Biletul NR 1

Tipologii de Personalitate, Semiologia personalităţii

Cea mai importantă manieră de studiu a personalităţii este cea tipologică. De la Hipocrate în
prezent, au fost făcute diverse tipuri umane, utilizându-se diverse criterii-biologice + psihologice.
Tipuri biologice.
1. Hipocrate- sunt 2 tipuri , descrise pe baza criteriilor morfologice şi anume structura apopletică(crize
ictale) + structura ftizică(TBC).
2. Galen- aplică teoria umorilor + corelează caracteristicile fiziologice cu trăsături psihologice
 Temperament Sangvinic- sânge
 Temperamentul Coleric- bila galbenă
 Temperamentul melancolic- bila neagră
 Temperamentul limfatic- limfa
3. Viola- tipul brevilin + longilin + normotipul
4. Pende- modifică ce a zis Viola şi corelează cu un nivel endocrin
 Longilin stenic- hipertiroidian + hiperpituitar(tahipsii + tasikinezie)
 Longilin astenic- hiposuprarenal + hipogenital(tahipsie + labilitate + fatigabilitate)
 Brevilin stenic- hipersuprarenal + hipergenital(euforie + expansivitate)
 Brevilin astenic- hipotiroidian + hipopituitar(depresie + inerţie)
5. Sigaud – tip respirator + tipul muscular + tipul digestiv + tipul cerebral
Tipuri Biopsihologice.
Kretchmer face o tipologie morfopsihologică cu corelaţii psihopatologice:
1. tipul picnic- predomină  transversale –temperament ciclotim- predispus la psihoză afectivă
2. tipul leptosom- longitudianale – temperament skizotim- predispus la skizofrenie
3. tipul atletic vâscos- temperament vâscos- predispus la epilepsie
4. tipul displastic- la fel.
Sheldon corelează tipurile somatice cu dimensiunea psihologică:
1. tipul endomorf- predomină  bazinului faţă ce cel al centurii scapulo-humerale-VISCEROTONIA
2. tipul mezomorf- dezvoltarea puternică a S. Osteo-Art, predomină extremităţile faţă de trunchi şi de
centura Scap-H-SOMATOTONIA
3. tipul ectomorf- dezvoltarea membrelor în rap cu trunchiul + craniu în rap cu masivul facial-
CEREBROTONIA
Tipuri psihanalitice.
1. Sigmund Freud
 Tipul oral-pasivitate, dependenţă, nevoia de afecţiune + protecţie + siguranţă
 Tipul anal- zgârcenie, corectitudine + ordine + simetrie + încăpăţânare
 Tipul uretral- orgaliu, ambiţie
 Tipul falic- siguranţă
 Tipul genital- calităţi ideale de personalitate
2. Horney- face o clasificare în funcţie de relaţia omului cu ambianţa
 Tipul complezant- tendinţa de a se dirija spre oameni
 Tipul agresiv – tendinţa de a se dirija împotriva oamenilor
 Tipul detaşat- tendinţa de a se depărta de oameni
3. Fromm- face descrieri în funcţie de orientarea socială
o Orientare receptivă
o Orientare de acumulare
o Orientarea comercială
o Orientarea productivă
4. A. Roback
o Caracter superior- intuiţia

1
 o Caracter înalt- principii etico-logice, estetice, religioase
o Caracter mijlociu- mijloace sociale + juridice
o Fără caracter-mijloace fizice
5. E. Sprangler – tipul practic, teoretic, estetic, religios, dominator, social
6. Jung- bazat pe fenomenul contradicţiei bipolare, avem: tipul extravertit(predomină relaţiile cu
ceilalţi), tipul introvertit(predomină viaţa interioară)
7. RoschHack – în funcţie de rezonanţa afectivă: extratensiv, introtensiv, coarctat, ambiegal.

SEMIOLOGIA PERSONALITĂŢII.
Depersonalizarea. Este impresia de schimbare pe care bolnavul o percepe şi o trăieşte. Poate fi
o impresie de schimbare psihică, sau una de schimbare somatică. Bolnavul trăieşte sentimentul anxiogen al
modificării propriului EU, descriind această stare ca şi cum nu ar fi sigur de propria identitate.
Depersonalizarea este descrisă de bolnav prin sentimentul de vid interior, de încetinire a cursului
vieţii, de devalorizare + diminuare, până la dispariţia forţei de rezonanţă afectivă , chiar prin sentimentul de
dedublare(bolnavul asistă ca un spectator la derularea propriei vieţi).
Efortul bolnavului în scopul regăsirii de sine conduce la o permanentă verificare introspectivă ,
care le accentuează interiorizarea + îi îndepărtează de real. O formă particulară o reprezintă Sindromul de
Automatism Mintal, constituit din trăiri complexe de influenţă exterioară(furtul + ghicitul gândurilor).
Apare în skizofrenie.
Derealizarea. Reprezintă impresia de înstrăinare, de nefamilialitate a realităţii trăite, care apare
bolnavului k iluzorie, ireală, stranie, cu semnificaţii misterioase.
Hipocondria este o formă a desomatizării, reprezentând nişte schimbări corporale, de la
preocupări excesive de boală la forme delirante. În formele minoră(nevrotică), poate avea forme obsesive,
fobice, sau isterice şi se referă la diverse boli, fără suport real, dar trăite intens de pacienţi.
În forma majoră(delirantă) este în contradicţie flagrantă cu realitatea(sindromul Cotard) , format
din idei de negaţie + transformare a propiilor organe. Apare în psihoze depresive grave. O formă rară este
cea din skizofrenie şi este Delirul Metabolic, pacientul trăieşte o transformare a întregului corp(se consideră
câine, pisică).
Dizarmonia de personalitate manifestată prin dezechilibru + instabilitate, caracterizează
personalităţile anormale(psihopaţii + stările psihopatoide). Aceste personalităţi se caracterizează prin
incapacitatea de adaptare la condiţii sociale obişnuite în prezenţa unei dezvoltări normale a proceselor
cognitive.

Psihogeniile-generalităţi, psihopatologie, clasificare

Grup polimorf de tulburări psihotice + nevrotice cu determinism psihogen în contexul unei
vulnerabilităţi biologice, cognitive şi sociale crescute.
Psihicul uman în dinamica sa structurală, poate interfera cu evenimente psihotraumatice
reacţionând într-o manieră personală , dependentă de nivelul individual al vulnerabilităţii şi de valoarea
simbolică a acestor evenimente în contextul existenţial de la un moment dat.
CLASIFICARE
o Psihoze reactive
1. delirul senzitiv de relaţie
2. psihozele hipocondriace de dezvoltare
3. dezvoltările prevalente prin izolare socială
o Dezvoltările patologice reactive
o Nevrozele

2
 Bilet NR 2

Conştiinţa –tulburări cantitative, neurofiziologie

Neurofiziologie.
Conştiinţa integritatea structurilor de recepţie a informaţiilor de transport, filtrare + prelucrare a
informaţiei. Orice agresiune traumatică, toxică, infecţioasă, biochimică asupra unei din secvenţele
procesului conştiinţei duce la tulburări ale acesteia.
Un rol important îl joacă sistemul reticulat activator ascendent SRAA, care produce trezirea
cortexului. Formaţiunea reticulată este alcătuită din mase de neuroni şi dintr-un sistem de fibre care părăsesc
aferenţele sau eferenţele la nivelul trunchiului cerebral , intrând în relaţie cu masele neuronale ascendente +
descendente.
Nucleii talamici nespecifici împreună cu cei ai hipotalamusului posterior + lateral fac parte din
formaţiunea reticulată , formând capătul cel mai rostral al acesteia.
Formaţiunea reticulată reprezintă un nod de întâlnire a căilor activatoare nespecifice, car emerg
spre cortex şi a celor care coboară de la el. sistemul multineuronal reticulat ascendent este capabil să
moduleze impulsurile ascendente , contribuind la realizarea procesului de percepţie corticală , deeaia s-a
numit SRAA.
Tulburări Cantitative.
1. obtuzia- diminuarea permeabilităţii + recepţiei prin ridicarea pragurilor senzoriale cu dificultăţi
asociative sau pierderea supleţii adiative. Subiectiv este definită k o dificultate în precizarea +
formularea ideilor.
2. hebetudinea- dezinserţia pacientului din realitate, în care acesta nu poate stăpâni situaţia în care se
află, situaţia i se pare străină.
3. torpoarea- este o dezorientare cu scăderea tonusului afectiv voliţional, hipokinezie, apatie.
4. obnubilarea- scăderea tonusului întregului psihism prin ridicarea marcată a pragurilor senzoriale.
Recepţia este întârziată + inadecvată, apar dificultăţi asociative şi de evocare mnestică, dezorientare
temporo-spaţială , bradikinezie.
5. stuporul- tulburare accentuată + particulară a conştiinţei cu inerţie motorie totală. Bolnavul nu mai
reacţionează decât la excitanţii foarte puternici , cu un comportament total rupt de realitate.
6. soporul- agravare a stării de obnubilare, manifestată prin somnolenţă accentuată , reacţiile la stimuli
sunt foarte diminuare.
7. coma- este o stare de apsihie
8. suspendările pasagere ale conştienţei (lipotimia, sincopa, crize epileptice)

