Deshidratarea la copii -

simptome si tratament
de Irina Olteanu

Deshidratarea la copii constituie o problema cu care se confrunta

majoritatea parintilor si poate conduce la complicatii severe daca nu se
intervine in mod corespunzator. Haideti sa aflam care sunt cauzele ce
conduc la deshidratare la copii. cum se manifesta aceasta la copii si, mai
ales, cum poate fi tratata.
» Definitie
» Cauze
» Simptome
» Diagnostic
» Tratament

Definitie

Deshidratarea apare atunci cand un bebelus sau un

copil pierde atat de multe lichide corporale incat corpul
nu-si poate mentine functionarea normala. Desi
conceptia generala este ca deshidratarea apare in
special in decursul perioadelor calduroase, fiind asociata
cu transpiratia excesiva datorata temperaturii ambientale
ridicate, trebuie sa aflati ca afectiunile care o cauzeaza
in general au o incidenta crescuta in special in lunile
reci (incepand de iarna pana primavara).

In conditii normale, toti oamenii pierd o canitate de apa

din corp prin transpiratie, lacrimi, urina si scaun, dar apa
se evapora si prin piele sau prin respiratie. De obicei
alimentatia obisnuita este capabila sa substituie apa (dar
si mineralele pierdute), insa copiii datorita staturii sunt
mai usor afectati de aceasta pierzand o cantitate
semnificativa din greutate corporala (5-10% chiar mai
mult). Problemele de sanatate care conduc cel mai adesea la deshidratare
sunt varsaturile, diareea si febra ce insotesc diverse afectiuni virale sau bacteriene (dar
si un efort fizic intens sau un aport insuficient de lichide pot constitui o cauza). In cazul
in care este vorba de o deshidratare severa, copilul va fi incapabil sa inlocuiasca
lichidele pierdute printr-un aport normal de alimente si lichide, fiind
necesara spitalizarea.

Cauze

Gastroenterita a fost desemnata in urma unui studiu drept cea mai des intalnita cauza
a deshidratarii (1,5 milioane cazuri anual in SUA) fiind la randul sau determinata (nu
intotdeauna) de diverse infectii virale, acestea incluzand rotavirusul, virusul Norfolk si
adenovirusul. Uneori leziunile de la nivel bucal cauzate de diverse infectii virale cum
sunt varicela, herpangina etc. pot conduce la dificultati in inghitire, prin urmare
ingerarea lichidelor/alimentelor este ingreunata inrautatind deshidratarea.

In ceea ce priveste infectiile bacteriene, cel mai frecvent intalnite sunt Salmonella,
Escheria coli, Campylobacter si Clostridium difficile. Infectiile parazitare cum
este giardioza (Giardia lamblia) conduc la diaree si in consecinta la pierderea de fluide
corporale. Transpiratiaexcesiva este un alt motiv, uneori fiind vorba chiar de o
imbracare exagerata a copilului (in comparatie cu temperatura ambientala). In
cazul diabetului (nediagnosticat sau tratat inadecvat) poate aparea urinarea frecventa,
iar fibroza chistica si boala celiaca nu permit o absobtie corespunzatoare a alimentelor
(aparand deshidratarea).

Simptome

Simptomele generale includ ochi adanciti in orbite, frecventa redusa a urinarii (putine
scutece ude), adancirea fontanelei (la bebelusi), lipsa lacrimilor daca plang, membrane
uscate sau lipicioase (tesutul bucal sau lingual), letargie (activitate redusa fata de
normal), iritabilitate (plans, agitatie imposibil de consolat). Exista si o diferentiere in
functie de gradul de deshidratare. Astfel, in cazul deshidratarii minime apar: sete sau
refuzul unor lichide, gura si limba umede, eliminare normala/usor scazuta de urina, mai
putin de 3% scadere in greutate, puls si respiratie normale si extremitati calde, timpul
de reumplere capilara sub 2 secunde (apasati usor
unghia copilului pana se albeste si verificati cat dureaza
pana revine la culoarea normala), revenire instantanee
la testarea pliului cutanat abdominal (ciupiti usor pielea
copilului de pe abdomen timp de cateva secunde si apoi
eliberati-o verificand cat dureaza pana isi revine la
aspectul normal), ochi neinfundati.

In cazul deshidratarii usoare spre moderate apar: sete

crescuta, gura si limba uscate, scaderea volumului de
urina eliminata (6-8 ore interval sau mai putin de 6
scutece ude pe zi si eventual urina de culoare inchisa), 3-
9% greutate corporala pierduta, puls si respiratie normala-usor crescute, extremitati
reci, reumplere capilara mai lunga de 2 secunde, testarea cutanata a pliurilului
abdominal sub 2 secunde, ochi usor infundati (si/sau fontanela) la bebelusi, ameteala si
oboseala la copii mai mari.

