Sunteți pe pagina 1din 20

Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr.

2/2010

TEORIA HAOSULUI ÎN EDUCAŢIE, THE CHAOS THEORY IN EDUCATION,


COMPLEXITATEA ŞI EDUCAŢIA- COMPLEXITY AND CHAOS-
HAOS EDUCATION

Dr. Mihai NEBUNU PhD Mihai NEBUNU


Universitatea “Constantin Brâncuşi” din “Constantin Brâncuşi” University of
Târgu-Jiu Târgu-Jiu

Rezumat: Abstract:
Abordăm, succint, în excursul de faţă o We approach, briefly, in the present paper an issue
problematică aflată abia în fază de dezbatere, dar cu that is only in the discussion phase, but with profound
profunde implicaţii în înţelegerea şi soluţionarea unora implications in understanding and solving some of the
dintre chestiunile de fond ale crizei în educaţie, substantive issues of the crisis in education, must
trebuind să distingem între „educaţia-haos ”, ca vid distinguish between "chaos-education" as education
educaţional, pe de o parte, centrată pe autoritate şi vacuum on the one hand, centred on the authority and
uniformitatea programelor într-o lume absolut uniformity of programs in a world completely unstable,
instabilă, şi „teoria haosului”, care leagă învăţarea de and the "chaos theory" that links learning by the
dinamica proceselor naturale, ajutându- ne „să trăim cu dynamics of natural processes, helping us "to live with
invizibilul”. În alt sens, încercăm să opunem the invisible." In another sense, we try to oppose "the
„inteligenţa complexităţii”, fondată pe teoria haosului complexity of intelligence", based on deterministic
determinist în educaţie, gîndirii unice, de tip maniheist, chaos theory in education, unique thinking, on maniheist
care impune ordinea, pentru a produce hazardul ilogic, type, which requires the order to produce the illogical
acolo unde, mai mult decât oriunde, guvernează non- hazard, where more than anywhere else, governing and
linearitatea şi imprevizibilul. Argumentul principal îl non-linearity and the unpredictable.
constituie faptul că teoriile şi modelele instruirii, cu The main argument is the fact that the theories and
originea în paradigmele clasice ale gândirii, sunt mai the models of training, with the origins in the classical
mult decât apro-ximative şi, implicit, cu totul paradigms of thinking, are more than approximate and,
ineficiente, când este vorba de a surprinde structura şi implicitly, quite inefficient when it comes to capture the
funcţionarea haosului neuronal, definit, în prezent, ca structure and functioning of neuronal chaos, defined in
cel mai reputat şi mai complex fenomen din univers. the present as the most reputed and more complex
Este şi motivul pentru care dezbaterile indică adesori o phenomenon in the universe. It is also why the debates
turnură criziologică, structurându-se aproape invariabil often indicate a turn criziological, being structured
în jurul unei dialectici de fond între tradiţie şi almost invariably around a substantive dialectic between
modernitate. Încercarea de depăşire a acestui dualism tradition and modernity. The trying to overcoming this
paralizant se află în centrul prezentului demers, paralyzing dualism is the heart of this approach,
învederând că viitorul educaţiei, al organizării demonstrating that the future of the education, of the
cunoaşterii şi al sistemelor educative este, rând pe organization and of the knowledge of educational
rând, evocat în termenii opuşi ai schimbării şi ai systems is evoked in apposed terms of change and of the
permanenţei, ai închiderii şi ai deschiderii, ai permanent, of closure and of the opening, of
disciplinarităţii şi ai transversalităţii, în ideea de a găsi disciplinarily and of the transversally, in the idea of
o modalitate de conciliere etern pasageră între o ordine finding an eternal way of passenger conciliation
profundă, implicită, invariantă („hidden order”), şi o between a deep order, default, invariant ("hidden
ordine explicită („explicate order”), exterioară şi order"), and an explicit order ("explained order"),
concretă, întâlnind omul şi universul (său), ca exterior and concrete, meeting the man and the universe
diafanizări (proiecţii) ale unei Raţiuni ascunse. ( His) as diaphanous (projections) of a hidden Reasons.

Cuvinte cheie: system, şcoală, complexitae, Key words: system, school, complexity, chaos,
haos, educaţie(fractală) education (fractal)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
7
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

1. Consideraţii prealabile 1. Preliminary Considerations

Procesul unificării cunoaşterii pare să The process of unifying the knowledge


devină, în era (post)modernă, realitate, dacă e seems to become in the (post)modern age, a
să pornim de la faptul că pentru tot mai mulţi reality, if we start from the fact that, for more
oameni de ştiinţă, provenind din orizonturi and more scientists who come from different
diferite, teoria haosului (ca studiu al horizons, the chaos theory (as a study of the
comportamentului aperiodic instabil în unstable non-regular behaviour in the dynamic
sistemele dinamice non-lineare deterministe), non-linear determinist systems), based on H.
avându-i la origine pe H. Poincaré, E. Lorenz, Poincaré, E. Lorenz, Ilya Prigogine etc., it
Ilya Prigogine ş.a., tinde a se institui în factor trends to be instituted in a coagulant factor of
coagulant al tuturor ştiinţelor moderne. Se all the modern sciences. Thus it is born a
naşte astfel o atitudine polemică faţă de polemic attitude for the super-specialization
super-specializare, care condamnă la izolare that consigns to isolation several fields in the
numeroase domenii din cercetarea contemporary research. The most convinced
contemporană. Adepţii cei mai convinşi adepts present the chaos theory as a third
prezintă teoria haosului ca o a treia revoluţie revolution of physics, and not only that, after
a fizicii şi nu numai, după relativitate şi teoria relativity and the quantum theory, wanting to
cuantică, intenţionând a elimina utopia remove the determinist utopia imposed by the
deterministă impusă de paradigmele clasice classic paradigms of science (Alain Boutot,
ale ştiinţei (Alain Boutot,1991). Toate 1991). All the phenomena in nature and in
fenomenele din natură şi societate, în care nu society, where we cannot reveal a priori a
se poate decela aprioric o logică anume, sunt, certain logic, are generally regrouped
în genere, regrupate progresiv sub termenul progressively as “chaos”, denoting essentially
de „haos”, denotând, în esenţă, o func-ţionare a chaotic functioning. As a consequence, it is
haotică. Se înţelege, prin urmare, că understood that the discovery of the chaotic
descoperirea sistemelor haotice încearcă o systems tries a reconciliation between the
reconciliere între contrarii (haos şi contraries (chaos and determinism at the same
determinism în acelaşi timp). Conform logicii time). According to the logic of the included
terţului inclus: se presupune un al treilea third: it is supposed a third term that is both A
termen care este şi A, şi non-A, atestând and non-A, attesting different reality levels.
niveluri de realitate distincte. (B. Nicolescu, (B. Nicolescu, 1991).
1991). There are indeed several systems (some
Există, într-adevăr, numeroase sisteme of them extremely simple) that, despite their
(unele extrem de simple), care, în ciuda determinist feature, present a totally
caracterului lor determinist, prezintă un unpredictable behaviour. Determining the
comportament cu totul imprevizibil. suite of the events is given by the objective
Determinarea suitei evenimentelor e dată de effects that are susceptible to be specifically
efectele obiective, susceptibile a fi precis found and measured, while the chaotic
reperate şi măsurate, în timp ce behaviour imposes a basic limit for our ability
comportamentul haotic impune o limită to foresee what is going to happen, even if,
fundamentală capacităţii noastre de a ideally speaking, we own all the data having a
prevedea ceea ce urmează să se întâmple, fie determinant role in the development of the
şi în situaţia în care, ideal vorbind, am events. No type of known calculation may
dispune de toate datelor cu rol determinant în describe exactly, for example, the arabesques
desfăşurarea evenimentelor. Nici o formă de of a falling leaf, the scrolls of a smoke rope or
calcul cunoscută nu poate, de pildă, descrie the broken route of river. Such an
cu exactitudine arabes-curile căderii unei unpredictability is not related to the hazard (as

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
8
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

