Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid de Comunicare Si Discurs Public PDF
Ghid de Comunicare Si Discurs Public PDF
GHID
de
COMUNICARE
www.practica-ta.ro
ȘI DISCURS PUBLIC
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
003
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Andreea Dobre
Victor Dragoș
Andreea Georgescu
Laurențiu Georgescu
Cristian Panțir
Elena Pârvan
Alexandra Petcu
Vlad Petcu
Carmen Proteasa
Roxana Radosav
Robert Santa
Oana Țerbea
de
COMUNICARE
ȘI DISCURS PUBLIC
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Cuprins
2
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
3
www.practica-ta.ro Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
CAPITOLUL I
4
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Suntem în fața unei întrebări la care cu siguranță fiecare dintre noi are o
variantă de răspuns, mai simplă sau mai complexă. Câteva aspecte generale cu
privire la comunicare sunt detaliate în cele ce urmează, considerându-le o bază
de pornire pentru ceea ce va detalia această publicație în continuare:
• Comunicarea este elementară pentru a putea interacționa cu toți cei
care ne înconjoară;
• Este o acțiune familiară nouă tuturor, știm cum se face în mod instinctiv,
iar cu timpul trebuie doar să învățăm să rafinăm modul în care comunicăm
– vestea bună este că aceasta este o abilitate care se poate învăța și
perfecționa încontinuu;
• Comunicăm în fiecare fracțiune de secundă, printr-un clipit mai prelung,
o tresărire a unui mușchi, o tonalitate mai gravă, o exclamație, simple
cuvinte rostite, modul în care ne jucăm cu telefonul sau cheile mașinii,
locul pe care îl alegem atunci când intrăm într-o încăpere, modul în care
www.practica-ta.ro
zâmbim din priviri etc.
5
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
conversației?
• Ritmul vorbirii a fost unul echilibrat, sau s-a vorbit prea lent/rapid pentru
cum aș fi preferat?
• Care este reacția corpului meu atunci când sunt în situația de a vorbi?
• Cât de frecvent am reușit să mențin contactul vizual cu partenerul de
comunicare?
• La ce distanță m-am poziționat față de interlocutor?
Acestea sunt doar câteva întrebări care ne pot ajuta să realizăm în ce mod
comunicăm cu adevărat. Nu este suficient ca două persoane să stea față în față și
să emită mesaje pentru ca această comunicare să fie catalogată drept eficientă.
De aceea vă propunem ca în continuare să parcurgem câteva precondiții ale
unei comunicări eficiente:
• Intenția emițătorului de a transmite un mesaj;
• Interesul receptorului pentru mesaj, sau cel puțin interesul pentru
emițător;
• Existența unui limbaj comun între cei doi.
• Suplimentar, considerăm că există anumite condiții suplimentare,
opționale, care ar prilejui o bună comunicare, dar fără de care,
comunicarea tot poate exista și tot poate fi una eficientă, cu puțin mai
mult efort din partea celor implicați:
• Existența unei relații de bună înțelegere între emițător și receptor –
această relație este relativă, dat fiind că multe situații de comunicare
se stabilesc între persoane necunoscute, între care poate exista de cele
6
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Pentru o imagine ceva mai clară și mai grafică asupra comunicării, de-a lungul
timpului au fost reprezentate scheme care au încercat să rezume cât mai fidel
toate elementele care sunt implicate în procesele de comunicare. Bazându-
www.practica-ta.ro
ne pe numeroasele moduri în care am abordat această secțiune în cadrul
trainingurilor, considerăm că cel mai simplu, dar totodată cuprinzător model al
schemei de comunicare ar fi următorul:
7
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
8
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
CAPITOLUL II
9
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Empatie
În momentul în care comunicăm, pentru a putea stimula conversația și dialogul,
este foarte important să fim capabili de a crea o punte comună cu partenerii.
Aceasta se construiește pas cu pas, încercând să îi înțelegem pe ceilalți, să ne
poziționăm în locul lor și să anticipăm modul în care aceștia se raportează la
ceea ce îi înconjoară, inclusiv modul în care se raportează la persoana noastră.
În acest mod, vom reuși mult mai ușor să anticipăm ce își doresc aceștia să
audă, ce le poate genera interes și motivație, vom înțelege modul subiectiv în
care percep lumea și criteriile pe baza cărora aceștia își exprimă judecata.
www.practica-ta.ro
Din nou, acestea sunt doar câteva întrebări menite să vă orienteze în direcția
empatiei, în direcția în care manifestăm mult mai multă toleranță față de
ceilalți doar pentru că îi înțelegem.
10
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
când vine vorba de empatie, manifestare căreia i-a fost acordat de către
cercetători numele de EBB – egocentricity bias in the emotional domain. În
limba română, aceasta a fost tradusă ca fiind părtinire egocentrică în domeniul
emoțional, și pornește de la descoperirea unei zone din creier responsabile
de dozarea nivelului de empatie. În urma cercetărilor a rezultat că atunci când
sentimentele tale sunt diferite de cele ale interlocutorului, apare tendința de
a îi atribui și partenerului sentimentele tale, chiar dacă sentimentele lui sunt
chiar contrare. De analizarea sentimentelor este responsabilă o zonă situată
în apropiere de mijlocul creierului, regiune numită gyrus supramarginal drept.
Această zonă rămâne liniștită atunci când analizăm sentimente concordante
de tip „eu sunt bine, și tu ești bine”, dar devine activă dovedind solicitare
suplimentară atunci când judecăm sentimente discordante de tip „eu sunt
bine, tu nu” (www.descopera.ro, 2013).
Ascultare
Ascultarea este din nou un proces pe care, teoretic, îl stăpânim cu toții. Știm să
comunicăm, știm să ascultăm – oricine știe asta, ar spune mulți dintre noi. Cu
11
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
toate acestea, analizând doar câteva discuții aleatorii din casă, de la locul de
muncă, de la TV, realizăm faptul că avem nevoie de mult exercițiu pentru a fi cu
adevărat buni ascultători.
Altfel spus, puțin mai tehnic, a asculta nu înseamnă doar a recepționa sunetele
din mediul înconjurător, ci presupune inclusiv procesul de decodificare pe
care receptorul îl realiza și în schema de mai sus: mesajul este recepționat,
decodificat, sensul este reinterpretat din perspectiva propriilor valori ale
receptorului, respectiv este integrat în propriul sistem de gândire.
Obiceiul de a asculta este deseori întrerupt din diverse cauze, precum: atenția
www.practica-ta.ro
www.practica-ta.ro
același timp concentrată. Nu este cazul să tranformăm ascultarea într-un
teatru vesel, ci mai degrabă într-o situație de confort comunicațional și
emoțional.
