06 - Managementul Cabinetului de Psihologie PDF

Managementul cabinetului
de psihologie
Managementul cabinetului de psihologie

2015 1
● cadrul legislativ
● înfiinţarea cabinetului
● înregistrarea la ANAF
● proceduri administrative pentru desfăşurarea activităţii
● impozite şi taxe
● declaraţii

2015 2
Cadrul legislativ
Legea nr. 213 / 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog

cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi
funcţionarea Colegiului Psihologilor din România
[M. O., Partea I, nr. 492 din 01.07.2004]
HG 788 / 14.07.2005 Norme metodologice de aplicare a Legii

nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept
de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
Colegiului Psihologilor din România
[M.O. 721 din 09.08.2005]

2015 3
Legea 213/2004
Art. 4
(1) Psihologul cu drept de liberă practică îşi desfăşoară activitatea

pe baza principiului independenţei profesionale, care îi conferă
dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional, cu
asumarea deplină a răspunderii pentru calitatea acestuia.
(2) Confidenţialitatea actului psihologic este protejată prin lege

şi este o obligaţie a oricărui psiholog.

2015 4
Art. 5
Psihologul cu drept de liberă practică desfăşoară următoarele tipuri de

activităţi:
a) studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale;

b) investigarea şi recomandarea căilor de soluţionare a problemelor
psihologice;
c) elaborarea şi aplicarea de teste pentru măsurarea inteligenţei, abilităţilor,
aptitudinilor şi a altor caracteristici umane;
d) testarea psihologică, prevenirea şi psihoterapia tulburărilor emoţionale şi
de personalitate, precum şi a fenomenelor de inadaptare la mediul social şi
profesional;
e) interpretarea datelor obţinute şi elaborarea recomandărilor pe care le
consideră necesare.
2015 5
Art. 6
Exercitarea profesiei de psiholog se desfăşoară:
a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu

drept de liberă practică, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale
altor reglementări şi acte normative în vigoare;
b) în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul

de funcţionar public, cadru didactic şi alte funcţii, potrivit
prevederilor legilor speciale şi regulamentelor sau statutelor
instituţiei respective.
2015 6
Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică
Art. 13
(1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberă

practică pot înfiinţa, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale,
cabinete asociate, societăţi civile profesionale, sau îşi pot
desfăşura activitatea în temeiul unor contracte de muncă, potrivit
legii.
(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu

drept de liberă practică pot angaja salariaţi, în condiţiile legii.

2015 7
Art. 14
(1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii,
se declară la Colegiul Psihologilor din România. Raporturile
contractuale se stabilesc între psihologul cu drept de liberă
practică şi beneficiarul serviciilor oferite de acesta.
(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract şi se

declară la Colegiul Psihologilor din România.
(3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la

Colegiul Psihologilor din România, sunt înregistrate în mod
obligatoriu în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă
practică din România.

2015 8
Art. 15
(1) Societăţile civile profesionale se constituie, în condiţiile legii,
prin contract de societate civilă încheiat între 2 sau mai mulţi
psihologi cu drept de liberă practică, şi sunt declarate la Colegiul
Psihologilor din România.
(2) Raporturile contractuale se nasc între beneficiar şi societatea
civilă profesională, indiferent care dintre psihologii cu drept de
liberă practică asociaţi îndeplineşte serviciul profesional.
(3) În cadrul societăţilor civile profesionale patrimoniul este
comun şi aparţine asociaţilor în cotele-părţi stabilite prin
contractul de societate civilă.

2015 9
Drepturile şi obligaţiile psihologilor cu drept de liberă
practică
Art. 16
Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele drepturi:
a) să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 5, în conformitate

cu tipul de atestat deţinut;
b) sa obţină pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu

negociat în mod liber cu beneficiarul.

2015 10
Art. 17
Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare
referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă
practică;
b) să se conformeze şi să respecte Codul deontologic al
profesiei de psiholog cu drept de liberă practică;
c) sa exercite dreptul de liberă practică în limitele stabilite prin
tipul de atestat deţinut;
d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale;
e) să îşi asume întreaga responsabilitate profesională faţă de
beneficiar, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională;
f) să servească interesele beneficiarului în acord cu interesul
public şi cu exigenţele profesionale.
2015 11
Suspendarea şi încetarea dreptului de liberă practică.
Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă
practică din România
Art. 18
Dreptul de liberă practică se suspendă:
a) temporar, la cererea persoanei înscrise;
b) după 6 luni de neplată, fără justificare, a cotizaţiei anuale
către Colegiul Psihologilor din România, până la achitarea ei
integrală;
c) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii;
d) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin
hotărâre judecătorească definitivă.

2015 12
Art. 19
(1) Dreptul de liberă practică încetează:
a) prin renunţarea în scris la exerciţiul dreptului de liberă
practică;
b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată pentru o faptă
prevăzută de lege, în legătură cu exercitarea dreptului de liberă
practică, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a
interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotărâre
judecătorească definitivă.
(2) Încetarea dreptului de liberă practică atrage radierea din
Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România.
2015 13
Interdicţii şi incompatibilităţi în exercitarea profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică
Art. 20
Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de liberă
practică:
a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea
cu intenţie a unei infracţiuni contra umanităţii sau vieţii în
împrejurări legate de exercitarea profesiei de psiholog şi pentru
care nu a intervenit reabilitarea;
b) psihologul căruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe
durata stabilită prin hotărâre judecătorească;
c) psihologul căruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare
a profesiei, ca sancţiune disciplinară, pe durata suspendării.
2015 14
Art. 21
Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică este
incompatibilă cu:
a) desfăşurarea oricărei activităţi de natură a aduce atingere

demnităţii profesionale sau bunelor moravuri;
b) starea de sănătate necorespunzătoare, certificată de Comisia

de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă,
potrivit legii;
c) folosirea cu bună ştiinţă a cunoştinţelor sau metodelor

profesionale în defavoarea persoanei, sau în scop ilegal.
2015 15
Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România
Art. 48
(1) Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România cuprinde lista psihologilor cu drept de liberă practică,
în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(2) Registrul este un document public, fiind pus la dispoziţia
beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica
dreptul de liberă practică şi domeniile de competenţă ale
membrilor Colegiului.
(3) Comitetul director are obligaţia să asigure publicitatea
Registrului unic al psihologilor cu drept de liberă practică din
România, prin mijloace electronice şi prin editarea anuală a
acestuia.
2015 16
Răspunderea disciplinară
Art. 53
Comitetul director al Colegiului judecă litigiile şi abaterile deontologice, disciplinare şi
profesionale ale psihologilor, în conformitate cu Codul de procedură disciplinară.
Art. 54
Psihologii cu drept de liberă practică care încalcă prevederile prezentei legi şi
regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog, sau nu respectă Codul
deontologic, răspund disciplinar în funcţie de gravitatea abaterii, putând fi sancţionaţi cu:
a) mustrare;
b) avertisment;
c) suspendarea temporară, pe un interval de 6-12 luni, a avizului
de exercitare a profesiei;
d) retragerea definitivă a atestatului.
(2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) se comunică în termen de 10 zile inspectoratului
teritorial de muncă, precum şi instituţiei sau unităţii cu care psihologul sancţionat a
încheiat contractul de muncă.