Psihoze reactive: simptomatologie, diagnostic

P. REACTIVE ACUTE. Sunt declanşate de evenimente psihotraumatice intense , receptate într-o
manieră afectivă extrem de puternică, care duce la eliberarea unor mecanisme de apărare elementare ,
primitive + lipsite de elaborare.
Tulburarea psihotică se instalează brusc, imediat după receptarea psihotraumei. Clinic acestea
cuprind următoarele aspecte :
o stupoarea reactivă- bolnavul este obnubilat, inhibat, împietrit de durere
o agitaţie paihomotorie reactivă-exacerbarea activităţii psihomotorii , tendinţe hetero + autoagresive,
acte colerice, impulsive, anxietate
o confuzia mentală reactivă- stare confuzo- onirică.

3
PSIHOZE REACTIVE SUBACUTE. Apar la oarecare distanţă de evenimentul psihotraumatic:
1. depresia reactivă- modelul tipic este reacţia de doliu. La pierderea unei fiinţe apropriate,
subiectul reacţionează iniţial armonic, dar această tristeţe persistă şi devine
patologică(depresie). Poate îmbrăca aspecte clinice variate-depresii inhibate, depresii
anxioase, depresii de epuizare. Se instalează insidios sau brutal printr-un act autoagresiv-
pacientul se sinucide.
2. reacţia paranoidă – se instalează mai aproape de evenimentul postraumatic, se desfăşoară
pe un fond anxios intens , poate fi însoţită de tulburări ale clarităţii câmpului conştiinţă.
Ideile delirante sunt polimorfe şi susţinute de halucinaţii auditive + vizuale. Pot constitui
debutul unor psihoze endogene.
3. reacţiile isterice
 sidr, Ganser se caracterizează prin răspunsuri greşite la întrebări foarte simple.
 Pseudodemenţa isterică se caracterizează prin instalarea bruscă a unei stări de
pseudodeficit congnitiv + elemente de regresie de tip isteric cu dezorientare temporo-
spaţială.
 Puerilismul isteric se instalează în condiţii psihotraumatice , în care pacientul se
comportă ca un copil preşcolar sau de 1-2 ani.
 Starea crepusculară isterică – reprezintă o îngustare a câmpului conştiinţei cu
detaşarea completă de ambianţă.

4
 Bilet NR 3

Conştiinţa- tulburări calitative + psihofiziologie

Starea de conştienţă este sinonimă cu VIGILITATEA şi se bazează pe integritatea funcţiilor
elementare biologice + psihologice. Are următoarele caracteristici: luciditate, claritate, control raţional. Pe
baza aceasta, individul poate intra în contact(dialog) cu lumea reală.
A fi conştient, reprezintă prezenţa obligatorie la spectacolul lumii , dar fără a garanta implicarea
personală în acest spectacol. Antonimul , se referă la situaţia de imposibilitatea de a nu fi prezent în mediu.
Starea de Conştienţă este individuală + informativă , nu reflexivă.
Tulburări Calitative.
 Starea confuzională- obnubilarea conştiinţei , dezorientare temporo-spaţială, tulburări mnezice,
dificultăţi logico-operaţionale. Aceasta conduce la dezorganizarea vieţii psihice, proceselor cognitive
+ de sinteză.
 Starea confuzo-onirică(onirismul)- stare helucinatorie extrem de bogată, cu halucinaţii
predominant psiho-senzoriale, vizuale paranoice, auditive complexe , cu conţinut dezagreabil,
terifiant. Bolnavul participă activ, este un actor în scenariul oniric. Aceste tulburări se întâlnesc în
psihoza alcoolică acută, psihoze infecţioase, intoxicaţii exogene.
 Oneirodia- reprezintă visarea patologică în care pacientul în stare de perplexitate, asistă la derularea
pe un ecran virtual a unui scenariu de vis.
 Starea crepusculară- este o stare oneiroidă prelungită , sau o îngustare marcată + paroxistică a
conştienţei cu derularea unor activităţi motorii automate , însoţite sau nu de fenomene halucinatorii.
După ce îşi revine, pacientul păstrează parţial amintirea experimentelor halucinatorii din timpul stării
crepusculare.
 Îngustarea câmpului conştiinţei- slăbirea relaţiilor cu realitatea , pacientul reacţionează în virtutea
unui conţinut psihic limitat. Apare în psihopatii, stări patologice, psihoze reactive + isterie.

Nevroze- generalităţi, psihopatologie, clasificare

Este un grup de suferinţe psihiatrice de origine psihogenă, exprimate clinic prin: tulburări psihice
centrate pe insuficienţa EU-lui şi anxietate ,cu tulburări somatice de conversie.
Caractere generale:
 Conştientizarea bolii
 Bolnavul luptă pentru a depăşi impasul nevrotic
 Tulburările somatice sunt lipsite de suportul organic
 Determinism psihogen cu dezvoltarea conflictului intrapsihic
 Diminuare de mică amplitudine a integrării sociale, profesionale + familiare
Clasificare:
 Neuro-astenia(nevroza astenică)
 Nevroza obsesivo-fobică
 Nevroza isterică
 Nevrozele mixte(motorii)

5
 Bilet NR 4

Psihomotricitatea-aspecte psihologice + semiologie

Cuprinde tulburările de comportament expresiv + tulburările ale activităţii motorii generale.

Tulburările de Comportament Expresiv. Cuprinde limbajul corporal al pacientului.

1. MIMICA- este o expresie nonverbală, involuntară + refelxă.
 Hipermimia- mimică exagerată care apare în accesul maniacal
 Hipomimia – scăderea mimicii , care apare la depresivi, skizofreni, demenţi
 Paramimia- discordanţa mimicii faţă de conţinutul afectiv-skizofrenie
 Ecomimia- mimica în ecou
 Amimia- imobilitatea mimicii
2. GESTICA- este o exagerare a expresiei gestuale
 Negativismul- rezistenţa activă / pasivă faţă de orice stimul extern sau faţă de realizarea
nevoilor fiziologice. Poate fi pasiv atunci când bolnavul nu răspunde la solicitări sau activ
atunci când bolnavul se opune executării unei acţiuni.
 Parakineziile – pierderea sensului + conţinutului mişcărilor.
 Manierismul- supraîncărcarea conduitelor + gesturilor simple, acestea devenind
artificiale, puerile, caricaturale(mers dansant)
 Bizareria- pierderea a conţinutului logic al acţiunilor comportamentale
 Stereotipiile – repetarea într-o manieră identică a unei anumite mişcări
 Ecopraxia – imitarea gesturilor examinatorului
3. ŢINUTA + VESTIMENTAŢIA- exprimă legătura estetică a individului cu ambianţa
 Dezordine vestimentară- apare în stări confuzionale
 Rafinamentul vestimentar exagerat- apare la persoanele psihopatice
 Excentricităţile vestimentare- apare în stările de excitaţie maniacală
 Travestitismul-utilizarea vestimentaţiei de sex opus
 Cisvestitismul – utilizarea vestimentaţiei corespunzătoare sexului dar necorespunzătoare
vârstei
4. TULBURĂRILE SIMBOLICE ALE COMPORTAMENTULUI EXPRESIV
 Ticurile
 Tulburările motorii de tip conversiv

Tulburările activităţii motorii generale

1. EXAGERAREA ACTIVITĂŢII MOTORII- poartă numele de HIPERKINEZIE.
Agitaţia psihomotorie- tulburare de ansamblu a conduitelor motorii ce traduce o stare de
excitaţie psihică. Ea exprimă pierderea controlului voluntar asupra propriilor acţiuni. Tabloul clinic al
acestei agitaţii se exprimă prin:
 Agitaţie reactivă
 Agitaţia din psihozele delirant halucinatorii
 Agitaţia din accesul maniacal
 Agitaţia în psihopatii
 Agitaţia în demenţe
2. DIMINUAREA ACTIVITĂŢII MOTORII- aceasta are mai multe aspecte:

6
  HIPOKINEZIA- inhibiţie psihomotorie, exprimată prin bradikinezie, lentoare
generală a mişcărilor
 AKINEZIA- inhibiţie psihomotorie extremă, caracterizată prin:
1. baraj motor-întreruperea bruscă + întâmplătoare a oricărei
mişcări(skinzofrenie)
2. fading-ul motor- diminuarea treptată până la dispariţia a unei
acţiuni(skizofrenie, depresii)
3. starea stuporoasă- siderarea tuturor funcţiilor psihice(stupoare melancolică,
stupoare catatonică, stupoare reactivă, stupoarea confuzională)
Catatonia- ansamblu de tulburări psihomotorii ce se desfăşoară pe fondul inerţiei şi
catalepsiei(catatonie lucidă + catatonie onirică).

