rd. 0 R. 1110LIOTECA IIRDANISTICA No.

_33

RIMARIA MUNICIPTULUI BUCURES'T1

OMITETUL DE LUCRU AL PLANULUI DE SISTEMATIZARE

PLANUL DIRECTOR
DE

SISTEMATIZ ARE
REZUMAT AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV

INTOCMIT DE:
Arh. DUILIU MARCU
Arh. G. M. CANTACUZINO
Arh. R. BOLOMEY
Arh. I. DAV1DESCU
Ing. T. RADULESCU

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEI, BUCURF,:STI 1

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro
111. 0, 11. BIBLIOTECA III1BANISTICA" No. 33 1

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCUR E,$TI

PLANUL DIRECTOR
DE

SISTEMATIZ NRE
REZUMAT AL MEMORIULUI JUSTIFICATIV

iNTOCMIT DE:
Arh. DUlLIU MARCU
Arh. G. M. CANTACUZING
Arh. 11.130LOMEY
Arh. I. DAVIDESCU
lug. T. RADULESCU

INSTITUTUL URBANISTIC AL ROMANIEL BUCURESTI I.

STR. N. FILIPESCU 23.

www.dacoromanica.ro
 ',11

oe-
.
!k4.
V...-014$

ectiftk: 4.°4
,AkA
0.1,
4
7'.44

11:4CE
4'

La prima/. istui lui Bucure§ti functioned:.

-za Inca din anul 8, <<Comisiunea de Sistemati-
zare», care are insarcinarea legala de a da directive
pentru intocmirea planului general de sistemati-
. zare. Deoarece comisiunea are un num'ar mare de
membri (numarul lor a variat intre 20-28 per-
soane), iar lucra'rile ei, pana in anul 1934 au con-
stat mai mult din discutiuni, fara a se transpune in-
tr'un proect acceptabil, actuala administratie comu-
nala a format din sanul comisiunei, un comitet res-
trans, numit <<Comitetul de Lucru», avfind insarci-
narea de a intoemi planul director 'de sistematizate,
adica un plan general, care sa prevada in linii marl,
amenajarea viitoare a intregului teren pini la linia
ferata a forturilor. .
<<Comitetul de Lucru», compus din d-nii: arhi-
tecti Duiliu Marcu, G. M. Cantacuzino, R. Bolo-
mey, I. Davidescu §i ing. T. Radulescu, a intocmit
acest proect i 1-a predat la finele anului 1934.

www.dacoromanica.ro
 4 --
Cu tot timpul limitat §i cu planurile ormului. ne-
tinute la zi, comitetul a prezentat o lucrare volumi-
minoaSa compus.' din 51 plan§e §1 un memoriu jus-
tificativ §i explicativ, prin care eaut s solutioneze-
cele ai importante problerne ale desvoltirii capita-
lei Orei pe o perioad'A de 40-50 ani.
Cele ce urmeaza constituesc un rezumat al me-
rnoriului justificativ al planului director de siste-
matizare. 6.:

_ .01.

,c S OP.": 1

A.
"77 3

www.dacoromanica.ro
 . I. CONSIDERATIUNI GENERALE
Cities exist for men, and not
, men for the city. Men means the
mass of men and not the few. The
young are more important then
the old.
John Nolen.
Ora§ele sunt acute pentru oa-
meni iar nu oamenii pentru ora-
K. Oamenii inseamnii massele
mari iar nu cei putini. Cei ti-
neri sunt mai importanti de cat
cei in viirstä.

Ormul nostru se gise§te astàzi intr-o perioadi de

,completi prefacere.
In anul 1824 avea 100.000 locuitori, in anul 1912
-avea 341.321 locuitori; in 1930 aglomeratiunea nu-
mira 631.288 locuitori din care 564.575 in ora§ §i
,66.713 in suburbane.
Suprafata acoperità cu clidiri in ora§ in anul
1911, era circa 3000 hectare; suprafala ormului
dup5 limitele stabilite prin lege, este astizi de cca.
6900 hectare, la care se mai adaog5 circa 2200 hec-
tare suprafata vetrelor de sat ale suburbanelor.
Dup5 r5zboii s'a construit enonn. Se evalueazi la
2.300.000.000 lei capitalul investit in clidiri in a-
_nul 1931, iar dela 1919 la 1931 la 37 miliarde. In

www.dacoromanica.ro
 6 --
ultimii ani Insà, campaniile de constructii au fost
mai intense de cat ori cand. Niciodat5 nu s'a con-
struit in Bucure§ti a§a de mult §i clàdiri a§a de mani.
Suntem martorii celei mai rapide §i mai vertigi-
noase epoci de desvoltare pe care a avut-o vreodata
ora§ul, dela infiintarea lui.
Putem spune cà acum se construeste ormul, acum
i§i face osaturia pe care nu i-o va mai putea schimba
nimenea, acum ia forma definitiv5.
. Vom rasa ca stritctura aceasta definitiv5 s5 in fi-
int5 la intamplare, sau o vom organiza?
De sigur ca. trebue s5 ghidam desvoltarea orasului,
c5 trebue sa prevedem, ca. trebue s avem un plan,
astfel ca ormul s5 devin5 un organism, care sa. sa-
tisfac5 tuturor cerintelor vietii urbane moderne:
igien5, confort, egtetic.a, etc.
Planul de sistematizare este pentru ora§, ceea ce
e$te planul de constructie pentru o cas5. Dup5 cimi
nu putem rasa zidarii, tamplarii, tiniehigii, instala-
.0rii, s5 lucreze fiecare dup5 inspiratia proprie, tot
a§a nu putem rasa zecile §i sutele de mu de icet5teni
s5 cladeasc5 casele dup5 bunul lor plae, ci este ab-
solut necesar s existe un plan conducator al des-
Ce urmarim prin planul de sistematizare?
. El nu trebue confundat cu planul de alinieri, care
este numai una din pirtile componente ale planului
_e
general.
Vom araa cateva din obiectivele cele mai impor- ,.
tante.
1. Ora§ul e ficut pentru oameni, nu oamenii pen-
tru ora§.
Locuitorii orasului trebue s tr5iasc5.
Pentru aceasta le trebue mijloace de existenti_

www.dacoromanica.ro
 7

Pentru aceasta ei trebue s munceasc5 gi 85." pro-

duck'.
Ce produce oragul?
In afara de functionArirnea dela stat, judet, co-
muni, in afari de liber-profesionigti, in afarA de
rentieri, exist5 marea masA a populatiei, care nu
poate trii de cat din industrie gi comert. Acestea
sunt ramurile de activitate caracteristice populatiei
urbane.
Acestea fac bogitia oragului.
Oragul trebue s5 fie bogat.
Pentru aceasta, prirnul obiectiv de urm5rit prin
plan, este ca populatia s5 poat5 muoci in ,conditiuni
cat mai bune. sa se prevad5 amenafarile necesare
ridicrii economice, locuri special amenajate gi in-
zestrate pentru industrie gi comert, bune cal de co-
municatii in interiorul oragului, bune cAi de co-
municatii cu regiunea inconjuratoare de Untie se face
aprovizionarea, bune cali de comunicatii cu tara gi
cu str5inAtatea.
2. Populatia trebue si fie sin5toas5 §i viguroasi.
Pentru aceasta are nevoe de locuinte higienice,
are nevoe de aer, lumin, soare. . -

Nu numai populatia insfarit5, ci massa populatiei.

Viata in oragele marl gi inghesuite este prin sine
inski nesinkoasii: familiile care timp de 4 gene-
raii tr5esc numai in ora§, degenereazA gi se sting.
Planul de sistematizare trebue s regulamenteze
constructia de locuinte sankoase, cum regulamen-
teaz'a fabricatia painei; ambele sunt obiecte de pri-
ma' necesitate. .
Planul trebue si prevad5. gi prevede, locuri de
reoreatie in aer liber, parcuri, gradini, terenuri de
sport, terenuri de joc pentru copii marl gi mid, age-

www.dacoromanica.ro
 8

zate la distal* convenabile de locuinte ca si fie la

indemina populatiei.
In plus, amenajarea pidurilor §i lacurilor dela
marginea aglomeratiunei, impaduriri noi, parcuri
noi in apropierea orasului §i la departari mai mari.
3. Ora§ul sfi fie fnimos, ca si fie iubit §i dont, ca
populatia si se simta mandra de el §i invidiata.
4. Ora§ul sfi devini o adevarati capitalii, capitalii
a unei tin de 20 milioane locuitori.
Este de interes national s5 avem o capitali impu-
nitoare.
Amenajarea Bucuret§ilor nu e o problenta comu-
nala oare-care, ci o problernii de stat, o problemZ na-
tional&
5. Ora§ul exista; nu-1 Infiit4àm noi acum. Dar a
fost croit In timpuri cand nu aparusera inventiile
madame, care au schimbat totul. Inainte, circulatia
era redusii §i ca vitez5 gi ea volum, pentruca cea mai
mare parte din populatie i§i avea ocupatia la un loe
cu locuinta. Vehiculele circulau cu maximum 10
15 km. pe or5.. Ast5zi cei mai multi locuitori fae
cel putin patru drumuri pe zi, iar viteza este incom-
parabil mai mare.
Ora§ul existent trebue adaptat noilor cerinte, dar
lira a fi daramat §i recliidit; de aceia noi nu propu-
nem solutii extremiste sau de avant-garda. Noi ne-am
propus a schimba din ora§ numai acele lucruri pe
care suntem fortali sfi le schimbam. Insa partea nou5
a ora§ului, aceea care ia na§tere sub ochii no§tri,
aceea va trebui s poarte pecetia epocei noastre
inteacolo trebuesc indreptate sfortarile principale.
Noi am constatat Ins ca' tocmai aici s'a gre§it Mina
acum, c5ci extraordinara cre§tere pe care a avut-o
aglomeratiunea in ultimele decenii, s'a fricut la voia

www.dacoromanica.ro
 9

construindu-se dincolo de marginea o-

ra§ului peste o mie de hectare de teren nou, frii nici
an plan, aril nici o autorizatie, ci numai dupa bu-
nul plae al parcelatorilor.
In totdeauna interesul particular a nesocotit in-
teresele generale.
Prin planul de alinieri, care a fost in vigoare pima
acurn ,s'a voit sa se indrepte toate strazile existente,
,ceeace a constant o profunda eroare, care s'a tradus
in jertfe insemnate din partea cetatenilor, fara vre-
un folos urbanistic apreciabil.
Noi parasim complect sistemul acesta §i propunem
anularea acelui plan in partile in care nu a fost Inca
realizat §1 socotim necesar ca toate eforturile sii fie
concentrate la infiintarea unei bune retele de artere
dë circulatie §i un sistem de spatii libere, expropriind
ce va fi necesar pentru realizarea acestora iar restul
proprietatilor ii lasam cum este, stabilind numai pe
ce aliniere sii se a§eze constructiile viitoare.

II. CONTINUTUL PROECTULUI

Nu pretindem ca lucrarea noastra sa fie nici per-

feeta, nici fara uncle omisiuni. Timpul ce ni s'a dat
a fost limitat §i a trebuit s ne ocuparn totodata §i
de rezolvarea a diferite lucrari urgente in legatura
eau planul de sistematizare, cerute de administratia
-comunala. Lipsa unui program studio mai dinainte
ne-a obligat sa" reluam toate problemele dela ince-
put. In aceste impreiurari in care am lucrat, im-
preuna cu ajutoarele noastre, am incereat s facem
opera' utila, in dorinta sincera de a inzestra capitala
tarii cu un proect de sistematizare cat mai bun. . '-

www.dacoromanica.ro
 -- 10
Planul director de sistematizare pe care-1 prezen-
tam, prevede urmatoarele:
1. Solutiuni- pentru delimitare, in scop de a opri
intinderea nemasurati a aglomeratiunei. Printeun
plan de <<utilizarea terenulni>> (sau de zonificare),
s'a prevazut modul cum urmeaza sa fie intrebuintat
in viitor intregul teren pang la forturi;stabilindu-se
zonele rezervate constructiilor §i zonele non aedifi-
candi, adica unde nu se permit construictii.
2. Propuneri pentru solutionarea problemei locu-
intelor, in special pentru populatia foarte saraci.
3. Impartirea in zone §i clase de consrtuctiuni.
S'au prevazut zone de locuinte, zone comerciale, zo-
ne industriale, etc. §i diferite clase de constructiuni,
dupa numarul etajelor permise §i dupa procentul
intre suprafata construit i suprafata rezervati
curtilor. - -

Aceste impartiri formeazi scheletul noului regu-

lament de iconstructii §1 alinieri. . . ,

4. Un intreg sistem de parcuri §i gradini (spatii

verzi), terenuri de sport di jocuri, pentru adulti
copii mari gi copii mici, tinfind seama §i de asanarea
lacurilor din nordul oraplui, pastrarea padurilor e-
xistente §i infiintarea altor noi §i amenajarea impre-
jurimilor. :
.