• Dovedește interes partenerului prin transmiterea unui limbaj verbal
concordant: poți încerca să parafrazezi punctele sale de vedere pentru a
verifica dacă ai înțeles corect mesajul, dovedește faptul că empatizezi cu
interlocutorul („Înțeleg că nu ți-a fost ușor...”), dar în același timp încearcă
să prezinți punctul tău de vedere într-un mod care permite dialogului să
continue politicos.
Feedback
Așa cum deja am observat și în schema comunicării de mai sus, feedback-ului
îi este acordat un rol foarte important în comunicare, fiind tratat la egalitate
cu mesajul care de fapt inițiază comunicarea în sine. Acest lucru se datorează
faptului că orice mesaj este necesar să fie urmat de un răspuns, sau altfel nu se
va cunoaște impactul pe care mesajul inițial l-a avut.
Desigur, dacă ne gândim mai bine, acesta ar fi un posibil „attention getter” util
unui vorbitor, în cazul în care intenționează să atragă simpatia celorlalți prin
14
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Acest tip de feedback este cel care este solicitat de regulă de vorbitor, dorind
ca la finalul prezentării discursului său să afle punctul de vedere al audienței
cu privire la cele expuse anterior. Feedback-ul va fi preponderent unul verbal,
presupunând fie adresarea de întrebări de clarificare a sensului mesajului, fie
adresarea unui punct de vedere personal.
www.practica-ta.ro
Cum se oferă feedback și cum se reacționează la feedback?
Pentru a oferi feedback, este bine să se țină cont de următoarele aspecte:
• Feedback-ul are un rol constructiv, are scopul de a aduce recomandări,
îmbunătățiri pentru a crește performanța.
• Feedback-ul este departe de a fi o critică sau o ceartă, de aceea necesită
foarte multă atenție privind modul în care va fi formulat.
• Feedback-ul este unul subiectiv, în funcție de persoana care îl oferă. De
aceea, el nu va fi considerat drept o judecată de valoare, ci va fi o părere
personală, care nu vizează persoana căreia îi este oferit, ci poate viza o
acțiune a acelei persoane (se aplică principiul „Nu atacăm persoana, dar
îmbunătățim ideea”).
• Feedback-ul va fi formulat la persoana I, singular, sub forma „Personal
consider că această dispută ar fi putut fi evitată dacă argumentele ar fi
fost reformulate astfel încât să nu fie nimeni jignit.”
• Feedback-ul va fi formulat la momentul potrivit, pe principiul „Bate
fierul cât e cald”. În momentul în care simți nevoia să oferi un feedback
cuiva, este de preferat ca exact atunci să îi și transmiți punctul tău de
vedere. Cu cât trece mai mult timp, amintirea lucrurilor făcute se șterge,
memoria nu va mai fi foarte fidelă, iar impactul feedback-ului nu va mai fi
la fel de mare. În plus, mai există riscul ca în timpul care trece, frustrarea
lucrurilor nediscutate să afecteze relația între cele două persoane, cum
este de exemplu situația unor colegi de la locul de muncă care amână
15
www.practica-ta.ro Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
16
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
întregi, se va recomanda transmiterea generală a feedback-ului în plen,
de față cu toată lumea, respectiv păstrarea anumitor elemente pentru
o discuție privată cu fiecare membru, în care pot fi detaliate anumite
particularități ale performanței fiecăruia.
• Feedback-ul pozitiv se oferă în public, feedback-ul negativ în particular.
Aceasta este o regulă generală, care însă considerăm că trebuie adaptată
contextului. Echipa de lucru are nevoie să înțeleagă faptul că sunt vizibile
atât progresele, cât și greșelile tuturor. De aceea un feedback exclusiv
pozitiv în public ar putea genera frustrări, chiar dacă în particular fiecare
persoană va primi și un feedback negativ. Recomandăm deci ca feedback-
ul general oferit în plen să fie unul echilibrat, care va conține remarci
pozitive și negative aplicabile la nivelul întregii echipe, urmând ca în
particular să se detalieze aspectele definitorii pentru prestația individuală
a membrilor.
18
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Știm cu toții faptul că modul în care ceilalți ne percep are mare legătură cu modul
în care noi ne percepem, pentru că aceea este imaginea pe care o creăm lumii
din jurul nostru. Ne prezentăm oamenilor prin a le spune numele nostru, câte
ceva despre pasiunile pe care le avem și studiile pe care le-am urmat, începem
să povestim experiențe inedite din viața personală sau profesională, cu scopul
de a ne lăsa cunoscuți de ceilalți și de a contura un portret al personalității
noastre în fața celorlalți. Portretul poate fi unul foarte vag schițat, cu linii
simple și ușoare ale unui creion care abia a atins hârtia, sau poate fi un portret
care are contururi puternice, cu linii pline de personalitate și culori intense. O
stimă de sine ridicată are foarte mult de spus în acest context, pentru că va da
personalitate acestui portret și va determina modul în care ceilalți ne percep.
www.practica-ta.ro
Dacă nu ne-ar păsa deloc, nu ne-am conforma niciuneia din rigorile impuse de
societate, am face cu siguranță doar lucrurile care ne sunt nouă confortabile,
fără prea multă atenție la ce este bine și ce nu. Maslow prezenta în celebra
piramidă care ierarhizează nevoile umane nevoia de iubire, familie, prietenie,
apartenență la grup, socializare, integrare. Cu toții resimțim această nevoie și
fiecare decide cum dorește să se raporteze la aceasta. Însă în toată această
ecuație, elementul cel mai important este comunicarea, care poate facilita sau
îngreuna integrarea în diverse medii sociale.
Așadar, cel mai mare cadou pe care ni-l putem face nouă și celorlalți în fiecare
zi sunt cadourile imateriale, sunt gesturile și cuvintele frumoase pe care
ne face bine să le oferim și să le primim. Cadourile sunt diverse și potrivite
tuturor gusturilor: un zâmbet atunci când răspunzi la telefon, o voce plăcută,
un compliment, atenție la zile de naștere și zile onomastice. Acestora li se
adaugă bineînțeles capacitatea de a informa persoanele din jurul tău cu privire
la lucrurile care te supără sau te deranjează din comportamentul lor, într-un
mod constructiv. Iar acum, că tot am ajuns la acest capitol, te invităm să faci
un exercițiu. Încearcă de acum încolo, ca de fiecare dată când simți nevoia
să îi critici pe ceilalți, să te gândești cum ți-ar plăcea ție să ți se transmită
acel lucru. Tu cum ai vrea să fii criticat, ce cuvinte ai folosi? Experiența ne-a
demonstrat până acum că atunci când empatizezi cu adevărat cu persoana pe
care intenționezi să o critici, vei reuși de fapt să îi oferi un feedback nedureros,
dar mult mai eficient și care salvează interacțiunea socială viitoare dintre voi.