Nevroza obsesivo-fobică---simptomatologie + diagnostic

Suferinţă nevrotică cu tablou clinic axat pe anxietate + sindrom obsesivo-fobic. La baza acestor
tulburări este situată anxietatea, care poate fi trăită în maniere diferite şi care poate genera tulburări de
comportament nevrotic sub 3 forme:
1. NEVROZA ANXIOASĂ- este dată de anxietate permanentă + atacuri de panică(anxietate
paroxistică). Anxietatea permanentă prezintă mai multe aspecte precum: frică, nelinişte, sentimente
de inferioritate, pesimism. Anxietatea paroxistică se manifestă prin teamă de mare intensitate, care se
exprimă prin: tulburări CV(palpitaţii, tahicardie), tulburări Resp(dispnee, tuse), tulburări
Dig(dureri, greaţă, vărsături, diaree, senzaţie de foame), tulburări Genito-U(poliurie, polakiurie).
2. NEVROZA FOBICĂ- deplasarea anxietăţii de la propria persoană pe anumite fiinţe, obiecte.
Simptomatologia este dată de FOBIE :
 fobii faţă de situaţii personale-AGORAFOBIA-teama de locuri deskise,
CLAUSTROFOBIA- teama de spaţii închise
 fobii sociale- teama de a nu roşii în public
 fobii faţă de fiinţe sau obiecte-animale, insecte, obiecte ascuţite
Simptomatologie asociată- inhibiţie, izolarea, depresie, tulburări sexuale, astenie.
3. NEVROZA OBSESIVO-COMPULSIVĂ- este forma cea mai organizată şi este manifestată prin
OBSESII:
 Obsesii ideative
 Obsesii fobice
 Amintiri obsesive
 Obsesii impulsive

DIAGNOSTICUL se bazează pe criteriile generale pt nevroză la care se adaugă semnele

specifice ale sindromului obsesivo-fobic.
Acestea trebuie să evolueze în afara oricărei boli somatice sau organice cerebrale , precum
şi in lipsa antecedentelor pozitive pt altă tulburare psihică.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL- se face cu celelalte tipuri de nevroze + psiastenia.

7
 Bilet NR 5
Voinţa –aspecte psihologice + semiologice
Voinţa reprezintă activitatea psihică orientată spre atingerea unor scopuri propuse conştient.
Reprezintă o funcţie de reglaj a exprimării comportamentale conştiente.
Are la bază procesul decizional şi în realizarea scopului propus trebuie depăşite toate dificultăţile
de ordin subiectiv + obiectiv , interne sau externe , ce acţionează contrar scopului.
Decizia traversează mai multe faze:
 Formularea scopului
 Lupta motivelor
 Adoptarea hotărârii- care stabileşte clar obiectivul
În cadrul voinţei se distinge o componentă activatoare(voinţa activă) + una inhibitoare(voinţa
pasivă). Prima mobilizează forţele în realizarea scopurilor , iar în a doua reprimă acţiunile sau pulsiunile
care pot compromite aceste scopuri.
Voinţa reprezintă funcţia psihică prin care se realizează trecerea conştientă de la o idee /
raţionament la o activitate sau inhibiţia unei activităţi.
Tulburările Voinţei.
Sunt denumite şi DISBULII, şi sunt consecutive unei deficienţe motivaţionale, tulburări
cognitive sau afective.
TULBURĂRI CANTITATIVE:
 Hiperbulia- exagerarea forţei voliţionale
 Hipobulia- scăderea forţei voliţionale---Dispariţie(abulia)-scăderea în diverse grade a capacităţii de
a lua decizii
 Abulia- reprezintă imposibilitatea oricărui efort voliţional-skizofrenie catatonică + depresii grave.
TULBURĂRI CALITATIVE
 Disabulia- dificultatea de a trece la o acţiune sau de a depăşi o acţiune începută
 Parabulia- insuficienţă voliţională
 Impulsivitatea- insuficienţa voinţei pasive , inhibitorii determinând comportamentul impulsiv. Poate
apare la temperamentele colerice + la nevrotici anxioşi.

Alcoolismul cronic- psihopatologie, simptomatologie, diagnostic

 Facies alcoolic
 Dezordine vestimentară
 Halenă alcoolică
TULBURĂRI SUBIECTIVE- disconfort somatic digestiv + cardiovascular + tulburări de vedere.
Simptomatologie a dependenţe psihice- insomnie, anxietate, amnezie lacunară.
Pacientul prezintă o perturbare a relaţiei interpersonale- pierderea statutului , prăbuşirea
economică, pierderea capacităţii de adaptare.

8
 Bilet NR 6

Tulburările calitative ale afectivităţii

Reprezintă grupul manifestărilor afective , caracterizate prin inadecvanţă, alură stranie, bizară,
aberantă. Aceste tulburări sunt specifice în skizofrenie.
 Inversiunea afectivă-ostilitatea sau ura manifestată de pacient , faţă de persoanele pe care anterior
îmbolnăvirii, le-a iubit(în special membrii ai familiei)---apare în skizofrenie, parafrenie, delir de
gelozie.
 Ambivalenţa afectivă- este trăirea simultană a 2 stări afective diametral opuse(dragoste/ ură,
simpatie/ antipatie)---skizofrenie.
 Investiţia afectivă inadecvată(bizară)- în care pacientul se leagă afectiv intens de persoane,
animale, obiecte, scopuri cu semnificaţie bizară.
 Discordanţa afectivă- trăirea afectivă aberantă, a conţinuturilor psihice ---reprezintă discordanţa
generală a vieţii psihice din skizofrenie.
 Trăirea afectivă paradoxală- este specifică skizofreniei, şi se caracterizează prin faptul k pacientul
sau trăirea unui eveniment intens psihotraumatizant, dramatic, răspunde prin Euforie.

Nevroze mixte(motorii) – simptomatologie + diagnostic

Sunt mai frecvente în copilărie + adolescenţă , în care manifestările somatice + neurologice
evidente se bazează pe tulburări neurastenice + obsesivo-fobice.
FORME CLINICE:
1. Nevroza Ticurilor
Ticurile sunt mişcări repetitive care apar brusc , lipsite de control voliţional. K exemplu avem
ticuri de GESTICĂ( clipit, deglutiţie, onicofagie), COMPARTIMENT VERBAL(repetarea anumitor
cuvinte).
2. Logonevrozele- sunt tulburări ale sinergiei aparatului funcţional fonator care conduc la instalarea
balbismului tonic sau clonic.
3. crampele profesionale- sunt contracturi musculare –semne de protest faţă de o activitate nedorită
4. enurezisul nocturn nevrotic- micţiune involuntară survenită în timpul somnului
5. encomprezisul nocturn nevrotic- pierderea involuntară de materii fecale
6. Pavorul nocturn nevrotic + automatismul ambulator nocturn nevrotic
Parvorul nocturn nevrotic-trezirea bruscă, fizionomie anxiaosă, terorozată de spaimă, plâns.
Durează câteva minute , după care copilul readoarme şi nu mai stie nimic de criză.
Automatismul ambulatoriu nocturn nevrotic- pacientul se ridică brusc în timpul somnului,
execută acţiuni cu caracter automat şi inconştient(merge, vorbeşte).