5. Sistemul de cai ferate §i gari de persoane i

marfuri.
6. Terenuri de aviatie; chestiunea canalului na-
vigabil §i portul capitalei.
7. Circulatia pe §osele §i strazi cu un intreg sis-
tem de noi artere de eirculatie §i scheletul noului
plan de alinieri.
8. Monumentele §i cldiriie publice de infiintat
§i amenajarea terenurilor respective. s

www.dacoromanica.ro
 - 11
9. Intocmiri sanitare cu agezamintele spita4ce§ti
necesare ora§ului. Propuneri relative la viitoare ci-
rnitire man, agezate in afara aglomeratiunei.
ci 10. Aprovizionarea capitalei in legatura cu pro-
blema halelor, antrepozitelor, targurilor de furaje
lemne de foc, cereale, vite, etc.
11. Alimentarea cu apa, evacuarea gunoaelor gi
a apelor uzate.
12. Estetica ormului, personalitatea Bucure§tiu-
lui, aspectul pietelor publice, bulevardele, punerea
in valoare a elementelor naturale.
13. Studii de detaliu la diferite piete, bulevarde,
parcuri.
14. Punerea in valoare a monumentelor istoriee.
15. Masuri de aplicare, principiile de prevazut in
legea de aplicare a planului, plus-valuta, eomasarea,
. cotizatiunile riveranilor, fonduri, contributia statu-
lui. . ,
In total s'au intocanit 51 plange.
4
7:
.
a 4. - a

III. DELIMITAREA

Problerna consta in a delimita zonele panil unde

Ea se intinda aglomeratiunea i a gasi mijloace de a
opri efectiv intinderea mai departe. Avem astazi cir-
ca 7200 hctare suprafata oragului cuprins intre li-
mitele previzute prin legea din 1929 §i circa 36.000
hectare ping la forturi. Pentru a ne da seama de ce
insemneaza aceasta suprafata, vom aminti ca Pari-
sul are o suprafata de circa 8000 hectare, iar depar-
tamentul Senei are 40.000 hectare. Aglomeratiunea
bucuregteana are o intindere prea mare fala de su-
prafata sa. La fiecare hectar de suprafata corespund.

www.dacoromanica.ro
 12 -
circa 75 locuitori pe cfind in Paris, de exeniplu, co-
-respund circa 350 locuitori. Rezult cà cheltuelile
edilitare pe unitate de suprafata sunt acoperite in
Bucure§ti de un numar de contribuabili de 5 ori mai
mic de cat in Paris, §i c deci veniturile Bucure§-
tiului ar fi (la sarcini egale) de 5 ori mai mici ca
ale Parisului. Din punctul de vedere al higienei o
densitate mica este de dorit numai In cazul clod o-
mill este bine oeganizat § distribuit, astfel ca la
suprafata totala s corespunda o lungime §1 o su-
prafata de strazi cat mai redusa pentru a mic§ora
echeltuelile edilitare. . -
Aceasta nu este cazul in Bucure§ti care are densi-
tate de populatie mica dar strazi nenumarate §i lo-
cuinte cu curti foarte adesea insifuciente.
Consecinta intinderii prea marl a aglomeratiunei
este: risipa de strazi, de pavaje, de teren, de timp, ;
de energie §i ea urmare lucrari edilitare rudimentare
sau absente, circulatie anevoioasa, lipsa de confort,
activitate deficitara, saracie!
Din punct de vedere urbanistic, intereseazi foarte
putin limitele administrative intre ora§ §i subur-
bane, pentru c ori de care imitate administrativa va
depinde o localitate, ea tot trebue amenajata, inzes-
trata, urbanizata. Apoi, suburbanele nu sint, Iii cea
mai mare parte, de cat prelungiri ale oraplui, fara
nici un spatiu despartitor. Sate distincte sunt numai
cateva, ca Pantelimon, Dude§ti, Pope§ti-Leordeni,
Ro§u, cu o populatie de agricultori §1 liptari a carei
cre§tere este relativ redusa. ._
Cele mai importante suburbane sunt acelea care
fac corp comun cu oraul, ca Principele Nicolae,
Serban-Yoda, Lupeasca, Marele Voevod Mihai, Gri-

www.dacoromanica.ro
 13

vita, cu o populatie de lucratori, meseria0, mici

functionari, etc.
A)cestea sunt mai mari; unele au peste 10.000 lo-
cuitori (erban-Vodii, Lupeasca). Ele cresc mult
mai repede, §i sunt compuse aproape exclusiv din
parcelari neautorizate, iar casele se construesc mai
mult prin contraventie de cat cu autorizatie.
Dela 1894 la 1911, cre§terea suprafetei construite
a ora§ului a mers relativ incet; dela 2.710 hectare
acoperite cu constructii, a meson cu circa 87 hec-
tare.
Dela 1911 pana la 1927, s'au mai acoperit cu con,
structii Inca 940 hectare din terenurile virane din
ora§, ajungand in total la 3.740 hectare; dela 1927 .

pima astazi s'au mai construit Inca 120 hectare, adi-

ca toteal 3860 hectare.
Toate aceste cifre se refera numai la suprafetele
acoperite cu constructii situate in ora§ (limita 1e -

gala a ora§ului cuprinde o suprafaci de circa 6.900'

hectare, in care sunt cuprinse §i lacurile, parcurile,
mo§ia Herastrau §i alte terenuri man, care nu au .

constructii pe de).
Dar cre§terea cea mai mart nu a fost in interiorul
limitelor legale ale ormului, ci in afara. Comunele
suburbane, male sunt lipite de ora§, au luat filnçà
putin timp inaintea rasboiului, dar -s'au desvoltat
diva risboiu §i au ajuns azi impreuna cu vechile .

sate, la o suprafaita acoperita cu constructii de circa

2.200 hectare, eu populatia de peste 70.000 locuitori
(66.713 loc. la recensamintul din 1930): Aici se face
ereqterea aglomeratiunei, la marginea suburbanelor,
iar nu la marginea orgului propniu zis.
Daci vrem sa punem bariere contra intinderii
aglomeratiunei, 'apoi' atuncea trebue sa 'le punem la_

www.dacoromanica.ro
 14

rnarginea din afara a comunelor suburbane, iar nu

intre ora§ §i suburbane.
Cauzele intinderei aglomeratiunei sunt numeroa-
se. Bucureitii-Capitala, atrag o suma de locuitori din
tars improspatand populatia oraplui.
Aceasta imigratiune este continua *) A fost §i va
fi totdeauna. Populatia noua, eterogena in ma-
joritate de origina rurala, e saraca.
Populatia eu muiloace reduse, ea: lucrtorii, mici
meseriag, i functionari publici §i particulari
cari fortneaz'ei un procent foarte important din popu-
latia ormului, nu ar)e posibilitatea de a locui in ora§,
decal doar in case insalubre sau in cocioabe, din
care se gasesc destude peste tot, §i chiar in centrul
ora§ului. . . . . .

, Aceasta populatie e silita din motive econoniice

si-§i faca locuinta afara, pe camp, uncle cu 25.000
lei, platibili in rate, oriicine poate deveni proprietar,
caci in ora§ nu gase§te nici de inchiriat, nici de
cumparat loCuinte salubrc §i adevarat eftine, de oare
ce nu este nimic organizat in acest scop §i nici o lege
§1 nici o institutie nu a venit sa incurajeze o industrie
de rocuinte foarte eftine, de existenta minima! A-
ceasta eSte o constatare.grava, de mare irnportanca,
care trebue s dea de gandit tuturor conducatorilor.
In strainatate s'a flout enorrm pe terenul acesta.
.

Masuri restrictive s'au luat §i in trecut. De ex. sub

voila Hangerli la 1798. Regulamentul Organic la
1832, fixa §i el barierele oraplui. Sub primariatul
lui Campin&nu Se hofarase sa se sape §anturi la mar-
ginea ora§ului §i sa se stabileasca o servitute- mili-
*)"Parisu1 in 100 ani Tatra populatia de 5 ori; Londra de
12 ori, Berlinul de 20 ori, Bueuregtiul de 7 orL
-1

www.dacoromanica.ro
 15

-tali non aedificandi care insi, la schimbarea gu-

vernului nu s'a mai realizat. La 1895, legea de mar-
ginire a Bucure§tilor a cautat sa impiedice, sau mai
bine zis, s ingreuieze parcelarile in zona periferica;
rezultatul a fost nul.
La 1906 la concursul planului de sistematizare,
s'au facut diverse propuneri in sensul impiedicarei
intinderii. La 1915 s'a propus infiintarea unei cen-
turi de plantatii late de 200-300 m. care nu s'a
realizat din calm costului ridilcat de 20-30 mili-
oane lei aur.
Dupi rasboiu, s'a aprobat creiarea unei centufri
de plantatie in 1928 §i 1933 in vigoare pana azi
dela care se spera oprirea intinderii suprafetei cons-
truite.
De peste o sut treizeci de ani se tot incearcit me-
reu sa se opreascit intinderea Bucure§tilor, dar nici
o masura din cele mai incercate pana acum n'a dat
vre-un rezultat. Ormul se intinde mai departe. Pro-
ectata centura de plantatie, care nu poate lua fiinta
de cat and comuna va avea miliardul necesar, este
ineficace, pentruca aglomeraftiunea a dephit deka
acea centura, §i este irealizabila in forma in care a
fost proectata, pentruca prevede exproprierea a ca-
torva mii de case.
Cre§terea aglomeratiunei este im 'fenomen cu a-
danci cauze sociale §i nu poate fi oprita prin,simple
-mijloace represive. i regii Frantei au incencat in
trecut prin edicte §i anasuri politiene§ti s'a impie-
dice.intinderea Parisului §i nu au rgu§it. .
Legile etude interzic constructiile de case §i par-
celarile pentru constructii in afara de ora§, §i in a-
fara de vetrele de sat. .

Prin urmare, mijlocul legal de a impiedica intih-

www.dacoromanica.ro
 16 -
derea, 1-am avea. Dar nu se aplici, pentrucii autori-
tile locale din suburbane au interes ca satul lor
..sa creasci.
Pentru aceste motive, noi propunem o serie in- .

treagii de mgsuri care trebuesc tuate concomitent:

1. Delimitarea previzuti in proect a zonelor des-
tinate constructiilor si fie respectati §i s'al se ia sane-
tiuni contra nerespectirii ei.
2. Administratia comunali trebue sä giseasci
mijloace de a construi locuinte in massii pentru.
populatia sracà, destinand in fiecare an smile im-
portante in acest scop. In acest fel, populatia saracã .
ar gsi adiposturi higienice §i ieftine §i n'ar mai fi
impinsii de nevoe sà construiasci cocioabe in mod
clandestin la periferia ormului. Intr'un capitol vii-
tor se area' propunerile practice pentru rezolvarea
acestei probleme.
3. In cartierele muncitore§ti din ora§ §i subur-
bane si se reducii costul lucririlor edilitare la mi-
nimum, prin remmtarea la strizi largi, astfel ca.
acele cartiere s pool(' fi inzstrate cu strictul nece-
sar In conditiile cele mai eftine posibile. Apoi sii. se
prevadi u.§uriri la regulamentul de constructii
pentru locuintele muncitore§ti ce s'ar executa in
zona ormului in anumite cartiere, reduceri de im-
pozite §i:chiar subventii.
4. Ca meisura administrativii e neeesar o mai
mare stabilitate §i continuitate a administratiei mu-
nicipale, §i s'a se creeie un organ independent care
sii aplice regulamentul de constructii §i alinieri
-un fel de <<Baupolizeb> care s aib i mijloacele ne-
cesare de a controla eonstructiile n timpul execu-
fiei §1 a interveni la timp pentru a impiedica orice
contraventie. .

r L.

www.dacoromanica.ro
 17 -
5. Sa se exproprieze dealungul arterelor de pene-
mafie din ora§ pana la linia forturilor cite o fkie
de teren pe largimea de 100-150 m. in total, ceea
ce ar avea mai multe scopuri: a) ar asigura terenul
necesar pentru amenajarea in viitor a arterelor de
penetratie cu mai multe cii carosabile; b) ar per- .

mite amenajarea de fa§ii plantate in genul §oselei

Kiselef care, din punet de vedere estetic, sunt mai
eficace decit o eenturi de plantatie; §i c) ar opri
intinderea aglomeratiunei dealungul §oselelor mari
tocmai acolo unde se produc de obicei.
Aceste masuri sunt mai u§or realizabile cleat cen-
tura de plantatie. 0 socoteali aproximativa, ne arata
ca s'ar expropria eca. 800 ha. (A 50.000 lei ha.) at
circa 40 milioane lei adica o mina u§or de g'isit
en actualele mijloace ale Municipiului.

