Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Campul protetic:
DEF =
1
Sa fie confectionate din materiale tolerate de tesuturile cavitatii orale, deci neutre din punct
de vedere biologic;
Sa fie usor inserata pe dintele preparat;
Sa aiba retentie, stabilitate si rezistenta;
Sa refaca punctele de contact pentru protectia pardontiului marginal;
Sa aiba o buna adaptare cervicala;
Sa realizeze o integrare ocluzala corecta.
2
Turnarea = etapa de introducere a metalului topit în tipar cu ajutorul cel mai des a forţei
centrifuge sau altor mijloace;
Dezambalarea = etapa prin care piesa protetică turnată, metalică este eliberată din
interiorul masei de ambalat;
13. Aplicarea lucrarii protetice in cavitatea orala prin cimentare - etapa clinica, după care
lucrarea nu mai poate fi îndepărtată de pe camp numai prin ablaţie.
! Acestea sunt schematic etapele pentru o coroana metalica = cea mai simpla lucrare fixa. Ele
vor fi reluate la fiecare tip de lucrare cu detalii!
*** Pentru coroanele mixte se agauga o etapa suplimentara dupa etapa 9) Proba componentei
metalice in cavitatea orala si anume:
10) Etapa de realizare a componentei fizionomice
Ca materiale de placare a structurii metalice la lucrarile fixe putem folosi:
rasinile acrilice clasice (RAA)
rasini diacrilice compozite (RDC)
mase ceramice (MC)
Fiecare dintre aceste materiale va trece prin etape si procedee specifice de aplicare pe
structura metalica si de prelucrare:
la rece pentru RAA,
la caldura si presiune si sau lumina pentru RDC
la temperaturi inalte prin sinterizare pentru masele ceramice (MC).
Vor fi discutate separat la fiecare tip de lucrare!
3
= constă în obţinerea copiei pozitive a câmpului protetic prin diverse tehnici şi
materiale, utilizând amprenta furnizată de către medic;
11. Aplicarea lucrarii protetice in cavitatea orala prin cimentare - etapa clinica, după care
lucrarea nu mai poate fi îndepărtată de pe camp numai prin ablaţie.
Acestea au fost foarte sintetic etapele parcurse in obtinerea unei coroane metalice turnate,
cea mai simpla PFU din punct de vedere al fazelor de realizare in cabinet si laborator.
Aceste etape sunt reprezentative pentru toate tipurile de PFU (incrustatii, coroane partiale
sau de invelis totale), dar trebuie stiut faptul ca, in functie de materialul din care sunt
confectionate, aceste etape vor fi diferite. De exemplu: pentru coroanele mixte, la aceste etape
se va mai adauga etapa suplimentara, realizata dupa proba componentei metalice in cavitatea
orala, si anume: etapa de realizare a componentei fizionomice.
Ca materiale de placare a structurii metalice la lucrarile fixe putem folosi:
- rasinile acrilice clasice (RAA)
- rasini diacrilice compozite (RDC)
- mase ceramice (MC)
Fiecare dintre aceste materiale va trece prin etape si procedee specifice de aplicare pe
structura metalica si de prelucrare:
- la rece pentru RAA,
- la caldura si presiune si / sau lumina pentru RDC
- la temperaturi inalte prin sinterizare pentru ceramica.
Aceste etape specifice vor fi prezentate separat la fiecare tip de lucrare in parte.
4
Etapa 1. Examinarea pacientului (faza clinica)
5
- simulari pe calculator realizate cu programe special create in acest scop sau cu programe
uzuale de prelucrare a imaginilor, simulari care pot prefigura modificarile cazului initial
dupa diverse tratamente
- examinari electromiografice
- examinari de laborator pentru afectiuni generale asociate
- realizarea unor dispozitive ocluzale pentru tatonarea dimensiunii verticale de ocluzie,
pentru deconditionarea unor parafunctii ocluzale
- inregistrari axiografice pentru analiza complexa a patologiei ocluzale
- si altele...