19
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Sigur, există numeroase forme în care pot fi transmise aceste păreri, dar
important este ca tu să îi tratezi pe ceilalți așa cum ai vrea și tu să fii tratat. În
situația de mai sus, nu îți dorești să ți se reamintească penibilul situației, ci doar
poate să o tratezi cu lejeritate, să atragi atenția asupra necesității de a nu mai
repeta aceeași greșeală și de a face un plan de acțiune pentru viitoarele situații
similare.
20
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
când vreți să vă amintiți, vouă și celorlalți, complexitatea personalității și a
aspectelor care influențează modul în care voi vă raportați la ceilalți, respectiv
interacționați cu ei. Să nu uităm că persoanele introvertite, anxioase și
nemotivate vor avea probabil nevoie să lucreze treptat la fiecare dintre aceste
nivele pentru a putea dobândi deschiderea și puterea adaptativă necesară
interacțiunilor sociale.
21
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Atunci când vorbim despre stiluri de comunicare, cel mai des sunt discutate
cele trei tipuri de comunicatori:
Tipul pasiv
www.practica-ta.ro
Acest gen de comunicator este unul care se subestimează, care are mai multă
încredere în ceilalți decât în el și care încearcă mereu să evite conflictele. Deși
pe termen scurt, acest gen de persoană poate părea că aduce un beneficiu
echipei din care face parte (oferindu-le celorlalți șansa de a se exprima), pe
termen lung el va acumula frustrări și va avea o stimă de sine scăzută, iar ceilalți
nu îl vor lua în considerare ca fiind un partener de comunicare valabil.
Tipul agresiv
Tipul agresiv este opusul celui pasiv, este foarte concentrat pe propria persoană
și are tendința de a monopoliza conversațiile având mai multă încredere în
părerile sale decât în posibilele contribuții pozitive ale celorlalți. Pe termen
lung, un asemenea tip de comunicator va crea frustrări în echipă și nemulțumiri
datorită implicării inegale în sarcini și însușirea meritelor.
Tipul asertiv
Acest tip de comunicator este cel care spre care ar trebui să tindem cu toții,
el echilibrând avantajos beneficiile tipului pasiv și ale celui agresiv. Este un
comunicator cu personalitate, care dorește să își exprime punctele de vedere
fără, însă, ca acest lucru să însemne urmărirea unui câștig personal, cum se
întâmplă în cazul tipului agresiv. Este o persoană cu respect pentru ceilalți care
are principala calitate de a dovedi multă inteligență emoțională. Nu este un
„Yes man”, nu acceptă orice i se propune, dar când refuză, știe să o facă într-un
mod diplomatic și politicos, cu atenție la a își respecta propria demnitate și pe
a celorlalți.
22
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
23
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Acest gen de persoană este bine să fie tratată cu răbdare, sau cel puțin
într-o primă fază. Cu politețe, vei asculta punctul de vedere și vei încerca să
fii echilibrat în intervențiile tale, nu are rost să îl răsplătești în același mod –
veți ajunge să vorbiți deodată, iar comunicarea va fi departe de a mai fi una
armonioasă. În cazul în care simți că nu reușești să câștigi și tu timp de vorbire
în conversație, sinceritatea va fi cea mai bună soluție: „Nu vă supărați, apreciez
în mod deosebit experiența dvs, dar aș vrea să ne permiteți tuturor să ne
exprimăm punctul de vedere cu privire la acest subiect. Sunt sigur că veți găsi
și dvs. lucruri cel puțin la fel de interesante de aflat de la noi, precum am aflat
și noi deja de la dvs.”
Tipul cameleonic
Adaptarea este o calitate esențială în comunicare și este recunoscută pentru
faptul că aduce multe avantaje. Persoana cu bune abilități de adaptare este
cea care se integrează foarte ușor în orice mediu, în special datorită faptului
că reușește să copieze, conștient sau nu, comportamentul celuilalt și modul de
comunicare al acestuia.
24
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
încrederea oamenilor atunci când aceștia percep asemănările dintre voi, iar
acest lucru se induce în mod subconștient prin utilizarea unui limbaj nonverbal
similar. Când recunoști o asemenea persoană, nu este cazul să o tratezi într-
un fel anume. Bucură-te de accidentalele voastre sincronizări gestuale, ele
dovedesc dorința de a fi pe aceeași lungime de undă.
www.practica-ta.ro
Acceptă persoanele din jurul tău așa cum sunt și încearcă să vezi părțile bune
din care ai de învățat.
În cazul în care sesizați că aveți de-a face cu o persoană care își asumă poate
puțin prea des tipologia conversațională a adevărurilor universale, luați în
considerare faptul că poate fi o persoană timidă, sau care pur și simplu nu a
apucat să își formeze un punct de vedere cu privire la subiectul discutat. În
acest sens, este recomandat să dovediți interes pentru a auzi punctul său de
vedere, prin a îl încuraja subtil să preia inițiativa asupra subiectului.
Tipul dominator
Această tipologie conversațională are în vedere persoanele care au tendințe
agresive în comunicare, îi limitează și constrâng pe ceilalți. Pot fi genul de
persoane care să încerce să te determine să crezi și acționezi ca ei, încearcă să
exercite un soi de manipulare conștientă sau nu.
26
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
CAPITOLUL III
www.practica-ta.ro
27
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Comunicare verbală
Acest tip de comunicare este cel mai cunoscut și recunoscut, fiind vorba
de transmiterea de mesaje prin cuvinte. Comunicarea verbală poate fi o
comunicare orală (atunci când mesajele se transmit prin intermediul aerului,
care devine canal de transmitere a cuvintelor) și o comunicare scrisă (atunci
când mesajele se transmit printr-un suport scris, format fizic sau electronic).
Desigur, pentru transmiterea acestor mesaje prin cuvinte este necesar un
cod lingvistic, prin care cuvintele să fie transpuse într-o limbă și într-un limbaj
cunoscut tuturor celor implicați în comunicare.
Puterea cuvintelor este una foarte mare, ele pot avea un impact major asupra
celor care comunică, pot stârni sentimente puternice sau pot fi simple relatări
www.practica-ta.ro
Cel mai potrivit stil de comunicare verbală în cazul tău trebuie să țină cont de
următoarele aspecte:
• Cum te simți cel mai confortabil să vorbești?