5. 0 buna politica funciari: Municipiul trebue

.s cumpere cat mai multe terenuri in jurul ormului
'Ana la linia forturilor, lucru u§or realizabil §1 cu
foloase imediate asupra intinderei aglomeratiunei.
Cu pretul de 50.000 lei hectarul, comuna poate cum-
para 1.000 hectare cu 50 milioane lei. In acest mop
trebue prevazut prin lege dreptul comunei de a. ex-
propria terenuri agricole.
Trebue insa evitat ca aceste achizitiuni sa fie ri-
sipite in improprietariri asa cum s'a ficut pini
acum cu toata averea imobiliara a ormului din care
n'a mai rimas nimic. Improprietarirea a putut fi
folositoare dinteun punct de vedere politic, dar a
fost dezastruoasa din punct de vedere urbanistic.
9

www.dacoromanica.ro
 18

IV. PROBLEMA LOCUINTELOR.

0 problema de cea mai mare importanta pentru

buna desvoltare a oragului, este ehestiunea locuin-
telor, in special, a locuintelor celor saraci. Modul
cum se contruesc astazi §i cum se raspandesc aceste
roCuinte;-eonstitue poate cea mai mare plaga edili-
tara a oraplui.
Cldirile celor saraci sunt construite de cele mai
multe ori, dupa tipul «vagon>> sau al caselor de tali'
izolate. TipuI <<vagon>> cu fatada laterala indreptata
spre ealcanul vecinului (eu dorinta de a se-orienta
fru ca, in fond, camerile nu au lumina suficienta,
&litre miaza-zi) este cel mai nehigienic posibil, pen-
tru 'c a. in fond nu au posibilitatea sa fie ventilate
ctransversal>> pentru a se primeni aerul in mod
eficace, §i aunt in acela§ timp §i scumpe.
Pe de alta Parte, regulamentele constructii §i
alinieri, azi in vigoare, sunt in parte nerationale.
Uncle prescriptiuni aunt prea slabe, gi nu asigurii
o btma higiena, altele aunt prea drastice gi inutiie
Acesta este Ira un motiV pentru care populatia
saraca fuge in afara de raza oragului, §i a suburba-
nelor, pentru a construi lease in plin camp.
In star§it, statisticele arat c populatia saraca
este inghesuita in eonstructiuni neincapatoare; uncle
unui locuitor nu-i corespunde nici macar jumkate
din mihinaul de suprafacii-necesara §i compatibil eu
o stare higienica aeceptabila. Din aceste statistici,
rezulta ca, pentru a se putea decongestiona actua-
lele locuinte, ar mai trebui Inca circa 12.500 locu-
inte uvriere, iar pentru a primi afluxul anual al
cre§terei populatiei, ar mai trebui create circa 1200
locuinte anual.

www.dacoromanica.ro
E..
 - 19

Pentru ca sa se poata impiedica in mod eficace,

crearea altor cocioabe, de felul celor existente, nu
exista deck un singur mijloc practic: comuna sa
preia asupra ei construirea in masa de locuinte hi- .

gienice §i cu adevarat economice, cari sa poata fi

puse la dispozitia populatiei sarace cu o anuitate
suportabila.
0 subventie din partea Statului §i o degrevare de
impozite numai pentru aceste locuinte tip de exis-
tenth' minima, este necesara. .

Crearea unui tip economic §1 executarea lui in in-

teriorul ora§ului ar scuti comuna de necesitatea re-
cunoa§terii unui mare numar de strazi deschise prin
contraventie de catre particulari, iar apoi primaria
sa execute, pe spesele ei, lucrari edilitare: pavaj,
canal, apa, paza politieneasca, ajutor medical, etc.,
In conditiuni mult mai oncroase de cat daca le-ar
face in cartiere noi, distribuite §i construite in mod
rational, sau sa fie nevoita a rasa aceste locuinte
fara lucrari edilitare, in mizerie.
De aceia, studiind in detaliu aceasta problema,
am ajuns la concluzia c tipul cel mai favorabil
pentru populatia saraca este acel al locuinfei inch-
-viduale cu 'miter i etai, locuintele lipite, calcan
la calcan, retrase din alinierea strazii cu 6 m. la-
sand o gràdinita de flori, iar la fund, o gradina de
cultura, mai importanta. Strazile ar fi largi numai
de 6-8 m. dar distanta intre fronturile caselor ar
fi de 14 pang la 20 ro., ceeace permite accesul sea-
relui cu prisosinci, §i prin urmare a sanatatii.
In treat proect theltuelile sunt reduse la mini-
mum, §i totu§i se obtin locuinte confortabile si hi-
gienice. .

Costul unor asemenea locuinte pentru o familie

www.dacoromanica.ro
 . 20

de 5 persoane cuprins terenul i amenajarea strait:

cu lucrári edilitare, in conformitate cu proectul de-
taliat aflat la dosar, ar reveni la circa 140.000 lei.
Aceasta ar reprezenta pentru 12.500 locuinte un
efort de 1.750.000.000 lei cari amortizati in 20 ani,
cu o dobanda de 2% ar reprezenta o anuitate de
platit de viitorii proprietari de 7.200 lei pe an de
cap de familie, adica 600 lei lunar, (care ar repre-
zenta §i chiria), suma, de sigur suportabila pentru
nenumarate familii in stare de a munci.
Pe lIngO aceasta rambursare, mai trebue avuta in
vedere §i economia ce s'ar prilejui comunei prin ,

suprimarea cheltuelilor niciodati sfar§ite pentru

amenajarea strazilor deschise in contraventie, caH
reprezinta multe milioane anual.
' De asemenea trebue socotita imensa ameliorare a

sanatatii acestor populatiuni sarace, reducerea epi-

demiilor §i a multor boli sociale §i a cheltuelilor
ocazionate de ele.
In sfar§it, numai aceasta operatiune va putea
schimba aspectul a§a de putin recomandabil a ma-
halalelor noastre.
Solutia locuintelor individuale cu calcan lipit de .

calcan nu este desigur singura posibila. Solutiunea

locuintelor in case-bloc poate fi §i ea destul de in-
teresänt i ar putea fi incercata. Credem insa ca.
ea nu se potrive§te mentalitatii §i obiceiurilor mun-
citorilor romani, proaspeti veniti dela tara §i obi§-
nuiti cu un trai cu caracter rural. Deasemeni, solu-
tiunea caselor-bloc exclude achizitionarea locuintei,
convenind numai Inahirierii, a§a cum se intampla
in tarile industrializate cari au construit astfel de
locuinte. In sffir§it aceste blocuri au o influenta
certa in favoarea codnunismului, pe c'and locuinta:

www.dacoromanica.ro
,,
 21

individuala §i proprietate a muncitorului combate

aceasta tendinta, caci leaga pe cetatean de pamant.
In orice caz inainte de a se porni la o campanie
.de construrctie pe scara mare, ar fi nimerit a se face
:o experienta cu un prim lot numai de cateva sute
de locuinte din ambele sisteme.
Locuintele pentru celelalte eategorii sociale ale
populatiei ora§ului, fara a fi ideale, nu prezinta ase-
menea defecte ca cele ale micilor muncitori, §i cu
unele corective de introdus in regulamentel d cons-
ructiuni §i alinieri, pot fi pe viitor satisfacatoare.

V. ZONELE ORASULUL

Tendinta de specializare manifestata din ce in ce

mai marcat in toate ramurile activitatii omene§ti,
impune §1 diferentierea teritoriului unui ora§ in
zone in cari nu se admite de cat un anumit fel de
activitate. Aceasta impartire trebue insa astfel con-
teputa in cat sa nu aduca perturbatiuni importante
vieii economice §i sociale, ci din contra, sa dirijeze
curentele sanatoase ale evolutiunii activitatii orke-
ne§ti. In aceasta ordine de idei prin proectul de sis-
tematizare, s'au fixat urmatoarele zone:
a) Zona ruralä (non aedificandi), in care prin. .
cipial nu sunt admise constructiuni afara de urma-
toarele exceptiuni: ferme (pe terenuri mai mari de '
2 ha. cand se afla la drumuri recunoseute §1 de 10
ha., cand se afla la drumuri nerecunoscute; apoi
-sanatorii, institute de cultura, uncle industrii cari
prezinta pericol §i trebuesc compleet izolate, etc.
Toate acestea numai cu autorizatii de constructii
tliberate de mimkipiu, §1 in anume conditii de es-
; :

www.dacoromanica.ro
 22

tetica and aunt pe arterele de penetratie sau alte

§osele importante.
b) Zona rezidentialii, in care aunt permise nu-
mai locuinte §i exceptional unele pravalii sau ate-
. liere, izolate §i exploatate de inski locuitorul res-
pectiv.
c) Zona protejaa, in care sunt admise pe Tanga
locuinte, §i uncle industrii sau comerturi cari nu:
aduc turburari locuirei lini§tite §1 sinitoase, fie prin
alte efecte suparatoare. Aceasta zona corespunde
aproximativ actualului «carder central» al ormului,,
situata In interiorul §oselelor inconjuratoare.
d) Zona mixtii, in care este admis acela§i amestee
de locuinte, comert §i industrie, tolerandu-se oare-
cari turburari ale locuirei linigtite prin sgomot,
trepidatiuni, fum, etc. dar intr'o masura care sg nu
pericliteze sa..nitatea locuitorilor. Aceasta zona co-
respunde unei stari de fapt §i cuprinde deci cateva
regiuni cu caracter deja industrial din Dealul Spi-
rei, Colentina, Dude§ti, etc.
e) Zona de afaceri. A)ceasta corespunde unui
.de cat exceptional,
sambure al ora§ului uncle nu s'ar permite locuirea
: dela etajul al II-lea in sus, res-
. tul fiind destinat comertului. Comertul nu este li-
mitat nici de cum la aceasta zona, ci se intinde §i
in zonele «mixta» §i vrotejata>>. Irma in aceasta
zona centrala (un fel de «city») s'ar permite inal-
timi mai mari deck cele obi§nuite.
f) Zona industrialii, este destinati exclusiv indus-
.

triei, cu interdictia de a fi locuita cu exceptia di-

, rectorilor de intreprindere §i a personalului de paza
indispensabil. Zona se imparte in doua: zona salu-
j brii, mai aproape de ora§, §i zona insalubra situata
la oardcare departare. Un regulament special ar cla-

www.dacoromanica.ro
 23

sifica industriile in doua categorii corespunzatoare.

g) Zone speciale. Acestea cuprind diverse institu-
tiuni, cari scapa unei reglementari generale, §i sunt
a se determina dela caz la caz. Astfel sunt: zona
militarl, zona C.F.R., cartiere de invatamant, spi-
talele, cimitirele, targurile §1 pietele de alimente,
etc.
h) Zona spatiilor libere, descrisa ceva mai de-
parte.