Toate aceste metode de examinare complementara au multiple roluri, iar in protetica fixa ele
sunt realizate pentru:
- in primul rand, o buna documentare a cazului, un diagnostic complex, dar si
- pentru a stabili o buna comunicare cu pacientul
- pentru a putea explica acestuia patologia care uneori nu este atat de evidenta pentru o
persoana laica, neinstruita
- pentru a prezenta diversele solutii de tratament propuse
- pentru prefigura modificarile aspectului fizionomic al pacientului in urma tratamentului.
6
determinate de tipul restaurarii si materialul din care este realizate si care vor fi discutate in
detaliu la fiecare tip de lucrare protetica in parte.
Avand in vedere ca majoritatea lucrarilor fixe sunt realizate din materiale care necesita
prelucrarea la temperaturi ridicate (turnarea aliajelor, sinterizarea maselor ceramice,
polimerizarea RDC), aceste etape nu pot fi realizate direct in cavitatea orala a pacientilor. De
aceea, de cele mai multe ori, in protetica fixa avem nevoie de o replica (un duplicat) fidel a
campului protetic, care sa fie confectionat dintr-un material suficient de rigid astfel incat pe el
sa poate fi realizate toate etapele tehnice de fabricare a PFU. Acest duplicat se numeste model si
este obtinut pe baza unei amprente.
Amprenta este o etapa clinica, care cuprinde ansamblul de tehnici si metode prin care se
obtine o imagine fidela a campului protetic. Aceasta este de fapt o imagine negativa a nivelul
amprentei, care va deveni pozitiva in momentul realizarii modelului.
Medicul stomatolog are la dispozitie la ora actuala o mare varietate de materiale de
amprenta si de tehnici de amprentare. Fara a dori sa tratam in detaliu acest subiect, care apartine
eminamente unei carti de materiale dentare, autorii si-au propus sa prezinte sintetic, tehnicile de
amprentare cu materialele de amprenta corespunzatoare cele mai larg folosite la ora actuala in
protetica fixa, deoarece consideram ca amprenta este o etapa cheie in reusita unei PFU, deci
este inseparabila de subiectul proteticii fixe.
Dintre multiplele clasificari existente, consideram ca cea mai importanta si cu
perspective de viitor, impartirea tehnicilor de amprenta in doua mari clase:
A. Amprenta convenţională, care este pana la ora actuala cea mai frecvent folosita in
practica stomatologica in intreaga lume. Acesta se caracterizeaza prin faptul ca: necesita
un suport rigid in care este aplicat materialul de amprenta, aceastea fiind apoi aplicate la
nivelul campului protetic printr-o anumita tehnica de amprentare aleasa de medic in
functie de particularitatile campului protetic al cazului clinic;
B. Amprenta digitala sau opto-electronica care este pana acum mai rar folosita, dar care
va tinde sa “detroneze” sau sa inlocuiasca in totalitate in urmatorii ani sau zeci de ani
amprenta conventionala datorita multiplelor ei avantaje. Amprenta digitala foloseste un
scanner intra-oral de inalta rezolutie, care inregistreaza cu ajutorul unei camere digitale
performante imaginea campului protetic fara a mai fi nevoie de un material de amprenta,
o etapa de amprentare si de realizarea unui modelul conventional.
Le vom prezenta pe rand cu materialele specifice, cu avantajele si dezavantajele fiecarei
tehnici in parte.
A. Amprentarea conventionala in proteza fixa este o etapa clinica, definita ca: inregistrarea cu
maximum de fidelitate a tuturor detaliilor câmpului protetic realizata cu ajutorul unor materiale
de amprenta aplicate intr-un suport rigid denumit port-amprenta folosind o anumita tehnica de
amprentare.
Amprenta este de fapt imaginea „in negativ” a campului protetic si care serveşte in
laboratorul de tehnica dentara la obtinerea modelului de lucru, imaginea „in pozitiv” a detaliilor
7
campului protetic, pe care vor fi parcurse in continuare toate fazele tehnice din obtinerea unei
PFU.