Diagnosticul + existenţa elementelor psihotraumatizante, reapariţia crizelor în contexte

psihotraumatice identice.

9
 Bilet NR 7

Ideea obsesivă-definiţie + aspecte clinice

Asediază gândirea impunându-se conştiinţei , deşi este în dezacord cu personalitatea individului.
Clinic , boala este numită boala îndoielii, deoarece subiectul este într-un continuu dubiu,
întrebându-se şi analizând eventualele posibilităţi.
Amintiri + reprezentări obsesive- rememorarea unor evenimente neplăcute. Obsesii fobice-
temeri nejustificate cu obiect real.
Obsesii impulsive- teama de a nu comite acte impulsive. Acţiuni obsesive- conduite de evitare,
ritualului obsesive.

Psihopatii- definiţie, aspecte clinice

Tulburări permanente de personalitate, situate k intensitate între nevroze + psihoze, cu dificultăţi
de adaptare + integrare, cu conduite antisociale , fără sentimente de culpabilitate.
CARACTERE GENERALE
Incapabilitate de integrare armonică la condiţiile obişnuite de viaţă, claritatea câmpului de
conştienţă + nealterarea intelectului , absenţa recunoaşterii propriilor defecte structurale, nemulţumirea faţă
de poziţia în societate , familie, profesie, + absenţa semnelor + simptomelor de leziune organică cerebrală.
CLASIFICARE
 Excitabil, iritabil, astenic, psihastenie, isteric, paranoic, impulsiv, pervers sexual.
 Tulburări ale personalităţii- schizoidă, disociată, anxioasă, dependentă emoţional labilă, anxioasă
 Tulburări de obiceiuri + impulsuri-piromanie + cleptomanie
 Tulburări de identitate sexuală- transexual, trvestiţi
 Tulburări de preferinţă sexuală- pedofilie, sado-masokism, fetisism.

10
 Bilet NR 8

Tulburările Cantitative ale Afectivităţii

Afectivitatea este procesul psihic cel mai legat de personalitate, exprimând subiectivitatea +
culoarea fiinţei psihice proprii şi determinând caracterul original, unic , irepetabil al fiecărei existenţe.
Tulburările cantitative.
1. Hipertimia- reprezintă o creştere a tonalităţii + intensităţii afective, de fapt o exacerbare patologică
a dispoziţiei spre polul pozitiv (euforia) sau spre polul negativ (depresia).
EUFORIA este numită veselia patologică sau dispoziţia expansivă. Ea se caracterizează prin
exaltare dispoziţională, stare de foarte bine şi de satisfacţie, optimism exagerat, supraestimare,
megalomanie, dezinhibiţie instinctuală + voliţională.
Apare în episoadele maniacale din boiala afectivă, intoxicaţii exogene, iatrogenii(cotizon), pe
fond organic cerebral.
DEPRESIA este dată de tristeţe profundă , desgust de viaţă, trăirea unui prezent chinuitor, lipsit
de speranţă şi la care se poate adăuga un comportament suicidar.
Depresia severă este însoţită şi de alte tulburări precum:
 Pierderea stimei de sine
 Tristeţe vitală
 Durere morală
2. Anxietatea + INSOMNIA (insomnia de trezire) însoţesc deseori DEPRESIA. Depresia apare în
debutul skizofreniei, dar şi la sfârşit şi pe parcursul ei, în sindroame pshihoorganice deteriorative ,
tumori cerebrale, encefalopatie.
3. Hipotimia- scăderea capacităţii de rezonanţă afectivă , care este specifică skizofreniei.
4. Atimia- indiferenţa cvasitotală faţă de ambianţă , apare în skizofrenie + sindroamele deficitare
grave.
5. Athymhormia – dezinteres + inafectivitate.
6. Apatia- lipsa de tonalitate afectivă cu scăderea concomitentă a voinţei.

Nevroza isterică- simptomatologie , diagnostic

Este o suferinţă psihogenă ce exprimă conflictul intrapsihic într-o manieră corporală şi psihică
foarte diversă a cărei esenţă constă în nevoia exagerată de valoare de la cei in jur.
Clinic este mai frecventă la femei, prezintă sugestibilitate + egocentrism , tendinţa la
demonstrabilitate, hiperexpresivitate emoţională , dramatizarea realităţii, inconsitenţa EU-lui(nevoia de a se
pune în valoare), tendinţe depresive, investiţii exagerate, cognitive + afective în imaginar.
Simptomele majore paroxistice sunt date de marea criză isterică ce mimează atacul de epilepsie,
criza de nervi cu îngustarea câmpului conştiinţei, agitaţie psihomotorie, comportament hetero + auto
agresiv, criza de sincopă isterică , de scurtă durată.

11
 Diagnosticul pozitiv se pune pe satisfacerea criteriilor de nevroză din anamneză , cu trăsăturile
permanente de tip isteric. Declanşarea în context psihogen, absenţa semnelor organice cerebrale / somatice,
teatralism.
Diagnostic diferenţial se face cu alte nevroze, skizofrenie.

Bilet NR 9

Ideea delirantă-definiţie + aspecte psihopatologice

Raţionamente + judecăţi ce reflectă eronat realitatea.
Caracteristici: judecată eronată, impenetrabilă la contra-argumente, şi inabordabilă prin
confruntare, incompatibilă cu existenţa atitudinii critice.
Ideea delirantă este specifică tulburărilor psihice de intensitate psihologică realizând delirul.
Conţinutul delirului- idei delirante , expansive, depresive, de persecuţie, mixte. Organizarea delirului- este
sistematizat(un nucleu de idei delirante stabile, exprimate coerent-delir paranoic), sau este nesistematizat(
ideile delirante, se succed fără legătură , nu au stabilitate în timp).
Volumul delirului poate fi bogat, sărac sau rezidual. Modalităţile de apariţie delir primar specific
skizofreniei(dispoziţie delirantă, percepţie delirantă, intuiţie delirantă, automatism mental), secundar- prin
prelucrarea delirului primar, mecanism halucinator, mecanism interpretativ.

Psihoza alcoolică- clasificare + probleme de diagnostic

Psihoza alcoolică acută- delirul alcoolic acut- delirum tremens- sindrom somato-psihic cu
alterarea gravă a homeostaziei şi integrităţii psihice(urgenţă neuro-psihiatrică).
Faza prodromală – simptom de fond al alcoolismului cr-acceptarea insomniei, fenomene
halucinatorii nocturne vizuale + auditive.
Faza acută- este declanşată de sevrajul alcoolic.
K simptomatologie avem alterarea extremă a stării generale cu hipertermie, deshidratare,
afectarea funcţiei renale, hepatice, tremor, dezorientare temporo-spaţială, halucinaţii vizuale + auditive,
gustative, olfactive. În absenţa tratamentului este fatală într-o săptămână.
Delirul alcoolic subacut-reprezintă o miniatură a formei acute, cu tremor, deshidratare +
subfebrilitate, fără tratament se instalează faza acută a delirului.
Tulburările delirante- halucinoza alcoolică + ideea fixă postonirică –idee delirantă persistentă.

12
 Bilet NR 10

Ideea Prevalentă-definiţie + aspecte psihopatice

Mod de gândire în care elementele din realitate sunt înglobate k argumente în sprijinul unei idei.
Relaţiile cu realitatea sunt deformate sub o logică proprie subiectivă denumită Mec-interpretativ.
Are tendinţa la dezvoltare şi potenţial psihopatologic delirant. Apare în psihoze reactive,
maniaco-depresive, stări predelirante, stări hipondriace.

Delirium Tremens
Este delirul alcoolic acut-alterarea homeostaziei + integrităţii psihice.
Faza prodromală – simptom de fond al alcoolismului cr-acceptarea insomniei, fenomene
halucinatorii nocturne vizuale + auditive.
Faza acută- este declanşată de sevrajul alcoolic.
K simptomatologie avem alterarea extremă a stării generale cu hipertermie, deshidratare,
afectarea funcţiei renale, hepatice, tremor, dezorientare temporo-spaţială, halucinaţii vizuale + auditive,
gustative, olfactive. În absenţa tratamentului este fatală într-o săptămână.
Tratamentul se face în ATI:
 Combaterea agitaţiei
 Reechilibrare homeostazică-vit B1
 Diazepam- 40-60 mg/24h / MEPOBRAMAT fiol de 400-1600-2400 mg/24h.
 Clormetiazolul dă rezultate bune în utilizarea iv
 Haloperidol – indicat pentru combaterea agitaţiei psihomotorii + fenomenelor confuzional onirice.