VI. CLASE DE CONSTRUCTIUM.

Comitetul de lumen a anexat la planul director

de sistematizare o schema de regulament de cons-
tructiuni, in care prevede impartirea teritoriului in-
, treg al municipiului, in 6 clase de construcciuni,
cari corespund unor anume prevederi in ce prive§te
inatiinea de dat constructiilor, procentul de supra-
fag construibil, dintr'o parcela, precum §1 alte pre-
scriptii relative la marimea curtilor, prospectul ne-
cesar in fata ferestrelor, etc. Se prevede o densitate
de constructie ce merge crescand dela periferie ca-
tre centru, Inland seama de destinatia constructiilor,
de largimea strazii, in sfargit de valoarea medie a
terenului. Astfel, se merge gradat dela 2 caturi in
zona rurala §i 5% teren construit inteo parcela,
pana la 70% teren construit in zona comerciala §i
24 m. Inaltime, permitand pana la 8 caturi. Prin
clasificarea intocmita, se prevede in general, o ra-
. rificare a constructiilor, cari lasa astazi curti prea
mici, nehigieniCe. Regulamentul actual, intocmit in
- anul 1928 permite o prea mare utilizare a terenu-
tilor pentru constructii, lasand curti prea mici,
.,
ceea-

www.dacoromanica.ro
 24

ce constitue un mare defect din punctul de vedere

al igienii. Din aceasta cauzi vedem cum se cons-
truesc case inalte de 7-8 etaje cu camere care nu
au lumina de cat din adevarate puturi uncle nu pa-
trunde soarele. Mirosul lazilor de gunoae §i al bu-
catariilor, praful covoarelor scuturate, lipsa de pri-
menire a aerului, formeaza in aceste curti prea mici
inconjurate de cladiri inalte, o atmosfera irespira-
bila, neigienica, care patrunde §1 in interiorul locu-
intelor. Aproape nu mai exista ora§ in apus, care sa
permita curti a§a de mici ca regulamentul de cons-
tructii din Bucure§ti, de aceia am propus marirea
curtilor §i mic§orarea procentului de suprafata con-
struibila dintr'un lot. Prin aceasta masura propusa
de noi, in viitor locuitori vor trai in mai bune con-
ditiuni de igiena (aer, lumina, soare) §i vor profita
de intinderea excesiva a ora§u.lui. Totu§i, un calcul
aproximativ arata Ca, cu toata aceasta rarificare, Bu-
cure§tiul poate confine in aglomeratiunea urbana,
circa 1.300.000 locuitori, iar in panne suburbane
Inca 500.000, in total 1.800.000, cifra ce dupa toate
probabilitatile nu poate fi atinsa nici in 50 ani.
S'ar putea emite obiectiunea ca trebuiau restrinse
zonele clàdibile §i mai mult. Aceasta insa nu este
posibil pentruca perimetrul acestor zone cladibile a
trebuit sa constitue «anvelopa» tuturor palcurilor
cladite, uneori foarte razIelite, lasand intre ele
spaii necladite earl au trebuit sa fie inglobate.

VII. SPATII VERZI, TERENURI DE JOC.

Toata lumea este de acord asupra importantei

plantapilor §i torenurilor de joc in viola unui ora§;
toata lumea recunomte ca Bucure§tiul are foarte pu.

www.dacoromanica.ro
 -
25

tine spatii verzi §i cele existente foarte ran repar-

tizate. Daca se socotegte ca raza de influenta prac-
-Rica a unei gradini nu trece de 1.200 m. adica circa
15 minute de mers pe jos, se poate vedea dintr'o
reprezentare grafica ca numai jumatate din numa-
rul locuitorilor ora§ului pot beneficia de spatiile
verzi existente, de§i acestea sunt Inca cu totul insu-
ficiente. Pentru a se remedia acest rau, in planul
director de sistematizare s'a prevazut un intreg sis-
tent de spatii verzi gi de terenuri de joc. In acest sis-
= se prevad intai mici squaruri precum gi «gra-
dini de copii mici» §i terenuri de joc pentru copii
de gcoli primare, apoi gradini §i parcuri urbane,
paralel cu terenuri de joc pentru elevi de §coli se-
cundare, in sfargit, parcuri mari §i paduri in raza
municipiului, terenuri de sport regionale pentru
ndulti §i un mare centru sportiv pentru mari reu-
miuni sportive nationale §i internationale.
S'au mai prevazut alei §i fagii plantate, condu-
find spre parcuri sau legand pareurile intre ele.
S'a renuntat la ideia unei centuri de plantatie de
mare latime la periferia oragului, ea fiind nereali-
zabila prin cheltuelile enorme ce ar ocaziona, gi
ineficace ca efect hygienic grin marea departare de
unele cartiere. S'a preferat in locul unei centuri uni-
forme, trecand peste cartiere cladite, a se crea
palcuri compacte de verdeata in diferite terenuri
virane, §i inaintand ca ni§te pinteni spre centrul
oragului. Toate aceste palcuri sunt legate prin fii
verzi, de dimensiuni variabile, dupa posibilitiJe
locale.
In felul acesta, pe langa complectarea «Parcului
National», s'au prevazut divene parcuri: intre §os.
Cotroceni §i valea Dambovitei, pe terenurile Muni.

www.dacoromanica.ro
 -- 26

eipiului, a Pirotechniei §i a clitorva proprietiti par-

.
ticulare, In cfimpul Caraca§ (lang Regie); in groa-
pa Cutarida (gos. Colonel Ghica) ; pe locul hipo-
dromului Floreasca §i velodromului T. R. 0. B.;
grAdina Tei mArit'A, la gara Obor-Tfirgul Mo§ilor;
la sud de §os. Iancului (Vatra Luminoasa) Gropile
Ganovici, etc.; dela Str. Turturele spre Dude§ti;
Valea Plângeirii u Dealul Piscului, Oita' la vAci-
re§ti; dealul Arsenalului, grAdina Mare§alului Fill-
peacu; la piata Sf. Elefterie; terenul Soc. de dare
la semn, al fabricei Gib, Vaal la Azilul Elena
Doamna, etc.
In afara aglomeratiunei s'a prev-izut amenajarea
ca pare a aproape totalit4ii malurilor lacurilor for-
mate de rfiul Colentina, a malurilor Dambovitei in
amonte gi in aval de Bucure§ti, precum gi a piidurii
ifineasa pini la linia forturilor. Apoi se recomandi
amenajarea ca paduri §i parcuri comunale a paduri-
lor §1 lacurilor dela Cernica, Ciorogarla, Pusnicul §i
Pantelimon, etc.
Totalul plantatiunilor in interiorul aglomeratiu-
i. nei urbane s'ar ridica la circa 1.672 ha. ceeace re-
vine, pentru o populatie viitoare de circa 1.300.000
. locuitori, la aproximativ 13 mp. de cap de locuitor.
Totalul plantatiunilor exterioare s'ar ridica la
circa 6.516 ha., ceeace, pentru o populatie viitoare
- de circa 1.800.000 (Cuprins suburbanele) ar reveni
la circa 38 mp. de cap de locuitor, cifril satisficg-
. toare, dar nu exagerat cci sunt larg dephite de
unele orage strine.
.
.

; !!. (eV'

www.dacoromanica.ro
 27

; ,
VIII. CIRCULATIA.
7

Pe harta Europei, Buctire§tii sant cel mai mare

ora§ din sud-estul continentului, in afara de Buda-
pesta, §i poate avea un rol din cel mai mare in
aceasta parte a lumei.
Nu trebue sk pierdem din vedere faptul acesta.
Pe la noi ar trece traficul nord-sud al Europei
rkskritene; tot pe aici ar putea duce o ramuri a
liniilor aeriene Europa-Asia, Anglia-India, Rusia-
Peninsula Balcanick, etc. -
Existä numeroase proecte internalionale de auto-
strade §i de linii aeriene care trec prin Bucure§ti.
In ceeace prive§te situatia capitalei pe harta tk-
rii, a§ezarea ei la marginea de sud a Orli face ca
cele mai importante &Ai de comunicalie sk duck spre
nordul ora§ului.
;,
::
. 1. CALEA FERATA.
. . .

Capita la este deserviti insuficient de cäile ferate.

In partea de sud-est nu avem girl pentru marfuri §i
pentru industrie; girlie §i liniile existente sant la
acela§ nivel cu strazile; nu este o gark de eoletk-
rie; nu sant girl. de formatie, etc.
Existi circa 60 de incruci§kri ale liniilor ferate
. cu strazile oraplui §i toate sant pasaje de nivel.
Circulatia cu exteriorul este opriti gi periclitati de
. _

trecerea trenurilor de marla gi cAlktori. Suprmarea

. incruci§krile la nivel e absolut necesara dar ar costa
trei sferturi de miliard. De aeeia comitetul preco-
nizeazA o transformare radical a. a cailor ferate la
Bucuregti, prin a§ezarea liniilor noi la alt nivel de

www.dacoromanica.ro
n
 28

-cat solul, lucrare ce se va face bineinteles cu tim-

pul, dar la care vom ajunge in mod fatal, cum s'a
facut in toate oragele mari din apus.

. a) Traficul indepartat de ealatori..

Gara de Nord a fost transfonnata a§a cum a fost

transformata, astfel ca satisface cerintelor pentru
20-30 ani, degi prezinta uncle insuficiente chiar
de pe acum (peroane prea scurte; plan incurcat
provenit din eirpitura unei cladiri vechi).
Solutia radicalâ ar fi linia care si traverseze ora-
gul dealungul Dambovilei, prevazuta cu mai multe
gari, in genul liniei care trayerseaza Berlinul.
Pela Grozave§ti ar intra in ora§ liniile dela Plo-
e§ti, Titu gi noua linie Rogiori; pe la Abator ar in-
tra in ora§ liniile Giurgiu, Oltenita, Constanta gi
noua linie Urziceni, Brila, Basarabia.
De oarece posibilitalile de infaptuire sant foarte
indepartate, nu am prevazut in plan aceasta solu-
tie, ci am lasat numai posibilitatea deschisa.
Pana atunci capitala ramane in situalia actuala,
cu unele imbunataliri.

b) Modificriri i complectari de linii ferate.

In proem propunem suprimarea liniei Mogogoaia-

'0bor care trayerseaza cartierul Tei la nivelul stra-
zilor gi inlocuirea cu o linie care sa ocoleaseii pela
gara Pantelimon iar gara Obor sa ramana gara ter-
minus. .

De asemeni mentinem in proect linia noui Obor,

Vacaregti, Filaret; cu garile Cioplea, Vacaregti, Pro.

www.dacoromanica.ro
 4

29

gresul §i cu legatura la Abator cu viitorul targ de-

vite. Ar folosi la inchiderea inelului de cale ferata
in jurul ora§ului §i la deservirea cartierelor indus-
triale care ar lua na§tere in aceste parti ale orasului.
Linia existenta Gara de NordDealul Spirei
Filaret, ar fi mutata mai spre apus unde se poate
construi dupa principii moderne.
Este bine inteles c nici o linie §i nici o gara nu
va putea sa. mai ramana la acela§ nivel cu solul.
Liniile se vor arza in rambleu sau in tranre dupa .
situatiile locale.
Prin aceste linii noi, s'ar irnbunatati trafkul de
In&funi §i s'ar deservi industria.
Pentru coletarie, proectul prevede o gara de Cole-
tarie pe terenul cailor ferate de pe malul stang al
Dambovitei in fata Uzinelor Comunale Grozave§ti.
c) Pentru traficul apropiat: legatura oraplui cu
satele invecinate §i Cu regiunea inconjuratoare, nu.
propunem cai ferate de infiintat pentruci astazi, in
epoca_automobilului astfel de cai ferate vicinale nu
mai sunt rentabile.
Propunem pavarea tuturor §oselelor care leaga
ora§ul cu exteriorul §i servicii organizate de auto-
buze.
Dar lasam deschisa totu§i §i posibilitatea de in-
fiintari de cai ferate vicinale, rezervindu-le teren
dealungul arterelor de penetratie, in caz daci in
viitor se va ajunge la aceasta solutie.
Galea ferata a forturilor ramane cum e, ca o re-
zerva pentru caz de razboi, §i poate §i pentru alte
utilizari ce s'ar ivi cu timpul. .
t,
d) Metropolitane. Prin metropolitane nu ;melt-
gem portiuni de linii de tramvae trecute in tunel i.