Încearcă să identifici care este cel mai confortabil stil de comunicare –
acela va fi și cel mai potrivit stil de abordat de către tine în majoritatea
situațiilor, indiferent de formalismul situației. Va fi apropiat de stilul pe
care îl abordezi atunci când vorbești acasă sau cu prietenii, un stil care te
caracterizează pentru că ești stăpân pe el, te face să te simți natural, fără
a trebui să afișezi o mască sau a îți controla pornirile instinctive. Dacă te
simți confortabil să adopți un stil belestristic la o conferință științifică a
cercetătorilor dintr-un anumit domeniu, suntem convinși că te vei face
remarcat, avertizându-ți în același timp audiența într-un mod firesc,
spontan și jucăuș cu privire la înclinația ta spre stilul metaforic, chiar și în
contexte formale precum cea în care vă aflați.
• Care este contextul comunicării?
Încearcă să anticipezi situația în care urmează să vorbești și să prevezi
care va fi stilul cel mai potrivit/ care se așteaptă să fie abordat de către
vorbitori.
28
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Pe lângă stilul comunicării, nu uita că limbajul tău trebuie să fie unul care să
respecte câteva cerințe (Basarab, 2013):
• Claritate (mesajul trebuie sistematizat cât mai bine, astfel încât structura
sa să fie clară, ușor de reținut de către tine și de înțeles de către audiența
ta);
• Corectitudine (conținutul efectiv al mesajului tău trebuie să fie corect,
să conțină adevăruri, dar și forma mesajului să fie corectă din punct de
vedere al corectitudinii limbii - gramatical și lexical);
• Adecvare (folosirea celor mai potrivite cuvinte raportat la context și
intențiile vorbitorului, respectiv așteptările audienței);
• Puritate (mesajul va fi ponderat cu privire la tipul cuvintelor folosite –
neologisme, regionalisme, arhaisme – atenție la folosirea englezismelor);
www.practica-ta.ro
• Concizie (mesajul trebuie să fie concret, lipsit de divagații sau abateri sau
informații redundante care ar îngreuna înțelegerea efectivă a mesajului
de bază);
• Precizie (mesajul se poate folosi de mijloace sau instrumente suplimentare
care pot facilita înțelegerea – comparații, analogii, suporturi scrise,
materiale auxiliare care pot conduce audiența spre direcția dorită).
Aflăm, însă, că, singură, comunicarea verbală are o importanță destul de redusă
din punctul de vedere al cantității de informație reținută de audiență. Doar 7%
poate fi reținut din mesaj pe calea cuvintelor, în completarea acestui procent
venind cei 38% asociați comunicării paraverbale și 55% asociați comunicării
nonverbale (CNIPMMR).
Comunicare paraverbală
Comunicarea paraverbală face referire la tot ceea ce ține de vocea utilizată în
momentul transmiterii mesajului – tonalitate, volum, ritm, intonație și poate
chiar și accent.
29
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Comunicare nonverbală
Tabloul devine complet în momentul în care reușim să citim și mesajele pe
care vorbitorul ni le transmite în mod inconștient prin limbajul său nonverbal
– mimică, gestică, postură, atitudine, vestimentație, mediul înconjurător etc.
În ce măsură putem generaliza interpretarea unor manifestări ale corpului ca
fiind mesaje clare cu privire la starea emițătorului? O tresărire musculară, o
clipire, o privire orientată spre colțul din stânga sus, un căscat sau un zâmbet
pot fi supuse multiplelor interpretări în funcție de contextul în care acestea se
www.practica-ta.ro
30
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Prima impresie
Nu vei mai avea niciodată o a doua șansă pentru a face o primă impresie
bună.
www.practica-ta.ro
Să facem cunoștință – cum dăm mâna
În momentul în care dai mâna cu cineva cu scopul de a face cunoștință, contează
foarte mult să ai atitudinea necesară. Poate te afli în situația de a întâlni o
persoană căreia dorești să îi vinzi ceva sau cu care urmează să negociezi, ori
este o persoană întâlnită în alte contexte care nu au o asemenea miză concretă.
Indiferent de situație, poate ar fi bine să știi că puterea cu care strângi mâna
interlocutorului tău sau orientarea palmelor voastre sunt ambele semne care
pot transmite mesaje subliminale de superioritate, autoritate, dorință de
dominare și de impunere.
Așadar, data viitoare când dai mâna cu cineva, încearcă să fii atent la orientarea
palmei tale în momentul inițial, înainte ca mâna ta să se atingă de cea a
partenerului:
31
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Figura 2A sugerează supunere din partea ta, ești deschis și complet sincer,
această orientare a palmei spre intelocutor este gestul folosit de omul
cavernelor pentru a demonstra că nu ține în mână vreo armă (Pease, 2007, 80).
În funcție și de partenerul tău de comunicare, acest gest poate fi interpretat
ca pe un semn de deschidere simplă sau de slăbiciune, caz în care va încerca
să te domine. Ilustrația 2B transmite autoritate imediată, dorință evidentă de
impunere și dominare în condiții de sinceritate îndoielnică. Acest gest poate
stârni adversitatea partenerului de comunicare, deci atenție la reacțiile pe care
le determinați.
Desigur, există varianta intermediară a unei palme orientată spre lateral, nici în
sus, nici în jos. Este o variantă neutră care permite inițierea dialogului dintre cei
doi fără idei preconcepute.
la egalitate, ambele palme fiind orientate spre lateral, singurul aspect care mai
poate denota dominația unuia față de celălalt este degetul mare. Cu cât acesta
este poziționat mai sus, cu atât persoana respectivă va avea tendința naturală
spre impunere.
32
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
Limbajul nonverbal când vorbim
În momentul în care noi suntem în postura de a vorbi, și mai ales atunci când
suntem în situația de a susține un discurs public, este foarte important ca
postura noastră să fie una potrivită, să abordăm o atitudine deschisă care să
stârnească prietenia și colaborarea cu audiența. Vom aborda în următorul
capitol mai multe aspecte privind modul în care se poate interacționa cu
publicul și numeroasele atuuri pe care publicul ți le poate aduce, însă acum este
cazul să ne concentrăm exclusiv pe ceea ce transmite corpul tău în momentul
vorbirii.
Elimină barierele
Încearcă să elimini orice barieră poate apărea între tine și audiența ta –
pupitru, mese, proiector, laptop etc. Știm, este mai comod să te ascunzi în
spatele pupitrului unde poate nu se vede că picioarele tale tremură sau stau
încrucișate. Nu este pentru nimeni ușor să se supună unei analize atente din
cap până în picioare din partea unor audiențe mai mici sau mai mari. Însă este
important să le dai șansa să o facă, pentru ca la finalul discursului tău măcar
să se poată exprima pozitiv sau negativ cu privire la persoana ta și la discursul
tău. Nu le da șansa să rămână în derivă și să fii un ± pe lista lor. Dă-le șansa să
te vadă, să își dea seama de personalitatea ta, să surprindă esența discursului
în corelație cu limbajul tău nonverbal. În final, totul ține de exercițiu.