2015 17
Art. 55
Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) şi b) se aplică de către Comisia de
deontologie şi disciplină, la propunerea comisiilor de specialitate ale
Comitetului director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), de către
Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie şi disciplină.
Art. 56
Sancţiunile prevăzute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) pot fi contestate la Comitetul
director, iar cele menţionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), la Consiliul Colegiului.
Art. 57
Răspunderea disciplinară a psihologilor cu drept de liberă practică atestaţi potrivit
prezentei legi nu exclude răspunderea penală, contravenţională, civilă sau
materială, conform prevederilor legale.
Art. 58
Practicarea profesiei de psiholog, în condiţii de liberă practică, de către o
persoana care nu are această calitate constituie infracţiune şi se pedepseşte
conform Codului penal.

2015 18
HG 788 / 14.07.2005
Art. 6. - În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta,
psihologul este independent profesional şi nu poate fi supus nici
unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege
împotriva acestora.
Art. 7. - (1) Prin independenţa profesională a psihologului este
garantată exercitarea activităţilor prevăzute la art. 5 din lege,
potrivit competenţelor pentru care a fost atestat, fără nici o
ingerinţă în ceea ce priveşte aplicarea cunoştinţelor sale
profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de
psiholog cu drept de liberă practică şi a legilor în vigoare.
(2) Independenţa profesională în exercitarea actului
psihologic conferă, potrivit legii, dreptul de iniţiativă şi decizie, cu
asumarea integrală a răspunderii pentru calitatea acestuia.
2015 19
Art. 8.
(1) În situaţia în care tipurile de activităţi prevăzute la art. 5 din

lege, toate sau unele din acestea, sunt desfăşurate în echipă
răspunderea pentru actele psihologice aparţine psihologului
coordonator al echipei şi psihologului care desfăşoară direct
actul psihologic.
(2) În situaţiile în care coordonatorul echipei nu este

psiholog răspunderea pentru actele psihologice revine
psihologului care desfăşoară direct actul psihologic.

2015 20
Art. 9.
(1) Psihologul este obligat să păstreze confidenţialitatea în
legătură cu faptele şi informaţiile despre care a luat cunoştinţă
în exercitarea atribuţiilor profesionale, fiind interzisă utilizarea
în interes personal sau în beneficiul unui terţ a informaţiilor
dobândite în exercitarea actului psihologic.
(2) Rezultatele evaluărilor psihologice pot fi prezentate unei
terţe persoane, numai cu acordul persoanei evaluate şi
cuprind informaţii relevante în raport cu scopul urmărit, fără a
se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic
al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică.

2015 21
(3) În situaţiile în care, potrivit legii, psihologul este obligat să
dezvăluie aspecte cuprinse în confidenţialitatea actului
psihologic, aceasta nu constituie o abatere.
(4) Confidenţialitatea actului psihologic persistă şi după
încheierea relaţiilor profesionale cu beneficiarul.
(5) Psihologul răspunde disciplinar pentru încălcarea
confidenţialităţii actului psihologic, potrivit Codului
deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică
şi Codului de procedură disciplinară.

2015 22
Formarea profesională continuă
Art. 52.
Cursurile complementare de specializare în domeniul psihologiei,

altele decât cele universitare, se organizează numai sub egida şi
cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din
România.
(2) Valoarea creditelor privind formarea profesională continuă se

stabileşte, la propunerea comisiilor aplicative, prin dispoziţie
scrisă a Preşedintelui Comitetului director.
2015 23
Înfiinţarea cabinetului
Art. 53.
Spaţiile necesare desfăşurării activităţilor prevăzute la

art. 5 din lege precum şi dotările aferente sunt stabilite,
pentru fiecare formă de exercitare a profesiei de
psiholog prin hotărâri ale Comitetului director al
Colegiului Psihologilor din România.
2015 24
Conţinutul dosarului
Psihologii cu drept de liberă practică "in supervizare" trebuie sa pună in
dosar si o copie a contractului cu supervizorul, înregistrat la
secretariatul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania
.
Alte documente:
a) actul constitutiv - declaraţia de constituire a cabinetului individual de
psihologie (anexa nr. 5), (în două exemplare originale);
Cele două exemplare trebuie completate în totalitate, datate şi
semnate de către solicitanţi.
b) atestatele de liberă practică ale psihologilor titulari ai formei de
exercitare a profesiei de psiholog cu drept de liberă practică (fotocopie,
semnată de către titular(-i) pentru conformitate cu originalul);

2015 25
c) dovada deţinerii legale a spaţiului ce constituie sediul profesional sau
punctul de lucru al formei de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de
liberă practică, precum şi schiţa spaţiului (original sau copie legalizată);
Obs:
Actele de spaţiu = contracte de vânzare cumpărare, titluri de proprietate, certificate de
moştenitori, contracte de concesiune, contracte de asociere în participaţiune, contracte
de închiriere, contracte de locaţiune, contracte de uzufruct, contracte de uz, contracte de
comodat, declaraţie privind folosirea în scop exclusiv profesional al spaţiului deţinut în
proprietate etc.
În cazul contractelor prin care este dat dreptul de folosinţă, acte sub semnătură privată,
solicitanţii vor depune în fotocopie şi dovada deţinerii legale a celui ce a cedat
folosinţa (proprietar etc.)
În cazul actelor de spaţiu întocmite în formă autentică dovada deţinerii legale a
proprietăţii nu este necesară.
În actele de spaţiu se va menţiona, în mod obligatoriu, faptul că folosinţa spaţiului este
dată în mod exclusiv pentru desfăşurarea activităţilor profesionale. În schiţa
locaţiei, anexată, se evidenţiază spaţiul destinat desfăşurării activităţii profesionale.
2015 26
d) dovada deţinerii dotărilor tehnice şi metodologice de
specialitate (teste, chestionare, etc.), necesare desfăşurării
activităţii profesionale (fotocopie, semnată de către titular(-i)
pentru conformitate cu originalul);
Obs: Se prezintă actele prin care este cedată folosinţa sau dreptul de utilizare,
inclusiv facturi şi chitanţe liberatorii de plată sau orice altă dovadă privind
dreptul de deţinere şi utilizare.
În cazul dotărilor metodologice nerezervate şi neînregistrate, solicitanţii vor