www.dacoromanica.ro
 30

nici ci ferate pentru trafic indepartat, trecute ia-

iarhi in tunel.
Metropolitane sant linii ferate pentru trafieul ur-
ban, construite astfel in,cat sa nu alba nici o incru-
ci§are u alte vehicule §i sant conduse sau deasupra
-sau dedesuptul strazilor. Metropolitanele tealizeaza
transporturi rapide §i in masa.
Acest sistem de transport are nevoe de un capital
enorm de investitie, §i nu este rentabil de cat la o
circulatie foarte mare, pe care Inca nu o avem.
Daca totu§i se vor gasi eapitali§ti pentru o astfel
-de intreprindere, sistemul de artere de circulatie pe
care il propunem prin plan, poate fi utilizat pentru
constniirea in subsolul lor a liniilor de metropoli-
tan care, la suburbane pot fi construite in !trainee
deseoperita dealungul arterelor de penetratie.
2. AVIATIA I NAVIGATIA

Pentru aviatie s'a prevazut in proect marirea ae-

roporturilor existente, Baneasa §i Pipera.
., Marirea aeroportului militar Pipera se face prin
devierea §oselei Bolintineanu-Pipera indepartand-o
-de hangare, §i prin mutarea mai spre nord a caei
ferate.
Terenul dela Baneasa, (Aviatia Civila §i Cidna)
.care e legat cu ora§ul prin §oseaua nationala Ba-
neasa-Otopni, mai ebtine Inca o legatura printeo
noua §osea prin satul Herastrau.
Terenul de aviatie dela Cotroceni este mentinut
prin proect.
In nrivinta cailor navigabile, prevederile proectu-
lui sum rezervate. Este cunoscuta §i recunoscuta im-
portanta lor asupra desvoltarii economice a oraplor

www.dacoromanica.ro
 31 --
-giar fi de dorit ca §i In regiunea Bucuretilor ele sa
poata deveni o realitate. Din lipsa unei pareri ofi-.
ciale bine formate, nu am socotit a avea caderea
sa ne prornintam noi asupra solutiunilor de adoptat.
Am previzut Irma dispozitiuni in plan cari rezerva
posibilitate crearii oricand a cailor navigabile pro-
puse "Ana in prezent cu dezvoltarea de pOrturi ne-
cesara. Numai solutiunea care prevede un canal §i
un port in partea de Sud-Vest a oragului, deja cla-
-dita destul de intens, nu a-putut fi prevazuta.
. _

3. CIRCULATIA RUTIERA.

a) Legatura oragului cu exteriorul prin §osele.

: :

In secolul trecut caile ferate au revolutionat viata

popoarelor. In epoca actuala, automobilul trans-
forma modul nostru de trai, inteo masura de care
Inca nu toti ne dam seama. Circulatia automobila,
ca mijloc de transport de calkori §i marfuri dela
o localitate la alta, ca§tiga din ce in ce mai mutt
teren §i cre§te neincetat. De aceia e necesar sa avem
osele bune, care sa permita viteza mare.
In acest scop s'a previzut in plan ca arterele de
penetratie sa fie leargite la minimum 48 de metri,
astfel ca pe ele s putem avea trei pirti'carosabile
.distincte. Una pentru virculatia rapida usoara §i de
tranzit, arzata in mijloc §i cu incruci§ari cat mai
rare, §i alte doua laterale, pentru circulatia grea,
localã, §i cu viteza redusi, pe unde s mearga §i
carutele care astfel nu vor veni in conflict cu au-
tomobilele rapide.
In afara oragului §i a vetrelor de sat, arterele de
penetratie vor mai avea in plus o fie de rezerva,

www.dacoromanica.ro
 - 32

care poate fi plantata, ajungand la o largime totali

de 100 metri, dupa cum am aratat la capitolul pri- ,
vitor la delimitare.
Pentru a se putea realiza largirea treptata a arte-
relor de penetratie la 48 metri, in ora§ incepand
dela incruci§area cu mica ferata §1 mergand spre:
exterior, iar in suburbane pe toate portiunile care
traverseazi vetrele de sat, s'a prevazut o servitute
de retragere de 24 metri din axul §oselei pentru
toate cladirile ce se vor construi in viitor, masura
care se aplica de altfel de cativa ani.
Aeeasta retragere a cladirilor noi dela §osele
cea mai importanta §i mai buna masura in materie
de sistematizare, care s'a luat in capitala dela raz-
boi incoace: impiedicarea strangularii arterelor de
penetratie §i largirea bor.
Bi o recomandim pentru toate §oselele nationale
din toata Tara, afara de regiunile muntoase: orice-
casa ee se va construi in viitor la o §osea national4
in camp §i in sate, (uncle e posibil §i in ora§e) si
fie retrasa la cel putin 24 metri masurati din mij-
locul §oselei. Astfel casele s'ar mai departa de pra-
ful §oselelor, carutele care stationeaza in fata car-
ciumelor ar arvea loc uncle sa traga §i cireulatia au-
tomobilelor ar fi mai u§urata.
Avand in vedere ca arterele care merg la nord fae
legatura capitalei eu ora, s'au proectat unele §Osele
de penetratie noi: una dela Chitila la Ciurel §1 de-
aici dealungul Darnbovitei in ora§; alta paralela cu
§oseaua nationala Otopeni-Baneasa §i pe partea ei
de apus, dela satul Odaile, prin padurea Montes-
quiou, pe la apus de institutul Cantacuzino de Sero-
vaccin, intrand apoi in ora§ pe la hipodromul Bii-
neasa, b-dul Markti, Str. Clucerului §i continuan-

www.dacoromanica.ro
 33 .

du-se printeun nou bulevard proectat a traversa

,ora§ul dela Str. Dr. Felix pant la parcul Carol §i
§oseaua Giurgiului; a treia dela Tunari pe la rasa-
rit de §oseaua nationala Bucure§ti-Ploe§ti, leaga pa-
dnrile din nordul ora§ului cu parcul national §i in
tra in ora§ prin Ca lea Floreasea.
. Aceasta din urmi §osea poate fi prelungità 'Ana
la Snagov.
Autostradele la noi4 nu sant, pentru moment, de
actualitate, atata timp cat nici §oselele obi§nuite nu
sant pavate sau impietruite; totu§i, in viitor, ar pu-
tea lua fiinta. Locul ior este pe fa§file largi dealun-
gul arterelor de penetratie, unde se vor construi la
alt nivel de cat al solului.
Noua §osea proectata in planul director de siste-
matizare a lega parcul national cu padurile din nor-
dul oragului gi eventual cu Snagovul, ar putea fi
construita kla inceput ea autostrada.; de asemenea
§i noua §osea Ciurel-Chitila.

b) Circulafia rutierf in ora§ §i suburbane.

Faci de cre§terea circulatiei cat gi de nevoia popu-

latiei de a se deplasa de mai multe ori pe zi dela lo-
cuing la local unde i§i are ocupatia, se simte nevoe
de cai de comunicatie numeroase, care sa permiti
transportul rapid gi eftin. Reteaua existenti de strazi
fiind inaptà pentru aceste cerinte §i fiind imposibil
gi nepractic de a schimba §i transforma toate stra-
zile Comitetul de Lucta propune o solutie prin
creiarea unei retele de bulevarde, retea eompletata
eu alte artere secundare care sa satisfacil toate ce-
rintele circu1aiei. Restul strazilor e va rasa in Etta-
- 3

www.dacoromanica.ro
 = 34

rea actuali, neavind a servi decat unei circulatii pur

locale.
Este o solutie radicala, insii singura care se poate
adopta &and ormului posihi1itài de desvoltare
rationali. Este singura care transformi o situafie
haatici inteun sistem clar §i practic.
Prin aceastA metodi, care pare costisitoare, se
eviti chelteueli inutile. In adevir, conform planului
de sistematizare din 1921, trebuiau acute expro-
prieri pe fiecare stradi lira' a fi ajuns totu§i la
creiarea unui sistem de artere de circulatie rational,
sistem care ar fi trebuit totu§i realizat odati. Pe
and prin planul ce propunem, se trece dela ince-
put la realizarea seheletuflui de circulatie, lisfindu-se
strizile secundare a§a cum sunt, (cu mici exceptii
inevitabile).
Mijloacele de transpolt in comiun pe care le avem
in vedere pentru moment, sunt tramvaele §i autobu-
zele. Cu timpul, tramvaele vor fi desfiintate din
centru §i duse dincolo de inelul al III-lea (Stefan
cel MareMihai Bravu, etc.) rimfinfind autobu-
zele insii bine organizate §i utilate pentru a sa-
tisface noilor nevoi. Arterele de circulatie propuse,
fiind largi, pot permite la suprafata lor circulatia
acestor vehicule, iar in interiorul lor a metropoli-
tanelor viitorului, sau tramvaielor in punctele cen-
trale ale ormului.
IX. ARTERE I STRAZI
Din punctul de vedere al circulatiei, nu toate stri-
zile sunt la fel. Uncle nu servesc de east ca acces la
locuintele aflitoare acolo i pe ele nu circuli decat
cfiteva vehicule pe zi. Altele sunt pline de vehicule

www.dacoromanica.ro
 35

loata ziva gi au rol mare in circulatia oragului. Di-

ferentierea aceasta dintre strazi se face in mod na-
lm-al, insa e necesar de a prevedea prin plan rolul
,ce Ii va avea fiecare strada, pentru ea si fie eroita
gi dimensionata in raport cu functia ce va avea.
Din punctul de vedere al circulatiei, in planul ce
perzentam, strazile sunt impartite in urmatoarele 4
ZruPe I

1. Artere de circulafie, care strabat crawl, le-

gfindu-1 cu periferiile gi suburbanele, §1 pe care se
poate circula cu mijloace de transport in comun.
2. Strazi principale de circulafie, adici strazi
mai putin importante ca arterele, Ins destul de largi
ca s poata primi §i ele mijloace de transport in co-
.
-mun.
3. Strazi secundare de circulacie care au numai
un rol local, legfind diferite strazi vecine intre ele
gi colectand circulatia spre una din artere sau strazi
principale.
4. Strazi de acces la locuinte, care dupi cum le
area numele au in primul rand rolul de a permite
accesul la locuinte §i numai in al doilea rand au
cateodata circulatie de transit.
Tot aici intra §1 fundaturile.
1 ,

1. ARTERELE DE CIRCULATIE I STRAZILE PRINCIPAL E

De§i o sitatistica a circulatiei pe strazile Capitalei

nu ne poate da ea singur indicaiuni asupra celor
ce trebue s proctam Sn planul de sistematizare, to-
tu§i ea prezinta mare interes pentru 0 orientare ge-

www.dacoromanica.ro
[
 36 7
neralà §i pentru cunoa§terea unor anumite proble-
me de interes mai limitat.
0 asemenea statistici nu s'a ficut Inca la noi §i
ar trebui facuta pe scari mare, mai multe zile dea-!
rfindul in diferite anotimpuri, pe toate strizile im-
p ortante. .

Pada la intocmirea unei astfel de statistici a cir-

culatiei, care necesiti concentrarea cfitorva sute de
functionari de incredere, am flea noi o numfira.:
toare de vehicule in cursul anului 1934 in mai multe
puncte ale ora§ului, cu funCtionari ai biroului co-
mitetului.
S'au facut 241 observatiuni In intervalul dela 23-
Mai la 21 Septembrie 1934, cu eohipele noastre for--
mate din ate 8-10--12 functionari.
Pe baza numaratorilor s'au &exit o serie de gra-
fice din care rezulta unele lucruri interesante.
Cele mai multe vehicule circula pe bulevardut
Bratianu la nord de statuia Bratianu, in sensul dela
nord la sud §i anume s'au numarat 824 vehicule de
tot felul pe ora, inteun singur sens (26 Mai 1934,
ora 10). In celalt sens au circulat in acela§ timp nu-
mai 666 vehicule. (Deci, in ambele sensuri, la un
loc, 1490 pe or5).
Pe Calea Victoriei, in aceia§i zi, la ora 12, la in-
tersectia cu b-dul Elisabeta, s'au numarat numai
593 vehicule pe ora.
Ca observatiuni generale mentionam ca trasurile
cu cai in central ora§ului reprezinta circa 10-17°/o,
din totalul vehiculelor care circula.
Mai rnentionam c mijloacele de transport in co-
mun (tramvae §i autobuze) au pentru circulatia in
ora§ o importanci molt 'mai mare de cat vehiculele
individuale
_ sau ma§inile de piatii.

www.dacoromanica.ro
 37

La b-dul BrAtianu, langa piata Bratianu, au cir-

. culat la 26 Mai inteo ora 235 vagoane de tramvai,
806 automobile turism gi 98 autobuze in ambele ssn-
,suri, deci de 2,4 ori mai multe automobile indivi-
luale deck tramvaie §i autobuze la un loc. Insa
numarul persoanelor transportate cu tramvaiul §i
autobuzul reprezinta 88%. din totalul calatorilor,
pe and autamobilele individuale nu au transpor-
tat deck 9% din totalul calatorilor.
La Hala Ghica s'au numarat 509 vagoane de tram-
vai pe ora adica 78,7% din totalul vehiculelor; nu-
marul persoanelor transportate de tramvai in acest
pullet este evaluat la 15.270 pe ori, al celor cu an-
tobuzul 1071 §i al celor cu automobile individuale
22 pe ora. .