frunze, volutele unei funii de fum, sau an effect of the great numbers law), but to a
parcursul fracturat al unui râu. O atare sui-generis sensitiveness to the initial
imprevizibilitate nu are nimic a face cu conditions. The chaotic aleatory feature is not
hazardul (ca efect al legii numerelor mari), ci the same thing as the absence of order,
cu o sensibilitate sui-generis la condiţiile respectively – hazard, even if it involves it,
iniţiale. Aleatoriul haotic nu este totuna cu constructively speaking, being both hazard and
absenţa ordinii, respectiv - hazardul, deşi îl need. The systems described by the theory are
implică, în sens constructiv, fiind deopotrivă only apparently messy and the chaos theory is
hazard şi necesitate. Sistemele pe care teoria actually looking for the inside order in a
le descrie sunt numai aparent dezordonate, probabilistic universe.
teoria haosului căutând de fapt ordinea As we can see, it is about a holistic
interioară într-un univers probabilistic. science that wants to consider its totality,
Este, cum vedem, vorba de o ştiinţă unlike the reductionism. The world cannot be
holistică ce îşi propune, contrar exclusively explained by its constitutive
reducţionismului, să ia în con-siderare elements (quarks, chromosomes or neurons),
totalitatea. Lumea nu mai poate fi explicată and we have to understand it in its globality.
exclusiv prin elementele ei constituente According to the current mathematical theory,
(cuarci, cromozoni sau neuroni), trebuind a chaotic system is defined as proving an
înţeleasă în globalitatea sa. Potrivit teoriei imprecision or sensitiveness to the “initial
matematice curente, un sistem haotic este conditions” that can generate orbits that are
definit ca învederând o imprecizie sau o extremely divergent in time. In other words, in
sensibilitate la „condiţiile iniţiale” de natură a order to deduct certainly the future condition
genera traiectorii extrem de divergente în of the system, we have to know with an
timp. Altfel spus, pentru a deduce cu extreme accuracy the initial conditions (t0) in
certitudine viitoarea condiţie a sistemului, vor the phases space because the errors are
trebui cunoscute, cu o extremă acuitate, emphasized quickly even in case of the most
condiţiile iniţiale (t0) în spaţiul fazelor, pentru negligible accuracy (according to the known
că erorile se amplifică rapid fie şi în cazul “butterfly effect”). Quantitatively, the increase
celei mai neglijabile exactitudini (potrivit of the error is locally exponential especially
cunoscutului „efect al fluturelui”). Cantitativ, for the very chaotic systems (K or B systems).
creşterea erorii este local exponenţială în Such a magnification makes absolutely
special pentru sistemele foarte haotice (de tip inoperative the predictive power that comes
K sau B-sisteme). O atare amplificare face from the uniqueness of the solution provided
absolut inoperantă puterea predictivă care by Cauchy-Lipschitz, having as a result the
decurge din unicitatea soluţiei asigurată de non-knowledge of the final situation. It is
Cauchy-Lipschitz, având ca rezultat non- specific to a chaotic system the fact that the
cunoaşterea stării finale. Specific unui sistem errors increase locally after a law such as:
haotic este faptul că erorile cresc local după o e τt , where τ is a time specific to the chaotic
lege de tipul : e τ , unde τ este un timp
t
system. The predictable feature of the system
caracteristic sistemului haotic. Caracterul evolution works only for t „τ” moments, for
predictibil al evo-luţiei sistemului which the exponential is about 1 so for which
funcţionează doar pentru momentele t „τ” , the error keeps its initial size. In exchange, for
pentru care exponenţiala este aproximativ 1 şi t » τ, any prediction becomes practically
deci pentru care eroarea păstrează mărimea sa impossible, even if Cauchy-Lipschitz theorem
iniţială. În schimb, pentru t » τ, orice remains true.
predicţie devine practic imposibilă, chiar dacă It comes out the fact that the thing
teorema Cauchy-Lipschitz rămâne adevărată. generally called “chaos” by the scientists is

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
9
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

Rezultă că ceea ce, în genere, omul de rather explained by the unpredictability notion,
ştiinţă numeşte „haos” se explică mai degrabă from where it results the idea that no initial
prin noţiunea de imprevizibilitate, de unde şi incertitude, as small as it is, can be neglected
ideea că nici o incertitudine iniţială, oricât de in a system that has sensitiveness to the initial
mică, nu poate fi neglijată într-un sistem dotat conditions because of the unpredictable
cu sensibilitate la condiţiile iniţiale, tocmai în consequences that can occur on an infinite
considerentul consecinţelor imprevizibile ce term. The predictability on an infinite term
le poate avea pe termen infinit de lung. makes no sense in this case because of the
Predictibilitatea pe termen oricât de lung este, very big number of minimum, but
în acest caz, lipsită de sens, dat fiind numărul incontrollable at the extended scale
foarte mare de perturbaţii minime dar in- perturbations for which it would be needed an
controlabile la scară extinsă, pentru care ar fi infinitely accurate knowledge of the situation
necesară o cunoaştere infinit de precisă a at a certain time. Under this fact, apparently
stării la un moment dat. În virtutea acestui insignificant events may have an immense
fapt, evenimente aparent nesemnificative pot influence in a non-linear universe.
avea o influenţă imensă într-un univers non- The applications of the chaos theory that
linear. are already extremely different in science and
Aplicaţiile teoriei haosului, deja extrem technology (from meteorological prognostics,
de variate în ştiinţă şi tehnologie (de la modelling the economic systems, decision
previziunile meteo, modelarea sistemelor theory, population dynamics, to astrophysics,
economice, teoria deciziei, dinamica biology and neurosciences) explain also the
populaţiei, la astrofizică, biologie şi indeterminist functioning of the neuronal
neuroştiinţe) explică, cu atât mai mult, şi system and the processes of learning that are
funcţionarea indeterministă a sistemului impossible to preview and “project” according
neuronal, deo-potrivă cu procesele învăţării, to a retrograde pedagogic classic “mentality”
imposibil de previzualizat şi „proiectat” după and logic, being obviously different from any
o logică şi o „mentalitate” pedagogică stochastic events. Chaos theory applied to the
retrogradă, de tip clasic, fiind, evident, life phenomena, and also to the ones of the
diferite de orice evenimente de tip stocastic. mental universe and of training/education,
Teoria hoasului aplicată la fenomenele vieţii, trends to prove that the increase of
cu atât mai mult cele ale universului psihic şi organization the matter towards complexity is
ale formării/ educaţiei, tinde să probeze că possible only in a chaotic environment,
ascensiunea organizării materiei spre generating structures that are chaotic
complexitate nu este posibilă decât într-un themselves. Not accidentally, the brain seen
mediu haotic, generând structuri ele însele paradoxically as a chaotic structure is
haotice. Nu întâmplător creierul privit, în considered as the most complex, organized
mod paradoxal, ca o structură haotică, este and ordered physical object in the known
considerat obiectul fizic cel mai complex, universe. The person’s determinisms, either
mai organizat şi ordonat din universul genetic predispositions or the life itinerary
cunoscut. Determinismele persoanei, fie ele (from the intrauterine development to
predispoziţii genetice, dar şi itinerarul vieţii sensorial perceptions, education, religion, sex,
(de la dezvoltarea intrauterină la percepţiile everything that resides in the memory …)
senzoriale, educaţie, religie, sex, tot ceea ce e never exhaust the absolute unpredictable
rezident în memorie…) nu epuizează becoming of our being. The existence of an
niciodată devenirea absolut imprevizibilă a ego (subject) is not (and it cannot be)
fiinţei noastre. Existenţa unui eu (subiect) nu reducible to the sum of the neuronal
este (şi nici nu are cum fi) reductibilă la suma operations that develop in our brain. If it
operaţiile neuronale care se desfăşoară în happened this way, the exhaustive knowledge

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
10
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

creierul nostru. Dacă ar fi astfel, cunoaşterea of the development of these processes could
exhaustivă a derulării acestor procese ne-ar allow us to decode the most intimate meanders
permite să descifrăm meandrele cele mai of the person’s psychism and even to foresee
intime ale psihismului persoanei şi chiar să /”project” its evolution. But we categorically
prevedem/ ”proiectăm” evoluţia ei. Este însă exclude such an identity between the neuronal
categoric exclusă o asemenea identitate între processes that occur in the brain and the
procesele neuronale care au loc în creier şi personal (mental) experience that has been
experienţa personală (mentală) trăită. lived.
Numeroase argumente pledează în Several arguments plead in this sense.
acest sens. Unul dintre ele este, de pildă, For example, one of them is the time
distorsiunea duratei: timpul trăit nu este distortion: the time that has been lived is not
echivalent cu timpul neuronal. Este ca şi cum, the equivalent of the neuronal time. It is the
în anumite situaţii, conştiinţa s-ar extrage din same as, in certain situations, the
timp.Viaţa şi spiritul s-au născut, prin urmare, consciousness would be extracted from the
din haosul generator de informaţie şi time. Life and spirit were born thus from the
complexitate. Dincolo de ele sunt de bănuit o chaos generating information and complexity.
mulţime de alte variabile indeterminabile, în Beyond them, we suppose a lot of other
virtutea cărora omul este liber şi unic, indeterminable variables under which the
imposibil de „format” ( şi de „evaluat”) cu human is free and unique, impossible to
mijloacele clasice ştiute. Or, teoriile “train” (and to “evaluate”) by means of the
învăţării/formării şi modelele instruirii classic known means. But the theories of
cunoscute ignoră, în ciuda atâtor declaraţii de teaching/training and the known models of
intenţii, tocmai funcţionarea „invizibilului” instruction ignore, despite so many
din fiinţa noastră, fantasmaticul imposibil de declarations of intentions, the functioning of
„măsurat”, nici măcar aproximat, cu echerul the “invisible” feature in our being, the
şi aţa cu plumb, pentru că haosul nu este phantasmagorical feature that is impossible to
exclusiv guvernat de logici deterministe. “measure”, not even with the setsquare and the
„Proiectanţii” de constructe umane, slug thread because chaos is not exclusively
„planificatorii” şi reformatorii de orice fel de governed by determinist logics. „The
sisteme ideologice, implicit, educaţionale, nu projectors” of human constructions, “the
se vor mai putea, prin urmare, regăsi, într – o planners” and the reformers of any kind of
lume care este, deopotrivă haotică şi ideological systems, including the educational
deterministă. Care sunt, până la urmă, sensul ones, will not be able to find their place in a
şi utilitatea „miraculoaselor” demersuri de world that is both chaotic and determinist.
proiectare „ştiinţifică” a instruirii/formării, Finally, what are the sense and the utility of
ale aşa-zisei „inginerii” educative, the “miraculous” approaches of “scientific”
ambiţionând, dincolo de anumite limite, projection of instructing/training the so-called
construcţia tipului uman dorit, pentru a educational “engineering”, motivating, beyond
răspunde exigenţelor de eficacitate le certain limits, the construction of the desired
întreprinderii moderne? Răspunsul este human type in order to answer the efficiency
aproape inevitabil : moartea omului ca om, exigencies of the modern industry? The
într-o modernitate prin excelenţă „mortiferă” answer is almost unavoidable: human death as
(moartea (dumne)zeilor, moartea naturii, a human, in a modernity that is “mortal”
sfârşitul istoriei ş.a.m.d.). above all (death of gods, death of nature, end
În teoria sa asupra structurilor disipative, of history etc.).
Ilya Prigogine a arătat că sistemele deschise In his theory about the dissipative
(orga-nismele vii îndeosebi) sunt perturbate structures, Ilya Prigogine showed that the
de variaţii de energie provocate de multiplele opened systems (especially alive organisms)