13
14
 Bilet NR 11

Tulburările de formă ale Gândirii

Tulburări de flux(ritm) ideativ + coerenţă.
1. Tahipsia- este o accelerare a fluxului ideativ + accelerare a vieţii psihice. Apare în sindromul
maniacal, skizofrenie hebefrenică, intoxicaţii.
2. Mentismul- desfăşurarea rapidă + incoercibilă a reprezentărilor + ideilor. Apare în stări de
tensiune emoţională, oboseală, intoxicaţii cu excitante, sindromul obsesiv.
3. Bradipsihia- încetinirea ritmului ideativ + încetinirea globală a vieţii psihice. Apare în stări de
epuizare, sindrom depresiv, skizofrenie.
4. Vâscozitatea psihică + adezivitatea- forme specifice de lentoare ideativă în epilepsie.
5. Fadingul mintal- încetinire treptată(epuizare) a fluxului ideativ până la epuizare.
6. Barajul ideativ- oprirea bruscă a fluxului ideativ , deci a discursului….apare în skizofrenie
7. Scăderea productivităţii ideilor – sărăcie ideativă ---stereotipia tematică(monoideaţie). Aapre în
surmenaj, skizofrenie, stări depresive.
8. Anideaţia- dispariţia în totalitate a fluxului ideativ şi nu poate fi acceptată decât în stările
comatoase profunde.
9. Tulburarea legăturilor asociative- scăderea sau pierderea caracterului logic al asociaţiilor.
10. Incoerenţa – tulburare în care conţinuturile gândirii îşi pierd legăturile logice în diverse grade de
la nivel ideativ la cel noţional. SKIZOFAZIA este o formă extremă a incoerenţei în care gândirea
devine un amalgam de noţiuni. Se exprimă prin salata de cuvinte.

Paralizia Generală- definiţie, simptomatologie, diagnostic

Este o psihoză infecţioasă care apare în meningoencefalita cronică difuză luetică cu evoluţie
spre sau în tabes , meningo-radiculonevrită luetică.
Debutul apare cu: deteriorare progresivă, deficit mnezic, modificări comportamentale.
Perioada de stare apare cu:
 Sindrom psihiatric- simptomatologie afectivă sau paranoică cu deteriorare progresivă a
persoanlităţii
 Forma maniacală- euforie, idei de grandoare, logoree
 Sindromul neurologic- hiperreflectivitate OT, spasme, disparaxii, mimică imobilă, mers nesigur,
reflex FM abolit
 Sindromul umoral- Treponema Pallidum este evidenţiată în sânge, LCR
Diagnosticul se pune pe deficitul intelectual progresiv cu episoade psihotice, semne
neurologice, modificări de LCR + probe serologice + în sânge + LCR.
Tratament- Penicilină –doze mici, Cortizon-10-20 mg/24h, simptomatic-sedative,
tranchilizante, psihotone.

15
 Bilet NR 12

Gândirea- generalităţi + aspecte psihopatologice

Proces central al vieţii psihice ce realizează o reflectare mijlocită + generalizată a realităţii cu
evidenţierea esenţialului şi abstractului pe baza prelucrării informaţiei.
Operaţiile gândirii:
 Analiza- despărţirea obiectelor în părţi componente
 Sinteza- reuniune a părţilor componente într-un tot unitar
 Comparaţia- se stabilesc asemănări sau deosebiri între obiecte, fenomene
 Generalizarea – gruparea pe baza caracterelor comune
 Individualizarea, abstractizarea, concretizarea
La nivel logic, gândirea operează cu noţiunea, judecata, raţionamente(inductiv, deductiv).

Tulburări Psihice în ASC- simptomatologie, diagnostic

1. Tulburări marginale
 Tulburări nevrotiforme-sindromul psuedo-neuro-astenic- scade capacitatea fizică +
intelectuală, cefalee, ameţeli, iritabilitate + fenomene neurologice de tip piramidal +
extrapiramidal
 Tulburări aterosclerotice sistemice- cardiopatie ischemică, arterită, tulburări de ritm
cardiac, HTA
 Tulburări de tip psihopatoid- pierderea parţială a funcţiilor psihice, comportament
inadecvat, labilitate emoţională
2. Tulburări psihotice
 Sindrom depresiv- depresii anxioase, nelinişte
 Sindrom maniacal
 Sindroame confuzionale tranzitorii- pot apare crize epileptice , risc de acte antisociale,
tendinţe impulsive-agresive
 Sindrom delirant halucinatorii- halucinaţii auditive, olfactive, gustative
3. Demenţa arteriosclerotică- are debut brusc, precedat de un atac ischemic sau lent de aspect
neuroasteniform.
Perioada de stare avem dezorientare, tulburări de memorie, episoade confuzive, iritabilitate.

Diagnosticul + ---caracter neomogen, lacunar al demenţei, cu semne neurologice + sistemice +

demonstrarea suportului psihoorganic al ASC prin examen paraclinic- colesterol, lipemie, lipidograma, ex
FO, CT(atrofii, corticale, cu hipertrofie ventriculară, infarctizare cerebrală).

16
17
 Bilet NR 13

Tulburările calitative ale MEMORIEI

Se mai numesc şi DISPMNEZII. Sunt amintiri deformate, neconforme cu realitatea.
1. Criptomnezia- evocarea unor conţinuturi netrăite de pacient, acesta fiind convins k îi aparţin
2. Înstrăinarea amintirilor – pacientul nu recunoaşte apartenenţa unor experienţe trăite
considerând a fi auzite sau citite
3. Falsa recunoaştere mnezică- (deja vu)- pacientul recunoaşte persoane + situaţii pe care nu le-a
cunoscut sau trăit. Fenomenul opus –falsa nerecunoaştere(jamais vu)
4. Paramnezia- dedublarea evenimentelor trăite , cu senzaţia k s-a aflat în situaţii asemănătoare dar
nu identice
5. Pseudoreminiscenţele- falsificare a ordinii cronologice, adică trăirea în prezent a unor
evenimente reale din trecut
6. Confabulaţia- pacientul umple goluri din memorie cu evenimente netrăite sau total greşit plasate
în timp
7. Ecmnezia- pacientul confundă trecutul cu prezentul
8. Anecforia – posibilitatea evocării unor evenimente pe care subiectul le credea uitate.

Terapia psihiatrică-generalităţi, clasificare

1. terapii biologice
 de şoc- malarioterapia, şoc insulinic, electroşoc
 nemochirurgicale
 terapie psihotropă (neuroleptice, antidepresive, hipnotice, tranchilizante, psihotone)
2. terapii psihosociale- psihoterapia / socioterapia

18
 Bilet NR 14

Tulburările cantitative ale Memoriei

1. Hipomnezia- reprezintă scăderea în diferite grade a funcţiilor mnezice (stări confuzionale,
sindroame deficitare uşoare)
2. Amnezia- reprezintă prăbuşirea funcţiei mnezice(sindroame deficitare + stări confuzionale grave).
Poate fi:
 Anterogradă –de fixare cu alterarea fixării + conservarea evocării
 Antero-retrogradă – amnezie progresivă ce alterează atât fixarea cât şi evocarea
 Lacunară- ce delimitează o perioadă în care fixarea nu s-a efectuat (goluri de memorie)
 Electivă(tematică)-reprezentând uitarea unor evenimente sau persoane în relaţie cu o
puternică încărcătură afectivă
3. Hipermneziile- reprezintă exagerarea evocărilor (sindromul maniacal + paranoia)

Probleme terapeutice în Psihoze Reactive

1. izolarea pacientului – îndepărtarea de factorii de mediu care întreţin psihotrauma.
2. psihoterapia- are k scop raţionalizarea psihotraumei şi găsirea soluţiilor de ieşire din impas.
3. chimioterapia
 în faza acuta- -neuroleptice(haloperidol) în scop anxiolitic + bezodiazepine(diazepam
injectabil)
 după remisiunea fenomenelor acute tratamentul se adresează sindromului ţintă:
 reacţia paranoidă- cura neuroleptică de scurtă durată
 stupoarea reacţională- neuroleptice + antidepresive
 depresia reactivă – neuroleptice + antidepresive + sedative

Psihozele isterice –sedare iniţială de buna calitate cu reducerea anxietăţii , apoi abordare
psihoterapeutică.