Importanta Caei Victoriei fat.a de b-dul Bratianu,

din punctul de veder al numaralui alkorilor din
vehicule, este cu mult mai redusi: in calea Victo-
riei, la intersectia cu b-dul Elisabeta, vehiculele
transporta pe ora 1853 calatori cu autobuzul §1 274
calatori cu automobilul pe ora, pe and in b-dul
Bratianu, au circulat in acela§ timp 7050 calkori
cu tramvaiul, 1666 cu autobuzul §i 887 cat automo-
bil individual, adica in total circuli de cca. 4 ori
mai multe persoane cu vehiculele pe bulevarclul
Bratianu de cat pe Calea -Victoriei.
Am expus ping aci o serie de rezultate ale sta-
tisticei circulatiei vehiculelor, pentru a pune in evi-
denti c marele masse ale populatiei se transporta
cu tramvaiul gi autobuzul, §i c numai un numar
cu totul redus de calkori, circula en automobilul
inflividual. Or, pentru amenajarea circulatiei, mas-
:sele intereseaza mai mult; problema pirncipala con-
sta" in a organiza circulatia astfel ca rnijloacele de

www.dacoromanica.ro
 38

transport n convun sa poatei deservi intreaga supra-.

MO a ora.lului. .

Pe de alta parte, daci randamental automobile--

lor este cu totul redus in ceeace prive§te numaruf
persoanelor transportate, ele nu pot fi neglijate la
stabilirea retelei de circulatie, caci sunt cele mai
numeroase vehicule.
Tinand searna de toate acestea §i de faptul ca in
haosul de strazi actual ne trebuesc artere drepte care
sii strabata ora§ul dela un capit la altul, noi am pro-
ectat o retea de artere de circulatie, complectata cu
o serie de strizi principale, astfel ca din orice
punot al ora§ului, un dilator sa gaseasca la dis-
tanta de cel mutt 5 minute de mers pe jos, adica la
300 metri maximum, un mijloc de transport in co-
mun. Spre centru unde circulatia e mai mare, arte--
rele proectate sunt mai apropiate uncle de altele, .

spre periferie sunt mai risfirate.

Reteaua de artere de mare circulatie pe care le
propunem, se poate denumi un sistem radial, corn-
binat cu altul circular. Fara a rimane la sisteme
rigide, denumirile arterelor le facem dupa punctele
cardinale sau dupa inelele pe care fortamente le
forsneazi prin intretaerea bor. Distingem deci, o se-
rie de artere nord-sud, altele est-vest, altele inelul'
I, inelul IL inelul III §i inelul IV.
Arterele Nord-Sud pe care le prevedem in proec-
till nostril, sunt urmatoarele: 'r

, a) Artera centrali, formata din §oseaua Ploe§ti-

Bucure§ti, Sos. Kiseleff, bulevardele: Lascar Catar-
giu, Tache Ionescu, Britianu §i prelungirea lui pân

www.dacoromanica.ro
 39
la Valea Plangerii, au e§irea din ora§ pe Ca lea Ser-
ban Vodi §i Sos. Giurgiului.
b) Soseaua Pipera, Ca lea Floreasca, str. Po lona
pe la gradina Icoanei, prin o artera noua care tra-
verseaza Bulevardul Carol la biserica Armeneasci,
pe langa liceul Matei Basarab, ajunge la intersectia
stir. Traian cu Ca lea Dude§ti pe care continua, e§ind
afara din ora§.
c) Soseaua Targovi§te, Sos. Col. Mihail Ghica
prin strada Dr. Felix, traversfind strada Buze§ti, se
continua prin o stiapungere prin blocuri de pro-
prietati cu o artera noui, ce trece printre localul
Ministerului Instructiunii Pub lice §i liceul Sf. Sava,
apoi pe lfinga latura de est a gradinei Ci§migiu,
traverseaza bulevardul 'Elisabeta in axul Ministeru-
lui Lucrarilor Pub lice, §i pe cele doui strazi late-
rale ministerului, ajunge in piata Mihai-Vodi. De
aici, prin o alta artera noua, ce trece pe lfinga bise-
rica Antim, ajunge in piata Mare§al Joffre, §i pe
str. Dr. Istrate se continua pe langa calea ferata spre
Giurgiu e§ind din ora§ §i unindu-se cu §oseaua na-
tionala Giurgiu.
Artere Est-Vest sunt:
a) Soseaua PantelimonIanculuiB-dul Pache
ProtopopescuCarolElisabeta pana la podul Sf.
Elefterie pe cheiurile Dambovitei 'Anil la podul Co-
troceni §i prin Sos. Cotroceni-Bolintin se continua
spre exteriorul ora§ului.
b) Paralela formata din Sos. Vergului, Calea Ca-
lara§ilor, Bd-ul Maria §i Calea Rahovei, care se con-
tinua cu §oseaua nationala spre Alexandria.
c) Soseaua Colentina, continuata dela Mo§i cu ar-
tera noua ce trece pe langa liceul Cantemir, Scoala

www.dacoromanica.ro
 40

Centrala, intre gradina Icoanei §.1 gradina proprie-

tatea Filipescu, pe strada D. A. Sturza largita, Str.
Al. Lahovary, traverseaza Ca lea Victoriei la Bise-
rica A1b i apoi peste proprietati, ajunge in str.
tirbey-Voda pe care se continua liana in splaiurile
Dâmbovitei, apoi pe splaiuri 'Ana' la Ciurel iar de
aici cu o §osea noua se continua spre Chitila legate
du-se cu soseaua nationala.
Intersectia acestor artere transversale, prin pozi-
tia lor in interiorul orasului, ne da primul inel, ine-
lul central, inchis intre piata Mihai Voda §i B-dul
Maria pe traseul splaiurilor Dambovitei, si care in-.
conjura centrul ora§ului centru de afaceri, co-
mertul, institutii publice, constructiile dense §i
.inalte.
Afara de acest inel I format de intersectia \ t

transversala, avem un al doilea inel, independent

de arterele transversale pe care le intretaie.
Inelul II urmeaza aproape in intregime strazi
existente, plecfind dela piata L. Catargiu (Romana)
prin B-dul Dacia (Vintila Bratianu), Str. G. D. Pa-
lade, Traian, prin strapungerea B-dului Mara§e§ti
prelungit pana la D'ambovita pe B-dul Mara§e§ti ac-
tual pana la piata Mare§al Joffre, pe strada Nifon
largita, piata Principea Maria, apoi prin strapun-
geri de blocuri prin o arteri noua, transversfind
dealul Spirei ajuinge la intersectia Str. Cazarmei cu
Calea 13 Septembrie, apoi pe langa 0. N. E. F. co,
boara dealul, si prin str. Berzei se continua pana la
Str. General Anghelescu §i pe aceasta 'Ana in Calea
Grivitei, de unde de pe traseul B-dului Dacia pre,
lUngit, ajunge in piata Romana traversand Ca-
lea Victoriei pe latura Academiei Romfine.
Inelul III este format din §oselele actuale, Basa,
L.

www.dacoromanica.ro
 41

Tab, Bonaparte, Stefan eel Mare, Mihai Bravu papa'

la intersectia cu SOS. Vitan, apoi o artera noua care
-traverseaza Dâmbovita la Abator pe lfingi care trece,
ureand dealul Piscului §i adaptandu-se terenului
ajunge in Sos. Oltenitei De aici prin strapungeri se
continua pe str. Sebastian pe care merge pfina in
Sos. Doamnei §i se inchide cu $os. Crfinga0-Basa-
Tab).
Pentru acest inel s'a abandonat in partea de sud
traseul §oselei actuale PanduriViilor, de oarece
acestea sunt prea aproape de aglomeratia centrala §i
de inelul II.
Aceasta portiune, din traseul vechei centuri, ur-
rneazã s ramana ca bulevarde de deservirea cartie-
rélor ce traverseaza §i sa suplineasca ringul pang a
realizarea strapungerilor necesare, i amenajerii str.
Sebastian, ca bulevard de centura.
Un al 4'lea inel periferia a fost prevazut
pentru legatura comunelor suburbane dintre ele, §i
pentru a forma o legatura intre arterele de pene-
tratie inainte de intrarea lor in ora§. Acesta a fost
prevazut aproape in intregirne paralel en linia de
cale ferata proectata de centura §i de legatura
garilor existente §i proectate.
Inelele proectate au menirea s faca legatura car-
tierelor intre ele, s dirijeze circulatia dela o peri-
ferie la alta epusa, fr s treaca prin centrul ora-
§ului, sa' lege radialele intre ele, §i impreuna cu ra-
dialele sa puna in legtur grile, aeroporturile,
centrele principale de aprovizionare cu diferitele
cartiere §i cu centrul orasului. -
In afara de arterele mentionate aici, care au o
lungime totala de cca. 120 km., proectul prevede
,complectarea lor cu strazi principale de circulatie

www.dacoromanica.ro
 42 -
alese dintre cele existente §i care vor fi amenajate
in acest scop.
Largimea arterelor este prevazuta la 42 metri, cu
trei parti carosabile: una in mijloc pentru viteza
mare §i en incruci§ari cat mai rare, §i alte doua
pirti carosabile, laterale, pentru circulatia Mead',
grea §i inceata. 0 parte din ele au numai 30 metri
lirgime; acestea vor fi amenajate cu o singura parte-
carosabila in mijloc, care sa permiti circulatia a 6
§iruri de vehicule. Strazile principale de circulatie
sunt prevazute unele pentru 3 §iruri de vehicule
18, 20 sau 22 metri, altele pentru 6 §iruri de
_ -
vehicule 26-30 metri.
Nu este posibil de a arata intr'un rezumat, toate-
considerentele pentru care am ajuns sa propunem
acest sistem de artere §i nu altul, pentru ce am tra-
sat ö arteri printeun anumit loc §i nu prin alta
parte. Dar vom mentiona numai cateva din motivele
care ne-au silit sa proectim o artera pela est §i nu
pe la vest de Ci§migiu, adica pentru ce am dus una
din arterele nord-sud pe marginea dinspre strada
Brezoianu a Ci§migiului §i nu prin B-dul Sehitu
Magureanu.
1. Pentru ca distanta intre b-dul Bratianu, care
exista §i acesta nou proectat, ar fi prea mare daca
1-am trece prin Sehitu Migureanu. Arcii 900 metri
in loc de 700 m. Or principiul nostru a fost ca pie-
tonul sa nu aibi de mers mai mult de 5 minute pada
la un mijloc de transport in comun mai cu deose-
hire in centru. I.
2. Pentruca o artera prin Schitu Migureanu nu
ar u§ura cu nimic circulatia nord-sud din strada
Brezoianu. Azi:exista b-dul Schitu-Migureanu gi e

www.dacoromanica.ro
w
 43

destul de larg pentru circulatia actuala, este insi

compleetamente ineficace pentru imbunititirea cir-
culatiei viitoare din str. Brezoianu.
3. Daca vom proecta artera prin Sehitu Magu-
reanu, vom fi fortati s làrgim §i strada Brezoianu,
pentru a face fata circulatiei in viitor; largirea acea-
sta este dintre cele mai costisitoare din cauza mari-
lor cldiri construite recent.
Imputarea principalS care se aduce solutiei pro-
puse de noi cu artera pe lânga marginea de risirit
a Ci§migiului este r'A taican din Ci§migiu.
Recunoa§tem eã acest lucru este gray. Dar daca
noi, care cunoa§tem importanta pentru ora§ a spa-
tiilor verzi §i mai ales a micei oaze care este Ci§mi-
giul limas in centrul acestei vaste ingramadiri de
case a Bucure§tilor, §i care am propus prin plan, un
intreg sistem de spatii verzi, daca noi ne-am vizut
siliti sg trasam pe plan un bulevard care sa atingi
putin Ci§migiul, desigur ca. nu am ficut-o deck si-
ltii de neeesitati. ,
Si am cautat imediat un corectiv: noi !ulna prin
proect, din cei 163.300 mp. ai Ci§migiului de azi,
numai o fie, la margine, de 5306 metri patrati;
in sehimb am proectat marirea Ci§migiului cu col-
till din spre str. Stirbei-Voda §i b-dul Schitu Ma-
gureanu cu 7142 mp.; in definitiv, in proectul nos-
tru nu mie§oram Cirnigiul, ci din contra, mai pre-
vedem s i se mareasea suprafata totala cu 1836
metri patrati. .