Daca este vorba de deshidratare severa (urgenta medicala copilul putand prezenta
dificultati in mentinerea starii de constienta) apar: aport redus de lichide sau chiar
incapacitate de a bea, gura si limba uscate, absenta urinarii sau nivel minim de urina,
pierdere in greutate mai mare de 9% din greutatea corporala, puls si respiratie
accelerate, extremitati reci si umede, reumplere capilara prelungita sau minima,
raspuns la testarea plului cutanat abdominal mai mare de 2 secunde, ochi infundati in
orbite (sau fontanela la bebelusi).

Doamna doctor Ana Cristina Stefanescu, medic specialist

pediatru ne mentioneaza:

"Deshidratarea apare de obicei in urmatoarele situatii: pierderi

crescute de apa din organism (varsaturi, diaree, febra inalta si
sustinuta, mediu foarte cald) necompensate de aport sau aport
insuficient. In general copiii isi regleaza mult mai bine aportul de
lichide decat adultii, dar trebuie totusi un control atent al aportului
din partea parintilor.
Un copil deshidratat va avea pielea si mucoasele uscate, limba „cleioasa" (insuficient
umectata), ochii infundati in orbite, incercanati. Bebelusii pot avea fontanela anterioara
scufundata, dar acesta este un semn greu de interpretat de o persoana laica pentru ca
multi bebelusi au fontanela mai deprimata in mod normal, in lipsa altor semne de
deshidratare. In stadiile avansate, apare o scadere sau chiar o oprire a urinarilor si stare
generala mult influentata, cu astenie si imposibilitatea mersului sau activitatilor fizice
usoare."

Doamna doctor Alina Condoiu - medic pediatru Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
„Grigore Alexandrescu" Bucuresti, consultant nutritie pediatrica Med Consult &
Care pe care o puteti gasi si la: http://alinacondoiu.wordpress.com/ ne ofera
urmatoarele informatii:

"Deshidratarea se poate produce fie prin aport insuficient de lichide, fie prin pierderi
(transpiratii extreme, varsaturi, diaree). Oricare ar fi cauzele deshidratarii aceasta se
manifesta prin uscaciunea mucoasei bucale si linguale, piele uscata cu elasticitate
scazuta, senzatie de sete, oligurie (cantitate redusa de urina), apatie, somnolenta; in
cazul deshidratarii extreme poate aparea somnolenta extrema cu pierderea starii de
constienta sau delir, ochi infundati in orbite, anurie (lipsa urinarii), scaderea tensiunii
arteriale, cresterea frecventei cardiace si respiratorii, febra, lipsa lacrimarii."

Diagnostic

Doctorul va afectua o anamneza tinand cont de istoricul medical si examenul fizic al

copilului pentru a identifica gradul de deshidratare. Pot fi necesare teste de sange cum
sunt: hemoleucograma completa (pentru a identifica infectiile), culturi (pentru a identifica
tipul de infectie), analize de biochimie (pentru a identifica anormalitatile electrolitice
cauzate de varsaturi si/sau diaree), sumar de urina (pentru a identifica infectii urinare
dar si gradul de deshidratare pe baza nivelului de glucoza si cetoza din urina in cazul
diabetului). Uneori pot fi necesare si radiografii, test specific pentru rotavirus (desi
dureaza destul de mult), culturi ale materiilor fecale sau punctii lombare (daca se
suspecteaza meningita).
Citeste si:

https://www.qbebe.ro/copilul/sanatate/analizele_medicale_la_copii_ghid_pentru_parinti
?preview=1

Tratament

In primul rand este indicat sa preveniti aparitia deshidratarii printr-o vestimentatie

adecvata si un aport corespunzator de lichide, in special pe durata convalescentei
sau pe perioada temperaturilor exterioare ridicate. Daca bebelusul este alaptat la san,
este indicat sa continuati sa-l hraniti in acest mod, eventual sa oferiti suplimente
lichidiene (de apa/saruri de rehidratare) doar la recomandarea medicului, deoarece
copiii hraniti cu lapte matern nu necesita suplimentare cu apa. Pentru bebelusii hraniti
cu lapte formula, se poate inlocui cel utilizat in mod obisnuit cu lapte special (fara
lactoza in general). In cazul in care este vorba despre o infectie care implica
febra/durere la nivelul gatului, de obicei se recomanda administrarea de
acetaminofen/ibuprofen si chiar antibiotic (daca este vorba de un microb). Cand
deshidratarea este cauzata de diaree si/sau varsaturi, un regim alimentar
specifictrebuie urmat de catre cei mici timp de cateva zile alaturi de un aport ridicat de
lichide. Daca le oferiti celor mici bauturi de rehidratare sau pliculete, trebuie sa le
administrati constant, crescand treptat cantitatea (incepeti cu 1-2 lingurite la fiecare 5-
10 minute). Nu administrati copiilor aspirina si nici medicamente antiemetice (fara
recomandarea medicului)

