Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
b) factori psihologici
cognitivi (dezvoltarea intelectuală: gandire, imaginatie, limbaj, memorie, atentie,
creativitate, etc); inteligenta sau aptitudinea generala asigura elevului adaptarea la
situatii noi, inedite anticiparea unor solutii potrivite pentru îndeplinirea unor sarcini;
în cazul insuccesului scolar, inteligenta ( prin toate formele ei) prezinta un
randament scazut al operatiilor gandirii , al corelatiilor, al descoperirii relatiilor
intre obiecte si fenomene, etc. Posibilitatea adaptarii elevului la situatiile
problematice din timpul lectiilor este strans legata de functiile psihice ale acestuia.
Aptitudinea scolara se bazeaza si pe programul genetic al fiecarui individ.
non-cognitivi (atitudini, interese, aspiraţii, atitudinea faţă de muncă, voinţa de a
învăţa, temperament). Motivatia scazuta a invatarii duce la neparticiparea elevului
la activitatea de învatare ( fie refuza categoric implicarea în procesul învatarii, fie
are participari slabe, lipsite de dinamica ). Factorii motivationali se pot clasifca
dupa mai multe criterii, dar pentru activitatea scolara specifica este motivatia
cognitiva (dorinta copilului de a învata, de a sti, de performanta, de statut, de
competitie, de evitare a insuccesului sau a pedepsei, etc); motivele insuccesului tin
si de trasaturile de personalitate ale individului; instabilitatea emotionala depinde
de mediul familial si scolar, atunci cand copilul nu se adapteaza cerintelor activitatii
scolare, instabilitatea emotionala manifestandu-se prin dezechilibru, agitatie, lipsa
de concentrare, care toate se rasfrang asupra organizarii interne a personalitati,
asupra capacitatii de autoreglare. Atitudinea fata de învatatura devine negativa
atunci cand elevul evita sau refuza îndeplinirea obligatiilor scolare, aceasta si în
functie de specificul sarcinilor si de aprecierea ( evaluarea) rezultatelor învatarii de
catre parinti, profesori, colegii de clasa. Învatarea presupune efort pentru a învinge
dificultatile interne si externe, iar trasaturile caracterului unui elev pot fi pozitive
atunci cand acesta este perseverent, constiincios, cu spirit de initiativa, independent,
dar pot îmbraca si forma negativa a lenei, nestapanirii, apatiei, încapatanarii,
dependentei.
b)factori pedagogici
organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţământ includ:
informatia didactica - modul în care este prelucrata – ceea ce-i confera
accesibilitatea, si cum este ordonata;
tehnologia procesului de învatamant (metode, procedee, mijloace de
învatamant, evaluarea);
personalitatea profesorului ( pregatirea lui psihopedagogica, afectiunea si
întelegerea de care da dovada, stilul lui de predare (totalitatea trasaturilor ce
caracterizeaza comportamentul profesorului în procesul de învatamant) care
este strans legat de personalitatea lui, experienta, pregatire, interese,
temperament, caracter, aptitudini, competente.
proiectarea şi realizarea situaţiilor de învăţare
Văzând care sunt factorii care determină apariţia insuccesului şcolar este nevoie să se
cunoască unele metode de prevenire şi înlăturare a acestor eşecuri:
Realizarea educaţiei în zonele defavorizate şi atenuarea discrepanţelor dintre
anumite regiuni ale ţării cu privire la condiţiile de educaţie, la atenţia acordată
elevilor şi alocarea de resurse materiale.
Îmbunătăţirea colaborării dintre şcoală şi familie
Creşterea rolului învăţământului preşcolar pentru că multe din cunoştinţele pe care
de dobândesc se datoreaza acestei perioade.
Abordări multi şi pluridisciplinare. Corelări între disciplinele de învăţământ.
Pregătirea de specializare a profesorilor dublată de o bună pregătire
psihopedagogică.
Elaborarea unor strategii de tratare diferenţiată şi individualizată a elevilor aflaţi în
situaţie de insucces şcolar.
Evaluarea să se concentreze pe progresul elevilor şi nu pe comparaţii şi ierarhizări.
Ameliorarea practicilor educaţionale din clasă: evitarea discrepanţelor, etichetării,
reacţiilor impulsive neadecvate, ameninţărilor, intimidării elevilor etc.
Depistarea precoce a eventualelor probleme de învăţare încă de la începutul
şcolarităţii (dacă se poate, chiar din etapa preşcolarităţii);
Utilizarea întregului arsenal de metode psiho-pedagogice de stimulare şi recuperare
a dificultăţilor şcolare;
Orientarea şcolar-profesională adecvată în care trebuie să primeze interesele
elevilor, dar şi cererea pieţei muncii, acţiune desfăşurată pe tot parcursul
şcolarizării, dar mai ales la sfârşit de cicluri şi la trecerea în viaţa activă.
Importanţa prevenirii insuccesului şcolar
Concluzii :
Bibliografie :
Dumitriu, Gh,- Psihologia dezvoltarii si educatiei, Editura Alma Mater, Bacau, 2003