19
 Bilet NR 15

Tulburările Atenţiei
Se numesc DISPROSEXII.
1. Hiperprosexia- poate avea 2 varinate:
 Globală sau nespecifică- apare în stări maniacale, psihoze delirante
 Hipervigilitate -apare în melancolie, paranoia, nevroza obsesivo-fobică
2. Hipoprosexia- deficit de filtraj al informaţiilor + dificultăţi de selectare a răspunsurilor. Apare în
tulburări ale câmpului conştiinţei, nedezvoltările sau deteriorările de intelect + personalitate,
skizofrenie, nevroze, surmenaj
3. Aprosexia- apare în stări confuzionale grave, stări comatoase

Psihoterapiile- generalităţi, indicaţii, exemple

Reprezintă terapia ce se bazează pe cuvânt, comunicare, influenţare psihologică.
Obiectivele:
 imediate sunt orientate asupra anxietăţii – reducerea simptomelor specifice , clarificarea
conflictului, rezolvarea unor probleme de viaţă
 de perspectivă- reducerea intensităţii comflictului, întărirea capacităţii integrative, reorganizarea
structurilor defensive, ameliorarea comportamentului.
Pentru a intra într-o metodă de psihoterapie, pacientul trebuie să prezinte motivaţie clară,
dorinţa puternică de schimbare, dezvoltare congnitivă cel puţin acceptabilă.
Indicaţii:
 dificultăţi de adaptare şi relaţionare
 personalităţi fragile
 alcoolims, toxicomani
 tulburări nevrotice, tulburări de cuplu
 tulburări psihosomatice
Clasificare:
 individuale
 suportivă
 comportamentală
 cognitivă
 sugestivă
 psihoanalitică
 de relaxare
 colective
 de grup
 familiale
 psihodrama

20
 Bilet NR 16
Iluziile + Halucinaţiile
Iluziile. Sunt percepţii deformate cu obiect real. Ele pot fi:
 Fiziologice- subiectul îşi corectează greşeala
 Patologice – nu îşi corectează
Unele iluzii se bazează pe interpretarea senzorială :
1. pr-zise- prin percepţie eronată ce se referă strict la analizatorul vizual
 comune
 dismegalopsii- modificări de dimensiuni
 metamorfopsii- modificări de formei
 porropsii- modificări de distanţă faţă de obiectul perceput
 particulare
 pareidolia- bolnavul interpretează desene dp covor sau dp perete,
k fiind animale fantastice , ochi, etc
 falsele recunoaşteri- identificarea greşită a persoanei
2. senzoriale
 vizuale- iluzia sosiilor
 auditive- sunete sau zgomote cu semnificaţie particulară
 viscerale

Halucinaţiile. Sunt percepţii fără obiect de perceput. Sunt de 3 feluri:

1. psihosenzoriale- proiescţie spaţială- bolnavul are convingerea k acestea chiar există. Ele
pot fi auditive, vizuale, olfactive, intermitente sau continue. Au rezonanţă afectivă.
2. psihice- nu au proiecţie spaţială, ele se întâmplă în mintea bolnavului. Ele pot fi auditive,
vizuale, tactile, gustative, kinestezice.
3. halucinoze- halucinaţii a căror natură patologică este recunoscută de bolnav – infecţii,
intoxicaţii, stări toxice.

Probleme terapeutice în Skizofrenie

OBIECTIVE:
 scăderea simptomatologiei productive
 diminuarea simptomelor negative
 recuperarea socio-profesională
 prevenirea recăderilor
 participarea bolnavului la terapie
Pentru primele 2 obiective, tratamentul constă în administrarea de neuroleptice: SEDATIVE-
Clorpromazina, Levomepromazina, INCISIVE- Haloperidol 5-20mg/zi, care se asociază cu
bezodiazepine (Diazepam) şi antiparkinsoniene- la nevoie.
În formele inhibate catatonice se administrează neuroleptice dezinhibitorii(Sulpirid) +
antidepresive activatoare (Clomipramin).
CURA NEUROLEPTICĂ
 faza de atac- sau de creştere a dozelor 3-8 zile
 faza de menţinere în platou- 6-8 zile- scade efectele hipnoinductoare
 faza terapeutică- 3 –6 săptămâni, scăderea treptată, se stabilesc dozele minime eficace pentru
obţinerea remisiunii
 faza de întreţinere- se face ambulatoriu, se face profilaxia recăderilor, menţinerea bolnavului la
un nivel integru socio-profesional acceptabil

21
 Bilet NR 17

Comportamentul Sexual- aspecte psihopatologice + semiologice

Tulburări cantitative.
 Exagerarea conduitei sexuale-la B este Donjuanism, la F este Ninfomanism
 Diminuarea conduitei sexuale- impotenţă, ejaculare precoce / întârziată, vaginism,
dispareunia(durerea la contact sexual în afara cauzelor ginecologice), comportamentul sexual
evitant, tulburări orgasmice, diminuarea interesului sexual
Tulburările calitative.
 Masturbarea- oligofrenie
 Homosexualitatea
 Pedofilia, zoofilia
 Necrofilia- persoanele psihopate
 Necrofilia , pigmalionismul(pt statui)
Deviaţii ale actului sexual
 Voyeorismul- obţinerea satisfacţiei sexuale privind la un act sexual executat de alte persoane
 Sadismul-chinuirea partenerului
 Masochismul
 Fetişismul
Tulburări ale scopului actului sexual- travestiţi, transexual.

Problemele Terapeutice în tulburările psihice din ASC

Tratament profilactic
 Prevenirea instalării ASC
 Oprirea evoluţiei acesteia
 Reducerea factorilor de risc – stress, hipercoleterolemie, DZ, HTA, fumat, sedentarism
Tratamentul patogenic- combaterea fenomenelor de ATS cu Vasodilatatoare + hipolipeminte.
Tratamentul Psihiatric
 Medicaţie inotropă + psihotropă (piracetam)
 Antidepresive tetraciclice- mianserina
 Neuroleptice- haloperidol
 Anxiolitice + Carbamezepină

22
 Bilet NR 18

Tulburările Conduitei Alimentare

Tulburări Cantitative. Exagerarea instinctului alimentar.
 hiperfagiabulimia- nevoia imperioasă de a manca.
Diminuarea conduitei alimentare-pierderea apetitului alimentar(anorexia)- apare în infecţii,
boli psihice, depresii.
Tulburări Calitative.
 Pica gravidelor –înghiţire de materiale necomestibile
 Bizarerii alimentare cu utilizarea excesivă de alimente exotoxice sau reţete proprii bizare
 Pervertirea conduitei alimentare- coprofagia, necrofagia, canibalism

Antidepresive- indicaţii + clasificare

 TIMOLEPTICE- antidepresive triciclice, tetraciclice, non-triciclice non-tetraciclice non IMAO
 TIMOANALEPTICE- IMAO
 TIMOREGLATOARE

Indicaţii :
 Timoleptice triciclice- suferinţe depresive endogene, episoade depresive skizofreno-afective,
depresii(nevrotice, reactive), sindroame anxioase.
 Timoreglatoare- sindrom maniacal, prevenirea recăderilor din boala afectivă bipolară , skizofrenia
afectivă, agitaţie psihomotorie, tulburări de comportament ale adolescentului, alcoolism

Bilet NR 19

Conduitele Antisociale
 Impulsiunea- nevoia efectuării unui act motor iraţional, brusc, cu caracter agresiv
 Raptusul- succesiune de manifestări impulsive paroxistice
 Compulsiunea- teama de nu a comite un act impulsiv
 Gesturile + acţiunile suicide
 Violenţa fizică –infanticid, pruncucidere, crima altruistă, crima sadică
 Fuga- abandon impulsiv cu părăsirea domiciliului, locului de muncă
 Explozivitatea intermitentă- episoade intermitente de pierdere a controlului + descărcări
explosiv- impulsive.

Psihoza Post-Partum- probleme terapeutice

 Tulburări marginale- tranchilizante, psihoterapie
 Psihozele post-partum-îndepărtarea copilului, chiuretaj uterin, ablactarea cu aspirină sau cu
meclofenoxat
 Medical simptomatic- în funcţie de forma clinică(confuzivă, afectivă, delirantă) --- neuroleptice
(Haloperidol), sedative(Clorpromazina), tranchilizante, pshihotone.