prezenta o declaraţie pe proprie răspundere privind deţinerea metodologiei
necesare, cu precizarea metodelor, precum şi cu privire la modul de achiziţie
sau intrarea în posesie.

2015 27
e) dovada patrimoniului/capitalului social subscris şi
vărsat, respectiv dovada aporturilor în natură (fotocopie,
semnată de către titular(-i) pentru conformitate cu
originalul);
Obs: Dovada patrimoniului poate fi realizată prin documentele

justificative de achiziţie a bunurilor deţinute în proprietate, aportate
desfăşurării activităţii profesionale sau prin sume de bani deţinute în
vederea desfăşurării activităţii profesionale.
Dovada patrimoniului poate fi efectuata prin depunerea fotocopiilor după

contractele de achiziţie, facturi, chitanţe.

2015 28
f) dovada achitării taxei de înregistrare - 250 RON
(2 exemplare) (fotocopie, semnată de către titular(-i) pentru
conformitate cu originalul) se pune în dosar
Obs: Dovada achitării taxei de înregistrare (250 RON) constă într-

o fotocopie după ordinul de plată sau alt document legal prin care
se poate demonstra efectuarea vărsământului.
g) opis, cuprinzând documentele depuse la dosar, semnat şi datat

de către titular(-i).

2015 29
Înregistrare la ANAF
Termen: 15 zile
Conţinutul dosarului:
- certificatul de înregistrare la Colegiul Psihologilor;
- atestatul de liberă practică;
- declaraţia 070 (înregistrare fiscală/menţiuni);
- declaraţia 220 (venitul estimat).

2015 30
Principiile managementului:
✍Planificare;
❖Organizare;
☞Coordonare;
☎Control.

2015 31
Care ar trebui să fie principala grijă?
Cât de importantă este relaţia cu fiscul?

Dar parteneriatul cu angajaţii sau strategia de
marketing şi vânzări?

2015 32
Greșeli în afaceri
1. Greșelile proprietarului afacerii
a) Viziune strategică limitată – concentrare pe

câștiguri imediate, neglijarea relațiilor de durată și a
oportunităților de creștere pe termen lung;
b) Copierea unor afaceri fără a înțelege esența

acestora și fără a particulariza sau îmbunătăți ideea
de afaceri;
2015 33
Greșeli în afaceri - Greșelile proprietarului afacerii
c) Ignorarea lacunelor în pregătire, cunoștințe

financiare precare, înțelegerea limitată a cerințelor,
nevoilor și tendințelor pieței;
d) Lipsa delegării și dorința de a controla în totalitatea

afacerea;
e) Axarea atenției pe produs sau serviciu, în

detrimentul vânzării și promovării.
2015 34
Greșeli în afaceri
2. Greșelile managerului
a) Insuficiența unor valori personale solide și

reale, care să guverneze atitudinea și acțiunile lor
în mediul de afaceri;
b) Carențe în pregătire și competențe, viziune

limitată pe termen mediu și lung;

2015 35
Greșeli în afaceri - Greșelile managerului
c) Fuga de răspundere, amânarea luării deciziilor și

delegării, dificultatea ajustării perspectivei (de la
Operațional la Strategic și invers);
d) Acordarea unei importanțe prea mici sistemului de

management al performanței angajaților;
e) Ego pronunțat, comunicare deficitară și încredere prea

mare în părerea proprie sau ideile grupului de apartenență.

2015 36
„Suntem educaţi să nu ne recunoaştem greşelile“
La şcoală -eşti pus la colţ;

-nu se încearcă transformarea exemplului negativ în ceva pozitiv.
Asumarea unei greşeli -nu este învăţată;

-este chiar împiedicată.
Ideea de a pune pe cineva care conştientizează o greşeală să-i înveţe pe ceilalţi să

nu o repete este un concept străin culturii noastre.
Trebuie să învăţăm ➪să trecem de la o greşeală la alta;

➪să nu le repetăm;
➪să învăţăm din asta.
Procesul evolutiv lipseşte nu avem cultură antreprenorială;
şcoala te învaţă să fii angajat şi nu întreprinzător.

2015 37
Încercare (implicit, probabilitatea de a eşua)
nu vedem: șansa de a învăţa;
vedem: stigmatul potenţial al celui care nu a reuşit.
Ne pasă mult de ce zic ceilalţi despre noi;

cum suntem priviţi.
Ne place să fim invidiaţi.

Urâm să fim ironizaţi;
să ne discredităm prin acţiunile noastre.
Frica de a încerca
2015 38
-75% marketing;
Orice business este: -10% vânzări;
-15% parte tehnică.
Greşeală: antreprenorul se consideră bun la toate

încearcă să facă el totul,
să nu delege nimic.
〇Iniţial, dacă nu ai resurse, nu prea ai de ales;

(greşeli copilăreşti bani şi timp)
★Imediat ce îţi permiţi trebuie să îi laşi pe cei ce ştiu mai
bine să facă.
2015 39
Greşeală: lipsa disponibilităţii de a asculta experienţele altora.
! Idee autorul nu ştie -să asculte;

-să ia din experienţa celorlalţi.
95% din idei -sunt proaste;

-le-a mai făcut cineva;
dar există spaima că ideea poate fi furată dacă o spui.
Greșeală: de la un om cu experienţă poţi să afli lucruri pe care altfel nu

le afli.
dacă ♦are ideea ta, oricum o poate implementa mai repede;
♦ îi place, s-ar putea să te ajute;
♦ ţi-o desfiinţează te salvează de timp şi bani.