33
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Contactul vizual
Menține contactul vizual cu publicul tău, încearcă să te uiți măcar o dată la
fiecare persoană din sală. În cazul unei audiențe foarte mari, acest lucru va fi
greu de realizat, dar încearcă să acoperi cu privirea măcar o dată fiecare zonă
din sala în care te afli. Îi va determina și pe cei din public să devină mai atenți la
tine, iar astfel ascultarea activă va veni de la sine. În cazul în care nu reușești să
privești persoanele în ochi pentru că nu ești obișnuit să faci asta, te intimidezi
sau te deconcentrează de la discurs, poți fixa puncte de reper în sală, pe perete,
undeva deasupra fiecărei persoane din public pe care ai vrea (dacă ai putea) să
o privești direct. Următorul stadiu va fi să privești persoanele în frunte, pentru
ca apoi să le poți privi direct în ochi.
Mișcările corpului
În timpul vorbirii, încearcă să demonstrezi lejeritate în mișcări - nu fi o persoană
statică, nu aborda poziția creion în care doar stai drept, fără să faci un pas de
la locul ales încă de la început. Pentru că totul trebuie făcut cu moderație, va
www.practica-ta.ro
www.practica-ta.ro
așadar, de faptul că tot ceea ce te înconjoară îi va determina pe ceilalți să te
perceapă într-un anumit mod, dar ține de tine să influențezi parțial aceste
percepții.
35
www.practica-ta.ro Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
CAPITOLUL IV
36
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
În pregătirea unui discurs public, îți recomandăm să te concentrezi pe două
tipuri de pregătire: cea psihică (morală, emoțională) și pe cea efectivă (a
conținutului discursului).
37
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
38
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Pe de altă parte, dacă publicul tău este unul necunoscut, îți recomandăm
să te documentezi cât mai bine și să folosești cât mai multe informații din
partea organizatorilor evenimentului respectiv. Te va ajuta să știi care este
natura evenimentului, tipul de audiență la care organizatorii se așteaptă din
perspectiva vârstei, a precupărilor și intereselor.
Cel mai important aspect pe care, însă, trebuie să îl cunoști legat de publicul
tău este motivația participării la acel eveniment și în special la discursul
tău. Este o participare obligatorie, este condiționată de alte beneficii oferite
www.practica-ta.ro
participanților sau participarea este liberă, pentru orice persoană interesată
de subiectele avute în discuție? În cel din urmă caz, motivația publicului de a te
asculta va fi una intrinsecă, iar această situație te avantajează major. Interesul
și atenția din partea lor există, va trebui doar să te asiguri că le vei menține.
39
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
40
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
De aceea, este foarte important ca fiecare dintre noi să își cunoască propriul
stil de comunicare și să încerce să îl perfecționeze pe acela. Orice stil are
avantajele lui, dar în exces știm că orice poate face rău. De aceea, putem
www.practica-ta.ro
încerca să importăm avantaje ale fiecărui stil de comunicare, dar nu putem
aplica un cu totul alt tipar asupra noastră.
Prin urmare, încearcă să îți dai seama cum te simți cel mai confortabil
să comunici, respectiv care este stilul tău general preferat cu privire la
îmbrăcăminte, atitudine, vocabular etc. Nu încerca să le schimbi și să le înlături
din rădăcină cu gândul că celălalt stil este mai bun. Pentru tine, cea mai bună
abordare va fi o adaptare a stilului tău preferat la contextul evenimentului în
cauză.
41
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Fig.7. Cunoașterea contextului – Care sunt dotările sălii în care voi vorbi?
www.practica-ta.ro
După cum se poate vedea, avem nevoie de foarte multe informații cu privire la
sala în care discursul va avea loc. Acestea sunt necesare pe de-o parte din punct
de vedere logistic, pentru că în cazul în care organizatorii nu pun la dispoziție
un material de care tu se poate să ai nevoie în discurs, să regândești discursul
tău adaptat la ceea ce sala oferă sau să îți procuri singur acele materiale. Pe de
altă parte, informațiile privind sala și chiar o vizită în respectiva locație îți va fi
foarte folositoare pentru a îți pregăti discursul din punct de vedere psihic.
Văzând sala, vei ști cum să te aștepți că arată aceasta, cum bate lumina, unde va
fi cel mai bine să te poziționezi pentru a putea derula slide-urile prezentării tale
proiectate, te vei putea pregăti pentru dimensiunea aproximativă a publicului,
pentru vocea pe care va trebui să o folosești în vorbire pentru a o adapta
42
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
dimensiunii spațiului. Mai mult decât atât, te va ajuta să știi dacă discursul
tău este înregistrat video și dacă vei avea un microfon în dotare, pentru că
de obicei aceste două instrumente provoacă panică în rândul vorbitorilor
începători. Știind din timp lucrurile acestea, te vei acomoda cu ideea și vei
avea timp să exersezi destul de mult emoțiile vorbirii în fața camerei până în
momentul discursului.
A ne imagina situația vorbirii în public în cât mai multe detalii are beneficiul
major al faptului că suntem anticipativi și reducem șansele de a fi luați prin
surprindere la momentul discursului de aspecte ce ne pot influența negativ.
Desigur, situații neprevăzute pot apărea oricând, dar încercăm să reducem cât
mai mult această posibilitate, tocmai pentru că sub presiunea stressului, se
poate să nu avem întotdeauna cea mai bună reacție la situațiile neprevăzute.
www.practica-ta.ro
discursul va avea loc, este timpul să ne concentrăm asupra conținutului
discursului tău.
Toate ideile pe care le gândești în acest timp vor fi notate pe o foaie, sub așa-
numita tehnică de mindmapping (Wood). Vei lua o foaie A4, o poți poziționa în
formatul orizontal (landscape) și vei nota în centrul paginii tema discursului tău.
