma suedeza cu capital strain poate primi credite de la
compania-mama sau de la orice alte institutii financiar-bancare straine.

Tipuri de companii
Urmatoarele tipuri de companii se pot constitui in Suedia: societati cu raspundere limitata,
filiala a unei companii straine, societati in comandita simpla sau pe actiuni, companii cu actionar
unic.
In general investitorii straini infiinteaza in Suedia companii cu raspundere limitata sau filiale
ale companiei mama. O filiala a unei companii internationale, conform legislatiei suedeze, este
trata ca si o companie suedeza. Acelasi regim jurudic se aplica atât companiilor ai caror actionari
sunt strini, cât si celor cu actionari suedezi.
Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei companii este de 100.000 SEK, in cazul companiilor
private si de 500.000 SEK in cazul celor publice.

Fiscalitate
Regim fiscal aplicat companiilor
Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 28%, in general, in anumite situatii putând
ajunge numai 25%. Toate veniturile unei companii sunt taxate cu 28%, inclusiv câstigurile din
capital. Determinarea venitului impozabil se face in baza bilantului anual, contul de profit si
pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele contabile in conformitate cu GAAP
(principiile contabile general acceptate). De altfel, legislatia interna privind taxarea urmareste
indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor curente (current assets).
Dividendele si câstigurile din capital rezultate in urma vânzarii de actiuni sunt exceptate de
la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a introdus participation exemption rules in ceea ce
priveste dividendele si câstigurile din capital aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de
afaceri.
Regim fiscal aplicat angajatilor
Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (de la 32-57%
in functie de nivelul venitului).
Se pot deduce din venitul impozabil cheltuielile cu transportul, daca sunt mai mari de 7000
SEK, de asemenea, se pot deduce orice costuri mai mari de 1000 SEK, daca se prezinta dovezile
necesare.
Impozitul aplicat pentru dividende, câstiguri de capital si veniturilor din proprietati
imobiliare este de 30%.
Taxe si impozite indirecte
TVA este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este redusa la 12% sau 9% (in
special produse agrolaimentare si tiparituri, servicii hoteliere). Alte taxe se percep pentru benzina,
alcool, tutun, energie, loterie, jocuri de noroc si vehicule cu motor.

Structura pietei suedeze

Un potential exportator in Suedia trebuie sa analizeze doua aspecte principale strâns legate,
respectiv cum poate penetra piata suedeza si cum se poate mentine pe piata. Strategia privind
aceste obiective trebuie construita inainte de efectuarea primelor exporturi, in scopul evitarii
comiterii unor greseli costisitoare care pot intrerupe vânzarile sale pe aceasta piata. Exista mai
multe optiuni deschise, fiecare presupunând o serie de consecinte particulare. Daca optiunea de a
deschide o filiala in Suedia se exclude apriori, aceasta constituind o solutie costisitoare, exista , in
principiu, doua alternative principale: vânzarea directa catre un importator sau vânzarea printr-un
agent. Este imposibil a se face o recomandare privind alegerea optiunii privind cele doua
alternative. Totul depinde de capaciatea exportatorului de investigare a pietei produsului vizat, ce
profil vrea sa construiasca pe piata suedeza si cât control doreste sa obtina si sa aiba pe piata
produsului respectiv. Succesul vânzarilor pe piata suedeza nu este legat numai de buna cooperare
dintre exportator si importator sau agent; exportatorul trebuie sa participe activ la activitatatile de
promovare si marketing, impreuna cu importatorul sau agentul de vânzari.

Canale de distributie
 Sistemele de distributie a marfurilor in Suedia au devenit deosebit de rafinate si se
caracterizeaza in prezent printr-un nivel foarte ridicat al eficientei. Aproximativ doua treimi din
totalul importurilor suedeze sunt realizate prin angrosisti-importatori. Bunurile de consum si
materialele industriale (materiile prime) sunt de regula importate prin aceste canale. Cele mai
importante centre de distributie sunt in Stockholm, Goteborg, Malmo si Helsingborg.
Stockholm este capitala si centrul principal de afaceri din Suedia.
Goteborg este principala poarta maritima si unul din centrele industriale principale ale constructiei
de autovehicole si produselor petrochimice.
Malmo si Helsingborg sunt situate in sudul Suediei, in apropiere de Danemarca, fiind, de
asemenea, porturi comerciale importante. In 2001 a fost dat in exploatare podul Molmo-
Copenhaga, care leaga practic nordul Europei de Vechiul Continent. Cu toate ca doua treimi din
teritorilul suedez (situat in partea de nord) este foarte slab populat, si in aceasta zona exista
activitate industriala in special in domeniile exploatarii/prelucrarii lemnului, minerit, productia de
energie hidro-electrica etc; cele mai importante centre populate din partea nordica a Suediei sunt
Sundsvall, Skelleftea, Lulea si Umea.