2015 40
Legea 571 / 2003, revizuită în 2008 Codul Fiscal
ART. 152
(2) Cifra de afaceri care serveste drept referință pentru aplicarea alin.
(1) este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a
prestărilor de servicii care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfășurate de o
mică întreprindere, efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an
calendaristic, incluzând şi operaţiunile scutite cu drept de deducere şi
pe cele scutite fără drept de deducere, prevăzute la art. 141 alin. (2) lit.
a), b), e) şi f), dacă acestea nu sunt accesorii activităţii principale, cu
excepţia următoarelor:
a) livrările de active fixe corporale sau necorporale, astfel cum sunt
definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 3, efectuate de persoana impozabilă;
b) livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi, scutite conform
art. 143 alin. (2) lit. b).
2015 41
După primirea C.I.F.*
✦se primeşte de la ANAF decizia 260 (plata anticipată a

impozitului);
✦se înregistrează la ANAF:

- registrul jurnal de încasări şi plăţi;
- registrul inventar;
✦se depune declaraţia 112 (contribuţii sociale, impozit pe venit,

evidenţa persoanelor asigurate).

2015 42
Pe parcursul anului*
➪Ianuarie:
- se primeşte de la ANAF decizia 260
➪Pentru ANAF:
- declaraţia 392 a sau 392 b declaraţie informativă privind
livrările de bunuri, prestările de servicii şi achiziţiile din anul
anterior (termen 25 februarie);
- declaraţia 200 venituri realizate (termen 15 mai);
- declaraţia 220 (pierderi, sau venituri estimate diferite cu 20%);
➪Pentru angajaţi:
- fişa fiscală 210 (impozitul pe veniturile din salarii);
➪Septembrie:
- se primeşte de la ANAF decizia de impunere 250.
2015 43
Important!
*Lista declarațiilor prezentate poate suferi modificări,

sau poate fi incompletă.
Responsabilitatea transmiterii declarațiilor revine în

totalitate titularului cabinetului, care trebuie să se
informeze în permanență privind obligațiile sale
(necunoașterea legii nu înlătură răspunderea).

2015 44
Venitul net
Hotărârea Nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activităţi
independente, determinat pe baza contabilităţii în partidă simplă.
ART. 48
(1) Venitul net din activităţi independente se determină ca
diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării
venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea în
partida simplă, cu excepţia prevederilor art. 49 si 50 (49=norme
de venit, 50=drepturi de proprietate intelectuală).

2015 45
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele încasate si echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea
activităţii;
b) veniturile sub forma de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte
creanţe utilizate în legătură cu o activitate independenta;
c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o
activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după
încetarea definitiva a activităţii;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă
sau de a nu concura cu o altă persoană;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata apărute în
legătură cu o activitate independentă.

2015 46
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în
natură făcute la începerea unei activităţi, sau în cursul desfăşurării
acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare, sau de
împrumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despăgubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizări,
mecenat, sau donaţii.

2015 47
(4) Condiţiile generale pe care trebuie sa le
îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a
putea fi deduse, sunt:
a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în
scopul realizării venitului, justificate prin documente;
b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar
al anului în cursul căruia au fost plătite;
c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în
titlul II, după caz;

2015 48
d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele
utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat
contribuabilul;
3. boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă;
4. persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor
cap. III din prezentul titlu, cu condiţia impozitării sumei
reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la
momentul plăţii de către suportator.

2015 49
5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru
acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei
cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de
calcul determinată conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia primită pe perioada delegării
şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul
serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice;

2015 50
d) cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei
cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de
actele normative în materie;
f) cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de
angajatori;
g) contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la scheme
facultative de pensii ocupaţionale, în conformitate cu legislaţia în
vigoare, în limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o
persoană;

2015 51
h) prima de asigurare pentru asigurările private de sănătate, în
limita echivalentului în lei a 200 euro anual pentru o persoană;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în
scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile
numai pentru partea de cheltuială care este aferentă activităţii
independente;
j) cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii pentru
salariaţi şi contribuabili, potrivit legii;
k) dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi
juridice, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului
încheiat între parţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii
Naţionale a României;
2015 52
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria - rata de
leasing - în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv
cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de
leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind
operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing;
m) cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din

baza de calcul determinată conform alin. (6).
(6) Baza de calcul se determină ca diferenţa dintre venitul brut şi

cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare,
mecenat, cheltuielile de protocol şi cotizaţiile plătite la asociaţiile
profesionale.

2015 53
7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul
personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale
căror surse se află pe teritoriul României sau în străinătate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv
impozitul pe venitul realizat în străinătate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele
prevăzute la alin. (4) lit. d) şi la alin. (5) lit. h);
e) donaţii de orice fel;
2015 54
f) amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere
şi penalităţile datorate autorităţilor române şi străine, potrivit
prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din
contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) dobânzile aferente creditelor angajate pentru achiziţionarea de

imobilizări corporale de natura mijloacelor fixe, în cazul în care
dobânda este cuprinsă în valoarea de intrare a imobilizării
corporale, potrivit prevederilor legale;
i) cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a

drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
2015 55
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau
degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o
poliţă de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a

încălcării dispoziţiilor legale în vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul

beneficiarilor de venit;
m) alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.

2015 56
(8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente
sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partida
simplă, cu respectarea reglementarilor în vigoare privind evidenta
contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi,
Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de
legislaţia în materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile

aferente desfăşurării activităţii.

