Ce este hipertermia (socul termic) si care sunt cauzele declansarii ei?

Socul termic este cauzat de expunerea la temperaturi externe ridicate care duc la cresterea
anormala a temperaturii corpului (in cazuri severe putand depasi 40 grade C).
Hipertermia poate fi de efort sau neasociata cu un efort fizic. Exercitiile fizice intense
efectuate in aer liber pe timp de canicula pot genera o caldura prea mare pentru ca organismul
sa o poata regla, mecanismele naturale de reglare a temperaturii fiind perturbate de caldura si
umezeala din mediul extern. Alti factori, precum consumul insuficient de lichide poate agrava
starea.
Hipertemia neasociata cu un efort fizic este in mod tipic indusa de medicamentele
care reduc vasodilatatia, transpiratia si celelalte mecanisme de reglare a temperaturii. Printre
aceste medicamente se numara anticolinergicele, antihistaminicele, psihotropele si diuretice.
In egala masura, consumul de droguri, precum amfetaminele, cocaina si LSD, pot produce
hipertermie. In acest caz, toleranta organismului pentru temperatura de mediu excesiva poate
fi limitata.
Hipertermia maligna este o reactie rara la un anestezic frecvent utilizat (halotan) sau
o reactie la un blocant neuromuscular denumit succinilcolina. Hipertermia maligna este o
afectiune genetica si poate fi fatala.

Factorii care predispun la aparitia hipertermiei (socul termic) sunt:

-absenta aclimatizarii
-obezitatea
-afectunile degenerative ale cordului si vaselor de sange, cu scaderea capacitati de transport a
caldurii din profunzime spre suprafata corpului
-alcoolismul
-deshidratarea

Simptomatologie:
Hipertermia (socul termic) poate debuta brusc, fara perioada prodromala, cu pierderea
constientei, sau lent, pana la 5 zile, cu ameteli, slabiciune, sincopa, greturi, varsaturi, uneori
crampe musculare si dispnee; incetarea sudoratei precede socul.
Perioada de stare e caracterizata prin trei manifestari, deosebit de importante pentru stabilirea
diagnosticului:
-anhidroza intregii suprafete cutanate, pielea fiind calda si uscata, congestionata si uneori
cianotica, in cazuri severe aparand si pete purpurii
-hipertermia de 41-43 C
-prezenta simptomelor si semnelor de atingere cerebrala, cu usoara confuzie si dezorientare,
urmate de delir, convulsii si coma.
Colapsul central sau periferic e inconstant. In faza avansata pot apare semne de soc: paloare,
cianoza, hipotensiune, tahicardie, oligurie.
 Diagnostic:

Diagnosticul diferential si determinarea gravitatii afectiunii se stabilesc prin examene

de laborator. Trebuie mentionat ca, la efectuarea examenelor de labortator, nu apar:
modificari electrolitice in sange sau hemoconcentrate, cu exceptia unei usoare cresteri a ureei
si azotului neproteic (in rare cazuri) hiperkaliemia (indica un prognostic grav) leucocitoza si
trombopenie (in rare cazuri) cresterea bilirubinei serice si icter (indica afectarea functiei
hepatice)

Cum evolueaza hipertermia (socul termic)?

Evolutia este diferita de la pacient la pacient. Mortalitatea de peste 10%, in primele

24 de ore, depinde de promptitudinea si corectitudinea interventei. Este posibila revenirea
completa, dar cu persistenta unor tulburari ca: instabilitate, timp de 3-21 zile, a temperaturii
corporale, cu posibilitatea unei noi cresteri revenire lenta, dupa mai multe zile, a sudoratiei
normale
instalarea unor sechele cu tulburari mintale, in caz de coma prelungita
hipersusceptibilitate

Tratamentul hipertermiei depinde de cauze, unele forme putand fi tratate prin

masuri de auto-ingrijire, iar altele constituind urgente medicale.
Cazurile usoare de hipertermie de efort pot fi tratate prin masuri de auto-ingrjire, precum
consumul de lichide si repaus intr-o zona racoroasa.
Hipertermia produsa de anumite medicamente este frecvent tratata prin intreruperea
administrarii respectivului medicament si, in unele cazuri, cu medicatie menita sa le anuleze
efectul. Medicamentele recomandate de obicei pentru reducerea febrei, cum sunt
paracetamolul si aspirina, se dovedesc complet ineficiente in tratarea hipertemiei.
Cand temperatura corpului este ridicata semnificativ, se folosesc metode mecanice pentru
scaderea ei si recapatarea abilitatii naturale a corpului de a-si regla temparatura. Se folosesc
tehnice pasive, precum repaus intr-o camera racoroasa sau intr-o zona umbroasa, indepartarea
hainelor; precum si tehnici active, cum ar fi aplicarea de comprese reci pe frunte, gat si
trunchi, consumul necesarului de lichide, folosirea unui ventilator sau dezumidificator.
O alta metoda este cea a imersiunii intr-o cada cu apa calduta, pentru a indeparta in mare
masura surplusul de caldura intr-un timp scurt. Cu toate acestea, nu se recomanda imersiunea
in apa foarte rece, deoarece aceasta provoca constrictia vaselor de sange si impiedica astfel
caldurii sa iasa din corp.
Daca temperatura corpului ajunge la 40 grade C sau daca pacientul isi pierde cunostinta ori
prezinta semne de confuzie, hipertermia este considerata urgenta medicala si impune ajutor
medical specializat. In spital, pacientii cu hipertermie pot fi supusi unor masuri de tratament
mai drastice, precum hidratarea intravenoasa, spalaturi gastrice cu solutie salina inghetata si
chiar hemodializa.
 Profilaxie:

Pentru a evita hipertermia, se recomanda urmatoarele:

-Purtarea de imbracaminte de bumbac care permite corpului sa transpire

-Consumul de cat mai multe lichide chiar daca senzatia de sete nu e prezenta
-Evitarea zonelor cu temperaturi ridicate si expunerea timp indelungat la soare
-NU consumul in exces cafea, alcool sau nicotina
Foarte important! Expunerea organismului la temperaturi ridicate poate duce la agravarea
unor afectiuni preexistente, dintre care enumeram:
-hipertensiunea arteriala poate suferi modificari datorate suprasolicitarii cardiovasculare, ce
poate favoriza ateroscleroza coronariana
-litiaza renala
-tulburarile motorii gastrice
-gastritele si enterocolitele
-dermatozele cronice, hiperhidroza si piodermitele
-scaderea ponderala
-bradicardia