23
 Bilet NR 20
Principalele Sindroame Psihiatrice
-sindroame nevrotice
-sindroame psihopatice
-sindroame psihotice
 afectiv-depresiv si manical
 delirante, acute si cronice –paranoid, paranoiac, parafrenic, de automatism mental
 hipocondriace (catatonic, confuzional)
- sindroame deficitare (amnestic, detriorativ-demential),

Encefalotrope- indicaţii + exemple

Sunt psihotone delergale metab, sunt indicate in :
 suferinte nevrotiforme cu substrat lezional
 stari psiho-patoide
 suferintele vârstei înaintate.
Ex. CENTOFENOXINA (MECOLFENOXAT) cpr 100mg, reglează formaţiunea reticulată şi
sist. Hipotalamo-hipofizar.
Indicaţii:
-Encefalopatie traumatică
-ASC, oligofrenie, HIC
-enuresis, ablactare

PIRITINOL: stari astenice, dificultati de invatare, efortul intellectual sustinut.

AC GLUTAMIC : in sindroame organice cerebrale deficitare, alcoholism.

EXTRATE CEREB: CEREBROLYSINE fiole 1ml, actiune trofica cerebral.

PIRACETAM: cpr 400-800 mg, in hipoxii cerebrale, sindrom psiho-organic cerebrale toxice,
traumatisem vasculare, astenii, stari depressive.

24
 Bilet NR 21

Epidemiologia Psihiatrică- generalităţi, ramuri, importanţă

Este de mai multe feluri: descriptivă, analitică, culturală.
Studiaza boala psihica in colectivitatile umane.
Principalele contributii sunt:
- definirea bolii psihice
- elaborare bazei de date pt organizarea asistentei psihiatrice
- descoperirea factorilor de risc pt suferinte psihiatrice
- descoperirea particularitatii stulburarilor psihice in diverse culturi

Psihiatria sociala studiaza relatiile dintre societate si tulburarile mentale, contribuind la

resocializarea bolnavilor psihici.
Psihiatria experimentala: incearca sa descifreze mecanismul etiopatogenic al tulburarilor
psihice si sa descopere noi posibilitati de tratament psihiatric.
Psihiatria de legatura: se ocupa cu propagarea cunostintelor psihiatrice in scopul umanizarii
tehnologiei medicale si a ameliorarii asistentei pacientilor cu suferinta de granita sau cu boli psihice si
somatice concomitent.

Urgenţe psihiatrice –generalităţi, exemple

1. delirum tremens : alterarea extrema a starii generale cu hipertermie, deshidratare, alterarea fc
renale si hepatice, acidoza; stare confuzo-onirica, cu dezorientare termporo-spatiala, false
recunoasteri, halucinatii.

2. sindrim depresiv: hipertermie negative, depresie, tristete, durere morala, bolnavul nu mai este
integrat in prezent; inhibitie psihomotorie, mimica hipomobila, privire stinsa, comisuri bucale
lasate, gestica redusa, bradipsihie, bradilalie.

3. accesul maniacal: dispozitie expansiva: euforie, optimism, supraestimarea propriei persoane,

dezinhibitie psiho-motorie, agitatie psihomotorie, excitabilitate instinctuala, ideatie expansiva,
logoree, fuga de ideei.

4. psihopatii: incapacitatea de intergare la conditii obisnuite de viata, conduita antisociala, fara

sentimnt de culpabilitate.

5. nevroza isterica: psudourgenta

25
 Bilet NR 22
Sindrom Paranoid
Contine in esenta un delir halucinator nesistematizat, lipsit de coerenta, cu polimorfism tematic
de persecutie si de grandoare.

DPDV psihopatologic poate fi:

- primar, consecutiv experientei delirante primare, tipic pt skizofrenia paranoida

- secundar (consecutiv unei experiente halucinatorii, in psihozele alcoolice, dismetabolice,

psihozele paranoide organice).

In sindroamele paranoide secundare momentul initial poate fi o stare confuzo-onirca sau

experienta negativa.

Trankilizante- indicaţii + exemple

Medicamente psiholeptice, care reduc starea de tensiune psihica, scad anxietatea, producand
linistirea pacientului nevrotic.

Indicaţii:
-stari de anxietate nevrotica
-neliniste psihomotorie
-ca tratament complementare in cura neuroleptica sau antidepresiva
-epilepsie, psihoze alcoolice si alcoolism cronic.

Reprezentanţi:
- A.benzodiazepine: actioneaza pe receptorilor gaba1(anxiolitic) si gaba2(sedativ).
Actiuni:
- anxiolitice (diazepam, medazepam)
- Hipno-induct (nitrazepam);
- anticonvulsivante (nitrazepam, diazepam),
- antidepresive (alprazolam=xanax),
- miorelaxant (diazepam),
- Inductoare anestezice (midazolam),
- sedative (clorazepam dipotasic).
- B.beta blocante: proprietai anxiolitice indirecte: propranolol 20-40 mg/zi.
- C.antihistaminice si spasmolitice: hidroxizina, in nevroza are efect anxiolitic.
- D.dervati ai alcoolilor alifatici: meprobamat(procalmadiol), tratamentul alcoolismului cronic si psihoze
alcoolice acute.

26
 Bilet NR 23

Sindromul Korsakov
O amnezie organica persistenta, se caracterizeaza prin urmatoarea simptomatologie: amnezie
de fixare, dezorientare temporo-spatiala, confabulatii, false recunoasteri, consecutiv unei carente
tiamninice(vitB1), la alcoolici si subnutriti.
Variante nozologice: alcoolismm cronic; tumori cerebrale; leziuni ischemice; anevrism de
aorta; traumatisme.

Expertiza Med-Legală
Este necesară in situaţia comiterii unei infractiuni de catre un bolnav psihic. Trebuie sa
precizez:
-daca acuzatul prezinta sau nu tulburare psihica si formularea diagnosticului clinic;
-daca momentul infractiunii tulburarea a fost prezenta si exista un raport de cauzalitate intre
boala si infractiune;
-daca tulburarea a condus la alterarea discernamantului.

Se pot intalni 3 variante:

--discernamant pastrat – responsabilitate penala,
--discernamant iminuat – responsabiltate penala diminuata,
--discernamant pierdut – lipsa de responsabilitate.

Echipa de expertiza: 2psihatrii + 1 legist, obligatoriu in infractiuni grave (omor, tentatia de

crima, viol).

27
 Bilet NR 24

Psihoze Endogene- generalităţi + clasificare

- psihoza manico-depresiva (boala afectiva) cu incarcatura geneticaa ridicata, caracterizata prin
repetarea alternanta sau suprapunerea manifestarilor manicale si depresive. Caracteristici: tulburari
hipertimice expansive (episod manical) sau depresive (episod melancolic), evolutie ciclica,
prezinta factori ereditatri.
- skizofrenia evolutie cronica sau in puseu ce poate sa se opreasca sau sa retrocedeze in orice stadiu
dar nu permite restitutio ad integrum. Se caracterizeaza prin alterarea gandirii, afectivitatii si
relatiilor sociale.
- paranoia: psihoza cronica axata pe delirum sistematizat, nehalucinator.
- parafrenia are ca mecanism psihopatologic de baza productivitatea halucinatorie si imaginativa sub
forma automatismului mental.

Probleme Terapeutice în Nevroze

Neurastenia;
- ameliorarea depresiei cu antidepresive,
- combate anxietatea cu bezodiazepine,
- reducerea diconfortuli cu neuroleptice

Nevroza obsesiv-fobica:
- sustinerea psiho-terapica
- atatitudine calma
- bezodiazepine sau neurolepice
- apoi tratament de fond: benzodiazepina, hipnotic si antidepresiv axiolitic;

Nevroza fobica: psihoterapia + anxiolitice, antidepresive,

Nevroza obsesiv-convulsiva: psihoterapie + antidepresive si anxilolitice, in forme grave
neuroleptice.
Nevroza istericea: cura psihanalitica + psihoterapie +anxiolotic, antidepresiv.

28
 Bilet NR 25

Forme de debut în Skizofrenie

Cel putn 80% debuteaza inainte de 35 ani.