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
11
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

interacţiuni cu mediul, ceea ce presupune de- are disturbed by variations of energy provoked
structurarea lor. Logica/dialectica haosului by the multiple interactions with the
este cea care face posibilă stabilirea de noi environment, fact that supposes their de-
interacţiuni şi restructurări, în alţi termeni - structure. The logic/dialectic of chaos is the
auto-organizarea, respectiv com-portamentul one that allows the establishment of new
lor dinamic, de natură să conducă la o nouă interactions and restructures, in other terms –
ordine de nivel superior. Cu cât evo-luţia şi the auto-organization, respectively their
organizarea unor astfel de structuri disipative dynamic behaviour able to lead to a new order
sunt mai profunde, cu atât mai mult sporesc at a superior level. The more the evolution and
schimburile de energie şi comportamentul the organization of certain dissipative
imprevizibil pentru a suţine o complexitate structures are deeper, the more the energy
deruntantă, inimaginabilă şi tot mai obsedantă exchanges and the unpredictable behaviour
într-un univers al realităţilor multiple. Este increase in order to support a confusing,
tocmai ceea ce generează dinamismul unimaginable and more and more obsessive
sistemelor deschise de genul universului complexity in a universe of the multiple
psihic, prin excelenţă definite de o realities. It is the fact that generates the
inextricabilă ţesătură de interacţiuni. De unde dynamism of the open systems such as the
şi fragila lor (in)stabilitate, sursă posibilă de mental universe, defined above all by an
noi forme de (auto)organizare, ca alte inextricable tissue of interactions. This is the
posibile, infinite sisteme non-lineare. reason of their fragile (in)stability, a possible
Dacă însă non-linearitatea este uşor de source of new types of (auto)organization, as
observat în ştiinţele fizice (exacte), ea este cu other possible, infinite non-linear systems.
mult mai dificil de explicat când vine vorba But, if the non-linearity is easy to notice
de fenomenele cogniţiei. Analiza lineară, in the physical (exact) sciences, it is much
specifică paradigmei clasice, pleacă de la more difficult to explain when it is about the
ideea că orice fenomen poate fi înţeles ca cognition phenomena. The linear analysis,
efect al uneia sau al mai multor cauze, că specific to the classic paradigm, starts from the
legităţi anume permit stabilirea unor idea that any phenomenon can be understood
interrelaţii care fac posibilă previzualizarea şi as an effect of one or several causes, that
planificarea schimbărilor, într-o lume – certain regularities allow the establishment of
maşină perfect reglată, din care demiurgul certain interrelationships that allow to preview
însuşi este eliminat ca o falsă ipoteză. În sens and to plan the changes in a perfectly set
invers, analiza non-lineară este construită pe world-machine where the demiurge himself is
ipoteza că în sistemele deschise schimbările removed as a false hypothesis. Inversely, the
se produc în situaţii tranzitorii, non-linear analysis is built on the hypothesis
indeterminabile, în absenţa unor caracteristici that in the open systems the changes are
com-parabile comune, regizate de logici produced in transitory, undeterminable
diferite. Este tocmai ceea ce defineşte zona de situations, in the absence of certain commune
perturbare sau spaţiul tranziţiilor de fază comparable features that are directed by
(haosul), stază ce se sustrage oricărui model different logics. It is the fact that defines the
descriptibil, deci oricărei teorii fundamentată disturbing area or the space of the phase
pe o paradigmă de ordin formal. transitions (chaos), a stage that backs out from
Drept urmare, învăţarea/formarea, any describable model, so from any theory
inseparabilă de omul „accident al based on a formal paradigm.
complexităţii” nu are cum fi privită altfel As a consequence, the teaching/training,
decât ca un act impenetrabil, ireductibil la inseparable from the “accident of complexity”
suma modelelor, tehnicilor şi pro-cedeelor human, regarded differently from an
psiho-pedagogice puse în joc. Dacă, potrivit impenetrable act that is irreducible to the sum

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
12
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

neorealismului postmodern, „lumea este ceea of the psycho-pedagogical models, techniques


ce este” înseamnă că ne aflăm în prezenţa and proceedings that are being used. If,
unei inconsistenţe proteice în raport cu care according to the postmodern neorealism, “the
orice ordine, ierarhie, gândire sau cunoaştere world is what it is” it means that we are in the
nu au decât relevanţa unei naraţiuni supuse presence of a protean inconsistency reported to
celei mai radicale şi mai deconstructive which any order, hierarchy, way of thinking or
polisemii, evident, alta decât „demonul” lui knowledge have only the importance of a
Laplace (pentru care totul putea fi cunoscut), narration liable to the most radical and
decât „soluţia finală” a lui Hilbert, ca logică deconstructive polysemy that is, obviously,
totală, sau decât „omul neuronal” imaginat de different from Laplace’s “demon” (for whom
Changeux, golit de orice experienţă psihică everything could be known), from Hilbert’s
personală: „Omul nu mai are nimic de-a face “final solution”, as a total logic, or from the
cu spiritul, îi este de ajuns să fie un om “neuronal human” imagined by Changeux,
neuronal”. emptied from any personal mental experience:
„Human has nothing to do with spirit, it is
2. Complexitate şi haos enough for him to be a neuronal human”.

Complexitatea, ca şi teoria haosului 2. Complexity and Chaos


reprezintă achiziţii relativ recente. Sunt
cuvintele magice ce par a se afla (dacă nu Complexity, like chaos theory,
cumva şi sunt), în contextul ideologiei represents a relatively recent achievement.
postmoderne, printre conceptele-cheie ale They are the magic words that seem to be
unor noi paradigme de cunoaştere contestând (maybe they really are) in the context of the
supremaţia raţiunii formale în pretenţiile ei de postmodern ideology, between the key-
a înţelege, prezice şi ordona. Figura modernă concepts of certain new knowledge paradigms,
a haosului, aflată în vecinătatea noţiunii de contesting the supremacy of the formal
complexitate, pare să retraseze o altă cale, în reasoning in its claims to understand, foresee
care forma se deschide „seriilor divergente”, and command. The modern figure of chaos,
aleatoriului, im-previzibilului. Chiar dacă, la placed next to the complexity notion, seems to
origine, complexitatea avea să intereseze trace again another way where the shape is
predominant matematicile şi fizica, sistemica opened to the “divergent series”, to the
şi teoria informaţiei - care îi sunt asociate -, aleatory and unpredictable feature. Even if, at
fantasma ei preocupă deopotrivă filozofia, its origins, complexity was going to be a real
artele şi educaţia. Cu toate încearcă să afirme interest for mathematics and physics, the
şi să înţeleagă complexitatea, generată de systems and the theory of information – that
noile evoluţii ale cunoaşterii, o complexitate are associated to it -, its ghost concerns in the
sfidând metodele tradiţionale de analiză şi same way the philosophy, the arts and the
acţiune. Kant pune în evidenţă “aporiile” education. Although he tries to affirm and
(limitele) raţiunii”, Nietzsche este primul care understand the complexity generated by the
vorbeşte despre o criză a fun-damentelor new evolutions of knowledge, a complexity
certitudinii, Ardono di Horkheimer that bids defiance to the traditional methods of
formulează, la rândul lor, nu doar o critică a analysis and action, Kant highlights the
raţiunii clasice, ci construiesc şi o filozofie/ “aporias” (limits) of reasoning”, Nietzsche is
gândire a complexităţii, la confluenţa unor the first who talks about a crisis of the
orientări iconoclaste (teoria informaţiei, certitude fundaments, Ardono di Horkheimer
teoria sistemelor, teoria haosului ş.a.m.d. formulates, at his turn, not only a critique of
Filozofii şi oamenii de ştiinţă moderni the classic reasoning, but also constructs a
conferă noi dimensiuni complexităţii. Printre philosophy/way of thinking of complexity, at