2015 57
Norme metodologice:
Art. 38. Sunt cheltuieli deductibile, de exemplu:
✍cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale
consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri;
✍cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de
terţi;
✍cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de
lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi;

2015 58
✍chiria aferentă spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea
aferentă utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii,
în baza unui contract de închiriere;
✍dobânzile aferente creditelor bancare;
✍dobânzile aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice,
utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat între
părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a
României;
✍ cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare;
✍cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările
corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi
primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit
legii;
2015 59
✍cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din
patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanţie bancară
pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a
contribuabilului;
✍cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii;
✍cheltuielile cu energia şi apa;
✍cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane;
✍cheltuieli de natură salarială;
✍cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe
venit;
2015 60
✍cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările
sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de
şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, pentru accidente
de munca şi boli profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii
pentru contribuabil şi angajaţii acestuia;
✍cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările
titlului II din Codul fiscal, după caz;
✍valoarea rămasă neamortizată a bunurilor şi drepturilor
amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din preţul de
cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării şi
limitata la nivelul venitului realizat din înstrăinare;

2015 61
✍cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de
leasing) în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv
cheltuielile cu amortizarea si dobânzile pentru contractele de leasing
financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de
leasing şi societăţile de leasing;
✍cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii
lor;
✍cheltuielile ocazionate de participarea la congrese şi alte întruniri cu
caracter profesional;
✍cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor

care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din
contract, pentru partea aferentă utilizării în scopul afacerii;

2015 62
✍cheltuieli reprezentând tichetele de masă acordate de angajator
potrivit legii;
✍cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare, cu excepţia celor

reprezentând indemnizaţia de delegare, detaşare în alta localitate, în ţară şi în
străinătate, care este deductibilă limitat;
✍cheltuielile de reclamă şi publicitate reprezintă cheltuielile efectuate pentru

popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului în baza unui
contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare
pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclama şi publicitatea se
efectuează prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă
şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca
mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare,
precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor;
✍alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

2015 63
Impozite şi taxe:
Până la 01.07.2010:
- impozit 16% cotă unică
- contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS), 5,5%
După 01.07.2010:
- impozit 16% cotă unică
- contribuţiile sociale 16,5 % (CAS 10,5%, CASS 5,5%, şomaj 0,5%)
plafonate la 5 salarii medii brute pe economie
Dacă venitul obţinut este de natură salarială, se adaugă alte 26,90 %, contribuţiile
angajatorului.
- CAS 20,80 %
- Risc: 0,15 %
- Şomaj: 0,5 %
- Garantare:0,25 %
- Sănătate: 5,20 %
- Fond unic CM: 0,85 %
- Com ITM 0,75 %

2015 64
OUG 58 din 2010 pentru modificarea Codului Fiscal
Art. I. — Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu
modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează
după cum urmează:
La articolul 7 alineatul (1) punctul 2 se introduc două noi subpuncte,
subpunctele 2.1 și 2.2, cu următorul cuprins:
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderată ca activitate dependentă
dacă îndeplinește cel puțin unul dintre următoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de
plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de
venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi:
atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării
activității, programul de lucru;
2015 65
b) în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește baza materială
a plătitorului de venit, respectiv spații cu înzestrare corespunzătoare,
echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă și altele
asemenea;
c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestația fizică sau cu
capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;
d) plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității
cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi
indemnizația de delegare-detașare în țară și în străinătate, precum și
alte cheltuieli de această natură;
e) plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și
indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul
beneficiarului de venit;
f) orice alte elemente care reflectă natura dependentă a activității.
2015 66
2.2. În cazul reconsiderării unei activități ca
activitate dependentă, impozitul pe venit și
contribuțiile sociale obligatorii, stabilite potrivit
legii, vor fi recalculate și virate, fiind datorate
solidar de către plătitorul și beneficiarul de venit.
În acest caz se aplică regulile de determinare a
impozitului pentru venituri din salarii realizate în
afara funcţiei de bază.

2015 67
Art. III.
Orice venituri de natură profesională, altele decât cele salariale,
se impozitează cu cota de impozit pe venit.
(2) Asupra veniturilor prevăzute la alineatul precedent se datorează
contribuțiile individuale de asigurări sociale, asigurări sociale de
sănătate și asigurări de șomaj.
(3) Baza de calcul la care se aplică aceste contribuții este limitată la
5 salarii medii brute pe economie la nivelul salariului mediu brut
utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale.
(4) Obligația declarării, calculului, reținerii și plății contribuțiilor
prevăzute la alineatul precedent revine plătitorului de venit în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
2015 68
HG 791 / 2010
Anexa 2: Norme metodologice de aplicare a prevederilor Art III
din OUG 58
Art. 1. — (1) Prin sintagma venituri de natură profesională, altele
decât cele salariale, denumite în continuare venituri de natură
profesională, prevăzută la art. III alin. (1) din Ordonanţa de
urgentă a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si
completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte mă suri
financiar-fiscale, denumită în continuare ordonanţa de urgență, se
înţelege veniturile realizate de o persoană fizică din orice alte
activităţi decât activităţile definite ca dependente potrivit art. 7
alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu
modificările si completările ulterioare, activităţi desfăşurate de
această persoană în afara unei relaţii de angajare.

2015 69
(2) Nu constituie venituri de natură profesională în interesul
alin. (1) următoarele:
- veniturile din cedarea folosinţei bunurilor;
- veniturile din investiţii;
- veniturile din pensii;
- veniturile din activităţi agricole;
- veniturile din premii şi din jocuri de noroc;
- veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare;
- veniturile din alte surse, definite conform art. 78 alin. (1) lit. a)-d)
si alin. (2) din Legea nr. 571/2003, cu modificările şi completările
ulterioare, precum şi veniturile realizate primite de persoanele
fizice din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie.

2015 70
Art. 2.
Persoanelor asigurate în alte sisteme, neintegrate

sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurări
sociale, precum şi persoanelor care au calitatea de
pensionari ai sistemului public de pensii nu le sunt
aplicabile prevederile art. III din ordonanţa de urgenţă .

2015 71
Art. 3. (1) Persoanele care realizează exclusiv venituri de natură
profesională cu caracter repetitiv - lunar, trimestrial sau semestrial -
sau ocazional datorează contribuţiile individuale de asigurări sociale,
de asigurări pentru şomaj şi de asigurări sociale pentru sănătate,
prevăzute la art. III alin. (2) din ordonanţa de urgenţă, denumite în
continuare contribuţii individuale.
(2) Persoanele care, pe lângă veniturile de natură salarială realizează
şi venituri de natură profesională cu caracter repetitiv - lunar, trimestrial
sau semestrial - datorează contribuţiile individuale şi pentru aceste
venituri de natură profesională .
(3) Persoanele care, pe lângă veniturile de natură salarială, realizează
şi venituri de natură profesională în mod ocazional nu datorează
contribuţiile individuale si pentru aceste venituri de natură
profesională.

2015 72
Art. 4.
Contribuţiile individuale se datorează şi în situaţia în

care veniturile de natură profesională sunt realizate de
persoane pentru care la data intrării în vigoare a
prezentelor norme metodologice se prevede, potrivit
legii, că asigurarea în sistemul asigurărilor pentru şomaj
este facultativă.