Daca cei mici efectueaza activitati fizice pe perioade calduroase, urmariti sa consume
lichide inainte de inceperea acestora si la intervale regulate (20 de minute), nu cand
apare deja senzatia de sete deoarece deshidratarea poate fi instalata cu mult
timp inainte de aparitia acesteia. Copiii mai mari pot consuma bauturi cu electroliti
(bauturi sportive) si este bine sa fie amplasati intr-o zona racoroasa si sa se
odihneasca.

In final retineti ca deshidratarea severa impune spitalizare si administrarea de lichide

intravenos, prin urmare este indicat sa interveniti la timp, urmarind evolutia copiluli si o
perioada dupa externare. Daca deshidratarea se cronicizeaza (in forma usoara) poate
afectafunctionarea rinichilor si conduce la pietre la rinichi, dar si la afectare hepatica,
musculara si articulara, probleme cu colesterolul si constipatie.

Doamna doctor Ana Cristina Stefanescu, medic specialist pediatru ne informeaza:

"Deshidratarea se trateaza si se previne in functie de cauza sa, expusa mai sus.

Trebuie luate masuri de limitare a pierderilor (limitare a varsaturilor, scaderea a
numarului scaunelor sau cresterea consistentei acestora, scaderea temperaturii
ambiante sau diminuarea febrei). De mentionat ca febra moderata, sub 39 grade, nu
necesita în mod obligatoriu tratament. O exceptie o reprezinta scaunele diareice: daca
acestea nu sunt in numar foarte mare sau foarte apoase iar
copilul accepta lichide pe gura, nu este obligatoriu tratamentul
antidiareic, doar cresterea aportului de apa pentru a compensa
pierderile.

Daca toleranta orala este mentinuta, se recomanda rehidratarea

pe gura cu cantitati mici - cateva inghitituri, dar repetate (la 15-20
minute) de lichide: apa sau ceai. Se vor evita sucurile de fructe in
diaree, datorita continutului de zahar si a sucurilor de citrice in mod special in varsaturi,
pe care aceste fructe le pot provoca sau intretine. O alternativa la aceste lichide sunt
sarurile de rehidratare, comercializate sub forma de praf pentru dizolvare in anumite
cantitati de apa sau deja suspendate, sub forma de suc (cu gust de mar sau fenicul).
Sunt cea mai buna forma de lichid pentru rehidratare dar sunt destul de greu acceptate
de copii."

Doamna doctor Alina Condoiu - medic pediatru Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii
„Grigore Alexandrescu" Bucuresti, consultant nutritie pediatrica Med Consult &
Care pe care o puteti gasi si la: http://alinacondoiu.wordpress.com/ ne ofera
urmatoarele informatii:

"Formele usoare si medii de deshidratare se pot trata la domiciliu prin hidratare corecta
cu saruri de rehidratare (Humana Elektrolyte, Orosal, Prolyte, s.a.) care se
 administreaza progresiv in cantitati reduse (~5-10ml din 5 in 5
minute); in cazul in care hidratarea orala nu este posibila (varsaturi,
leziuni la nivelul cavitatii bucale) este necesara spitalizarea pentru
hidratare intravenoasa. Prevenirea deshidratarii se face prin
controlul atent al lichidelor ingerate (0-6 luni - 700ml/zi, 6-12luni -
800ml, 1-3 ani - 1300ml/zi, 4-8ani - 1700ml, 9-13 ani - 2000-2400ml,
14-18 ani - 2300-3000ml) si tratarea prompta si corecta a afectiunilor care pot
determina deshidratare (varsaturi, stomatite, diaree, febra). Astfel oricare dintre
semnele si simptomele de deshidratare prezentate mai sus trebuie sa ii alarmeze pe
parinti si sa solicite consult de specialitate."

Iata cand trebuie sa ne ingrijoram conform doamnei doctor Ana Cristina Stefanescu,
medic specialist pediatru:

"Cand apare scaderea emisiei de urina - observata prin urini inchise la culoare, in
cantitate mica, mai rar de 6 ore sau apare fatigabilitate extrema, copilul nu se mai tine
pe picioare sau prefera patul. Acestea sunt situatii extreme la care nu ar trebui sa se
ajunga frecvent. De la primele semne de necesitati crescute de lichide ar trebui sa se ia
masuri pentru a inlocui pierderile ai a suplimenta aportul."

Multumim doamnelor doctor Alina Condoiu si Ana Cristina Stefanescu pentru

ajutorul acordat in realizarea articolului.