Comertul cu amanuntul
Comertul en-detail este in mod conventional divizat in doua segmente: piata bunurilor
alimentare si de convenienta ( 58% ) si piata bunurilor specializate (42%). Bunurile specializate
cuprind trei domenii principale, respectiv imbracamintea (41%), produsele de uz casnic (30%) si
produse de agrement (29%).
Comertul en-gros si en-detail cu produse alimentare este dominat de trei mari grupuri
specializate: ICA Group, Konsum Cooperative si D&D Dagligvaror AB (Ax Food). Oficiile lor de
achizitii sunt localizate pe intreg teritoriul Suediei. In plus, ele coopereaza cu peste 300 de
companii mici si mijlocii care actioneaza ca agenti-angrosisti, specializati pe diverse profile de
produse sau pe grupuri specifice de clienti. Concentrarea comertului cu amanuntul a produselor
alimentare in mâna unui grup restrâns de companii a condus la aparitia unor mari angrosisti, foarte
puternici in relatiile lor cu producatorii (exportatorii). Intentia de a patrunde pe piata cu un nou
produs alimentar, in marea majoritate a cazurilor, poate fi concretizata daca se negociaza cu un
numar limitat de angrosisti.
Piata produselor alimentare si bunurilor de convenienta este dominata, in proportie de
90%, de cele 3 grupuri mai sus mentionate; ele detin si 20% din piata bunurilor specializate.
 Comercializarea en-gros si en-detail a bunurilor specializate difera sensibil de comertul cu
produse alimentare. Piata acestor produse este caracterizata prin existenta unui numar mare de
companii specializate pe tipuri de produse. In general, acestea sunt situate in jurul marilor orase
fiind organizate ca mari societati cu retele proprii de magazine, lanturi voluntare, precum si
magazine individuale.
Tele-marketingul este relativ rar, dar livrarile la domiciliu prin comenzi lansate prin posta
sau sistemele de cablu TV sunt in crestere. Marketingul direct este utilizat, de asemenea, in
vânzarea cu amanuntul a cartilor si revistelor. Companiile specializate in livrari prin comanda ocupa
un loc din ce in ce mai important in comercializarea cu amanuntul a bunurilor specializate.
Comercializarea cu amanuntul prin comenzi lansate prin Internet este in crestere.
Companiile implicate in acest tip de comert livreaza atât produse alimentare cât si bunuri
specializate. De regula, marile companii de comert cu amanuntul au recurs si la introducerea
sistemului de comercializare prin Internet.
Chiar daca un producator nu reuseste initial sa-si vânda produsele printr-unul din marii
angrosisti el trebuie sa insiste pentru identificarea unui angrosist mai mic, bine specializat in piata
produsului respectiv. Este, de asemenea, posibil sa poata vinde loturi en-gros direct catre
departamente si lanturi de magazine, cooperative de consum, companii mari de vânzari cu
amanuntul sau grupuri voluntare de achizitii. Aceste alternative vizeaza marfurile ieftine.

Preturi
Competitia libera de piata este principiul de baza al industriei si comertului suedez. Fortele
pietei determina nivelul preturilor, cu exceptia locuintelor si fermelor agricole. Preturile sunt
stabilite individual de catre companii. Potrivit noii legi a concurentei (care corespunde
reglementarilor in materie ale UE), nu este permisa practicarea preturilor de cartel. Toate bunurile
si serviciile sunt purtatoare de TVA.
La stabilirea preturilor companiile trebuie sa tina cont de trei factori de baza:
 costurile de productie;
 dispozitia cumparatorilor de a accepta un anumit nivel de pret;
 preturile produselor similare.
Politica de preturi a exportatorilor va tine seama de o serie de elemente esentiale
determinante in efortul de patrundere pe piata suedeza, precum eventualul cost ridicat al
tranportului din tara de origine, taxele vamale si alte taxe specifice indigenizarii marfii, nivelul TVA,
dar si de salariile ridicate, in cazul procesarii marfii sau/si in reteaua de desfacere cu amanuntul.
Alti factori ce pot influenta pretul sunt ambalajul, intretinerea si service-ul, costurile de marketing
si desigur, tipul produsului.
In cazul unei cooperari pe termen lung, devin naturale eforturile comune de marketing si
distributie ale exportatorului si importatorului.
Este foarte important ca exportatorul sa cunoasca toate elementele privind
competitivitatea produsului sau pe piata si in special nivelul preturilor practicate de concurenta.
Asociatia Camerelor de Comert suedeze elaboreaza studii privind piata unui anumit fel de produse.