Radial vei nota toate ideile care ți se pare că se leagă de tema ta – fiind o etapă
de brainstorming în care se stimulează creativitatea. Te invităm să notezi orice
cuvânt sau idee, fără să fii critic cu privire la ingeniozitatea sau profunzimea
lor. Vei crea așadar un grafic sub forma unui soare cu atât de multe raze pe
cât de multe idei ți-au venit. Când simți că ai finalizat această etapă creativă
de producere efectivă a ideilor, vei putea trece la etapa în care vei încerca să
găsești corelații între idei. Se vor crea acum noi legături și dispunerea radială
se va transforma într-un arbore cu noi conexiuni și ramificații. În cazul în care
43
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
în acest nou grafic sunt idei care au rămas fără conexiuni, vei putea lua în
considerare să le elimini dacă vei simți că nu aduc valoare adăugată discursului
tău. Ideile trebuie întâi notate schematic, iar această schemă te va ajuta și pe
tine să susții discursul în mod cursiv, fiind mereu conștient de progresul făcut și
de ideile care mai urmează a fi prezentate. Atâta timp cât structura discursului
tău este clară pentru tine, ai șanse mari ca și pentru publicul tău să fie la fel de
clară și să o rețină ca atare.
vorbească din partea universității, motiv pentru care dorește ca discursul său
să fie pe de-o parte informativ, aducând la cunoștința studenților realizările
anului universitar trecut și provocările următorului an, dar pe de altă parte
dorește să aibă și un rol motivațional, inducând în rândul studenților dorința de
autodepășire, perseverența și ambiția de a se implica într-un proces calitativ de
educație în scopul realizării și desăvârșirii lor personale și profesionale.
Discursul fiind schematizat, este ușor acum de dezvoltat fiecare idee principală
și gândit tonul fiecărui mesaj în parte. În acest sens, se va putea folosi de un ton
cald, prietenos la începutul discursului, astfel încât să stârnească simpatia celor
prezenți care se bucură să fie întâmpinați de un mesaj emoționat și entuziast
din partea rectorului. Pentru ideile intermediare, având rol informativ, nu se va
cădea ca tonul să fie unul sentimental pentru că ar fi nepotrivit. Se vor aduce
la cunoștința publicului realizările și provocările urmărite, pe un ton neutru,
cu optimism și încredere că universitatea va duce la bun sfârșit tot ceea ce și-a
propus. Este și de așteptat ca el să prezinte o imagine frumoasă a instituției
www.practica-ta.ro
pe care o reprezintă, ați face același lucru în locul său. În final, va avea un
ton inspirațional, se va putea folosi de pauze după fiecare profeție legată
de posibilul viitor măreț al absolvenților universității. Pauzele vor oferi timp
publicului să sedimenteze informația.
Iată așadar că rectorul nostru știe acum care va fi tonul pe care este bine să îl
abordeze și a reușit să își dea seama cum va putea fi dezvoltată fiecare idee a
discursului.
În întregul tău discurs, poți urmări îndemnul Tell them what you’ll tell them.
Tell them. Tell them what you told them. În acest fel, te asiguri că publicul tău
45
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Exersarea discursului
Până în acest punct, cunoaștem contextul general în care discursul va avea loc,
respectiv cunoaștem conținutul efectiv, mesajul pe care urmează să îl livrăm.
Urmează acum să definitivăm forma în care discursul va fi livrat și să îl exersăm
până ne vom simți 100% confortabil rostindu-l.
Am reținut că, din tot discursul, tot ce va rămâne scris este o schemă a ideilor
principale, însă nimic mai detaliat sau elaborat. Pe baza acesteia, vei putea acum
reface diverse planșe ale discursului tău până când vei fi mulțumit de modul în
care ai reprezentat grafic conținutul mesajului, fără însă să îl transformi într-un
discurs scris cuvânt cu cuvânt.
Mai mult decât atât, dacă ai de susținut un discurs informativ sau argumentativ
mai laborios - poate prezentarea unui demers de cercetare, sau poate un
discurs precum cele în cadrul conferințelor TED, te poți gândi de acasă cum
dorești să interacționezi cu publicul tău. Poate în situația rectorului, această
interacțiune ar fi dificilă, dată fiind dimensiunea mare a publicului, formalismul
situației și faptul că nu există o linie de argumentare pe care rectorul să își
dorească neapărat ca studenții să o rețină în urma discursului său. Însă dacă
46
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Aceaste metode care presupun resprezentări grafice ale ideilor este ceea ce
se numește storyboarding și este folosită din ce în ce mai des în imagini sau
dezvoltată în videoclipuri care s-au transmis viral în mediul online. Se pot de
asemenea crea prezentări, video-uri animate care să surpindă într-un mod
cât mai simplu idei foarte complexe. Un asemenea exemplu sunt filmele din
seria „Made simple” aparținând The Guardian, dintre care unul explică în mai
puțin de 3 minute ideile lui Stephen Hawking cu privire la fenomene complexe
www.practica-ta.ro
precum formarea universului, fenomenul singularității și compunerea găurilor
negre (Jha, Hill, Boyd, 2013).
Atât pentru tine, cât și pentru publicul tău, va fi foarte important ca acest grafic
să fie unul estetic și foarte facil de înțeles. În cazul în care întâmpini dificultăți în
a simplifica mesajul discursului tău, încearcă să faci un exercițiu scurt și eficient:
explică discursul unui copil de 6 ani.
Ideea acestui exercițiu provine din citatul lui Albert Einstein – „Dacă nu poți
explica unui copil de 6 ani, atunci nici tu nu ai înțeles” (If you can’t explain it
to a six year old, you don’t understand it yourself). Întotdeauna copiii vor avea
nevoie de explicații simple, ceea ce va stimula creativitatea ta ca și vorbitor. Vei
căuta să faci comparații între lucruri banale precum jucării, feluri de mâncare
sau schimbarea anotimpurilor pentru a explica rolul educativ al jocurilor,
unitatea în diversitate, trecerea timpului sau orice alte concepte abstracte și
greu de explicat.
47
www.practica-ta.ro Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
48
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Se vor crea astfel anumite conexiuni între memoria kinestezică și cea auditivă,
iar în momentul discursului, speech-ul tău va fi unul cursiv fiind în același timp
acompaniat de un limbaj nonverbal concordant, atent exersat în etapa de
pregătire (Wood).
www.practica-ta.ro
Acum că discursul a fost exersat, rămâne doar să încerci să aprofundezi și
să analizezi prestația ta. Acest lucru se va putea face prin a te înregistra în
momentul exersării pentru a putea urmări apoi discursul în scopul de a îi mai
aduce ultimele îmbunătățiri.
Cei mai buni vorbitori publici știu suficient de multe lucruri cât să se teamă...
singura diferență între profesioniști și novici este că profesioniștii și-au
dresat fluturii să zboare în formație ordonată (Edward R. Murrow)
49
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
o oră mai devreme, în cazul în care ești programat printre primele speech-uri
– timpul va fi suficient pentru a te asigura că sala este dotată corespunzător și
pentru a simți atmosfera. Dacă speech-ul tău este programat după-amiaza sau
chiar seara, este de preferat să fii prezent încă de dimineață, de la momentul
primului discurs.
