DEFINIŢIE

-Tranzit intestinal normal

- Constipaţie
- eliminarea a mai puţin de 3 scaune/ săptămână
± cantitate redusă
± consistenţă crescută
± defecaţie dificilă
± senzaţie de evacuare incompletă

= două sau mai multe din următoarele simptome pe o durată de min. 3 luni, în
absenţa utilizării laxativelor
- efort la defecaţie la peste 25% din emisii
- scaune de consistenţă dură la peste 25% din emisii
- senzaţia de evacuare incompletă la peste 25% din emisii
- manevre manuale de facilitare a evacuarii la >25% din emisii
- mai putin de 3 evacuari/sapt.
- criterii insuficiente pentru intestinul iritabil
Pacientii cu scaune de
constipatie se incadreaza in
tipul 1-3
FIZIOLOGIE

ƒ Activitatea motorie intestinală

- contracţii propulsive
- contracţii tonice
- miscarea de transport în masă
Mecanisme de producere a constipatiei:

1. CONSTIPAŢIA DE TRANSPORT

Hipotonia colonului
- colonul drept
- mixedem, hipopotasemie, diabet, sarcină, anticolinergice

Hipertonia colonului (constipaţia spastica)

- colon descendent si sigma
- hipertonia vagala , saturnism, intox. cu opiacee
Mecanisme de producere a constipatiei:

2. CONSTIPAŢIA DE EVACUARE

Š Refuzul de a răspunde impulsului de defecare (motivatie sociala sau psihologica)

Unde antiperistaltice

Transportul continutului intest. deasupra zonei reflectogene

rectosigmodiene
repetare

Diskinezie rectală
Š abuzul de laxative, clisme – stergerea reflex de defecare
Š leziuni anale (anita, fisuri anale, ulceratii, fistule)
Š afectiuni in vecinatate (anexite, prostatite)
Mecanisme de producere a constipatiei:

3. CONSTIPAŢIA DE RETENŢIE

- Prin modificarea diametrului sau lungimii colonului (megacolon,

megarect, dolicocolon)
• congenital sau dobandit

4. CONSTIPAŢIA PRIN OBSTRUCŢIE

-Stenoze colorectale si anale (Crohn, tumori, polipi)
-Boala Hirschsprung (aganglionoza – absenta reflex. recto-anal inhibitor)

5. CONSTIPAŢIA PRIN DEFICIT DE REZIDUURI

- Regimul sărac în fibre vegetale şi bogat în hidraţi de carbon rafinaţi

reduce conţinutul intestinal sub limita stimulării motilităţii
ETIOLOGIE

CONSTIPAŢIA - HABITUALĂ ( PRIMARĂ, IDIOPATICĂ)

- SIMPTOMATICĂ (SECUNDARĂ)
 CONSTIPAŢIA HABITUALĂ (CRONICĂ IDIOPATICĂ)

= constipaţia- boală

- Etiologie multifactorială

ŠSexul – mai frecventă la femei

ŠVârsta – mai frecventă la vârstnici
ŠTeren favorizant= reducerea funcţiei de presă abdominală:
obezi, sedentari, multipare, eventraţii,
hernii, emaciere, etc
ŠSedentarismul
ŠFactori psihologici şi comportamentali
ŠFactori alimentari de risc: regim alim. sarac in fibre
vegetale, reducerea nr. de mese,
consumul insuficient de lichide
ŠFactori medicamentosi: analgezice, opiacee,
anticolinergice, antispastice, fier, calciu, antidepresive, etc
CONSTIPAŢIA SIMPTOMATICĂ (SECUNDARA)

- apare pe fondul unei anumite boli şi poate fi rezolvată odată cu aceasta

A. CONSTIPAŢIA SECUNDARĂ FUNCŢIONALĂ

B. CONSTIPAŢIA SECUNDARĂ ORGANICĂ

 A.CONSTIPAŢIA SECUNDARĂ FUNCŢIONALĂ
- În afectiuni ale structurilor nervoase şi musculare parietale (colon si rect)