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
13
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

ei, E. Morin este cel care propune, în „ the junction of certain iconoclast orientations
introduction à la complexité” o frumoasă (information theory, systems theory, chaos,
abordare a acestei necunoscute care este etc. Modern philosophers and scientists confer
complexitatea, definită ca „o ţe-sătură (…) de new dimensions of the complexity. Between
constituenţi eterogeni inseparabil asociaţi” them, E. Morin is the one who suggests, in „
(E. Morin, 1990), acolo unde inadec-varea introduction à la complexité” a beautiful
profundă şi gravă dintre cunoştinţele approach of this unknown complexity defined
compartimentate pe discipline şi realitatea as a “tissue (...) of inseparable heterogeneous
inter- şi transdiciplinară, globală şi associated constituents” (E. Morin, 1990),
polidimensională părea să anunţe moartea where the deep and serious inadequacy
naturii şi a omului between the knowledge grouped on disciplines
A înţelege, aşadar, complexitatea (şi and the inter- and trans-disciplinary, global
omul ca „accident” al complexităţii) este un and poly-dimensional reality seemed to
imperativ „categoric” şi poate fi unul din announce the death of nature and of human.
scopurile majore ale acestui secol. Mizele Therefore, understanding the complexity
sunt enorme, întrucât vizeză viitorul, ţinând (and human as an “accident” of complexity) is
seama de fragilitatea, de limitele resurselor a “categorical” imperative and may be one of
noastre, de echilbrele vitale. Paradigma the major purposes of this century. The stakes
complexităţii se declară, în primul rând, are enormous whereas they refer to the future,
împotriva reducţionismului scientist şi considering the fragility, the limits of our
mecanicist, afirmând că există limite în resources, the vital balances. The complexity
ştiinţă, că incertitudinea şi imprevizibilul ţin paradigm declares to be, at first, against the
de natura însăşi a Fiinţei. Este ceea ce scientist and mechanical reductionism,
deosebeşte complexitatea de faptul complicat. affirming that there are limits in sciences, that
Dacă lucrurile complicate pot fi, în final, incertitude and unpredictability are related to
tangibile şi comprehensibile, complexitatea the nature of Being. It is the fact that makes
nu se lasă niciodată integral surprinsă. Putem differences between the complexity and the
avea percepţia globală a unui sistem complex, complicated fact. If the complicated things
dar nu-i putem înţelege ansamblul în toate may be finally tangible and comprehensible,
detaliile şi nici nu-i putem anticipa, întru complexity never remains totally surprised.
totul, dinamica, dat fiind că realitatea este We may have the global perception of a
constant incompletă. A admite complexitatea complex system, but we cannot understand its
înseamnă a admite incidenţa unor reţele ensemble with all its details and we cannot
ascunse, subiacente aparenţelor fenomenale, totally anticipate its dynamics either, given the
provenind, pe de o parte, din interacţiunea fact that reality is constantly incomplete.
unor multiple procese, iar pe de altă parte, din Accepting the complexity means accepting the
relaţiile circulare, non-lineare şi din incidence of certain hidden networks subjacent
combinaţiile lor, supuse unor reguli şi legităţi, to the phenomenal appearances, coming, on
care scapă puterii noastre de înţelegere one hand, from the interaction of multiple
(reprezentări, limite ale informaţiei şi ale processes, and on the other hand, from the
cunoaşterii). circular, non-linear relationships and from
Complexitatea constă deci în their combinations that are liable to certain
incapacitatea funciară a facultăţilor noastre rules and regularities that get away from our
raţionale de a calcula (sau, cel puţin, understanding power (representations, limits
aproxima) aprioric comportamentul unui of information and knowledge).
sistem, determinat în special de recursivitatea So complexity consists in the landed
funcţionării componentelor sale, susceptibilă inability of our rational faculties to calculate
a genera fenomene inteligibile, dar (or, at least, to approximate) a priori the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
14
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

imprevizibile. Ea este cea care face – după o behaviour of system, determined especially by
expresie a lui G. Bachelard – „miraculosul the recursive feature of their components
inteligibil”. Teoria haosului este probabil functioning, liable to generate intelligible, but
ultimul avatar al complexităţii, în măsură a ne unpredictable phenomena. It is the one that is
face să înţelegem faptul că fenomene aparent made – according to G. Bachelard – „the
dezordonate se comportă ca şi cum ar fi miraculous intelligible feature”. Chaos theory
guvernate de o ordine ascunsă, metaforic is probably the last avatar of complexity that is
definită ca „atractor straniu”. Vorbim, prin able to make us understand the fact that
urmare, de o „inteligenţă a complexităţii”, o apparently messy phenomena behave as if
nouă ideologie, careia îi repugnă tot ceea ce they were governed by a hidden order defined
este categoric previzibil ori calculabil, pentru as an “strange attractive thing”. As a
a se replia asupra individului izolat şi fără consequence, we are talking about an
repere într-o lume ostilă şi greu de controlat. “intelligence of complexity”, a new ideology
Această inedită viziune asupra lumii, rezultat that rejects everything predictable or
al filozofiei complexităţii, permite apropierea calculable, in order to double back the isolated
demersurilor fundamentale ale gândirii individual having no reference points in a
analiza/ sinteza, ne ajută să înţelegem că hostile, hard to control world. This
natura este un organism viu, iar universul - un unprecedented vision on the world, a result of
spaţiu al poten-ţialităţilor, o sumă de energii, the complexity philosophy, allows to get
de fluxuri, procese şi entităţi subtile, că closer the basic approaches of the
supravieţuirea omului, a popoarelor, a analysis/synthesis way of thinking, helps us
culturilor este direct legată de calitatea understand that nature is an alive organism
relaţiilor şi depinde de felul în care aceste and the universe – a space of potentialities, a
interdependenţe vor putea fi înţelese şi trăite. sum of energies, flows, processes and subtle
Străvechiul principiu taoist: totul participă la entities, that the survival of the human, of the
tot află, prin urmare, aici expresia sa plenară. peoples, of the cultures is directly connected to
Cele două concepte (haosul şi the quality of the relationships and depends on
complexitatea), având în centru problema the way these interdependences will be
predictibilităţii, sunt, cum se vede, în curs de understood and lived. The old Taoist principle:
a fi pretutindeni manifeste. Ar fi interesant de everything participates to everything, finds
ştiut care sunt consecinţele practice pe care here its plenary expression.
le-ar putea trage educaţia dintr-o atare The two concepts (chaos and
emergenţă a complexităţii, atunci când se complexity), having in centre the predictability
pune problema proceselor învăţării. Un fapt problem, are, as it is seen, about to be
este cert: accedem într-un univers pe care îl manifested everywhere. It would be interesting
percepem ca fiind inextricabil, înţelegerea lui to know which are the practical consequences
necesitând mai mult o formare generală decât the education could get out from such an
una specializată, ceea ce nu înseamnă emergency of complexity when it is about the
neglijarea specializării, ci mai degrabă processes of learning. A fact is certain: we
implicarea ambelor pentru a face faţă accede in a universe that we perceive as
funcţionării complexe în societatea inextricable and its understanding needs more
cunoaşterii. Acest demers necesită o than a general training than a specialized, fact
repoziţionare radicală, de ordin epistemo- that does not mean to neglect the
logic, o reformă a gândirii, în măsură să specialization, but rather to include both of
(im)pună în centrul culturii şi al educaţiei o them in order to face the complex functioning
inteligenţă a complexităţii sui-generis. Cu atât in the knowledge society. This approach needs
mai mult cu cât hibridarea tehnologică a a radical epistemic-logic repositioning, a
devenit un factor de accelerare şi co-evoluţie. reform of thinking able to impose in the

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
15
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

Noile magistrale ale informaţiei ţi culture and education centre a sui-generis


comunicării, de pildă, sunt, prin excelentă, complexity intelligence.
emergente, spontane, eminamente We currently smack an imperious need
descentralizate, învederând că haosul este to connect, to interfere, to identify analogies
generator de informaţie şi complexitate. and differences, to reintegrate and synthesize,
Se resimte, în prezent, o imperioasă to put in conjunction what have been broken
nevoie de a lega, de a interfera, de a identifica after centuries of disjunctive thinking. In a
analogii şi dife-renţe, de a reintegra şi certain sense, the need of a plural approach is
sintetiza, de a pune în conjuncţie ceea ce, immanent to our brain, is a mood, a result of
după secole de gândire disjunctă, fusese the dynamic interaction between the energetic
fracturat. Într-un anume sens, nevoia unei levels of different brain activities, needing
abordări plurale este imanentă creierului another type of education that should consider
nostru, este o stare de spirit, rezultat al all the dimensions of the human being. The
interacţiunii dinamice dintre nivelurile conjunct research (nature/imaginary,
energetice ale diferitelor activităţi cerebrale, universe/human etc.), from the perspective of
necesitând un alt tip de educaţie, care să ia în an epistemology of
considerare toate dimensiunile fiinţei umane. complexity/complementarity, convergence of
Cercetarea conjunctă (natură/imaginar, contents, could make it easier for the ones who
univers/om ş.a.m.d.), din perspectiva unei learn a more direct involvement in reality and
epistemologii a would allow them a more supportable facing
complexităţii/complementarităţii, with the different challenges of the problems
convergenţa conţinuturilor, le-ar putea facilita in our world, removing by these means the
celor ce învaţă o implicare mai directă în real enormous disparity between the new vision of
şi le-ar permite o confruntare mai suportabilă the world, regarded as an undefined number of
cu diversele provocări ale problematicii lumii realities and the prejudices still resident in
în care trăim, eliminând, pe această cale, philosophy, art and human sciences, as a
decalajul enorm dintre noua viziune a lumii, consequence of a mechanic determinism
privită ca număr nedefinit de realităţi, şi generated by the positivism in the past
prejudecăţile rezidente încă în filozofie, în centuries. While learning/knowing partially
artă şi ştiinţele omului, ca urmare a unui isolates, emaciates the inside being and
determinism mecanicist generat de sentences to communication, worshiping the
pozitivismul secolelor trecute. În timp ce human-object, the complexity science – for
învăţarea/cunoaşterea fragmentată izolează, which the logic of the existent feature is not
atrofiază fiinţa interioară şi condamnă la in- the determination reflex anymore, but a
comunicare, idolatrizând omul-obiect, ştiinţa background of the signs grammar, its
complexităţii − pentru care logica existentului reconstruction from the perspective of the
nu mai este, pur şi simplu, reflexul human neuro-spirit − connects knowledge to
determinării, ci un background al gramaticii action, registering in the lived history in order
de semne, o reconstrucţie a ei din perspectiva to confer it a new existential dimension.
neuro-spiritului uman − leagă cunoaşterea de
acţiune, înscriindu-se în istoria trăită, pentru 3. Chaos Theory /vs./ Chaos in
a-i conferi o nouă dimensiune existenţială. Education