1.forme progresive si insidioase:

 forma preskizofrenica,
 forma pseudo-nevrotica (in această perioadă apare fisurarea propriului EU, scindarea
personalitatii). Trasturi comune: tulburari ale atitudinii fata de sine si cei din jur, modificare
constiintei propriului eu, senzatie trairii penibile, modificarea semnificatiei lumii exterioare.
2.forme psihotic acute: -crize delirant-halucinatorii acute, -stari de excitatie manicala, -stari
depresive atipice, -stari confuzionale.
3.forme ciclice: apar pusee acute cu evolutie sigura spre skizofrenie dupa minim 3 crize.
4.forme monosimptomatice: acte agresive de o mare cruzime comise asupra anturajului si a
propriei perssoane (acte nemotivate).

Tratamentul în Delirium Tremens

In servicii de terapie intensiva: combaterea agitatie si reechilibrare homeostazica (vitB1) ,
diazepam 40-60 mg/24h, sau mepobramat fiole 400-1600-2400 mg/24 h.
Clormetizolul da rezultate bune in utilizarea intravenoasa. Haloperidolul indicat pentru
combaterea agitatiei psihomotorii si a fenomenlor confuzional onirice.

Bilet NR 26

Tulburări de Gandire în Skizofrenie

Afecteaza forma si continutul:
- tulburarile de forma: incoerenta ideativa, rezulta skizofrenie = alterare proceselor
ascociative; flux ideativ poate fi crescut in mentism dar si incetinit pana la fading
si baraj ideativ.

- tulburarile de continut:
1. *delirum primar cu mai multe forme: dispozitia deliranta = stare difuza de tensiune psihica;
perceptia deliranta = stabilirea unor semnificatii aberante pentru perceptii reale; intuitia deliranta =
ideei aparute brusc cu careacter de revelatie;
2. *delirum secundar: contine ideei de urmarire, persecutie, influenta, grandoare. Delirul skizofren
culmineaza cu desprinderea totala de realitate cu izolarea intr-o lume interioara = fenomen de
autism.

Probleme terapeutice în Alcoolism Cr

Tratament de fond:
o anticarential,
o tratament pt deficiente cognitive – priacetam.
o Psihoterapie de grup,
o tratament de reabilitare si reintegrare prin psihoterapii de grup familiale si procedeee
psihosociterapeutice de tip comunitar.

29
 Bilet NR 27

Tulburările de Afect în skizofrenie

- indiferenta afectiva,
- incapacitate de modulare afectiva,
- pustiire afectiva.
Pe fondul hipotimiei se instaleaza tulburarea calitativa: inversiunea afectiva (ura fata de
familie), ambivalenta afectiva (ura si iubirea simultana fata de aceeasi persoana).

Neuroleptice Deposit
Substante neuroeptice:
- fenotizine (FLUFENAZINA),
- tioxantene (FLUPENTIXOL),
- butirofenone (HALOPERIDOL),
- difenil-butil-piperidine (PIMOZID), care prin esterificare au ca rezultat substante cu
absorbtie lenta.

Avantaje:
- cresterea compliantei al tratament,
- administrare corecta, eficeninta controlata, comodo, economica, efecte secundare reduse

Cura neruoleptica:
-faza de atac sau cresterea dozelor:
-faza de mentinere in platou;
- faza terapeutica, in care se stabilesc dozele minime eficiente;
- - tratament de intretinere cu neuroleptice in doze mici.

30
 Bilet NR 28

Skizofrenia – forme clinice

1. forma simpla = saracire a intregii vieti psihice, indiferneta si aplatizare afectiva, lipsa vointei si
initiativei, abesenta fenomenelor productive (delir+halucinatie)
2. forma paranoida = preznta sindromului paranoid (simptome pozitive), delir, halucinatii. Debut acut
insidios. Ideeile delirante sunt nesistematizate sustinute de halucinatii. Simptomatologia apare pe
fond de claritate a constiintei, iar trairile sunt incongruente cu delirul => ataxie intrapsihica.
3. forma hebefrenica = debut la pubertate, insidios, pseudonevrotic, cu manifestari precoce a
disocierii, cu tulburari afective, comportament puieril, antisocial, preocupari bizare,
hipocondiratice, filozofice.
4. forma catatonica = sindrom catatonic + tulburari vegetative (hipersudoratie hipersalivatie),
tulburari de somn, hiperkinezi sau akinezie.
5. Alte forme clinice: cenestezica, afectiva, grefata, tardiva, latenta, reziduala.

Probleme Terapeutice in accesul maniacal

- internare in clinica de specialitate,
- izolare,
- reechilibrare HE;
- - cura neuroleptica (antimanicale + sedative + bzd).

Neuroleptice incisive: haloperidol filoe 5 mg, doza initiala 10-20 mg/24h ; neuroleptice
sedative: clorpromazina fiole de 35-50 mg, doza de 100-200 mg/24h;
Beznzodiazepine: diazepam f 10 mg, doza 30-60 mg/24h. Se pot asocia saruri de litiu,
timoreglatoare – carbamazepina, - antiparkinsoniene.

31
 Bilet NR 29

Accesul Maniacal- Simpt, Diag

diagnostic:
triada :
o dispozitie expansiva(euforie, optimism exagerat, supraestimarea persoanei proprii);
o deinhibitie psihomotorie si instinctiva (agitat psihomotor, excitabilitatea instinctului sexual,
manifestari coleroase);
o ideatie expansiva (logoree, fuga de ideei, ideei delirante, expansive, megalomanie).

Alte tulburari: hipernezie, heprosexie, perceptie superficiala, imagini exaltata, simptome

somatice: insomnie, deshidratare, tulb cardiace, hipertermine, oligurie, foame, sete exagerate.
Diagnostic: triada euforie, dezinhibitie psihomotorie si instictiva, ideeatie expansiva.
Diferential: skizofrenia afectiva, hebefrenia, parafrenia expansiva, sindromul maniac produs de
substante psihoactive, etc.

Probleme Terapeutice în Accesul Depresiv

Climat linistitt, reechilibrare HE, antidepresive + neuroleptice + bdz.
Exista 3 simptoame:
o forma inhibata: AD activatoare (clomipramina) + neuroleptice sedative (levomepromazina) + bzd
(diazepam).
o forma anxioasa: AD tricilcice anxiolitice + AD tetraciclice + NL sedative.
o forma deliranta: AD tetraciclice + NL depozit sau NL standard.

32
Bilet NR 30
Accesul drepresiv- simptomatolgie + diag
Debut insidios – aspecte pseudonevrotic, anxios, fobic, cu fenomene de conversie. Perioada de
latenata 1-2 luni.
Debut brusc, rar sau atipic, cu depresie marcata.
Stare: -dispozitie depresiva intenasa, bradispsihie cu inhibitie psihomotorie, insomnie,
diminuarea apetitului ,tulburari ale continutului gandirii, stare anhedonica, sentiment de insuficienta fizica si
mentala.
Diagnostic pozitiv: -triada depresie, bradipshie cu inhibitie psihomotorie si ideei delirant
depresive.
Diagnostic diferential: depresia psihogena, skizofrenia afectiva, nevroza depresiva.

Neuroleptice- indicaţii, clasificare

o stari de agitatie din psihoze afective (acces manical, depresiv),
o stari delirante halucinatorii din skizofrenie, parafrenie;
o stari de agitatie psihomotorie din psihoze organice,
o stari reactive de intensitate psihotica,
o crize paroxistice de anxietate, agresivitate, risc suicidal.

Clasificarea clinica:
sedative incisive/polivalente/dezinhibitorii.

Clasificarea chimica:
A fenotiazine si azofenotiazine: -fenotiazine alifatice (CLOPROMAZINA,
PROMETAZINA,LEVOMEPROMAZINA), piperidinice (TIORIDAZINA); piperazinice
(PROCLORPERAZINA); azofenotiazine (OXIPENDIL)
B. Tioxantene: FLUPENTIXOL, C. Butirfenone: HALOPERIDOL,
TRIFLUPERIDOL, BENPERIDOL,
D. Difenilbutipiperidine: PIMOZID,
E. Dibenzazepine: CLOZAPINA,
F. Indoli: OXIPERTINA,
G. Benzamide : SULPIRID, TIAPIRID

33
 Bilet NR 31
Socioterapia
Grup de metode terapeutice necesare pentru recuperarea si reinsertia sociala a bolnavului psihic.
Variante:
o ergorerapia (terapia prin muca, creerea unei microsocietati pt pacientii in care acestia lucreaza se
reecreeaza, se odihnesc),
o terapia ocupationala (activitati creative – desen, pictura, muzica. Ind. Skizofrenia)

34