Infrastructura (transporturi si expeditii internationale)

Marea majoritate a transporturilor in si din Suedia se fac pe mare. Exista linii maritime cu
legaturi rapide care leaga porturile suedeze de cele din Germania, Olanda, Marea
Britanie; transporturile feroviare si rutriere, asistate de feriboturi, sunt de asemenea, foarte
utilizate.
Liniile maritime sunt deservite de porturi bine dotate. Exista facilitati excelente de
depozitare ce asigura conditii propice pentru produse agricole si orice alte marfuri, in conditii de
umiditate si temperatura controlate, inclusiv depozite frigorifice (congelatoare). Distribuitorii
interni dispun de retele eficiente si dotari ce asigura transportarea marfurilor in cel mai departat
colt al tarii in cel mai scurt timp.
Transportul de marfuri pe calea aerului este de multe ori foarte competitiv si eficient.
Modalitatea de transport cea mai eficienta va fi stabilita impreuna de exportator si importator.
De regula, conditiile de livrare contractuale se stabilesc in conformitate cu regulile
Incoterms” elaborate de Camra Internationala de Comert de la Paris (ICC). Aceste reguli sunt
international unanim acceptate in comertul exterior ele aratând si momentul transferului riscurilor
si proprietatii de la exportator la importator. Brosura Incoterms poate fi comandata la CCI Paris,
intr-o limba de circulatie internationala, dar poate fi cumparata , tradusa in limba româna, de la
toate camere de comert din Romania sau de la Centrul Român de Comert Exterior din cadrul
Departamentului de Comert Exterior aflat in subordinea Guvernului României.
Casele de expeditii si transport suedeze sunt organizate in asociatia denumita Freight
Forwarders’ Association”, institutie afiliata la FIATA (Federation of International Freight
Forwarders). Fara responsabilitati ca transportator, casele de expeditii pot executa servicii de
vamuire, manipulare si marketing, asigurari ale marfurilor transportate si intocmirea documentelor
de transport, putând asista exportatorii si importatorii la incasarea pretului marfurilor livrate (in
conditia de livrare CCD) si la depozitarea acestora, de cele mai multe ori in propriile depozite.
Comunicatiile
Sistemele de telecomunicatii si bazele de date suedeze sunt printre cele mai performante
din lume. Societatea suedeza acorda prioritate asigurarii instruirii, atât in scoli cât si institutiile
publice, in domeniul IT & C.
In 1993 a inceput procesul de privatizare a sistemelor de telecomunicatii, in prezent
existând pe piata mai multi operatori; Suedia este una din tarile cu cele mai multe posturi
telefonice pe cap de locuitor.
Suedia si Finlanda au lansat practic telefonia celulara in lume. Reteaua scandinava de
telefonie mobila este deosebit de dezvoltata. 75% din gospodariile suedeze au cel putin un telefon
mobil si cel putin 40% din acestia utilizeaza cel putin o data pe zi telefonul celular.
Nokia (Finlanda) si Ericsson (Suedia), sunt puternic angajate in procesul de producere si lansare a
celei de a treia generatii de telefoane mobile si a echipamentelor necesare.
Companiile, autoritatile guvernamentale si publicul - in general - au acceptat rapid introducerea
noilor tehnologii si servicii IT&C.
De asemenea, Suedia este liderul mondial privind numarul de computere pe cap de
locuitor. La incepulul anului 2000, la fiecare doua familii exista un computer performant, jumatate
din acestea fiind conectate la Internet.
In prezent, peste 60% din populatia Suediei cuprinsa intre 16 si 64 ani, utilizeaza in mod
regulat computerul, in timp ce circa 90% din functionarii publici folosesc computerul in activitatea
profesionala.

Organizatiile Suedeze de Comert

Potentialii exportatori in Suedia se pot adresa mai multor institutii in scopul otinerii unor
informatii de piata si contacte cu companii suedeze.
Federatia Suedeza de Comert (www.svenskhandel.se) este principala organizatie centrala a
importatorilor, angrosistilor si detailistilor din Suedia. Cea mai mare parte a activitatii de import si
comert interior este desfasurata de peste 20000 de firme membre ale acestei organizatii. Din
organizatie mai fac parte circa 60 de asociatii profesionale de ramura orientate catre bunurile de
larg consum si produsele industriale.