3. Teoria haosului /vs/ haosul în In common use, the syntagm denotes an


educaţie abnormal meaning: the education-chaos, in a
school of chaos. As much as the official
În uzul comun, sintagma denotă un sens propaganda and its preachers try to make the
pervertit: educaţia-haos, într-o şcoală a current educational system look like a postal

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
16
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

haosului. Oricât se străduieşte propaganda card, one fact is certain: almost everybody
oficială şi predicatorii ei să pună în culori de agrees (less, a number of irresponsible
carte postală învăţământul actual, un lucru financial administrators of education) with
este cert: aproape toată lumea este de acord considering that the social system is broken,
(mai puţin, un număr de iresponsabili that we are actually talking about a school of
gestionari ai educaţiei ) în a considera că failure fabricating the neo-slaves the hidden
sistemul social este în pană, că, în fapt, powers seem to need. It is affirmed, against
vorbim de o şcoală a eşecului fabricând the shocking evidence, that the “level
neosclavii de care puterile oculte par să aibă increases” (even if, except the elite, we can see
nevoie. Se afirmă, îm-potriva frapantei only the contrary), that it is known for a long
evidenţe, că “nivelul urcă”(deşi, exceptând time (maybe, but the reflection ability is
elita, nu vedem decât contrariul), că se ştie seriously threatened!). It is not new the fact
mai mult (poate, dar capacitatea de reflecţie that pupils/students and generally the modern
este grav ameninţată !). Nu mai este de mult o human are “invaded” by enormous quantities
noutate faptul că elevii/studenţii şi, în genere, of disparate information whose meaning and
omul modern, sunt “invadaţi” de cantităţi logic gets away from them, while a lot of them
enorme de informaţie disparate, al căror sens (and maybe, of us) have already forgotten how
şi logică le scapă, în timp ce mulţi dintre ei to use their own language. Comparing to the
(şi, poate, dintre noi) au uitat deja să-şi destructive, aggressive, invasive and diverse
folosească propria limbă. În raport cu information, they often feel sceptical, lost and
informaţia destructurantă şi agresivă, threatened. It is the fact that seems to define
invazivă şi diversă, ei se simt nu de puţine ori the human (post)modern construction
sceptici, pierduţi şi ameninţaţi. Este tocmai ce produced by the series school, such as a
pare că defineşte constructul uman biological, logical-mathematical automat
(post)modern, produs al şcolii de serie, în having a behaviour close to the simulators of
genul unui automat biologic, logico- the intellectual activity.
matematic, cu un comportament apropiat de In this sense, we may agree to Léopold
simulatorii activităţii intelectuale. Flam’s (1964) opinion according to which the
Putem fi, în acest sens, de acord cu modern one, some kind of human
opinia lui Léopold Flam (1964), după care supercomputer, knows everything, but thinks
modernul, un fel de supercalculator uman, less and does not believe in anything. . The
ştie totul, dar gândeşte puţin şi nu crede în term “to know” is understood here exclusively
nimic, . Termenul "a şti” este luat aici cu as owning lots of information. Living in the
sensul exclusiv de a poseda multe informaţii. centre of the information (as it happens in the
A trăi în miezul informaţiei (cum se întâmplă context of the new inter-satellite
în contextul noilor comunicaţii intersatelitare) communications) does not mean, implicitly,
nu înseamnă, implicit, a dobândi cunoaştere. gaining knowledge. The information in excess,
Informaţia în exces, neconvertită în non-converted in knowledge is the death of the
cunoştinţe, este moartea cunoaşterii autentice, authentic knowledge, the death of the human
moartea omului ca „subiect”, transformat în as a “subject” transformed in an informational
burete informaţional. Info-poluarea a devenit sponge. The info-pollution has already
deja un nou factor de risc, care transmută become a new risk factor that transmutes the
individul incapabil de a fi “Sine” în obiect al individual unable to be “Himself” in an de-
experimentelor ideologice, pseudo-ştiinţifice, subjectivised, formalized and manipulated
de-subiectivat, formalizat şi manipulat. object of the ideological, pseudo-scientific
Într-un asemenea context, Jerome S. experiments.
Bruner (1996), de pildă, sugerează In such a context, Jerome S. Bruner
necesitatea unui logo-catharsis (sau a unei (1996), for example, suggests the necessity of

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
17
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

logo-terapeutici) care să vindece disfuncţiile a logo-catharsis (or a logo-therapy) that could


cunoaşterii, generată de izolarea şi heal the knowledge dysfunctions generated by
standardizarea disciplinelor, menite a ne oferi the isolation and the standardization of the
cel mai adesea reprezentări parţiale ori disciplines most of the times meant to offer us
fragmentate care nu se potrivesc contextelor partial or fragmented representations that do
dinamice de viaţă. Acest logo-catharsis ar not match to the dynamical life contexts. This
trebui să permită construcţia indi-vidului ca logo-catharsis should allow the construction of
fiinţă angajată, plurivalentă, participând activ the individual as a hired, polyvalent being
la experienţa cognitiv-afectivă a speciei, actively participating to the cognitive-affective
situaţie în care vorbim de o ştiinţă personală experience of the species, situation where we
(personal knowledge), implicând, bineînţeles, talk about a personal knowledge, involving of
şi multidimensionalitatea. course the multidimensionality, too.
Modernul redus cel mai adesea la staza The modern one reduced most of the
de obiect (al educaţiei/cunoaşterii) necesită a times at the object stage (of
fi de urgenţă recuperat ca Subiect al education/knowledge) needs to be urgently
(educaţiei/cunoaşterii). recovered as a Subject of
Care este, în fond (şi succint), realitatea ? (education/knowledge).
Devalorizând cunoaşterea în profitul aşa-zisei What is basically (and succinctly) the
“ştiinţe de a face”, dar în detrimentul lui “a reality? Devaluing knowledge in the
fi”, opunând simulacrele gadget culturii advantage of the so-called “knowledge of
autentice, şcoala pare a fi abdicat de la making”, but in the disadvantage of “being”,
misiunea ei fundamentală: de asigurare a unei opposing the gadget travesties to the authentic
educaţii integrale, în spiritul com-plexităţii, culture, school seems to have abdicated from
formabililor situaţi, fără voia lor, la its basic mission: to provide an integral
intersecţia unor sisteme simbolice diferite. education, in the complexity spirit, to the
Cohortele de “chiulangii” eludând trainable ones that are unintentionally placed
programele şcolare şi fraudând examenele, between certain different symbolic systems.
puştanii care hărţuiesc organele de ordine The big groups of “skippers” who elude the
publică, anunţând bombe în şcoli sau dând school programs and fraud the exams, the kids
foc maşinilor, exhibiţiile pornografice who harass public order organs by announcing
juvenile pe net, violenţele de orice fel şi bombs in schools or by starting fires in cars,
insecuritatea, toate în numele democraţiei the pornographic juvenile exhibitions on the
fără limite, dau impresia că sunt produsul internet, the violence of any kind and the
celor aproape două decenii de experimente insecurity, all of them in the name of the
şcolare aberante, al populismului şi democracy with no limits, give the impression
electoralismului, care au generat haos şi that they are the product of almost two
confuzie, îndepărtând instituţia educativă de decades of aberrant school experiments, of
soluţionarea problemelor reale cu care se populism and electoralism that have generated
confruntă efectiv. E ca şi cum s-ar voi chaos and confusion, removing the
trimiterea în neant a ceea ce s-a încetat a se educational institution from the solving of the
adora. Cum altfel s-ar putea purta aceşti real problems it actually faces. It is like we
tineri, de cele mai multe ori lipsiţi de ideal, wanted to send to nothingness what stopped to
defazaţi şi demotivaţi dacă nu abhorând be worshipped. How could behave these
tocmai sistemul ineficace care i-a produs ? teenagers, most of the times having no ideals,
Eşecul, în măsura în care se no phases and no motivations, but abrogating
înregistrează, nu pare a fi decât urmarea the inefficient system that produced them?
iniţierii şi a relei aplicări a reformelor de fond The failure, as it is registered, seems to be
de după anii `90. Ele, în primul rând, se află only the consequence of initiating and badly