Spune o poveste
Fiecare discurs reprezintă o nouă provocare, chiar și pentru speakeri de succes,
la fel cum fiecare apariție în public aduce cu sine un nou val de emoții chiar și
pentru cântăreți și actori cu multă experiență și celebritate.
Sunt persoane care spun că răspunsul ar fi unul simplu: transformă lecția într-o
poveste, facilitează-i audienței tale intrarea într-o lume de poveste și vei avea
șanse mari ca aceștia să te placă, să fie atenți și să rețină mesajul tău. Iar aceste
trei promisiuni sunt cele spre care tinde orice vorbitor.
50
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
publicului tău de ce este important să te asculte, demonstrează-i care este
valoarea adăugată a discursului tău, sau altfel, va fi ca la TV când pur și simplu
mută de pe un canal pe altul fără să îi atragă vreun post atenția în mod special.
Asta va face și audiența ta dacă nu știi să îi atragi, pentru că în fond, telecomanda
este în public și speech-ul tău poate fi oricând dat fără sonor.
Teoria unificatoare a lui 2+2 este ceea ce Andrew Stanton numea atunci când
îți implici publicul în povestea ta, într-un mod activ. Nu face tu calculele pentru
ei, nu le oferi concluzii pe tavă, nu încerca să îi ajuți citindu-le slide-urile
prezentării tale. În schimb, evidențiază-le întrebările pe care trebuie să și le
adreseze, calculele pe care trebuie să le facă, pentru ca singuri să ajungă la
concluziile dorite.
Așa explică Stanton și interesul pe care îl avem cu toții pentru animații cu copii
sau animale. Sunt ca un magnet pentru noi, tocmai datorită faptului că ei nu își
pot exprima în totalitate gândurile sau intențiile. În acest mod, noi ne simțim
datori să îi ajutăm, să le completăm propozițiile copiilor sau să anticipăm ce
dorește câinele să facă. În acest lucru constă și un fir bun al povestirii, în a
îi determina pe ceilalți să fie atenți, să te completeze, să anticipeze și să
colaboreze cu tine.
crea o libertate de care cei mai mulți vorbitori profită într-un mod nepotrivit.
Nenumăratele slide-uri pe care le ai la dispoziție te obligă să fii foarte atent la
modul în care alegi să le folosești, nu să le transformi în discursul tău scris și
proiectat în fața tuturor. Aceasta este o greșeală frecventă, vorbitorii optând
pentru a crea slide-uri pline de text, care însă vor crea audienței o stare de
proastă-dispoziție și bineînețeles, o vor împiedica să mai acorde atenție
discursului sau persoanei în sine.
52
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
Controlează-ți emoțiile
În momentul vorbirii, în corpul nostru se întâmplă reacții perfect normale ca
urmare a supunerii noastre situației de a vorbi în public: crește ritmul cardiac,
respirația devine mai rapidă și prin urmare mai superficială. De aceea, unul din
cele mai eficiente moduri de a ne liniști și controla emoțiile este de a învăța să
ne controlăm respirația și de a relaxa musculatura.
încercați să respirați mai întâi doar din stomac, apoi doar din piept, apoi în
mod egal și echilibrat din ambele. Amintiți-vă de acest exercițiu și în momentul
în care vorbiți în public și simțiți că nu vă mai puteți controla respirația: induceți
un tempo lent și controlați respirația în mod corect și echilibrat din piept și
stomac. În scurt timp, veți simți că se liniștește și ritmul cardiac, iar suflul se va
domoli, permițându-vă să continuați discursul.
Se știe faptul că omul este construit astfel încât, atunci când experimentează
senzații de frică, sângele părăsește creierul și se îndreaptă spre membre,
pentru a ajuta individul în lupta fizică sau în eventuala fugă de pericol (Imre,
2012). Aceste instincte au rădăcinile în vremuri străvechi când omul trebuia să
dezvolte sisteme proprii de apărare de pericole. În aceste momente, la propriu,
creierul nu mai funcționează la capacitatea sa maximă, pentru că acum corpul
54
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
pe care urmează să îl susținem, este să evaluăm cu obiectivitate și realism
importanța acelui discurs în viața noastră. Cu excepția unui discurs argumentativ
prin care am încerca să ne convingem călăul să nu ne ia viața, niciun discurs nu
poate fi cel mai important discurs din viața noastră, prin urmare nici măcar un
posibil eșec nu va putea fi cel mai rău lucru care ni se poate întâmpla vreodată.
O intrare la facultate bazată pe o prelegere pe care trebuie să o susținem, sau
un concurs de discursuri publice, o prezentare la o conferință academică sau
prezentarea unui proiect la facultate sau la locul de muncă, sunt toate situații
cu care ne putem confrunta, dar care au avantajul că nu sunt singulare. Nu ai
reușit să ții discursul acela pe care l-ai tot exersat? Răspunsul corect este: nu,
de data asta nu a ieșit chiar cum vroiam. Rămâne pe data viitoare. Pentru că
partea bună în discursul public este că există multe dăți viitoare.
Mai mult decât atât, Scott Berkun menționa faptul că orice aparent dezastru
dintr-un discurs pe care îl ții astăzi, are un potențial foarte mare de umor
55
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
pentru discursurile pe care le vei susține în viitor. Prin a face față astăzi unui
eșec, îți câștigi dreptul de a spune acea poveste cu următoarea ocazie când ți
se va întâmpla un dezastru. „Credeți că este penibil ce mi s-a întâmplat? Păi să
vă spun ce am pățit în Philly... Și trec mai departe” (Berkun, 2012, 13).
Pe de altă parte, greșelile se spune că apar în medie la fiecare 10 cuvinte, iar în
contextul în care un om spune în jur de 15 000 de cuvinte zilnic, înseamnă în
jurul a 1 500 de gafe/zi/persoană (Berkun, 2012, 14). Așadar, data viitoare când
greșești, fie că te bâlbâi, sucești cuvintele sau uiți cuvintele, amintește-ți că
tuturor ni se întâmplă, treci cu naturalețe peste și, într-o tentă mai umoristică,
bucură-te că te apropii de a îți atinge limita de gafe pe ziua respectivă, cu una
mai puțin rămase.
mișcările subtile asociate relaxării. Este bine ca în discursul tău să gândești mici
„momente de respiro”, în care să muți centrul de interes al publicului asupra
altei persoane/altui obiect/subiect. Acest lucru se poate face prin a introduce în
prezentarea ta un scurt filmuleț relevant pentru tema discursului tău, a adresa
o întrebare publicului, a oferi un scurt timp de gândire și reflecție publicului
tău cu privire la o idee din discurs etc. Toate acestea sunt momente menite să
te ajute pe tine, care deși nu vor fi foarte lungi, îți vor acorda răgazul necesar
pentru a îți asigura menținerea echilibrului.