Camerele de Comert
 In Suedia exista 12 camere de comert cu un numar total de peste 12.000 de membri.
Asociatia Camerelor de Comert din Suedia (The Swedish Chambers of Commerce) a semnat un
acord cu „Sida” (Swedish International Development Cooperation Agency) pentru cooperarea in
domeniul serviciilor de promovare a cometului. Scopul este acela de a facilita contacte de afaceri
cu exportatori din Africa, Asia si America Latina. Camerele publica solicitari de afaceri din tari in
curs de dezvoltare in presa proprie, pe Internet (www.cci.se) si in revista de specialitate editata de
Sida „Global Affairs” (www.globala.sida.se) . Camerele de comert furnizeaza informatiile cele mai
importante cu privire la situatia pietei suedeze pentru anumite produse. Potentialii exportatori
sunt invitati sa publice ofertele lor pe website-ul www.chambertrade.com.

Asociatia Suedeza a Agentilor

Intreprinderilor mici si mijlocii care doresc sa intre pe piata Suediei pentru prima data li se
recomanda sa utilizeze agenti comerciali. Circa 700 de agenti comerciali suedezi sunt membri ai
Asociatiei Suedeze a Agentilor „The Federation of Commercial Agents of Sweden”
(www.agenturforetagen.se); jumatate din acestia sunt implicati in afaceri cu produse textile.
Ceilalti sunt implicati in comertul cu incaltaminte, produse electrice si electronice si agro-
alimentare. 90% din totalul agentilor sunt firme mici cu pâna la 10 salariati. Ele actioneaza ca
agenti comerciali si/sau distribuitori exclusivi in comertul exterior.
Asociatia editeaza o publicatie periodica (newsletter) impreuna cu un supliment in care se
pot publica anunturi privind oportunitati de afaceri in scopul facilitarii realizarii de contacte cu
agenti, importatori sau angrosisti suedezi. Aceste publicatii se distribuie catre toti membri
asociatiei.

Institutul Suedez de Cercetari pentru Comert

Institutul ( www.hui.se) poate furniza informatii de piata privind comertul en-gros si en-
detail din Suedia. Natura informatiilor oferite acopera o arie specifica ca de exemplu: statistici
privind piata incaltamintei, etc; numarul companiilor prezente pe piata cu un anumit produs;
numele celor mai mari companii prezente pe piata si cifra lor de afaceri, numarul de magazine de
care dispune, etc.

Oportunitati de afaceri in cadrul industriei auto suedeze

 Suedia este unul din liderii industriei auto mondiale, una din tarile cu cele mai numeroase
activitati in acest domeniu. Companiile suedeze detin competente exceptionale pe tot lantul
valoric, de la cercetare si design, la productie si testare.
Exista 4 producatori de automobile, camioane si autobuze in Suedia, companii cu reputatie
la nivel mondial si cu o lunga traditie in domeniu: Volvo Cars, Volvo Trucks, Scania si SAAB.
Suedia detine unii dintre cei mai importanti furnizori pentru industria auto mondiala, cum
ar fi: Autoliv, Haldex si SKF. Datorita dezvoltarii puternice a industriei auto suedeze, câteva sute de
companii care sunt furnizori sau sub-contractanti pentru aceasta desfasoara activitati pe teritoriul
Suediei.
In Suedia functioneaza mai multe retele de companii (clusters) in domeniul industriei auto.
Companiile din domeniu desfasoara, pe scara larga, activitati de cercetare-dezvoltare pentru
dezvoltarea de “vehicule verzi”, pentru imbunatatirea sigurantei vehiculelor si a circulatiei, pentru
dezvoltarea de tehnologii noi in acest domeniu etc.
Guvernul suedez ofera stimulente (inclusiv financiare) pentru companiile straine care
desfasoara activitati de cercetare si dezvoltare, in Suedia, pentru unele dintre tehnologiile cheie
din domeniul acestei industrii. Prin programul guvernamental Strategic Vehicle Research and
Innovative Initiative, care se deruleaza in perioada 2009-2012, se finanteaza proiecte care se
incadreaza in urmatorele domenii de cercetare: energie si mediu, eficienta transporturilor,
siguranta vehiculelor si traficului, dezvoltarea vehiculelor si productie sustenabila.
Având in vedere faptul ca cel putin 50% din orice autovehicul produs in Suedia reprezinta
componente care provin din import, piata suedeza ofera oportunitati excelente de export pentru
producatorii români de componente pentru industria auto. Multe dintre companiile suedeze care
sunt furnizori pentru producatorii din industria auto, au, la rândul lor, subcontractanti in afara tarii,
in multe cazuri, acestia provenind din tari din Europa Centrala si de Est. Aceasta situatie creeaza
oportunitati suplimentare pentru exportatorii români.

