Temperamentul

DEFINITIE
Temperamentul este latura dinamico-energetica a personalitatii.
Ea ne da masura rapiditatii, mobilitatii, uniformitatii comportamentelor si a cantitatii
de energie disponibila.
 Temperamentul
Zlate precizeaza ca exista indicatori psihocomportamentali care ne pot orienta in
identificarea temperamentului:
• ritmul si viteza trairilor si starilor psihice
• intensitatea vietii psihice
• durabilitatea in timp manifestarilor psihocomportamentale
• initierea, desfasurarea si incheierea unei actiuni
• impresionalitatea si impulsivitatea
• tempoul trairilor psihice
• gradul de egalitate al trairilor psihice
• rapiditatea de adaptare la situatii noi
• modul de utilizare a energiei

ACTIVITATE: dati exemple de comportamente care sa evidentieze fiecare dintre

indicatorii psihocomportamentali.
 Temperamentul
tipologie temperamentala

Preocuparea pentru a temperament isi are originile inca in Antchitate, cand

Gallenus si Hypocrates credeau ca starea de bine si comportamentul sunt puternic
influentate de combinatia (temperata sau nu) intre 4 tipuri de fluide (umori) din
organism: sange, limfa, bila galbena si bila neagra.
Cunoscute pana astazi ca fiind sangvinic, flegmatic, coleric sau melancolic aceasta
tipologie detaliza elemente de personalitate:
1. sangvinic (sange)- fata va fi bogat vascularizata, destinsa, optimist, vesel,
satisfacut
2. flegmatic (limfa)- fata va fi rotunda, letargica, denotand rabdare, inertie,
lentoare
3. coleric (bila galbena)- fata rigida, proeminenta oaselor fruntii, arcadelor,
detasandu-se ca persoane violente, pasionale, impulsive
4. melancolic (bila neagra)- fata zvelta, delicata, fiind persoane orientate spre
autoanaliza, concentrare, interiorizare
 Temperamentul
tipologie constitutionala

E Kretschmer (1922) vorbea de tipologii comportamentale in functie de constitutia

corporala.

El stabilea 4 tipuri:

1. picnic- expansiunea cavitatilor, tendinta de a acumula grasime

2. astenic- dezvoltat mult mai mult in lungime pentru toate partile corpului,
ingust
3. displastic- cu malformatii congenitale
4. atletic- sistemul osos si muscular bine dezoltat, gat lung, trunchiul in forma
trapezoidala
 Temperamentul
tipologie constitutionala

in colaborare cu Rorschach s-au definit ciclotimia (treceri rapide si superficiale –

lente si profunde) si schizotimia (neconcordanta intre esenta si aparenta,
ccomportamentul aferent fiind fracturat, neconsistent).
CICLOTIMUL SCHIZOTIMUL

VESEL CALD

TRIST RECE

In cadrul ciclotimic, temperamentele vesele sunt rapide, iar cele triste sunt lente.
Pentru schizotmic, temperamentele calde sunt delicate, facand acte de vointa, pe
cand cele reci sunt nsensibile, caprcioase.
 Temperamentul
tipologie constitutionala

O alta clasificare realizata de Sheldon W la inceputul `40 punea accentul tot pe

constitutia fizica, aratand fiecare constitutie fzica poate fi incadrata intr-una
dintre tipurile:
• endomorf • mezomorf • ectomorf
 Temperamentul
tipologie psihofiziologica

Tipologiile psihofiziologice il au ca reprezentat central pe Pavlov; el descria

temperamentul in functie de trei coordonate ale activitatii nervoase:
• intensitate • mobilitate • echilibru
Tipul 1 Tipul 2 Tipul 3 Tipul 4

Puternic Puternic Puternic

Echilibrat Echlibrat Neechilibrat Slab

Mobil Inert Mobil

sangvinic flegmatic coleric melancolic

 Temperamentul
tipologie psihologica

Tipologii psihologice au fost elaborate atat de Schiller, Nietzsche elaborand scale

polare: dionisiac- apolinic (orientat spre exterior – interior).
Una dintre tipologiile care au beneficiat de o dezvoltare indelunga si foarte prolifica a
fost cea a lui Heymans si Wiersma.
Ea pleaca de la ideea ca temperamentul se formeaza din interactiunea a trei
componente: activism (A-nonA), emotivitate (E – nonE) si rezonanata (primara –
secundara), fiecare privita ca o scala polara.
EnAP Nervos Divertisment

EnAS Sentimental Intimitate

EAP Coleric / activ-exuberant Actiune

EAS Pasionat Indeplnirea actiunii preconizate

nEAP Realist / sangvinc Succesul social

nEAS Flegmatic Legea
nEnAP Amorf Placerea
nEnAS Apatic Linistea
 Temperamentul
tipologie psihologica