Alegerea unui material de amprenta se face de cele mai multe ori in functie de
preferintele individuale ale medicului, usurinta de manipulare si criteriul financiar, asa cum au
aratat studiile de specialitate. (SHILLINGBURG)
Dupa Stephen Bayne, seful Departmentului de Operative Dentistry de la University of
North Carolina Chapel Hill, in proteza fixa ar trebui sa alegem un material de amprenta in
functie de necesitatea de a obtine urmatoarele 3 proprietati esentiale: (1) fidelitatea sau
acuratetea, (2) stabilitatea dimensionala si (3) elasticitatea. Shillingburg sustine insa, ca nu mai
exista diferente semnificative in ceea ce priveste fidelitatea materialelor de amprenta moderne,
alegerea ar trebui sa fie ghidata de umectabilitatea lor, adica usurinta de turnare a modelelor, de
vascozitate si de timpul pe care il avem la dispozitie pana la realizarea modelului.
(SHILLINGBURG)
1. Umectabilitatea (engleza wettability) unui material de amprenta este definita prin usurinta de
turnare a unor modele din ghips fara defecte. Umectabilitatea este invers proportionala cu
unghiul de contact format de ghips cu materialul de amprenta.
2. Fidelitatea (engleza accuracy) se refera la abilitatea materialului de amprenta de a inregistra
si de a reproduce cu maximum de exactitate detaliile din cavitatea orala.
3. Stabilitatea dimensionala (engleza dimensional stability) vizeaza pastrarea dimensiunii
preparatiei inregistrate in cavitatea orala si dupa detasarea amprentei de pe camp si pana la
8
turnarea unui model final. Majoritatea materialelor de amprenta sufera dupa indepartarea din
cavitatea orala o contractie.
4. Rezistenta la rupere (engleza: tear resistance)
9
POLETERII sunt materiale elastice performante, disponibile in mai multe vascozitati:
redusa, medie, crescuta. Rigiditatea lor crescuta si timpul de lucru redus le-a limitat mult timp
utilizarea la un numar redus de dinti preparati, nu pentru foarte multi dinti stalpi. Noile produse
care au timp de lucru de 2.5 min si timp de priza 4.5 min au rezolvat aceste probleme.
Contractia lor de priza de 0,3% pe 24h plaseaza polieterii pe primul loc la fidelitate intre
elastomerii de sinteza.
~ Dupa extindere :
segmentara = cuprinde o zonă redusă a arcadei;
globala sau arcadică = care redă în totalitate imaginea unei arcade.
~ După scop:
amprentă de bază = amprenta arcadei de lucru pe care se execută lucrarea protetică;
amprenta arcadei antagoniste;
amprenta ocluziei;
B. Amprenta digitala
AMPRENTA MECANICĂ SAU MECANO-ELECTRONICĂ
cu ajutorul unor dispozitive speciale - profilometre care urmăresc suprafaţa machetei
protezei;
Informaţiile sunt transmise fie unui dispozitiv de frezare / fie unui calculator care
analizează şi reproduce câmpul protetic.
AMPRENTA OPTO-ELECTRONICĂ
Se utilizează proprietăţile ondulatorii şi fotonice ale luminii prin care se scaneaza
suprafata dintelui slefuit sau a unui model;
Datele se transmit unor dispozitivelor de frezare în tehnicile CAD / CAM
10
Etapa de verificare a amprentei
Se urmareste ca amprenta:
- sa nu prezinte lipsuri in zonele de importanta vitala pentru succesul lucrarii protetice
(exemplu: pentru o coroana metalo-ceramica, un minus la nivelul boltii palatine nu
reprezinta o problema, in schimb in amprenta pentru o proteza totala maxilara aceasta
zona este principala zona de amprentat)
Pentru PFU si PPF cea mai importanta zonza de amprentat este zona preparatiilor dento-
parodontale si mai ales zona marginala! Orice lipsa, incluziune de aer, deformare, rupere la
acest nivel necesita refacerea amprentei!
- a fost corectat centarata pe campul protetic
- materialul de amprenta nu s-a desprins de port-amprenta standard sau individuala
- este fidela, reda cu exactitate toate detaliile campului protetic
- materialul a fost amestecat omogen
- grosimea materialului de amprenta este cat mai uniforma la nivelul marginilor
portamprentei.