2015 73
Art. 5.
(1) Persoanele fizice care realizează venituri de natură profesională, pentru
care se datorează contribuţiile individuale prevăzute la art. III alin. (2) din
ordonanţa de urgenţă, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul
legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în
sistemul asigurărilor pentru şomaj, precum şi în sistemul de asigurări sociale
de sănătate şi beneficiază de prestaţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000
privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu
modificările şi completările ulterioare, de indemnizaţie de şomaj în condiţiile
Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum si de
asigurare socială de sănătate în condiţiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătăţii, cu modifică rile si completă rile ulterioare.
(2) Cotele contribuţiilor individuale prevăzute la alin. (1) sunt cele prevăzute de
lege pentru contribuţie individuală de asigurări sociale, pentru contribuţie
individuală de asigurări pentru şomaj, precum şi pentru contribuţia de asigurări
sociale de sănătate.

2015 74
Art. 6. — (1) Baza de calcul al contribuţiilor individuale, prevăzută la
art. III alin. (3) din ordonanţa de urgenţă, pentru asigurările sociale şi
pentru asigurările pentru şomaj o constituie:
❖venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii

medii brute pe economie, pentru veniturile de natură profesională cu
caracter repetitiv — lunar, trimestrial sau semestrial — realizate în
condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) au (2);
❖venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii

medii brute pe economie, pentru veniturile de natură profesională
realizate în mod ocazional, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1).

2015 75
(2) Baza lunară de calcul al contribuţiei pentru asigurările sociale
de sănătate prevăzută la art. III alin. (3) din ordonanţa de urgenţă
o constituie cuantumul net al veniturilor de natură profesională
realizate lunar, determinat ca diferenţa între venitul brut şi
cheltuielile deductibile aferente realizării venitului, care este limitat
la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie şi nu poate fi
mai mic decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă
acest venit este singurul asupra căruia se calculează contribuţia.
(3) Pentru veniturile de natură profesională, contribuţia de

asigurări sociale de sănătate se plăteşte de persoana care le
realizează la termenele stabilite în Legea nr. 95/2006, cu
modificările şi completările ulterioare.
2015 76
Art. 7
Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) au obligaţia de a depune

câte o declaraţie privind asigurarea în sistemul public de pensii,
în sistemul asigurărilor pentru şomaj, respectiv de a încheia
contracte de asigurare în sistemul de asigurări sociale de
sănătate.

2015 77
Art. 8
(1) Declaraţiile de asigurare prevăzute la art. 7 se depun, o
singură dată, până la data de 25 a lunii pentru luna anterioară în
care s-au realizat venituri de natură profesională, la casa
teritorială de pensii şi, după caz, la agenţia pentru ocuparea forţei
de muncă judeţeana sau a municipiului Bucureşti din raza de
domiciliu sau de reşedinţă a persoanelor asigurate.
(2) Persoanele aflate în situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) si (2)

au obligaţia de a actualiza declaraţiile de asigurare în termen de
14 zile lucrătoare de la data modificării cuantumului veniturilor de
natură profesională, prin depunerea unei noi declaraţii, care să
ateste cuantumul veniturilor de natură profesională realizate pe
fiecare sursă de venit.
2015 78
(3) În lunile în care nu realizează venituri de natură profesională,
persoanele aflate în situaţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (2) au
obligaţia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii, precum şi
agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a municipiului
Bucureşti din raza de domiciliu sau de reşedinţă a acestora.
(4) Persoanele care realizează, în condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1),
venituri de natură profesională în mod ocazional depun declaraţiile de
asigurare prevăzute la art. 7 ori de câte ori realizează venituri de
natură profesională, până la data de 25 a lunii pentru luna anterioară în
care au realizat aceste venituri.
(5) Declaraţiile prevăzute la alin. (1), (2) si (4) constituie titluri de
creanţă şi devin titluri executorii la data la care creanţele bugetare sunt
scadente conform legii.

2015 79
Art. 9
(1) Termenele de declarare prevăzute la art. 8 alin. (1) si (4)
constituie şi termene de plată a contribuţiilor individuale.
(2) Persoanele care realizează, în condiţiile prevăzute la art. 3

alin. (1), venituri de natură profesională în mod ocazional
datorează contribuţiile individuale până la data la care
cuantumul veniturilor de natură profesională realizate în cursul
anului calendaristic atinge plafonul de 5 salarii medii brute pe
economie.
(3) Pentru neachitarea contribuţiilor individuale la termenele de

scadenţă prevăzute la alin. (1) se datorează dobânzi şi penalităţi
de întârziere, în condiţiile legii.
2015 80
Art. 10
Plata contribuţiilor individuale se efectuează în contul bugetului
asigurărilor sociale de stat, în contul bugetului asigurărilor pentru
şomaj, precum si în contul bugetului Fondului naţional unic de
asigurări sociale de sănătate.
Art. 11
Perioadele pentru care s-au plătit contribuţiile individuale
constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii şi alte
drepturi de asigurări sociale, precum şi în sistemul asigurărilor
pentru şomaj.

2015 81
Art. 14
În situaţia în care nu mai realizează venituri de natură
profesională, persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) au obligaţia
de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii, precum şi
agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau a
municipiului Bucureşti din raza de domiciliu sau de reşedinţă a
acestora, în termen de 3 zile lucrătoare de la data intervenirii
acesteia.
(2) Calitatea de asigurat deţinută de persoanele prevăzute la art.
5 alin. (1) încetează cu data de întâi a lunii următoare celei în
care s-a efectuat plata contribuţiilor individuale, cu excepţia
calităţii de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate,
pentru care persoanele beneficiază de pachetul minimal de
servicii medicale în condiţiile Legii nr. 95/2006, cu modifică rile si
completă rile ulterioare.
2015 82
Art. 15.
Constituie contravenţie următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii
încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) necomunicarea datelor şi informaţiilor solicitate în scris de casele de pensii, precum
şi de agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, în
vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin potrivit prezentelor norme metodologice;
b) comunicarea de date şi informaţii incomplete sau eronate;
c) nedepunerea la termen de către persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) a
declaraţiilor de asigurare;
d) nerespectarea de către persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) a obligaţiei prevăzute
la art. 14 alin. (1).
Art. 16.
Contravenţiile prevăzute la art. 15 se sancţionează după cum urmează :
a) cele prevăzute la lit. a) si b), cu amendă de la 300 lei la 600 lei;
b) cele prevăzute la lit. c) si d), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

2015 83
Art. 23
În măsura în care aplicarea prevederilor art. III din

ordonanţa de urgenţă va impune precizări
suplimentare cu privire la contribuţia individuală de
asigurări sociale, respectiv contribuţia individuală de
asigurări pentru şomaj, acestea vor fi emise prin ordin
al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale.