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
18
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

printre cauzele majore ale disperării unei lumi applying the basic reforms after the ’90. In the
dezorientate, întrucât, deşi proclamă first place, they are between the major causes
descentralizarea şi flexibilizarea parcursurilor of desperation of a disoriented world whereas,
curriculare, deopotrivă cu facilităţile even if the proclaim the decentralization and
corespunzătoare, continuând să rămână, prin the flexibility of the curricular routes and also
autoritatea care reprobă “dez-ordinea”, dar şi the corresponding facilities, continuing to be,
aparenţa dezordinii, nu doar un concept by the authority that disapproves “mess”, but
excesiv pentru schimbările iniţiate în also the appearance of disorder, not only an
educaţie, ci şi un instrument de lucru excessive concept for the changes initiated in
ineficace sub raportul complexităţii education, but also an inefficient working tool
fenomenului “reformat”, care este departe de for the complexity of the “reformed”
a se supune ordinii manifeste şi rigorilor ei, phenomenon that is far from being liable to the
uitându-se că diversitatea un trebuie con- manifest order and to its rigours, forgetting
fundată cu dezordinea. Menţinerea that diversity shouldn’t be mistaken by mess.
centralizării autorităţii şi uniformitatea Maintaining the centralization of the authority
cosmetizată a programelor sunt exemplul cel and the disguised uniformity of the
mai concludent al impunerii ordinii, acolo programmes are the most conclusive example
unde guvernează non-linearitatea şi impre- of imposing the order where the non-linearity
vizibilul. Şcoala ar trebui să tragă ea însăşi o and the unpredictability govern. School should
lecţie. Dacă metodele, pe de altă parte, sunt o learn a lesson. On the other hand, if the
componentă a reuşitei, se întâmplă, şi nu de methods are a component of success, it often
puţine ori, ca metodologia să le impună ca un happens that methodology imposes them as a
dictat. Ca să nu mai vorbim de faptul că este dictator. In addition, we cannot conceive at all
cu totul de neconceput a se proceda la o to proceed at an important and accurate reform
reformă de anvergură, şi de acurateţe, în at the same time in open systems such as the
acelaşi timp, în sisteme deschise, cum este educational one, that allow changes produced
învăţământul, prin natura lor permeabile in transitory, so undeterminable situations, in
schimbărilor ce se produc în situaţii the absence of certain common comparable
tranzitorii, şi deci indeterminabile, în absenţa features governed by different logics.
unor caracteristici comparabile comune Beyond all of these, the serious
guvernate de logici diferite. problems of the education-chaos are always
Dincolo de toate acestea, problemele the same: sub-financing the system,
grave ale educaţiei-haos rămân mereu multiplying the classes on multiple levels and
aceleaşi : subfinanţarea sistemului, of course not differentiating the instruction,
multiplicarea claselor cu niveluri multiple şi not giving an additional help to the pupils
bineînţeles nediferenţierea instrurii, lipsindu-i having difficulties. Even if not everyone can
de un ajutor suplimentar pe elevii în accede, by the nature of thins, to high social
dificultate. Chiar dacă nu toţi pot accede, prin positions, the rule is that education must lead
natura lucrurilor, la poziţii sociale înalte, everyone at their place, depending on his or
regula este că educaţia trebuie să-l ducă pe her own abilities and the contrary product is
fiecare acolo unde îi este locul, în funcţie de represented by infinite generations of
capacităţile proprii, produsul contrar fiind frustrated people. Thus, we could stop the
interminabile generaţii de frustraţi. S-ar inflation of superior confirmations having no
curma astfel inflaţia de atestate superioare, cover, that compromise the authentic values.
fără acoperire, care compromit valorile In the name of the fake good intentions, of the
autentice. În numele falselor bune intenţii, al loudly claimed chances equality and of
egalităţii de şanse zgomotos clamate şi al insidiously democratic slogans such as
sloganelor insidios democratice de genul centring the education on the one who studies,

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
19
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

centrării educaţiei pe cel ce învaţă, formatorii the trainers transformed in illusions merchants,
s-au transformat în negustori de iluzii, decreasing too much the exigencies of
coborând nepermis exi-genţele formării. training. Repressing the terrorist scourge, the
Reprimarea flagelului terorist, a spiritului group spirit and the brain set in emptiness
gregar şi a creierului formatat în vid, generate generated by the education-chaos needs
de educaţia-haos, necesită de urgenţă urgently the resurrection of a breaking strategy
resurecţia unei strategii de ruptură care să that should induce hope and ambition,
inducă speranţa şi ambiţia, sentimentul solidarity and responsibility where alienation
solidarităţii şi al responsabilităţii acolo unde and emptiness govern.
par să troneze alienarea şi vidul. Chaos theory, understood this time as a
Teoria haosului, înţeleasă, de data way of thinking and acting, extrapolated at the
aceasta, ca mod de gândire şi acţiune, level of the educational systems, would give
extrapolată la nivelul sistemelor educaţionale, the school a pedagogic and curricular
ar reda şcolii o libertate pedagogică şi unlimited freedom, having as a consequence
curriculară neîngrădită, având drept the co-working of the educators in a real
consecinţă conlucrarea educatorilor într-un educational project that should be closer from
proiect real de educaţie, care să fie mai the community interest of the ones who study.
aproape de interesul comunitar al celor ce Because life seems to be a twirl organized as a
învaţă. Pentru că via a are aparen a unui result of the experience structured in processes
turbillon pe care ni-l organizăm ca urmare a of thinking, the ascension of organizing the
experien ei, structurată în procese de matter towards complexity is possible only in
gândire. Ascensiunea organizării materiei a chaotic environment, producing, at its turn,
spre complexitate nu este, de altfel, posibilă complex structures that are also chaotic. The
decât într-un mediu haotic, producând, la thinking, as a synthesis process, is the one who
rândul său, structuri complexe, ele însele orders the eclectic universe where we live as a
haotice. Gândirea, ca proces de sinteză, este knowledge unity, building since the birth
cea care ordonează universul eclectic în care semantic networks between the disparate
trăim, în forma unităţii cunoaşterii, events it faces, as a consequence of filtrating
construind încă de la naştere reţele semantice the environmental stimulations. It knows how
între evenimentele disparate cu care se to make the associations and regroupings
confruntă, ca urmare a filtrării stimulilor din appropriate to a certain situation without
mediu. Ea ştie să facă foarte bine asocierile şi needing to use a universal taxonomy, so that
regrupările proprii unei situaţii, fără a fi the abstract, constitutive symbols of the
necesar să recurgă la o taxinomie universală, representations based on the language and
astfel încât simbolurile abstracte, constitutive manipulated by cognitive processes are the
ale reprezentărilor pe baza limbajului şi projection in the human spirit of this
manipulate de procese cognitive, sunt apparently chaotic world. The spirit itself was
proiecţia în spiritul uman a acestei lumi born from chaos and the neuronal system, as a
aparent haotice. Spiritul însuşi s-a născut din headquarters of thinking, needs stimulation by
haos, iar sistemul neuronal, ca sediu al chaotic lack of poise in order to generate
gândirii, are nevoie de stimulare prin complex, convergent senses. Because what
dezechilibru haotic pentru a genera sensuri happens in the disputed “black box” are
complexe, convergente. Pentru că ceea ce se inseparable events that do not listen to the
întâmplă în atât de mult disputata „cutie classic rules specific to the cause-effect
neagră” sunt efectiv evenimente inseparabile correlations. The sizes that define them, far
care nu ascultă de regulile clasice specifice from varying in time in an absolutely aleatory
corelaţiilor cauză-efect. Mărimile care le way, appear to us as confined, governed by an
definesc, departe de a varia în timp, într-un order element named strange attractive

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
20
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

mod absolut aleatoriu, ne apar ca fiind feature3. On the other hand, none of the things
confinite, guvernate de un element de ordine that happen inside the neuronal system are
numit atractor straniu1. Pe de altă parte, nimic irrational, becoming comprehensible as a
din ceea ce se întâmplă în interiorul consequence of the unpredictable conjunction
sistemului neuronal nu este iraţional, of the different autonomous series of
devenind comprehensibil ca urmare a events/processes defined as strange attractive
conjuncţiei imprevizibile a diferitelor serii features. As a result, the learning is more
autonome de evenimente/procese definite ca efficient if it is helped to follow natural
atractor straniu. Drept urmare, învăţarea este processes much closer to the apparent chaotic
mai eficace dacă este ajutată să urmeze meaning of the things. As a consequence, the
procese naturale mult mai apropiate de sensul educational systems would prove to be much
aparent haotic al lucrurilor. În consecinţă, suppler and efficient if, instead of a uniform
sistemele de educaţie s-ar dovedi mult mai general “projection” (even with the
suple şi mai eficace dacă, în locul unei recommended decentralizing derogations, they
“proiectări” generale uniforme (chiar şi cu (pre-established) of the aberrant classifications
derogările descentralizatoare de rigoare and of the excessive analytic spirit would
recomandate, ele însele (prestabilite), al adopt models of instruction based on what the
clasificărilor aberante şi al spiritului excesiv new knowledge/action paradigms consider to
analitic ar adopta modele de instruire bazate be the chaos theory.
pe ceea ce noile paradigme ale Therefore, we think it is totally forced and,
cunoaşterii/acţiunii consideră a fi teoria after all, totally not productive to oppose the
haosului. natural chaos logic in order to control the
Ni se pare, prin urmare, cu totul forţat, şi, functioning of the most dynamic and complex
până la urmă, cu totul improductiv, a ne educational system just because of the fact that
opune logicii haosului natural, pentru a it does not work in a stable context with slow
controla funcţionarea celui mai dinamic şi chances liable to be preview, so to identify at
mai complex sistem educaţional care este the institutional level linear correlations
învăţământul, tocmai datorită faptului că el between causes and results. The time of the
nu funcţionează într-un context stabil cu classic education is linear, given the fact that
schimbări lente, susceptibile de a fi the instructive-educational models do not
previzualizate, şi deci de a identifica, la nivel consider the temporal fluctuations, the
instituţional, corelaţii liniare între cauze şi unpredictable effects and the complexity of the
rezultate. Timpul educaţiei clasice este linear, instruction processes. Is this where the
dat fiind că modelele instructiv-educative nu impossibility to conceive and accomplish
ţin seama de fluctuaţiile temporale, de certain predictable training/education systems
efectele imprevizibile şi complexitatea come from?
proceselor instruirii. Să rezulte, oare, de aici It can be partially true. But we cannot
imposibilitatea conceperii şi realizării unor contest the fact that adopting a uncontrolled
sisteme de instruire/educaţie predictibile ? dynamics that is implicitly high permeable to
În parte, poate fi un adevăr. Dar este new features, governed by another type of
incontestabil faptul că adoptarea unei strategies that should be built in the spirit of
dinamici ne-controlate, implicit, înalt chaos theory, could build the creative force
permeabilă la nou, guvernată de un alt tip de needed in order to respond to the huge need of
strategii, care să fie construite în spiritul flexibility and innovation of the modern
teoriei haosului, ar putea constitui forţa systems of training and education. The
creativă necesară pentru a răspunde uriaşei organization of the training processes based on
nevoii de flexibilitate şi inovare a sistemelor the chaos theory changes the perspective of
de instruire şi educaţie moderne. Organizarea the needs of the modern educational