Desigur c e cel mai u§or lucru din lume de ..ta

critica solutia cu un bulevard care atinge Cimi-
giul. Se pot spune fraze mari §i de succes, mai ales.
fall de persoane impresionabile §i mai ales exage-
rand pupil pericolul in care s'ar g5si Ci§migiul.

www.dacoromanica.ro
 44

Dar totugi, aceasta e solutia, aceasta pe care o pro-

punem. noi. E dureroasa, dar aceasta e.
E necesara o operatie chirurgicala a intregului
orag; va fi atins putin gi Cigmigiul 5306 metri
patrati din 163.300 mp. dar fr sacrificii nu se
poate obtine nimic, niciodata.
Numai c chestiunea trebue judecata obiectiv,
fara idei preconcepute. .

" 2. STRAZILE DE ACCES LA LOCUINTE I STRAZILE

SECUNDARE D CIRCULATIE

Dupa cum am mai aratat, principiul de baza al

.sistematizarii retelei de strazi, este de a proecta o
retea de artere de circulatie gi a lasa restul strizilor
.aga.cum sunt.
Pe toate aceste strazi se vor trasa in planurile de
detaliu alinierea constructiilor, Separata de alinie-
rea strazilor. . . .

Se vor permite la p.eriferie gi la suburbane strazi

mai inguste de cat cere regulamntul actual. In lac
de 12 si 10 metri largime minima, se va permite gi
8 gi chiar 6 metri in cartierele de locuinte ieftine
§i uvriere, insa cladirile vor fi retrase, pentru a avea
eel putin 12 metri spatiu liber intre fatade.
Fundaturile nu stint interzise prin noul proect,
-din contra sunt considerate ca un mijloc practic de
a obtine colturi linigtite de orag, insa vor trebui sã
aiba' locuri de intoarcere de eel ,putin 20 m. dia-
metru pentru ca gi viitoarele camioane grele ale
Primariei, de colectare a gunoaelor sa' poata .13A-
irunde. 4 .

Iar pentru a nu mai continua cu denumirea acea-

www.dacoromanica.ro
 45

sta ru sunatoare, de «funditura», ii om spune

sintrare» spre a multumi pe toata lumea.
Pe de alta parte, cu riscul de a nemultumi pe
toata lumea, propunem ca toate lucrarile edilitare
din nou ce se fac pe aceste strazi secundare i de
acces la locuinte, precum §i exproprierile necesare
pentru diferite indreptari locale, toate acestea sa.
fie suportate de proprietarii riverani dupa un ,mu-
. mit sistem de cotizare. Plata acestor lucrari, dupa

executare, se va face in rate mici, repartizate pe mai

multi ani gi urmarite prin perceptii. Din aceste in-
casari comuna igi poate reinnoi fondul pentru iii-
crri edilitare.
Desigur c aceasta masura nu va fi populara, dar
de unde s ia municipiul bani pentru a face cei 200
kilometri de strazi din periferie gi mai ales din sub-
urbane, care nu au de loc lucrari edilitare?
De altfel, aproape toate aceste strazi, care nu au
Inca lucrari edilitare, fac parte din parcelari clan-
destine sau aprobate gi deci, chiar dupa legile in vi-
goare, parcelatorii sau posesorii loturilor sunt obli-
gati sa suporte costul lucrarilor edilitare. Prin ur-
mare masura ce propunem nu este noua; inovatia
ar consta numai in faptul cà s'ar. aplica.
Reteaua de artere de eirculatie dupa proectul in-
tocmit de noi, va costa circa 3 miliarde. Suma repar-
tizati pe 30 de ani nu este o sarcina prea mare pen-
tru capitala gi pentru tara.
Din picate, proectul ce ni s'a cerut, soseste tar-
ziu, adica dupi ce timp de 10 ani s'a deschurat
sea mai 'formidabill campanie de constructie din
siata Bucuregtilor, 'thipa ce nenumarate imobile im--

www.dacoromanica.ro
 46

portante s'au ridicat, pe multe terenuri ce ar fi ne-

cesare realizarii arterelor de mare comunicatie.
Cetatenii platesc azi scump, gre§elile trecutului.
-

X. MONUMENTE I CLADIRI PUBLICE.

In afara de liniile generale ale unui plan director,

proectul prezentat mai contine unele studii de deta-
liu, asupra unor puncte importante din ora§, ca:
1. Palatul Regal cu imprejurimile. Actualmente
acest important edificiu nu este bine degajat §i pus
in valoare.
Prin plan s'a prevazut inglobarea la palat a unor
terenuri invecinate pentru ca si fie inconjurat de
strazi de jur impreiur.
Crearea unei falade spre Cimigiu, cu o strapun-
.gere 'Ana in aceasta grading, i-ar da o importanta
perspectiva care l'ar pune ,in valoare, infrumuse-
find §i aceasta parte a ora§ului.
2. Parlainetuul.
Actuala Camera a Deputatilor este rau a§ezati in
Dealul Mitropoliei, pe care-1 cople§e§te.
De altfel proectul primitiv transforma tutu', di-,
rimand Mitropolia §.1 anexele, ceeace este un sacri-
legiu §i o eresie artistica. Pe de alta parte, clidirea
inceputi a Senatului este rau plasati inteo pozitie
prea joasa. Proectul prevede reuniunea celor dour'
Camere inteo singura cladire mezata pe Dealul Ar-
senalului, cu superbe perspective din toate direc-
tiunile. .

. .1: Ministerele. ,
De§i ar fi fost foarte nimerit a se -crea.un cartier
al ministerelor, grupate in jurul unei mari espla-

www.dacoromanica.ro
 47

nade, a trebuit totu§i sit se renunte la aceasta solutie

din lipsi de spatiu suficient in centrul ora§ului.
Mara de grupul de ministere, proectat pe locul
-vechiului Minister de Interne, celelalte urmeaza sit
iaminii tot risipite. Unul ar putea fi plasat in locul
cladirei Soc. Functionarilor Publici, care nu este la
inaltimea locului de onoare ce ocupii in piata Vic-
toriei.
4. Catedrala este prevazuta a fi arzatii la poalele
Dealului Mitropoliei in piata Natiunei, creati pe
amplasamentul halelor central cari trebuesc mu-
tate.
5. Priraiiria Muaicipiului este prevazuta pe tare-
nul din-B-dul 13ratianu intr'o mare amenajatii
.conform machetei anexate la proect.
, 6. Academia Romani,: urmeazi a fi amplasata
dupi un proect deja aprobat.
7. Pentru Opera Rondina se propune amplasa-
mentu,1 Senatului, prevazut a fi mutat pe dealul
Arsenalului.
8. Se prevede o Sala de festivithti i aduailri pu-
blice pe latura nordica a pietei Natiunei.
9. Amplasamentul ales anii trecuti pentru Ceta-
tea Universitarei prezinta multe defecte privitoare la
natura solului, prea slabi, care necesiti fundatiuni
foarte costisitoare, precum §i la reteaua de circula-
tiune pe care o tae in chip supirator atat pentru
trafic cat §i pentru lini§tea Cetatii.
Prin proect, se propune complectarea actualului
nucleu cu cladirile catorva anexe ale Faeultatii de
Medicina precum §i alte faculta4i, §i creiara altui
centru pentru celelalte mari §coli superioare (fie
pe dealul Vacaregti, fie intre Damiroaia §1 lacul

www.dacoromanica.ro
 48

Bineasa (mo§ia Stoicescu). Sena la de Agricultura

ar ramfine pe loc. .

10. Centre regionale §i Prim 2drii de Sector. Crea-

rea a astfel de centre este imperioasa, pentru a se
decongestiona centrul adevirat al ora§ului §i pentru
a scurta drumurile cetatenilor catre autoritati.
Aceste centre presupun gruparea mai multor au-
toritati regionale in jurul unei piete publice, pentru
fiecare Sector.
Pentru Sect. I pe .Sos. Stefan cel Mare intre
Ca lea Dorobanti §i Floreasca.
Pentru Sect. II la incruci§area Ca lea Dude§ti
cu Strada Nerva Traian.
Pentru Sect. III la capatul B-dului Maria (i
eruci§area cu Sos. Doanmei).
Pentru Sect. IV 7-- amplasamentul actual.
11. Proectul adoptii ideea fie a a§eza pe dealul
Piscului monumentul Trophae-ul lui Traian, reconS-
tituit, §i care ar constitui un foarte interesant pullet
de perspectivi §i un lac interesant de vizitat pentru
straini; daca insa dorinta regelui Carol I a fost de
a i se ridica un monument pe dealul Piscului, do-
rinta Ii va fi respectati.
e

XL CIMITIRELE.

Actualele cimitire sunt insuficiente. Daci nu se

raopande§te obiceiul crematiunei, statisticele arata
ca pentru o perioada de 40 ani ne trebuisc circa 180
ha. de noi cimitire. Proectul prevede infiintarea a
trei mari necropole situate la oarecare departare de
ora §1 accesibil cu automobile. Una spre comuna
Militari, a doua dincolo de comuna Colentina, a
treia dincolo de satul Progresul.

www.dacoromanica.ro
 49

XII. APROVIZIONAREA ORASULUI.

Gari de mArfuri. Proectul prevede desfiintarea

garii din dalul Spirei care constitue un obstacol la
circulatiune, §i crearea a trei gari periferice pe cir-
cuitul inelar de cai ferate de centura.
Aprovizionarea cu krona trebue sa se adapteze
mecanismului acestei operatiuni care necesitii o serie
de operatiuni distincte:
1. Cumpararea de catre angrosi§ti dela produca-
tori; 2. Aprovizionarea detaili§tilor; 3. Cumpararea
de catre consumator.
Pentru prima i a doua operatie sunt necesare
hale de en-gros (centrale), pe cat posibil unice in-
tr'un ora§, pentruca acolo se constitue §i bursa ali-
mentelor.
Pentru came aceste hale centrale sunt la abator
unde urrneaza a fi sporite. Pentru vegetate §i atte
alimente, trebuesc mutate actualele hale din locul
uncle sunt prea centrale, §i impiedicand circulatia,
spre periferie, inteun amplasainent u§or accesibil
atilt pentru producatori cat §i .pentru detaili§ti.
Proectul prevede arzarea acestor hale in campul
Sebastian (intre Str. Sebastian, viitoare artera e-
lari la §os. Tudor Vladimirescu). Acest amplasa-
ment este cel mai favorabil pentrucii: a) se afla in
directia S. V. de uncle soselte rnarea majoritate a
aprovizionarii; b) este bine deservit atat de artere
radiale cat §i inelare; cc) este deservit de o cale fe-
rata prin care yin marfurile din regiuni mai depar-
tate, sau se reexpediaza marfuri in alte orar sau
statiuni balneare, climaterice, etc.
Pentru comertul de detaliu, se prevad magazine
izolate in regiunea centrala a orasului, uncle popu-

4
www.dacoromanica.ro
 50 --
latia este densa, §i hale.de cartier in regiunile peri,-
ferice uncle populatiunea este rara. In acest sens,
prOectul prevede desfiintarea treptata a halelor Dr.
Botescu, Amza §i Traian, §i crearea unor hale noi
de earlier, in regiunile periferice, in puncte bine
alese spre a uomplecta sistemul intreg de hale de
earlier.
7'6rguri. Proectul prevede pastrarea §i amplifica-
rea TArgului Mo§ilor organizat ca targ-expozitie, §i
conservarea unei mici portiuni pentru actualul targ
bi-saptamAnal pentru Marfuri volurninoase.

XIII. ESTETICA BUCURESTIULUI.

Intrebarea care se pune din pima de vedere al

esteticei este: .