2015 84
HOTĂRÂREA nr. 3 din 27.09. 2013 privind evidenţa
profesională a psihologilor cu drept de liberă practică
[MO Partea I, nr 654 din 24.10.2013]
Art. 1
(1) Evidenţa profesională a psihologilor cu drept de liberă practică,
denumiţi în continuare psihologi, se realizează printr-un sistem
mixt de evidenţă, prin utilizarea registrelor profesionale,
realizate potrivit anexelor nr. 1-3, şi a etichetelor de tip timbru,
denumite în continuare timbre profesionale, realizate potrivit
anexei nr. 4.

2015 85
Art. 2
(1) Psihologii care îşi exercită profesia prin formele independente
prevăzute în Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu
drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului
Psihologilor din România, sunt obligaţi să realizeze şi să organizeze
următoarele registre profesionale:
a) registrul de evidenţă a actelor profesionale, realizat în mod obligatoriu

atât pe suport hârtie, cât şi pe suport electronic, prevăzut în anexa nr. 1;
b) registrul de evidenţă a contractelor de prestări de servicii psihologice,

prevăzut în anexa nr. 2;
c) registrul general de evidenţă a corespondenţei profesionale, prevăzut în

anexa nr. 3.
2015 86
Comunicarea scrisă în activitatea cabinetului de psihologie
Reguli de etichetă:
①Scrierea corectă a -numelui

-prenumelui destinatarului
-titlurilor
-adresei
②Adresarea – se face distincție între corespondența -oficială umorul

familiarismul interzise
-informală.
③Confidențialitatea – mențiuni -uzuale ―Confidențial‖;

-graduale ―Personal‖;
―Personal și confidențial‖;
―Secret‖.

2015 87
Comunicarea scrisă în activitatea cabinetului de psihologie
Reguli de etichetă:
-groase;
④Dimensiunile comunicării – scrisorile/rapoartele prea -lungi;
-complicate.
➪descurajează la primul pipăit;
➪denotă o posibilă lipsă de respect pentru -timpul destinatarului;
-rangul
⑤Stilul și tonul comunicării ✍invitația nu trebuie să sune ca un ―convocator‖;

☞rugămintea nu poate fi formulată ca o somație.

2015 88
1
Câmpurile unei scrisori 2

3 4
Câmpul 0 = ‣bandă liberă;
‣lățime 2 cm; 5
‣spațiu destinat -îndosarierii;
0
-legării;
-capsării. 6

2015 89
1
Câmpurile unei scrisori
2
3 4
Câmpul 1 = ‣spațiul destinat antetului;
‣înălțime 4,5 cm; 5
‣conține: -sigla/logo-ul;
-denumirea; 0
-adresa sediului;
-adresa de E-mail; 6
-numărul de telefon;
-numărul de fax.

2015 90
1
2
3 4
5
Câmpul 2 = ‣spațiul destinat înscrierii
numelui expeditorului; 0
‣înălțime 0,5 cm;
‣lățime 8,5 cm; 6

2015 91
Câmpul 3 = ‣spațiul destinat înscrierii 2

-numelui 3 4
-adresei destinatarului;
‣înălțime 4 cm; 5
‣lățime 8,5 cm;
‣în norma de plic cu fereastră 0
la stânga, câmpul 3 se încadrează
perfect în chenarul casetei;
6
‣pentru norma de plic cu fereastră
în dreapta (norma occidentală),
caseta pentru numele și adresa
destinatarului are aceleași
dimensiuni și este plasată în dreapta,
la 2 cm de margine. 7

2015 92
1
2
3 4
Câmpul 4 = ‣spațiul destinat însemnărilor de
intrare-ieșire și prelucrare a
5
documentului: -numărul;
-data;
0
-persoana
responsabilă 6
de prelucrare.
‣lățime 10,5 cm;

2015 93
1
2
4
Câmpul 5 = ‣opțional; 3
‣alocat referințelor: -tema
5
-subiectul
(Ex. Ref. 0
Factura neachitată cu nr….)
7
‣înălțime variabilă, în funcție de
dimensiunile textului;
‣lățime 19 cm;

2015 94
Câmpul 6 = ‣bandă destinată 2

4
informațiilor comerciale: 3
-coordonate bancare
(bancă, număr cont); 5
-forma juridică;
-codul fiscal; 0
-sediul social; daca nu
7
-adresa; au fost
-telefon; incluse
-fax. în antet
‣lățime 19 cm; 6

2015 95
1

3 4
Câmpul 7 = ‣spațiul alocat efectiv
-corpului scrisorii; 5
-textului propriu-zis.
0
‣înălțime = spațiul rămas 7

între câmpurile
5 și 6;
‣lățime 19 cm;
6

2015 96
Redactarea invitațiilor
Invitația -rămâne actuală în zona ―tradițională‖ a RP.
-nu poate fi înlocuită de -telefon

-fax
-E-mail
―Bilet de intrare‖ la eveniment

2015 97
Rolul invitației
Scrisoarea de invitație realizează primul contact al persoanei care o primește
cu evenimentul ce va urma.
Rol decisiv în formarea primei impresii.
-aprecierea competențelor sale;
Invitatul trebuie să găsească -flatarea persoanei sale;
-certitudinea că este -dorit;
Fondul -important.
Forma invitației adecvate cu -natura
Stilul -proporțiile evenimentului
Cuvântul ―INVITAȚIE‖ -este obligatoriu

-tipărit -vizibil
-explicit înaintea titlului
risipește orice nuanță de “convocator”
2015 98
Rolul invitației
-a face cunoscut evenimentul cu public, într-un cerc mai mult sau

mai puțin restrâns, dar închis;
-a transmite atitudinea și sentimentele organizatorului față de
persoanele invitate;
-a transmite rugămintea de a participa la eveniment;
-a conferi dreptul (nu obligația, pentru că nu este convocare) de
acces în perimetrul sau incinta în care se desfășoară
evenimentul;
-a se constitui într-o carte de vizită onorantă pentru organizator;
-a fi material promoțional și ―cârlig‖ în favoarea gazdei și a
evenimentului respectiv.
2015 99
Redactarea invitației
-persoane;
-dată + oră;
Invitația comunică -politicos informații despre -durată;
-atractiv -loc;
-scop/cauză;
-mod desfășurare.
Informațiile răspund celor 5 întrebări generale:

Cine?
Ce?
Când?
Unde?
Cum?