Relatii comerciale bilaterale

1. Evolutia schimburilor comerciale bilaterale romano-suedeze, in perioada 2005 – 2009, se

prezinta astfel:

-milioane euro-
2005 2006 2007 2008 2009
Total 421,8 561,3 720,37 636,46 496,35
Export 108 142,3 188,98 201,9 246,08
Import 313,18 419 531,39 434,56 250,28
Sold -205,8 -276,7 -342,4 -232,66 -4,2
Balanta
Comerciala

La data de 31 decembrie 2009 volumul total al schimburilor comerciale romano-suedeze a

fost de 496,35 mil. Euro, din care export din Romania 246,08 mil. Euro, in crestere cu 21,88% fata
de perioada similara a anului precedent si import din Suedia 250,28 mil. Euro, in scadere cu
42,41%, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2008. Soldul balantei comerciale, deficitar partii
romane, a fost de -4,2 mil. Euro.
Ponderea schimburilor cu Suedia in totalul schimburilor comerciale ale Romaniei:
Suedia se afla pe locul 23 in topul tarilor beneficiare de marfuri romanesti cu o pondere de
0,85% si pe locul 26 in topul tarilor de provenienta a marfurilor, cu o pondere de 0,64%.
Principalele categorii de produse care fac obictul schimburilor bilaterale:
Export:
· vehicule si echipamente de transport – 20,1%,
· mobila, jucarii si articole diverse – 10,1%,
· metale comune si articole din acestea - 7,6%,
· masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora 4,8%,
· materiale textile si articole din acestea – 4,3%.
Aceste categorii de produse reprezinta 46,9% din exportul românesc catre Suedia.

Import:
· masini si aparate, echipamente electrice si parti ale acestora – 41,5%,
· metale comune si articole din acestea – 16,0%,
· vehicule si echipamente de transport – 11,2%,
· produse ale industriei chimice si conexe - 6,2%,
· pasta din lemn, deseuri de hartie sau carton - 5,6%.
Aceste categorii de produse asigura 80,5% din exporturile suedeze catre România.

2. Evolutia comertului exterior al Suediei in perioada 2005-2009:

-miliarde coroane suedeze-
 2005 2006 2007 2008 2009
Total EXPORT 971 1085 1140 1194 998
Total IMPORT 832 935 1020 1097 911
SOLD Balanta 141 150 120 97 87
Comerciala
Curs mediu
USD/SEK 7,4775 7,3766 6,7607 6,5808 7,6457
EURO/SEK 9,2849 9,2549 9,2481 9,6055 10,6213

Sursa: Riksbank (Banca Nationala a Suediei)

Principalii parteneri comerciali ai Suediei in 2009 (comparat cu 2008)

EXPORT
Locul Tara % in total 2009 /
2008 2009
export 2008
2 1 Norvegia 10.6% -7%
1 2 Germania 10.2% -18%
4 3 Marea Britanie 7.4% -15%
3 4 Danemarca 7.3% -17%
6 5 Finlanda 6.4% -15%
5 6 SUA 6.4% -19%
8 7 Franta 5.1% -13%
7 8 Olanda 4.7% -24%
9 9 Belgia 3.7% -30%
14 10 China 3.1% 21%
Sursa: SCB (Biroul Central de Statistica al Suediei)

IMPORT
Locul Tara % in total 2009 /
2008 2009
import 2008
1 1 Germania 17.9% -16%
3 2 Norvegia 9.0% -15%
2 3 Danemarca 9.0% -21%
5 4 Olanda 6.5% -9%
4 5 Marea Britanie 5.7% -26%
6 6 Finlanda 5.2% -26%
7 7 Franta 5.1% -17%
9 8 Belgia 3.9% -17%
11 9 China 3.8% -6%
13 10 SUA 3.8% 2%
3. Cooperarea economica
In prezent, principalul domeniu de cooperare intre cele doua parti este energia si mediul.
Companiile suedeze participa in special la proiecte de reabilitare a sistemului energetic national.

Bibliografie:
 http://stockholm.mae.ro – Diplomacy.ro
 http://www.dce.gov.ro – Suedia