BOLI METABOLICE ŞI ENDOCRINE

- hipotiroidism
- diabet zaharat
- hipopotasemie, hipocalcemie
- porfirie
- feocromocitom
- sarcină

BOLI NEUROLOGICE
- PERIFERICE-boala Hirschprung
- neurofibromatoză
- pseudoobstrucţia intestinală
- CENTRALE - scleroza multiplă
- boala Parkinson
- AVC
- leziuni medulare (paraplegie)
COLAGENOZE, VASCULITE, MIOPATII
- sclerodermia
- amiloidoza
- dermatomiozita

INTOXICATII CU Plumb, Arsen, Fosfor

REFLEXE CU PUNCT DE PLECARE LA DISTANŢĂ

- ulcer duodenal
- apendicită cronica
- litiază biliară
B. CONSTIPAŢIA SECUNDARĂ ORGANICĂ

ƒ Leziuni ce reduc lumenul intestinal:

- leziuni anale: hemoroizi, tumori

- leziuni rectale: rectită, prolaps, tumori
- leziuni colice: tumori, boli inflamatorii, diverticulită
- compresiuni de vecinătate
 TABLOU CLINIC

-Vârsta de debut: indiciu pt. etiologie - copilărie- anomalie congenitală

- adult – dobândită
- Durata – lungă – cauza funcţională
- recenta- cauză organică
- Antecedente patologice ex. nastere laborioasa
- Medicamente
- Regimul alimentar

SIMPTOME: - durere abdominală (in flancuri, colon stang)

- balonare
- tenesme
- senzaţie de defecaţie ineficientă
- fenomene generale: cefalee, insomnie, subfebrilitati,
inapetentă

OBIECTIV: - afectiuni metabolice, endocrine, neurologice

- contractura dureroasă a colonului
- formaţiuni tu: schibale, fecaloame
- complicaţii: fisuri anale
COMPLICATII

ƒ Colorectale
ƒ Colite, sigmoidite si rectite catarale
ƒ Sdr de interstin iritabil
ƒ Diverticuloza
ƒ Pericolita, fisuri anale, prolaps rectal, hemoroizi
ƒ Ocluzie – fecalom (varstnici)

ƒ Abdominale
ƒ Hernii, eventratii
ƒ Dischinezii biliare
ƒ Infectii urinare

ƒ Generale
ƒ Neuroza astenica – obsesiva – cenestopata cancerofobie
ƒ Cefalee, migrene
ƒ Anemie, alergie alimentara
 DIAGNOSTIC
DG. POZITIV
DG. DIF- falsa diaree- ex. coprologic- hiperdigestie

EXPLORĂRI MORFOLOGICE – confirmă sau infirmă

afecţiune organică
•Endoscopice (rectoscopia,rectosigmoidoscopia,
colonoscopia)
• melanosis coli (depunerea de lipofuscina in
lamina propria)

• Radiologice: rg abd simpla, irigografia

• constipaţia habituala
• boala Hirschprung

•Ecografia, hidrosonografia, endosonografia rectală

 DIAGNOSTIC
ƒ EXPLORĂRI FUNCŢIONALE
(constipaţie severă):
ƒ măsurarea timpului de tranzit colonic
ƒ încetinirea tranzitului colic
(perturbarea transport)
ƒ >70 ore - anormal prelungit
ƒ normal (perturbarea evacuarii
rectale)

ƒ evaluarea defecaţiei –
defecografia, defecografia RMN,
manometria anorectală,
sensibilitatea rectală la distensie
 TRATAMENT

REGIMUL ALIMENTAR
MODIFICAREA STILULUI DE VIAŢĂ
MĂSURI FARMACOLOGICE
- laxative de volum (mucilagii din seminţe de palnte- granule
efervescente)
- laxative emoliente – ulei de parafină
- laxative hiperosmolare- lactuloză, lactitol, manitol
- laxative saline- sulfat de Mg, hidroxid de Mg
- laxative iritante – ulei de ricin, ciocolax, dulcolax
- prokinetice – tegaserod, misoprostol
- prebiotice - Sinergin