Are Capita la Virei o personalitate, o individuali-

tate de sine statatoare care trebue desvoltata?
Dela prima vedere am fi inclinati sa credem
so Bucure§tiul e un ora§,gradina prin marele
numar de arbori i gradini particulare. Aceasta ea-
racteristica insa, este pe cale de disparitie din cauza
diverselor paroelari, a§a ta nu poate fi tinuta in
.seama pentru viitor. Din pupa de vedere urbanis-
tic Bucure§tiul e earacterizat printeo ftesatura de
mii de strazi §i stradele cari dau o impresie de
baos precum §i citeva artere ce yin dela perife-
rie spre centru.
Intre acestea, avem §i Ca lea Victoriei a carei
poniune dela Palatul Regal §i pana la na§ta con-

, de artere apropiat de tipul radio-concentric ,

stitue singurul element urbanistic original al ()rap.-
lui. Planul nostru de sistenzatizare, avand un sistem
per-

www.dacoromanica.ro
 51-

mite ca Bucure§tiul s'a' aiba in viitor atat artere

drepte !cat §i curbe al eiror scop primordial este
ca asigure circulatiunea. Factorii naturali de§i putin
numero§i la Bucure§ti totu§i, atatia cat sunt, s'a
cautat sa fie pu§i in valoare. Astfel avem reteaua
de lacuri din Nordul Capita lei, colinele din jurul
Dambovitei cari de§i modeste dar degaiate, vor
constitui totu§i elemente de frumos pentru Bucu-
, re§ti.
Pietele publice vor constitui §i ele uriul din ele-
mentele de infrumusetare ale ora§ului. Din picate,
azi nu avem deck 2-3 piete publice cari ar pu-
tea avea aceasta denumire. Restul nu sunt decat
simple incruci§ari. Prin proectul de fati s'a.cautat
sa se dea mai multa atentiune acestui element de .

infrumusetare, avand in vedere mai ales creiara de

noi piete arhitecturale precum §i sistematizarea ce-
lor existente.
0 strada estetica, este aceea care poate oferi o
perspectiva inchisa cu o cladire frumoasa sau un
monument public. Pentru realizarea ei, s'a cautat sà
se pastreze terenurile necesare L mai ales cele cari
inchid perspectiva pentru cladiri publice; indican-
du-se totodata §i terenurile particulare carora li se
, vor impune servituti de estetica. .

In ceeace prive§te profilele strazilor proectate s'a

cautat ca ele s satisfaca nevoile eirculatiei, dfindu-
1i-se o varietate mai mare prin introducerea de ban-
de de gazon, refugii §i arbori L- cari vor face sa
dispara monotonia de azi.
Relativ la ancadrarnentul strlizilor va trebui
sa se dea in viitor o 4eosebit atentie studiului fata-
delor prin acordare de premii, servitutii de estetic
impuse printiun regulament de constructiuni §i ali-
-

www.dacoromanica.ro
 52

nieri ca§i prin obligatia serviciilor de Arhitec-

tura' ale municipiului, cari vor trebui s'à undareasci
realizarea plastici a cadrului arhitectural al fieciirei
piete §i a fiec5rei drki. Prim 'Aria va putea impune
in anumite cazuri proprietarilor ansambluri de ar-
hitecturi ajutat fiind la implinirea acestui scop,
de o «Comisie pentru aplicarea planului de Siste-
matizare>>.
La fel nu s'a neglijat a se rezerva in noul plan de
sistematizare terenurile necesare §i adecuate pen-
tru monumentele publice can vor contribui §i ele
la infrumusetarea oraplui.
Relativ la plantatiuni, §tim fiecare ce element de
esteticA de higiena' §i siinkate publicA reprezintii ele
pentru amenajarea §i infrumusetarea unui ora§.
Parcuri i grdini publice numeroase, artere §i
bulevarde plantate peluze de iarbi, flori grupe
de arbori sau chiar arbori solitari, i§i vor da con-
tributia lor pentru infrumurtarea ormului.
La fel iluminatul public, firmele §i reclamele
luminoase chioruri de ziare, statiunile de tam-
vaie, cutiile de scrisori vor trebui §i ele s'a fie armo-
nios studiate.
Trebue s'a se §tie cà estetica este o necesitate §i un
drept ca oricare altul pentru popor. Primul ora§ al
Prei, trebue s'a fie la inaltimewsimtimfintului artis-
tic al natiei intregi §i once sacrificiu material nu
este nici odati prea mare.
"it 0

XIV. STUDII DE DETALIU.

r 4

Odati cu intocmirea planului de sistematizare

Comitetul de Lucru, a fost ins'ircinat §i cu studierea

www.dacoromanica.ro
 L-- 53 .
de urge*" a alinierei Caei Victoriei -- dela Ca lea
Grivitei §i /Anti la Dambovita solutia adoptati
fiind cea propusa de el. La fel s'au mai studiat de-
tailat Piata Universitatii 'Piata Primariei §i
piata Victoriei pentru care s'a intocmit §i cite o
macheta, nap Victoriei, Piata Academiei Romfine,
Piata Garei de Nord precum §i Parcul National din
Nordul ormului, impreuni cu parcul pentru jocuri
de copii dela Sos. Kiseleff. In afara de aceste studii
mai ample, Comitetul 'a mai fost chemat sa dea so-
luçiuni imediate pentru diverse infiptuiri de deta-
liu ea: squaruri, rispantii, pasajul dela Mogoraia,
etc.'

XV. MONUMENTE ISTORICE.

Bucure§tii ma cum sunt arzati, au fost intot-

deauna o arzare framantati de vremuri §i oameni
Melt, azi aproape nu se mai gase§te nimic
care sa-1 evoace. Arzare vremelnica, deveniti capi-
tali a Orli din consideratiuni politice fari a Ii
nici odati o cetate Bucuie§tii nu ne-au pastrat
din vechime deck o seami de manistiri §i biserici
care-I strajuiau. Printre acestea citim Milnastirea
Vacare§ti, tezaur de arhitectura romfineascii, dar
care azi sta. inchis pentru marele public §i vizi-
tatori. Va trebui in viitor sa fie amenajata in mij-
locul unui pare §.1 s slujeasei altui scop deck acela
de purarie.
Casa §i gridina Ghicule§tilor dela Colentina-Tei-
Biserica Fundenii Doamnei, Mânastirea Plumbuita,
Parcul §i Casa din Leordeni, diverse alte biserici,
case vechi §i parcuri particulare ne dau atilt dt

www.dacoromanica.ro
 1 i

54

se mai poate wacterul Bucurestilor §i de aceea

ele vor trebui sa fie pastrate §i amenajate ca locuri
de recreatie §i ansambluri decorative pentru noul
ora§.
/

XVI. LEGISLATIE.

Aplicarea noului plan de sistematizare, va trebui

sa se Lica printeo lege fie aplieabila tuturor oragelor
din tari fie numai pentru Bueure§fi -7-- 'care va tre-
bui sa fie un instrument de conciliere intre intere-
sul particular §i interesul general.
Printre prescriwiunile de Ordin general legea
va trebui sa dea comunei urmatoarele, drepturi §i
anume:
1. Dreptul cornunei de a reglementa exereitiul
-
dreptului de proprietate la constructiuni §i a im-
pune servituti in interesul higienei, sigurantei, apa-
rirei nationale §i. esteticei. Aceste servituti sa nu dea
dreptul la despagubiri deck daca depa§esc o anu-
mita. limita ce se va fixa.
2. Dreptul cornunei de a expropria pentru cauza
de utilitate public proprietati cu suprafata impro-
prie pentru constructii regulamentare, zone penteu
a reparcela §i vinde pentru a beneficia 'de plus va-
luta, zone de case insalubre sau numai imobile in-
salubre, precum §i orice teren pentru infiintarea de
cartiere noi de locuinte 'sau de industrie. .

3. Dreptul comunei de a face coma:sari urbane.

4. Dreptul.comunei de a beneficia de plus valuta.
5. Dreptul comunei de a interzice constructiuni
pe terenurile destinate desehiderilor de strazi Lau

www.dacoromanica.ro
 55

prieze timp de 15 ani. .

infiintarilor de parcuri, fara a fi i1it ea le expro-

§i 6. Dreptul comunei de a plati exproprierile in

bonuri. .

Prescriptiuni speciale pentru Thwune§ti.

Printre acestea vom avea in fara 'de contributia

in bani care va fi data de catre stat §i obligatia ea
proprietatile statului §i a institutiunilor de stat sa
fie date destinatiunei prevazute in plan, fara nici
o despagubire dela comuna. In schimb comuna se
obliga sa renunte la plata terenurilor §i proprieta-
tilor sale care prin noul plan sant destinate a se
incorpora la institutii de stat. Aceastapentruca
amentajarea Capitalei este o problema de Stat, iar nu
una pur locala comunala.

Incheiem aceet rezumat al memoriului justificat

_ al proectului intoomit, cu constatarea c Bucu-
re§tii, a§a cum se gasesc, 'cu partile lui frumoese
§i urite, cu bel§ugul §i saracia lui, cu automobile
luxoase impbdobite cu orchidee scumpe, §i care se
ciocnesc cu cantle cu boi in Calea Victoriei, en
lipsurile §i cu scaderile lui de tot felul, este un pro-
dus al civilizatiei §i culturei noastre a§a etun le
le avem.
Noi §i inainta§ii no§tri 1-am facut, in imprejura-
rile istorice prin care am trecut, dupa mijloacele
noastre, dupa organizarea noastra, dupa technica
noastra, dupa gustul §i priceperea noastra.

www.dacoromanica.ro
 56

Un bun plan de sistematizare sta la batd oricarei

straduinIe de imbunatatire §i amenajare a orasului,
dar planul este numai o bucatii de hfirtie.
Executarea este totul.
Realizarea planului depinde de gradul de cultura
§i eivilizatie a populatiei §i de progresul general al
locuitorilor in toate domeniile §i in toate direcliile.

'1

www.dacoromanica.ro
 CUPRINSUL
Pag.
Introducere 3
I. Consideratiuni generale 5
II. Continutul proectului - 9
III. Delimitarea 11

V. Zonele orasului --
IV. Problema locuintelor

VI. Clase de constructiuni

18
21
23
VII. Spatii verzi i terenuri de joc 24
VIII. Circulatia 27
IX. Artere i strazi 34
X. Monumente i clädiri publice 46
XI. Cimitire
XII. Aprovizionarea orasului - 48
49
XIII. Estetica Bucurestilor
XIV. Studii de detaliu-
XV. Monumente istorice -
-- - 50
52

XVI. Legislatie - 53
54

www.dacoromanica.ro
 APINICEPHIL BUMENTI
c rrrrrrr : ''
PLAN DIRECTOR -L-:-.--1, .,----.i.--
',..
,ei. SCHEMA ARTERELOR.
% ,,,-- .- l'. 811? .ret:
PSINTEMATIZAINE
--.:-E.-L- 1.:::;-_,-1
._,
. '..-, :.s.0 z CIECULATIE -4-
111,000A 02 20 .:.
,..;:::;i-4 ,,-. /
LA EMI FERMIUM
t= IICAIR CHOI 4--
..]

t
t
11.1,131, Tiaras(

. of(

N.
LEGEND/
.--ALTIME EXIIITEXTE
PRSECTA1E 187CAIT NC 01111UTTFIL NI Mai
LARGITE masa. insaanalum

Plan§a No. 1
www.dacoromanica.ro
i
. -.4
 ANNZIAZIOL imams . NORMA ARTERELoir
PE
MAAR BUNECTIVIR
DE, VAOCEILATIE /
t
.1t.,
,,4
RI wvooat

\t,IIETEMOITIMAKE .1.A174 *-.

MANNA N9. 21
,r/
IllXXITITA TWIN Ot
'

NJ

444 ... .

4 4.

.'':::"---."'4,-.. N.
--------.."-.^0. Cals.....41.
-

"L
AN\#'

At,

LEGEND/
4444=44, A1111.114; F.Y10iTENTE Arr DS carrrat PIO LOOS
laiampalue sitzunica naaraaaar airrarscreirti
.. InECT/TE ,,,,,raYnaararv,Taa
"rto-,
LAI CITE La

,
www.dacoromanica.ro
Planga No, 2
" y
 StSTITIIT OF AP T6 GRArla
PeCIP611,

11

LI

.'
www.dacoromanica.ro