Mai mult decât atât, Altucher încearcă să copieze din ritmul de vorbire al
acestora, imită modul în care ocupă spațiul pe scenă, modul în care se folosesc
de vorbire și tăcere, dar chiar și copiază din glumele acestora. Dacă ele au avut
succes la publicul comedianților, există șanse mari să aibă un impact pozitiv și
asupra publicului tău.
Așadar, ce ai de făcut în situația unui public mic, dispus aleatoriu într-o sală
mare? Invită-i pe toți mai în față, alături de tine, încearcă se creezi un spațiu de
confort pentru toată lumea, zona din față a sălii va căpăta instant un caracter
mult mai confortabil, atât pentru tine, cât și pentru ei.
www.practica-ta.ro
Oamenii se plictisesc
Ai încercat să urmezi ca la carte toate regulile discursului public de succes și
totuși observi că audiența ta este teribil de plictisită. Ceva înseamnă că totuși
nu s-a întâmplat chiar ca la carte, dar încercăm acum să salvăm cât se poate de
mult din situație. În asemenea cazuri, cea mai bună soluție este una graduală,
în care încerci să îi implici în discursul tău și să le ceri părerea cu privire la
subiectul discutat: Ce părere aveți despre acest punct de vedere? Care este
punctul vostru de vedere? Este cineva în sală care a trecut printr-o situație
similară?
Dacă nu obții niciun răspuns, într-un spirit de glumă, poți spune: Ok, puncte de
vedere nu avem, să fie din cauză că avem prea multe nelămuriri pentru a mai
lăsa loc și opiniilor? Un zâmbet din partea ta și vei primi automat minim un
zâmbet în răspuns din partea publicului.
57
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
pe care l-ați fi dorit altfel.” Îi vei face să se simtă cu adevărat importanți pentru
tine și îi vei determina să colaboreze. De la mulți vei avea răspunsuri generale
de tipul: „Mi-a plăcut că a fost interesant, dar aș fi vrut să fie mai puțin ploios
afară”. Poate nu te va ajuta ca fiind un feedback foarte constructiv, dar este o
persoană care măcar nu te poate critica pe tine pentru lipsa sa de interes (de
vină e vremea), iar pentru tine este o persoană pe care ai reușit să o scoți din
zona de confort și ai convins-o să îți adreseze chiar și aceste cuvinte atât de
generale.
Într-un asemenea caz, amintește-ți că cea mai bună soluție este să eviți disputele
și să rămâi în sfera unei dezbateri, având grijă să nu se depășească limitele
acesteia. Argumentele vor fi prezentate politicos, cu o bază documentară
solidă, lăsând impresiile, subiectivismul și sentimentele deoparte. Cu toate că
argumentele trebuie să fie unele cât mai obiective, ca și mod de construcție
al acestora, nu omite să te gândești la modul în care se simte publicul tău
ascultând acele argumente. Argumentele nu vor fi sentimentale, dar vor genera
sentimente și ele nu trebuie ignorate. Aici trebuie să ne amintim cât este de
importantă empatia și de aceea vom învăța să fim ponderați și să dovedim
flexibilitate.
58
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
www.practica-ta.ro
celelalte variante posibile. Audiența va trece cu mult mai mare ușurință peste
posibilele ezitări pe care le-ai avea în discurs, persoanelor din public le va fi
ușor să empatizeze cu tine și să își de aseama cât este de incomod ce ți se
întâmplă.
Mai mult decât a ține un discurs exclusiv vorbit, îți poți aminti schemele care
au stat la baza hărții mentale a ideilor din discurs, respectiv storyboard-ul creat
de tine. Folosindu-te de acestea, poți cere unor persoane din public o hârtie
A4 (sau îți poți aminti întâmplător că ai câteva hârtii în geantă) și să încerci
să schematizezi graficele pe care le aveai, de altfel, foarte frumos figurate în
prezentarea pe care doreai să o proiectezi.
59
www.practica-ta.ro Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
60
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Bibliografie
Publicații. Cărți
• Berkun Scott. 2012. Confesiunile unui vorbitor public. București. Ed. Publica
• Pease Allan. 2007. Întrebările sunt de fapt răspunsuri. București. Ed. Curtea
Veche
• Popa-Velea Ovidiu. 2010. Științele comportamentului uman. Aplicații în
medicină. București. Ed Trei
• Roșca Liviu, Călin Deneș. 2007. Comunicare în afaceri: Suport de curs. Sibiu
www.practica-ta.ro
action_ids=671827179503139&fb_action_types=og.likes&fb_
source=aggregation&fb_aggregation_id=288381481237582 [accesat la
17.10.2013]
• Înainte de a spune „Da”, Holbrook Betty & D.W, 2003 [online] Disponibil
la URL http://www.scribd.com/doc/38686147/36873860-Inainte-de-a-
spune-DA [accesat la 22.10.2013]
• Principalele forme ale comunicării, Basarab Anatol, 2013 [online] Disponibil
la URL http://anatolbasarab.ro/principalele-forme-ale-comunicarii/
[accesat la 24.10.2013]
• Modul de formare – Comunicare, CNIPMMR – Consiliul Național al
Întreprinderilor Private Mici și Mjilocii din România [online] Disponibil la
URL http://byweb.pt/sme/trainers/training/CNIPMMR-Communication_
RO.pdf [accesat la 24.10.2013]
• Stephen Hawking’s big ideas ... made simple – video animation. Jha Alok,
Hill Matt, Boyd Paul [online] Disponibil la URL http://www.theguardian.
com/news/video/2013/sep/19/stephen-hawking-history-time-simple-
video [accesat la 25.10.2013]
• Ten memory tools for remembering your speech. Wood Patti [online]
Disponibil la URL http://www.pattiwood.net/article.asp?PageID=2326
[accesat la 25.10.2013]
• Hey, profesori de științe, faceți lecțiile distractive. Tyler DeWitt [online]
Disponibil la URL http://www.ted.com/talks/tyler_dewitt_hey_science_
teachers_make_it_fun.html [accesat la 26.10.2013]
61
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
62
Ghid de COMUNICARE și DISCURS PUBLIC
Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 www.practica-ta.ro
Program multi-regional integrat de stagii de practică pentru studenți în vederea
creșterii gradului acestora de angajabilitate