Teme și motive în lirica lui Lucian Blaga

Fișă de lucru individuală

1. Prin asocierea termenilor celor două coloane vei obține corespondențe inedite între teme și motive poetice:
a) Iubirea 1) eternitate
b) moartea 2) ceas
c) timpul 3) mister
d) natura 4) cunoaștere
2. Pornind de la temele existente la ex 1 asociază acestora alte elemente ce consideri că le-ar caracteriza.
Iubirea................................................................... Moartea.................................................................
Timpul............................................................. Natura................................................................
3. Identifică în versurile de mai jos principalele teme ale liricii lui Lucian Blaga:
a) Frumoaso, c-o mare de-ntuneric. (Izvorul c) Dăinuie un suflet în adieri,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara nopții) fără azi,
când stau culcat cu capu-n poala fără ieri.
ta b)Eram copil. Mi-aduc aminte, Cu zvonuri surde prin arbori
îmi pare culegeam se ridică veacuri fierbinţi.
că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul odată trandafiri sălbatici. În somn sângele meu ca un val
din care tainic curge noaptea peste Aveau atâţia ghimpi, se trage din mine
văi dar n-am voit să-i rup. înapoi în părinţi.
şi peste munţi şi peste şesuri, Credeam că-s /- muguri, (Somn)
acoperind pământul şi-au să înflorească. (Ghimpii)

d) În spinii de-aci, arată-te, Doamne,

să ştiu ce-aştepţi de la mine. e)Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
Să prind din văzduh suliţa veninoasă Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
din adânc azvârlită de altul să te rănească subt aripi? Aici orice gând a mai încet,
Ori nu doreşti nimic? şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
Eşti muta, neclintita identitate ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
(rotunjit în sine a este a), ci adânc în pământ undeva. (Sufletul satului)
nu ceri nimic. Nici măcar rugăciunea mea (Psalm)

f) O, lume, lume! /Aș vrea să te cuprind întreagă / În piept,/ Dogorâtor / Să te topesc în sângele meu cald/ Cu tot ce ai. /
Cu munții tăi, / Cu râsul tău, / Cu picurii de rouă...(Lume!)

4.Stabilește pentru fiecare strofă de la exercițiul 3 relația dintre eul liric- destinatarul liric.
a)............................................... c).....................................................................................
b).................................................. d)....................................................................................
e)........................................................ f)..........................................................................................

5.Precizează seria sinonimică a substantivului „cunoaștere”. (5 termeni)

Cunoaștere=
6. Indică două modalități de cunoaștere a universului.
.........................................................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................................................
DE ȘTIUT!
După Lucian Blaga, metaforele sunt:
I. plasticizante – care stilizează imaginea poetică, numesc obiectul fără a-l îmbogăţi semantic...noaptea îşi aprinde farul
tainic de lumină în loc de: „luna pare un far aprins în întunericul nopţii, adică o lumină misterioasă, a cărei sursă rămâne
necunoscută”; sau ţesând cu recile-i scântei o mreajă de văpaie , în loc de: „lumina luceafărului se reflectă în oglindă
creând o misterioasă imagine a luminii astrale, comparabilă cu un foc învăluitor şi hipnotic”;
II. revelatorii – nu se confundă cu figura retorică, încearcă să reveleze un mister esenţial, prin denumirea acestuia în
cuvântul poetic cel mai adecvat;
care dezvoltă mai multe sugestii, au rădăcini mitico-religioase şi dezvăluie un mod fundamental de gândire: Revarsă
linişte de veci\ Pe noaptea mea de patemi sau Trăind în cercul vostru strâmt, sau ...corola de minuni a lumii .
Fișă de lucru
 1. Completați spațiile punctate cu verbe potrivite, pentru a reprezenta atitudinea ta față de lume, prin care te
deosebești de alții:
Eu................................................lumea, pentru că alții o..............................................
Eu................................................lumea, pentru că alții o..............................................

2. Pornind de la sensul cuvântului corolă, scrieți pe fiecare petală a unei flori desenate
termeni din câmpul semantic al iubirii și al misterului:

3. Citește cu atenție textul următor pentru a putea răspunde cerințelor:

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna
şi nu ucid nu micşorează, ci tremurătoare
cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc măreşte şi mai tare taina nopţii,
în calea mea aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare
în flori, în ochi, pe buze ori morminte. cu largi fiori de sfânt mister
Lumina altora şi tot ce-i neînţeles
sugrumă vraja nepătrunsului ascuns se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari
în adâncimi de întuneric, sub ochii mei-
dar eu, căci eu iubesc
eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
a. Stabiliți o relație dintre cei doi termeni din titlu:

EU Corola de minuni

b. Completează tabelul următor, pentru a organiza cuvintele poeziei în câmpurile semantice dominante:
Verbe ale atitudinii Elementele lumii Verbe ale atitudinii celorlalți
Eului liric

c. Formulează un enunț în care să arăți ce ar putea denumi pronumele nehotărât altora din text:
..................................................................................................................................................................

d. Motivează forma de plural a pronumelui nehotărât altora în opoziție cu sg meu /mea:

..................................................................................................................................................................
e. Identificați secvențele discursului liric prin raportare la conjuncțiile „dar” și „căci”:
..........................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................................
Temă:
1. Explică în 60 -100 de cuvinte de ce ultima secvență se poate lega direct de titlu și de incipit.
2. Metafora corola de minuni este completată denotativ de o enumeraţie. Găsiţi secvenţa şi explicaţi
rolul figurii de stil. Vi se par simbolice obiectele poetice enumerate? Sau particularizarea lumii în
amănunte banale sugerează doar o imagine globală a marelui mister, care este viaţa? Argumentaţi.

a. Completați tabelul de mai jos, arătând ce tip de mister întruchipează fiecare dintre termenii enumerației:
flori ochi buze morminte
 b. Grupaţi verbele la persoana I, singular, după forma afirmativă şi negativă. Comentaţi efectul folosirii verbelor
la forma negativă.
Verbe la forma afirmativă Verbe la forma negativă

c. Identificați termenii opoziției pe baza căreia este construit textul. Raportați acești termeni la cele două tipuri
de cunoaștere:
......................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................

d. Selectați din textul poeziei versurile care ilustrează caracterul argumentativ al discursului poetic: premisa,
argumentele și concluzia.

e. Identificați figurile de stil din cele trei secvențe și arătați ce sugerează.

f. Explicați care este rolul poetului așa cum rezultă din această poezie. Dar al poeziei?

Rolul poetului Rolul poeziei

g. Explicați opțiunea poetului pentru versul liber, pornind de la următoarele sugestii:

 Lipsa elementelor de prozodie clasică permite exprimarea fluxului ideilor și a intensității sentimentelor;
 Eliberarea de rigorile prozodice clasice este o formă a modernismului poetic, dar și o modalitate directă
de transmitere a mesajului gnomic al poeziei.

Temă: Scrie un eseu de 1-2 pagini în care să argumentezi caracterul de artă poetică a poeziei.

Universul liricii argheziene

1. Găsește patru sintagme prin care să definești urâtul.

2. Caracterizează prin două metafore relația dintre om și divinitate din punct de vedere – filosofic și religios.
3. Citește cu atenție textele de mai jos, pentru a identifica temele și motivele liricii argheziene:
a) „Carte frumoasă cinste cui te-a scris b) Tare sunt singur, Doamne, şi pieziş!
Încet gândită, gingaș cumpanită; Copac pribeag uitat în cîmpie,
Ești ca o floare, anume inflorită Cu fruct amar şi cu frunziş
Mâinilor mele, care te-au deschis.”(Ex libris) Ţepos şi aspru-n îndîrjire vie. (Psalm III)
c) Să-mi fie verbul limba Cuvântul meu să fie plug.
De flăcări vaste ce distrug, Tu, fața solului o schimbă,
Trecând ca serpii când se plimba:
 Cu ochii lor ca lacul,
Lăsând în urma lui belșug. (Rugă de seară) În care se-oglindesc
d) Obrajii tăi mi-s dragi Azurul şi copacul. (Creion)
e) De ce-aş fi trist, că toamna tîrzie mi-e frumoasă ?
Pridvoarele-mi sînt coşuri cu flori, ca de mireasă.
Fereastra mi-este plină
De iederi împletite cu vine de glicină.
Beteala şi-o desface la mine si mi-o lasă ...(De ce-aș fi trist)
f) În beciul cu morţii, Ion e frumos. g) Stupul lor de pe vâlcea
Întins gol pe piatră, c-un fraged suris. Stă păzit într-o broboadă
Trei nopţi şobolanii l-au ros De trei plopi înnalţi, de nea,
Şi gura-i băloasa ca de sacîs. (Ion, Ion) Pe o blană de zăpadă. (Stupul lor)

4. Identifică atitudinea poetului față de poezie și de arta scrisului în versurile de mai jos:
a) Slovele cele mai bune b)Toate
Le-am scris negre, cu cărbune, Cuvintele mele sunt stricate
Pe deasupra cu vopsele. Şi s-au îmbătat.
Le-am pus ceară cu mărgele. Le vezi? Au căzut, s-au sculat.
Și dintr-unele tipare Au vrut să alerge şi să se joace,
Mi-a-ncolțit și câte-o floare. Dar beţia le-a prăvălit încoace.
Nici acum nu știu s-aleg: Nu mai ştiu ce spun şi îs
Mesteșug a fost, ori zbeg? (Inscripția cărții) Bolnave de râs.
(Cuvinte stricate)
Într-o zi, pe înserat,
Ce să vezi? Ne-am apucat,
Doi părinți și doi copii,
Din Cartea cu jucării ,
Să mințim, să povestim
Ce-am știut și ce nu știm,
Pentru alți copii, mai mici,
Nici chiar mici de tot, dar nici
Mari, ca de însurătoare,
Și făcurăm și-o prinsoare,
Cine poate scri mai iute
Stihuri vreo câteva sute,
Și ne-am așternut pe scris. (Prefață)
5. Completează definiția artei poetice cu termeni din coloana din dreapta:
O operă în care se vorbește despre ........ însăși, despre.........., 1. Realitatea; 2. Creator;
despre receptor și despre modul în care........este transfigurată ..........se numește 3. Opera; 4. Artistic.
artă poetică.