TRATAMENT CHIRURGICAL
- constipaţii secundare prin obstrucţie
C

Profilul unui pacient cu

constipatie cronica in practica

ƒ Sex feminin
ƒ Simptomatic > 10 ani
ƒ Majoritatea au incercat modificarea stilului de viata, fibre si
trata. cu laxative inaintea prezentarii la medic
ƒ Autoadministrare de multiple trat.
ƒ Cel mai adesea trimisa de medicul de familie
ƒ Calitatea vietii afectata, nu este satisfacuta de trat.
DEFINIŢIE

Sdr. Intestinului iritabil = afectiune a tubului digestiv

caracterizata prin modificarea tranzitului intestinal insotita
de durere abdominală/discomfort abdominal in absenta
unui substrat organic sau biochimic decelabil

Funcţional – absenţa modificărilor structurale sau metabolice

care să explice aceste simptome
 ETIOLOGIE
• Factori psihologici
• Constipatie habituala neglijata
• Enterocolita acuta
• Dieta

FIZIOPATOLOGIE
- motilitatea intestinală
- hipersensibilitatea viscerală
- factori psihocomportamentali

1. MOTILITATEA INTESTINALĂ
- tulburările de tranzit – produse de modificarea peristaltismului intestinal
- nespecifice
- intestinul subţire – creşte indicele de motilitate (produsul dintre
frecvenţa şi amplitudinea complexelor motorii migratorii
- intestinul gros- indice de motilitate -scăzut pe rectosigmoi- f. cu diaree
- normal – f. cu constipaţie
2. HIPERSENSIBILITATEA VISCERALĂ
- factor patogenetic mai caracteristic intestinului iritabil decât
tulb. de motilitate
- testul de distensie intrarectală- test diagnostic

3. FACTORII PSIHICI
- stresul psihic sau fizic accelerează tranzitul intestinal
- la depresivi- încetinirea tranzitului intest.

- trăsături de personalitate: anxietatea şi depresia

 TABLOU CLINIC
Durerea şi/ sau disconfortul abdominal – prezente intotdeauna
- difuză
- localizare: frecvent fosa iliaca stanga sau hipogastru
- intensitate moderată
- mai ales postprandial, ameliorare cu defecaţia
- caracter colicativ
- disconfort abdominal= senzaţie neplăcută la niv abdomenului

Tulburări de tranzit intestinal - obligatorie

- modificarea frecvenţei: constipaţie sau diaree
- modificarea formei (consistenţei) scaunului – prea moi, prea ferme

Alterarea defecării
- eliminare de scaune imperioase
- defecare cu efort
- senzaţia de evacuare incompletă

Evidenţierea de mucus în scaun

Distensie abdominală, balonare
Modificări psihocomportamentale
Semne extraabdominale: tulburări de somn, migrenă, anxietate, depresie, polakiurie,
nicturie,impotenţă, etc
 EXPLORĂRI DIAGNOSTICE
- excluderea unor leziuni structurale organice sau biochimice
1. Investigarea morfologică a intestinului: COLONOSCOPIE, irigografie,
rectosigmoidosopie
- tânăr, fără semne de alarmă, tablou clinic sugestiv-
tratament
- semne de alarmă, sau alţi factori de risc- colonoscopie
- fără semne de alarmă, simptomele nu cedează după
2-3 sapt- colonoscopie

2. Excluderea unor cauze biochimice – glicemia, hormoni tiroidieni,

ionogramă serică, urinară, retenţie azotată

3. Excluderea unor boli intestinale: parazitoze, infecţii, malabsorbţie,

ischemie mezenterică

4. Examenul de scaun pentru excluderea unor hemoragii oculte - obligatoriu

 FORME CLINICE

Dupa simptomele dominante:

-Formă cu predominanţa constipaţiei şi durerii
-Formă cu predominanţa diareei
-Formă mixtă