Jung a fundamentat tipologiile psihologice, aratand ca si temperamentul este un

fenomen polar:
extroversie (orientare spre exterior) introversie (orientare spre interior).
GANDIREA este functia rationala; ea urmareste sa SENZATIA este functia „practica”, concreta; se bazeaza
aduca ordinea in lumea lucrurilor, oamenilor, pe ceea ce poate fi perceput cu ajutorul celor sase simturi
ideilor sau conceptelor prin aprecierea lor in raport ale noastre. Aceasta functie este deci preocupata foarte
cu fapte, date obiective, impersonale. mult de realitatea concreta si tinde sa treaca peste tot
ceea ce nu poate fi vazut, mirosit, auzit, pipait sau gustat.

INTUITIA se preocupa ea insasi nu de fapte ale SENTIMENTUL nu se preocupa de obiectivitate. Acolo

experientei ci de implicatiile acestora, de modele si
posibilitati. C.G. Jung a descris acest proces ca
„privirea in jurul obiectului”. Intuitivii privesc la un
obiect si nu se intreaba „Ce este acesta?” ci „ Ce ar
putea fi?”. Intuitia intotdeauna priveste la
posibilitatile de viitor, pe când senzitivii tind sa fie
inradacinati in realitatile trecutului.
unde logicii vad ordinea, afectivii vad armonia si
tendinta de a favoriza deciziile si solutiile care duc la cea
mai mica dezbinare in rândul oamenilor si valorilor lor.
Atunci când logicii intreaba daca ceva este rezonabil,
rational, afectivii se intreaba daca este cinstit, corect.
 Temperamentul
tipologie psihologica

Chess and Thomas, referindu-se la copiii incercau sa defineasca prin prisma a 9

dimensiuni evaluate de la slab definit la clar definit copiii greu educabli („dificili”) sau
cei usor educabili.
Trasaturi Temperamentale Usor Dificil
Nivelul de activism (cat de activ este copilul in general) Slab definit Clar definit

Distragere (gradul de concentrare a atentiei, nivelul de distragere) Slab definit Clar definit

Intensitate (cat de galagios este copilul) Slab definit Clar definit

Regularitate (nivelul de predictibilitate pentru somn si apetit) Slab definit Clar definit

Sensibilitatea Senzoriala (how sensitive the child is to physical stimuli: touch, Slab definit Clar definit
taste, smell, sound, light)
Apropriere/Retragere (gradul de responsivitate al copilului in situatii noi) Slab definit Clar definit

Adaptabilitate (cat de repede si daca se adapteaza copilul la schimbari si Slab definit Clar definit
situatii noi)
Perseverenta (incapatanare, incapacitatea de a renunta) Slab definit Clar definit

Dispozitie (tendinta primara de a reactiona fata de lume fie pozitiv, fie negativ) Slab definit Clar definit
 Temperamentul
tipologie psihologica

Chess and Thomas aratau ca aceste trasaturi combinate formeaza 3 tipuri de

temperamente. Aproximativ 65% se pot incadra intr-unul din cele 3 modele. 40 %
dintre copii sunt general considerati ca fiind usor educabili, in timp ce 10% sunt priviti
ca fiind dificili. 15% sunt considerati a fi precauti, slab activi. Ceilalti 35% sunt
combinatii ale celor 3 tipuri.
Copiii usor educabili- in general, linistiti, fericiti, cu un program de somn destul de bine conturat,
cu obisnuinte alimentare; adaptabili si relativ greu de suparat. Cel mai probabil copilul nu va
expune, ci interioriza frustrarile si problemele, de aceea este necesara o preocupare a parintilor in
acest sens.
Copiii dificili- deseori foarte activi, fara obsnuinte de somn sau alimentatie, tematori fata de
persoane sau situatii noi, usor enervati, cu reactii foarte puternice, zgomotosi. Au nevoie de timp
pentru a se adapta unor schimbari si trebuie ajutati cand acestea sunt anticipabile; au nevoie de
libera alegere, elibrandu-si energia si frustrarea.
Copiii precauti- sunt oarecum inactivi, manifestand reactii negative si de retragere in fata noilor
situatii, acestea cedand o data cu o expunere sistematica la stimuli noi. Se agata de interdictii si
reguli, raman ancorati in actiuni rutiniere; au nevoie de tmp pentru a realiza o relatie.
 Temperamentul
tipologie psiho-sociale

Tipologiile psiho-sociale au aparut ca o raportare la mediul social si economic. Spre

exemplu, Allport, Spranger si Vernon vorbeau despre diferentieri dupa atitudinea fata
de valori:

• teoretic (cunoastere obiectiva)

• economic (obtinerea de avutii)
• teoretic (cunoastere obiectiva)
• estetic (interes pentru viata sentimentala)
• social (dedicare pentru binele celorlalti)
• politic (aspira spre conducere)
• religios (spiritualitate elevata)
 Temperamentul
BIG FIVE

Pleaca de la problematica lexicala enuntata de Allport si Odbert, dezvoltata de Cattell,

Goldberg, Costa şi McCrae
identificarea si aglutinarea termenilor
psihologici in clase
acele diferenţe de o importanta majora,
cu semnificatie in stabilirea şi menţinerea
relaţiilor interumane sunt codificate
virtual în fiind exprimate nu prin orice
cuvinte, ci doar prin acel lexic cu
semnificaţie pentru descrierea
comportamentului uman
trasaturi cuvinte (lexic)
 Temperamentul
BIG FIVE

5 trasaturi-
decriptori dupa
Howard 2004
 Temperamentul
BIG FIVE

5 trasaturi- decriptori dupa Howard 2004

Nevrotism persoane cu semnificative accente nevrotice, emoţionalitate mai ridicata, în

special în partea sa negativă, (frica, angoasa sau depresii), persoane care
(neuroticism)
necesită sprijin afectiv pentru a trece peste astfel de faze; continuumul
dezechilibru emoţional -echilibru emoţional

Extraversie comunicative, sociabile, cu fluenta verbala, cu o bună prezenţă socială,

(extraversion) capacitate de verbalizare peste medie, persoane care se simt bine în contexte
sociale şi, ca atare, caută sa interactioneze cu ceilalţi; continuumul
extraversie–introversie

Deschidere către persoane deschise spre experienţe senzoriale, cu simţ artistic, cu preocupari
experienţă artisitice (in general), animaţi de interese intelectuale, caracterizaţi de
(openness to curiozitate ştiinţifică (în special în ştiinţele naturale), apropiaţi de natură şi
atraşi în general, de o viaţă în armonie cu natura şi frumosul; continuumul
experience)
deschidere către experienţă - mod reţinut, conservator de a fi (incluzand şi
preferinţa pentru ceea ce este familiar)
Temperamentul
BIG FIVE
 Temperamentul
BIG FIVE

5 trasaturi- descriptori dupa Howard 2004

Agreabilitate
descrie persoane agreabile, neagresive, plăcute, animate de sentimente
(agreeableness) plăcute faţă de copii, faţă de animale şi, în general, faţă de cei din jur, cu
rezistenţă la frustrare şi care nu-şi exprimă frustrarea prin acte de agresivitate
fizică sau verbală. Împreună cu scala; scala variaza intre agreabilitate –
duritate în relaţiile interpersonale.

Conştiinciozitate
persoane ordonate, preferă medii de lucru bine definite şi controlate, capabile
(conscientiousness) de muncă susţinută şi de concentrare îndelungată a energiei către realizarea
obiectivelor propuse, care sunt dispuse să investească multă muncă şi să nu se
lase distrase de tentaţii. Costa şi McCrae (1990) afirma ca acest factor este
legat de reuşita profesională, de nivel superior, indiferent de domeniul de
activitate; constiinciozitate - tendinta spre hedonism
Temperamentul
BIG FIVE
Temperamentul
BIG FIVE
Temperamentul
BIG FIVE
Temperamentul
BIG FIVE
 Temperamentul
BIG FIVE- mostenit sau dobandit?
 Temperamentul
BIG FIVE- mostenit sau dobandit?
Temperamentul
BIG FIVE- exemplificare
 Temperamentul
activitate2

Folosind tipologia de care dispuneti identficati ce tip de temperament au

personajele din colajul urmator.

clip
 Temperamentul
concluzii

Concluzii
1. tipologiile bazate pe un singur criteriu sunt extrem de simple (simpliste,
chiar), nereusind sa ofere o informatii consistente.

2. tipologiile se diferentiaza nu doar prin numarul criteriilor, ci si prin

numarul tipurilor furnizate. Analiza factoriala a acestor tipuri si-a gasit
aplicabiltate in renumitul Big 5.

3. chiar daca aparent sunt foarte multe tipologii acestea nu sunt chiar atat
de diferite: endomorful (Sheldon) este acelasi cu picnicul (Kretschmer)
4. o data cu departarea de criteriul temperamental si apropierea spre
psihologic si psihosocial, tipologiile se departeaza de temperament
apropiindu-se de caracter.

5. de multe ori, tipologiile afirma ca dispun de o capacitate de discrminare

mai mare decat reusesc cu adevarat.