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
21
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

proceselor instruirii pe fondul teoriei haosului institutions and brings essential changes at the
modifică perspectiva sub care sunt înţelese level of the managerial thinking. We should
nevoile instituţiilor educaţionale moderne şi think about projecting training systems with a
aduce schimbări de esenţă la nivelul gândirii reduced number of freedom degrees that
manageriale. Se pune problema de a proiecta should be much more easy to define, whose
sisteme de instruire cu un număr redus de behaviour, even apparently messy, is regulated
grade de libertate, mult mai uşor de definit, al by this “strange attractive feature” that
căror comportament, deşi în aparenţă explains actually the functioning of the
dezordonat, este reglat de acest “atractor “determinist chaos” in education. Such a type
straniu”, care explică, în fond, funcţionarea of educational management should position
“haosul determinist“ în educaţie. Un atare education in the centre of all the future
gen de management educaţional ar poziţiona construction strategies.
educaţia în centrul tuturor strategiilor de
construcţie a viitorului. 4. For a Education that Connects in a
Fractal Manner Life, Matter and
4. Pentru o educaţie ce leagă fractal Consciousness
viaţa, materia şi conştiinţa
The knowledge of organizing the ideas,
Ştiinţa de a organiza ideile, elementele the knowledge elements, the attempt to be
cunoaşterii, încercarea de a fi fidel loyal to the complexity may be the great
complexităţii pot fi marile provocări ale challenges of this last century. Because as the
acestui din urmă secol. Pentru că tot astfel fractal image is auto-generated progressively
cum imaginea fractală se autoge-nerează by successive iterations, having at its origins a
progresiv prin iteraţii succesive, având la simple equation, the equation based on the
origine o ecuaţie simplă, educaţia bazată pe chaos logic and the complexity intelligence
logica haosului şi inteligenţa complexităţii va should help the ones who learn to build
trebui să-i ajute pe cei ce învaţă în a construi relationships between different epistemic
relaţii între diferitele niveluri epistemice levels bringing several disciplines in the same
aducând mai multe discipline în acelaşi space in order to set free the knowledge from
spaţiu, pentru a elibera astfel cunoaşterea din its known borders.
graniţele ei ştiute. The education thought in a fractal
Educaţia gândită fractal 2 stimulează manner4 stimulates the operatory functions,
funcţiile operatorii, elementele the complexity elements, offering key-
complexificării, oferind concepte-cheie, concepts, algorithmic schemes, action patterns
scheme algoritmice, pattern-uri de acţiune etc. The teaching/learning will be interested
ş.a.m.d. Predarea/învăţarea se va interesa nu not so much in contents (declarative
atât de conţinuturi (cunoştinţe declarative), knowledge), but mostly in methods and
cât mai ales de metode şi proceduri de procedures of learning (meta-cognitive
învăţare (cunoştinţe metacognitive). O dată knowledge). At the same time with the data
cu avalanşa de date, disponibilă pe marile avalanche that was available on the great
rute ale infomaţiei este în curs de a se impune routes of information, we are about to impose
o nouă ştiinţă a documentării/instruirii care să a new science of documenting/training that
permită nu atât acumularea indistinctă, cât could allow not so much the non-different
mai ales identificarea informaţiei viabile. accumulation, but especially the identification
Concepută ca o nouă metodologie of the valid information.
integrativă, paradigma transversalităţii oferă Conceived as a new integrative
celor ce învaţă instrumentele necesare pentru methodology, the transversality paradigm
a interpreta realitatea ca sistem logic de offers to the ones that learn the tools needed in

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
22
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

semnificaţii, încurajându-i să descopere, într- order to interpret reality as a logic


un context semnificativ pentru ei, ordinea significations system, encouraging them to
implicită ascunsă în profunzimile realului, discover, in a context significant to them, the
real înţeles, în sensul teoriei cuantice, ca implicit order hidden in the deepness of
sumă de interacţiuni vehicualte de entităţi reality, really understood, in sense of the
mediatoare. Trebuind, de exemplu, să quantum theory, as a sum of interactions
abordeze concepte de intergraniţă, ei se pot spread by mediating entities. For example, by
folosi de noţiunile dobândite în cadrul tuturor being forced to approach inter-border
materiilor şcolare. Explorarea, analiza şi concepts, they may use the notions gained in
prezentarea informaţiei nu mai sunt ţinute de frame of all the school matters. Exploring,
barierele impuse disciplinelor tradiţionale analysing and presenting the information are
fragmentate, ineficiente în a surprinde, not kept anymore from the borders imposed to
dincolo de o ordine discontinuă a the fragmented traditional disciplines
fenomenelor, ordinea profundă subiacentă, inefficient in surprising, beyond a
guvernând evoluţia realului. Demersul discontinuous order of the phenomena, a deep
transversal, fără a minimaliza rolul subjacent order, governing the evolution of
disciplinelor, oferă, dimpotrivă, subiectului reality. The transversal approach, without
(lucru absolut cardinal) percepţia holotropică minimising the disciplines role, offers, on the
a universului ca manifestare a unui act de contrary, to the subject (an absolute cardinal
conştiinţă trancendentă. Pentru că, în absenţa fact) the holotropic perception of the universe
acestei conştiinţe care să mărturisească, prin as a manifestation of a transcendent
intermediul subiectului, despre ea însuşi, consciousness act. Because, in the absence of
Fiinţa însăşi este contestată. Este ceea ce this consciousness that should confess by
conferă un rost existenţial învăţării, în sensul means of the subject about itself. The being
în care o alchimie misterioasă face ca fiecare itself is contested. It is what confers an
conştiinţă reflexivă să devină părtaşă la existential role to learning, meaning that a
chipul totalităţii transcendente, aşa cum mysterious alchemy makes each reflexive
aceasta din urmă le reflectă pe toate. Spiritul consciousness a part of the transcendent
nostru vine din profunzimi, situate mult totality, as the last one reflects all of them. Our
dincolo de conştiinţa personală. Cu cât spirit comes from the deepness placed beyond
subiectul cunoscător pătrunde mai adânc în the personal consciousness. The more the
miezul interconexiunilor, cu atât se pro-duce knowing subject gets into the middle of the
apropierea lui de fundamentul universal care interconnections, the more its closeness to the
leagă, fractal, viaţa, materia şi conştiinţa. universal fundament that connects in a fractal
Realul este, potrivit teoriei cuantice, un manner life, matter and consciousness is
ansamblu indivizibil unde totul este produced. Actually, according to a quantum
relaţie/interconexiune, încât putem spune, theory, reality means an indivisible ensemble
asemenea lui Pearce, că „spiritul uman where everything is
reflectă un univers care reflectă spiritul”. relationship/interconnection so that we may
Fiindcă nimic din ceea ce putem percepe în say, just like Pearce, that “the human spirit
acest fel nu este eminamente „real”, în sensul reflects a universe that reflects the spirit”.
vulgar conferit acestui cuvânt. Este ca şi cum Because nothing that we can perceive like that
ne-am trezi în inima unei iluzii, care ne is eminently “real” in the vulgar meaning of
înconjoară cu un imens cortegiu de aparenţe this word. It is like we would get up in the
şi pe care, în mod aproape inconştient, le heart of an illusion that surrounds us with an
identificăm, în mod eronat, cu realitatea, ca immense cortege of appearance that we
urmare a unor sistematice deformări induse unconsciously identify mistakenly with reality,
de o incontinentă instruire monodisiciplinară. as a result of certain systematic deformations

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
23
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

Toate prejudecăţile legate de spaţiu, de timp, induced by an incontinent mono-disciplinary