2015 100
Cine? (lămurește cine pe cine invită)
★ Organizatorul își declină -identitatea

-calitatea
★ Este precizată clar -identitatea invitatului

-uneori și calitatea
★ Se oferă informații privind ceilalți invitați
★ Să reiasă clar dacă invitatul vine singur sau însoțit
★ O invitație pentru mai multe persoane numele în ordine alfabetică
★ Invitație pentru familie numele ambilor soți (începând cu al doamnei)

2015 101
Ce? (clarifică despre ce ocazie, cauză sau eveniment este vorba)
!!! Dacă se ascunde adevărul invitații -au/nu au cadouri;

-sunt îmbrăcați nepotrivit.

2015 102
Când? (data, ora evenimentului)
Specificații bine justificate asupra gradului de punctualitate:

❉“Rugăm nu întârziați. Evenimentul este televizat.”
❉A cere punctualitate extremă în condiții obișnuite = abuziv
inutil
❉Nu se recomandă formularea “Începând cu orele…”
Invitațiile de dimineață se indică aproximativ -durata evenimentului;

-ora de închidere.

2015 103
Unde? (locul evenimentului)

-Strada
-Numărul
-Zona
-Clădirea
-Pavilionul
-Etajul
-Orice alte repere
Uneori schiță a amplasamentului

2015 104
Cum? (modul de desfășurare a evenimentului)

-Programul complet;
-Ordinea de zi;
-Lista invitaților;
-Masa;
-Gustarea;
-Bufetul. ―Preferabil costum‖
―Ținută de seară‖
-Pentru ținută: ―Elegant‖
―Lejer‖
―Sport‖
2015 105
Confirmarea participării invitatului = importantă pentru gazdă

poate fi solicitată în finalul invitației
-număr de telefon/fax
Se menționează -persoană de contact
-dată limită
În locul formulei clasice “Vă rugăm să confirmați participarea dvs.

până cel mai târziu…. la d-na….,tel….. ”
Formula diplomatică scurtă “RSVP d-na…, tel…” (abrevierea

“Respondez s’il voul plaît”)

2015 106
Concluzii privind comunicarea
❒Fiți relaționiști (nu publicitari)
❒Nu priviți comunicarea ca pe o luptă de -seducție

-“îmbrobodire” a clientului
❒Acționați asupra modului în care -se simte
-se comportă publicul
❒Mesajul trebuie -să fie subtil
-să mizeze pe relația -directă
-umanizantă
❒Oamenii -se pot sătura de reclame -schimbă postul;

-ignoră momentele de publicitate.
-rămân însetați de PR care -nu obligă;

-oferă;
-comunică.
2015 107
Toți pășim către viitor,
dar unii pășesc mai repede!

2015 108
Vă urez
SUCCES
în
activitatea cabinetului
de psihologie!
2015 109

06 - Managementul Cabinetului de Psihologie PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

06 - Managementul Cabinetului de Psihologie PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Managementul cabinetului

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

Legea nr. 213 / 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog

HG 788 / 14.07.2005 Norme metodologice de aplicare a Legii

Managementul cabinetului de psihologie

(1) Psihologul cu drept de liberă practică îşi desfăşoară activitatea

(2) Confidenţialitatea actului psihologic este protejată prin lege

Managementul cabinetului de psihologie

Psihologul cu drept de liberă practică desfăşoară următoarele tipuri de

a) studiul comportamentului uman şi al proceselor mentale;

Exercitarea profesiei de psiholog se desfăşoară:

a) în sectorul privat, în regim salarial, sau independent cu

b) în sectorul public, în care psihologii au, după caz, statutul

(1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de liberă

(2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu

Managementul cabinetului de psihologie

(2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract şi se

(3) Formele şi modalităţile de exercitare a profesiei, declarate la

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

Psihologul cu drept de liberă practică are următoarele drepturi:

a) să desfăşoare activităţile prevăzute la art. 5, în conformitate

b) sa obţină pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

a) desfăşurarea oricărei activităţi de natură a aduce atingere

b) starea de sănătate necorespunzătoare, certificată de Comisia

c) folosirea cu bună ştiinţă a cunoştinţelor sau metodelor

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

(1) În situaţia în care tipurile de activităţi prevăzute la art. 5 din

(2) În situaţiile în care coordonatorul echipei nu este

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

Cursurile complementare de specializare în domeniul psihologiei,

(2) Valoarea creditelor privind formarea profesională continuă se

Spaţiile necesare desfăşurării activităţilor prevăzute la

Managementul cabinetului de psihologie

În cazul dotărilor metodologice nerezervate şi neînregistrate, solicitanţii vor

Managementul cabinetului de psihologie

Obs: Dovada patrimoniului poate fi realizată prin documentele

Dovada patrimoniului poate fi efectuata prin depunerea fotocopiilor după

Managementul cabinetului de psihologie

Obs: Dovada achitării taxei de înregistrare (250 RON) constă într-

g) opis, cuprinzând documentele depuse la dosar, semnat şi datat

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

Managementul cabinetului de psihologie

Cât de importantă este relaţia cu fiscul?

Managementul cabinetului de psihologie

a) Viziune strategică limitată – concentrare pe

b) Copierea unor afaceri fără a înțelege esența

c) Ignorarea lacunelor în pregătire, cunoștințe

d) Lipsa delegării și dorința de a controla în totalitatea

e) Axarea atenției pe produs sau serviciu, în

a) Insuficiența unor valori personale solide și

b) Carențe în pregătire și competențe, viziune

Managementul cabinetului de psihologie

c) Fuga de răspundere, amânarea luării deciziilor și

d) Acordarea unei importanțe prea mici sistemului de

e) Ego pronunțat, comunicare deficitară și încredere prea