Dupa severitatea simptomelor:

-Formă uşoară
-Formă moderată
-Formă severă
 COMPLICAŢII

FORMELE CU DURERE SI CONSTIPAŢIE

- diverticululi
- hemoroizi, proctalgie fugace
- rectoragii

FORMELE CU DIAREE
- anite
- prolaps de mucoasa anală
- incontinenţă anală
 DIAGNOSTIC POZITIV

- CRITERIILE ROMA III -

-Cel puţin 3 zile/luna,în ultimele 3 luni, de disconfort abdominal sau durere,

cu 2 din următoarele 3 caracteristici:
- ameliorate cu defecatia şi/sau
- debut asociat cu schimbarea frecvenţei scaunului şi/sau
- debut asociat cu schimbarea consistentei scaunului
 SIMPTOME CARE SPRIJINĂ DG DE INTESTIN IRITABIL

-Natura cronica a simptomelor, fara repercusiune asupra starii generale

-Excluderea unei suferinte organice
-Frecvenţa anormală a scaunului (peste3/zi sau sub 3/sapt)
- Consistenta anormală a scaunului (schibale, moale)
- Eliminare anormală a scaunului (cu efort, imperioasă, evacuare incompletă)
- Eliminare de mucus
- Balonare, distensie abdominală
 DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

1. BOLI MANIFESTATE PRIN DURERE ABDOMINALĂ, DIAREE,

CONSTIPAŢIE

- TU intestinale
- boli inflamatorii intestinale
- metabolice (diabet zaharat)
- boli endocrine, neurologice
- boli intestinale: carenţa dizaharidazică, parazitoze, infecţii,
ischemie mezenterică)

2. Simptome de alarma: hemoragia, anemia, febra, anorexia, scaderea

ponderala, debut recent al simptomelor, debut >50 ani
1. TULBURĂRI FUNCŢIONALE INTESTINALE

- balonarea abdominală funcţională

- constipaţia funcţională
- diareea funcţională
- tulburări funcţionale intestinale nespecifice

BALONAREA FUNCŢIONALA

- Cel puţin 12 sapt , care nu trebuie sa fie consecutive, în ultimele

12 luni, de senzaţie de plenitudine, balonare
- Criterii insuficiente pt intestinul iritabil
 CONSTIPAŢIA FUNCŢIONALA

-Cel puţin 12 sapt , care nu trebuie sa fie consecutive, în ultimele

12 luni, de 2 sau mai multe din:
- efort la peste ¼ din defecaţii
- scaune tari la peste ¼ din defecaţii
- senzaţia de evacuare incompleta la peste ¼ din
defecaţii
- senzaţia de obstrucţie anorectala la peste ¼ din
defecaţii
- sub 3 evacuari pe sapt.

- Criterii insuficiente pt intestinul iritabil

 DIAREEA FUNCŢIONALA

-Cel puţin 12 sapt , care nu trebuie sa fie consecutive, în ultimele

12 luni, de :
- scaune moi
- prezente la peste ¼ din timp
- fără durere abdominală
 TRATAMENT

1. REGIM IGIENO DIETETIC

• stil de viaţă – regim de viaţă ordonat
• regim alimentar – eliminarea alimentelor netolerate
- diaree
- constipaţie

2. TRATAMENT FARMACOLOGIC- patogenetic

 CLASE DE MEDICAMENTE

DURERE ABDOMINALĂ – anticolinergice

- miorelaxante musculotrope
- agonişti opiacei
- antagonişti de calciu
- antidepresive
- antiserotoninergice

CONSTIPAŢIE -Prokinetice
-Laxative
-Derivaţi de prostaglandine
-Prebiotice

DIAREE -Agonişti opiacei BALONARE -Cărbune

-Diosmectită -Dimeticon
-Chelatori de acizi biliari -Simeticon
-Prebiotice -Prebiotice
Anticolinergice – reduc forţa contracţiei musculare
ex: Scobutil 10-20 mg de 3-4x/zi
- antagonişti ai receptorilor muscarinici-3 (recent)