de localizarea obiectelor, de cauzalitatea training. All the prejudices related to space,
evenimentelor, tot ceea ce gândim despre time, localizing objects, events causality,
caracterul separabil al lucrurile existente în everything we think about the separable
univers, toate acestea şi multe altele ne apar feature of the things that exist in the universe,
(dacă nu cumva şi sunt) ca o continuă all of these and many others seem to be
halucinţie. O realitate stranie, profundă, se (maybe they really are) a continue
ascunde sub aceste aparenţe, ca o uriaşă, hallucination. A strange, deep reality hides
invizibilă ţesătură cosmică, cu totul altceva under these appearances, like a huge, invisible
decât clasicul concept de materie, de fapt o cosmic tissue, totally different from the classic
vastă gândire, pe care, iată, după mai bine de concept of matter, actually a vast thinking that
o jumătate de secol, ştiinţele, deopotrivă cu after more than half a century the sciences, the
artele şi miturile moderne, încep să o arts and the modern myths start to understand
înţeleagă şi ne invită la un nou gen de and invite us to a new kind of reflection
reflecţie, altul decât cel con-sacrat prin different from the one consecrated by
tradiţie. Realitatea observabilă, deopotrivă cu tradition. The noticeable reality and also its
reflexele ei în conştiinţa noastră, nu este decât reflexes in our consciousness is only an
un ansamblu de câmpuri şi interconexiuni. ensemble of fields and interconnections. This
Această ordine subiacentă a realului, de unde subjacent order of reality, from where results
rezultă tot ceea ce perecepem, la limita everything we perceive at the sense border is,
simţurilor, nu este, în ultimă instanţă, decât in the last instance, only the manifestation of
manifestarea unui „invariant global de an “invariant global of symmetry”, as it was
simetrie”, cum atât de concis l-au denumit precisely called by the physicians. The
fizicienii, Educaţia gândită fractal stimulează education though in a fractal manner
funcţiile operatorii, elementele stimulates the operatory functions, the
complexificării, oferind concepte-cheie, complexity elements offering key-concepts,
scheme algo-ritmice, pattern-uri de acţiune algorithmic schemes, action patterns etc.
ş.a.m.d. Predarea/învăţarea se va interesa nu Teaching/learning will represent an interest
atât de conţinuturi (cunoştinţe declarative), not only for the contents (declarative
cât mai ales de metode şi proceduri de knowledge), but mostly on method and
învăţare (cunoştinţe metacognitive). O dată procedures of learning (meta-cognitive
cu avalanşa de date, disponibilă pe marile knowledge). At the same time with the data
rute ale infomaţiei, se impune o nouă ştiinţă a avalanche that was available on the great
documentării/ instruirii care să permită nu routes of information, we are about to impose
atât acumularea indistinctă, cât mai ales a new science of documenting/training that
identificarea informaţiei viabile. could allow not so much the non-different
Opacitatea la valoare şi absenţa accumulation, but especially the identification
spiritului critic, care obstruează of the valid information.
(inter)conexiunile productive, vor fi, The opacity to value and the absence
probabil, obstacolele cele mai greu de of the critical spirit that obstructs the
escaladat într-o vreme în care tot ceea ce a productive (inter)connections will probably be
conceput ingeniozitatea minţii omeneşti va fi the most hard to climb obstacles in a time
mai devreme sau mai târziu accesibil pe when everything conceived by the creativity of
ecran, iar formatul (mega)hipertext, the human mind will be sooner or later
modalitatea susceptibilă de a deveni în timp o accessible on the screen and the
necesitate. Organizarea şi ierarhizarea (mega)hypertext format, the way liable to
datelor, într-o concepţie optimă, suficient de become in time a necessity. Organizing and
intuitivă şi ergonomică, care să-i permită ranking the data in an optimal, intuitive

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
24
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

utilizatorului-elev accesul rapid la informaţia enough and ergonomic conception that would
semnificativă, se vor dovedi, în acest caz allow the pupil-user to have quick access to
obiective majore. Tot astfel cum, noile the significant information will prove to be
practici de lectură vor obliga pedagogia major objectives in this case. In the same way
lecturii să producă noi strategii de consum as the new lecture practises will force the
cultural de natură să prevină efectele lecture pedagogy to produce new strategies of
destructurante (provocate fie de impunerea cultural consume liable to prevent the
unui model cultural unic prin alienare, destructing effects (provoked either by
depersonalizare şi omogenizarea stilurilor de imposing a unique cultural mode by
gândire, fie de abandonarea reperajului alienating, depersonalization and
comun şi exacerbarea identităţii), dar şi să homogenizing the styles of thinking, or by
stimuleze instituirea unui nou mod de leaving the common spotting and exacerbating
comunicare, de con-strucţie colectivă a the identity), but also to stimulate the
cunoaşterii, prin schimbul de informaţii, de institution of a new way of communication,
experienţă şi expertiză (Ann Goldgar, 1995). collective construction of knowledge, by
Nu se pune problema de a sancţiona exchange of information, experience and
tehnologiile hipertextuale, care impun o expertise (Ann Goldgar, 1995). We are not
lectură interactivă, inhibând inerţiile textului talking about sanctioning the hyper-textual
tradiţional, ci dimpotrivă, de a învăţa şi a-i technologies that impose an interactive lecture,
ajuta pe cei ce învaţă să le stă-pânească, inhibiting the inertias of the traditional text
pentru a preîntâmpina primejdia evazionistă, but, on the contrary, to learn and to help the
substituirea realului cu fantasmele unei lumi ones who learn to dominate them in order to
himerice, asimilarea la întâmplare a prevent the absentee danger, the substitution
informaţiei (efectul „autodidactului” lui of reality with the ghosts of a chimerical
Sartre), informaţia-drog, xenofilică şi snoabă world, assimilating at random the information
etc, tot atâtea „cântece de sirenă” care adorm (Sartre’s “autodidact” effect), the xenophile,
vigilenţa şi anihilează spiritul creativ. snob drug-information etc, the same number
Posibilităţile de derivă ale lecturii în modul of “mermaid songs” that put vigilance to sleep
hipertext sunt, cum se vede, la fel de and annihilate the creative spirit. The deriving
numeroase ca şi avantajele pe care ni le oferă. possibilities of the lecture in the hyper-text
Pentru că, într-o civilizaţie în care ecranul way are, as it is seen, as numerous as the
interconectează sute de milioane de oameni advantages it offers us. Because, in a
într-o vastă reţea neuronală, inconfortul de civilization where the screen interconnects
lectură generat de absenţa expertizei lecturii hundreds of millions of people in a vast
virtuale conduce la frustrare şi irosirea inutilă neuronal network, the lecture discomfort
a resurselor de timp şi intelectuale. generated by the absence of the expertise of
Prin urmare, nu întâmplător se the virtual lecture leads to frustration and
vorbeşte, în prezent, şi se va vorbi, cu atât useless waste of the intellectual and time
mai mult, în viitor despre necesitatea unei resources.
educaţii în timp fractal, ca o replică fermă As a consequence, nowadays, we do
îndreptată împotriva unui învăţământ strict not talk and will not talk in future randomly
programat, divizat temporal, pe discipline şi about the necessity of an education in fractal
niveluri de şcolaritate, incompatibil cu time, as a firm line directed against a strictly
abordările de tip sistemic, inter şi programmed, timely divided on disciplines
transdisciplinar, în genere bazate pe and school levels educational system that is
complexitate şi logica haosului. incompatible with the systemic, inter and
trans-disciplinary approaches generally based
on complexity and on chaos logic.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
25
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe ale Educaţiei, Nr. 2/2010

1
Atractorul straniu (strange atractor) este o figură definind ansamblul traiectoriilor unui sistem supus unei mişcări haotice,
învederând o ordine ascunsă, subiacentă, un “spaţiu de faze” în haosul determinist (non-aleatoriu). El posedă o structură
fractală, invariabilă, indiferent de scara la care este privit. Termenul a fost, probabil, utilizat pentru prima dată într-un articol
intitulat On the nature of turbulence, semnat de David Ruelle şi Floris Takens. În prezent, există perspective promiţătoare
privind posibilitatea simulării activităţii neuro-dinamice a creierului uman, pornind de la noi ipoteze vizând teoria haosului şi
fractalii. Există convingerea că pot fi, astfel, simulate, prognosticate şi influenţate, de o altă manieră, actele de gândire,
procesele psihologice complexe şi, bineînţeles, sporite şansele educaţiei.
2
Termenul „fractal” (din lat. fractus > ceea ce este spart, rupt, fracturat) a fost inventat de matematicianul B. Mandelbrot (The Fractal
Geometry of Nature. W. H. Freeman and Company, 1982) pentru a desemna un tip de obiecte definite ca iregulate, diferite de figurile
euclidiene precum dreapta sau cercul. Geometria fractală este, în fapt, o teorie abstractă. Un fractal conţine, la diferite niveluri, motivul unei
forme ori funcţii, al unei entităţi date. Acest motiv recurent în interiorul unităţilor mai mici, reproduce motivul unităţii de ansamblu. Fractalii
ajută la reprezentarea de obiecte naturale com-plexe : munţi, nori, linii de coastă fulgere, conglomerate galactice ş.a. Tot astfel, fractalii
intervin în cadrul teoriei haosului determinist cu aplicaţii în diverse domenii, între care şi educaţia în sensul în care fenomene de genul
dinamicii educaţiei pot fi descrise printr-o figură fractală. În demersul nostru, conceptul de „fractal” este folosit nu atât în accepţiunea sa
mate-matică, cât mai ales în sens metaforico-filozofic
3
The strange attractive feature is a figure that defines the ensemble of the trajectories of a system liable to a chaotic
movement, proving a hidden, subjacent order, a “phases space” in the determinist (non-aleatory) space. It owns a fractal,
invariable structure, no matter the scale we regard it. The term was used probably for the first time in an article named On the
nature of turbulence, signed by David Ruelle and Floris Takens. Nowadays, there are promising perspectives regarding the
possibility to simulate the neuro-dynamic activity of the human brain, starting from new hypotheses related to the chaos
theory and to fractals. There is the belief that we may be able to simulate, foresee and influence thus in another manner the
acts of thinking, complex psychological processes and, of course, to increase the education chances.
4
The “fractal” term (from lat. fractus > that is broken, fractured) was invented by the mathematician B. Mandelbrot (The Fractal
Geometry of Nature. W. H. Freeman and Company, 1982) in order to assign a type of objects defined as irregular, different from the
Euclidian figures such as the straight line or the circle. Fractal geometry is actually an abstract theory. A fractal contains, at different levels,
the reason of a shape or function, of a given entity. This recurrent reason inside the smaller unities reproduces the reason of the ensemble
unity. The fractals help the representation of complex natural objects: mountains, clouds, lightening lines, galactic conglomerates etc. In the
same way, the fractals interfere in frame of the determinist chaos theory having applications in different fields, between which there is also
the education, meaning that phenomena such as the education dynamics may be described by a fractal figure. In our approach, the “fractal”
concept is used not so much in its mathematical acceptation, but mostly in a metaphoric-philosophic meaning.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Education Sciences Series, Issue 2/2010
26