GENUL DRAMATIC.

Definiţie:
În genul dramatic, autorul se exprimă în mod indirect, prin intermediul
personajelor, care sunt antrenate în derularea unor evenimente, într-un anumit timp
şi spaţiu, creaţia literară având ca mod de expunere dominant dialogul şi fiind
destinată reprezentării scenice.

Trăsăturile operei dramatice:

A. Din punctul de vedere al conţinutului, opera dramatică:
1. Are unele trăsături similare cu opera epică:
►prezenţa personajelor
►derularea unor evenimente(trăsătură care poate fi ilustrată prin prezentarea, pe
scurt, a subiectului, printr-un rezumat)
►prezenţa în text a unor indici (cuvinte/structuri) care fac trimitere la spaţiul şi
timpul în care se desfăşoară evenimentele
2. Are unele trăsături particulare:
►modurile de expunere specifice sunt: dialogul, monologul şi uneori aparteul
(replică spusă aparte cuiva, cuvintele spuse pe scenă, de un personaj, ca pentru sine).
Prezenţa acestor moduri de expunere implică apariţia elementelor de oralitate a
stilului: verbe şi forme pronominale la persoana a II-a, singular şi plural, construcţii
în cazul vocativ, verbe la modul imperativ, interjecţii, puncte de suspensie,
exclamaţii şi interogaţii, plăcerea enumeraţiei etc.
► acţiunea se dezvoltă în jurul conflictului dramatic. Acesta presupune prezenţa
unor forţe opuse. Existenţa unui obstacol între aceste forţe determină, prin ciocnirea
lor, naşterea unei crize sau a unui dezechilibru, care urmează a fi rezolvate. Efectul
crizei este tensiunea interioară, numită tensiune dramatică, care declanşează un
lanţ de evenimente, orientat către o soluţie. Situaţia dramatică presupune, aşadar,
posibilitatea unei rezolvări. Când aceasta nu există, dramaticul se transformă în
tragic.

B. Din punctul de vedere al formei, se remarcă următoarele trăsături

particulare ale operei dramatice:
1. În deschiderea textului apare o listă cu numele personajelor şi cu
precizări privind ocupaţia acestora.
2. Textul dramatic este structurat în acte şi scene.
3. Înaintea fiecărei replici este indicat numele personajului care o rosteşte.
4. Intervenţia directă a autorului apare doar în indicaţiile de regie/scenice,
care se mai numesc didascalii.