Miorelaxante musculotrope
- inhibă contractilitatea musculaturii netede
- papaverina, mebeverina

Agoniştii opiacei
- Loperamidul (Imodium) – 2mg/cps; 1-2 /zi
- Debridat 3x10mg/zi

Antagoniştii de calciu
- scad contractilitatea musculaturii netede
- Spasmomen 3x1 cps /zi

Antidepresive – inhibă transmiterea durerii spre SNS

- doze mici
- antidepresive triciclice:amitriptilina, doxepin

Prebiotice - echilibrarea microbiomului gastrointestinal prin sustinerea florei

intestinale zaharolitice endogene
 DEFINIŢIE

Hernieri câştigate ale mucoasei şi submucoasei care traversează

împreună stratul muscular al peretelui intestinal

- Cea mai frecventă afecţiune organică a intestinului gros

- Localizare predilectă la niv colonului descendent şi sigmei

 ETIOPATOGENEZĂ

Hernierea mucoasei printre fibrele musculare ale intestinului –

rezultatul interacţiunii a doi factori:
- rezistenţa peretelui intestinal
- gradientul de presiune dintre lumenul colic şi
cavitatea peritoneală

Legea Laplace
Presiunea intraluminală = tensiunea in perete/raza segmentului
tubular (ex sigma)

Factori de risc:
•Varsta avansata
•Consumul crescut de carne
•Societate occidentala (scaderea aportului de fibre)
•Obezitate
•Sedentarism
•Constipatie
MORFOPATOLOGIC

= Pseudodiverticuli – formaţi numai din mucoasă şi muscularis

mucosae

Diverticulita acută – de obicei un singur diverticul

- inflamaţia interesează rar mucoasa

Hemoragia - erodarea arterei care traversează peretele colic

in imediata vecinatate a vârfului diverticulului
- mai frecvent pe colonul drept
 CLINIC

ASIMPTOMATICĂ

SIMPTOMATICĂ - simptome şi semne nespecifice

- durere abdominală – fosa iliaca stanga

- balonare influenţată favorabil de defecaţie
- senzaţie de evacuare incompletă
- constipaţie
- diaree
- mucus

OBIECTIV – “coarda colica” – fosa iliaca stanga

EXPLORĂRI DIAGNOSTICE

1. Radiografia abdominală simplă

2. Irigografia simplă şi cu dublu contrast
3. Computer tomografia
4. Ecografia abdominală
5. Colonoscopia
6. Angiografia mezenterică selectivă
7. Scintigrafia cu Sulf coloidal sau hematii marcate
 FORME CLINICE

1. Diverticuloza cu colon spastic – ingrosarea musculaturii peretelui

intestinal
2.Fara tulburari motorii , fara ingrosarea musculaturii peretelui intestinal

1. Forma comuna- durere, simptome intestinale

2. Forma ce se complica frecvent cu hemoragie
 COMPLICAŢII 10-15% din cazuri

Inflamaţia acută (diverticulita)

- peritonita localizată
- abcese localizate
- peritonita generalizată
Perforaţia
- peritonită stercorală localizată
- peritonită stercorală generalizată
Fistule
- colovezicale
- colovaginale
Stenoza intestinală
Hemoragia
DG POZITIV – clinic
- irigografie, colonoscopie, eco, CT

DG DIFERENŢIAL

- sindr. de intestin iritabil

- cancerul colorectal
- boli inflamatorii: boala Chron
- apendicita acută
- hemoragia digestivă
- colita ischemică, colita de iradiere, colitele infecţioase
 TRATAMENT

DIVERTICULOZA NECOMPLICATĂ (simptomatică, asimptomatică)

-Dietă bogată în fibre vegetale

-Laxative hidrofile: Normacol, Forlax
-Antispastice: Spasmomen,
-Modulatoare de motilitate: Debridat
-Prebiotice

TRATAMENTUL COMPLICAŢIILOR