Igienizarea / Dezinfectia amprentei
Igienizarea = de către medic prin spălarea amprentei sub jet de apa pentru a indeparta urmele
de saliva/sange
Dezinfectia = diferit în funcţie de materialul utilizat la amprentare.
- metode chimice: glutaraldehidă 2% la amprentele luate cu siliconi. Pentru polieteri, deoarece
nu pot fi imersati intr-o solutie apoasa (sufera fenomenul de imbibitie cu apa si modificarea
proprietatilor amprentei) amprenta este sprayata cu dioxid de clor.
MODELUL:
DEF: = copia pozitivă a câmpului protetic, poate fi realizat din diverse materiale, se obtine pe
baza amprentei.
Pe model se vor realiza unele dintre etapele tehnice ulterioare pana la obtinerea protezei
unitare (de exemplu: macheta viitoarei microproteze, adaptarea protezei, realizarea
componentei fizionomice...)
Clasificarea mdelelor
11
~ dupa materialul din care sunt confectionate
gipsuri
o dure = clasa III sau
o extradure = clasa IV, V
cimenturi
mase plastice = rasini acrilice, epoxidice, epiminice, poliuretanice, materiale compozite
metale = depuse pe cale galvanica / aliaje usor fuzibile / aliaje topite si pulverizate /
amalgame
~ dupa tehnologia de realizare si materiale folosite de tehnician (dupa Bratu):
prin indesare - amalgam, cimenturi
prin turnare - gips, polimeri, aliaje uşor fuzibile
prin depunere de metale/aliaje - galvanizare, pulverizare
Prin sinterizare - mase ceramice
~ dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bonturilor:
1. Model cu bonturi fixe: folosit in general pentru arcada antagonista
2. Model cu bonturi mobilizabile: folosit pentru arcada de lucru
1. Model cu bonturi fixe
Segmentar sau arcadic
Folosit DOAR!! pentru arcada antagonista
2. Modelul cu bonturi mobile
Model cu bonturi mobile
Segmentar sau arcadic
Cel mai folosit pentru arcada de lucru
~ dupa caracterul de fixitate sau posibilitatea de mobilizare a bonturilor:
cu bonturi fixe:
nu pot fi detasate, fixate in soclu
Folosite pentru modelul arcadei antagoniste!!
cu bonturi mobilizabile:
au bonturile detaşabile
sunt cele mai larg utilizate ca modele de lucru pentru arcada cu dintele / dinţii şlefuiţi
Avantaj: permit accesul pe feţele proximale, necesar atât în faza de machetă cât şi în
etapele ulterioare
Bonturile mobile pot fi realizate din materiale diferite, care pot sau nu să coincidă cu
materialul din care este realizat restul modelului.
12
modelul cu pini Dowel
PINII : sunt tije metalice cilindrice / cilindroconice, pot fi simple sau duble (pini cu teaca),
avand au 2 extremitati, cu o extremitate (capul retentiv) se fixează în mijlocul bontului mobil,
celalat capat (tija metalic neretentiva) intra in soclul modelului de unde poate fi mobilizata usor.
1. Procedeul PINDEX
Umplerea amprentei pana la marginea ei superioara
Priza ghipsului
Demularea
Soclarea a.i. baza sa fie perfect plana
Aparatul Pindex – frezarea unui locas pt pin
Lipirea pinilor in lacasurile speciale create
Crearea retentiilor cu freza montata la micromotor + aspirare continua
Izolarea bazei
Turnarea soclului
Mobilizarea pinilor
13
Bibliografie:
Simulatoare A.D.M sunt instrumente care reproduc partial unele din miscarile mandibulare.
Ele imită partial articulaţia A.T.M.cu deosebirea: bratul superior (~ imita maxilarul) este mobil,
cel inferior (~mandibula) este fix!
CLASIFICARE
- Simulatoare fixe
a. Ocluzorul
b. Articulatoare cu valori medii
- Simulatoare reglabile
a. Articulatoare partial programabile
b. Articulatoare total programabile
I. Simulatoare fixe
a. Ocluzoarele
Simulatoare cu valori fixe permit numai mişcări de închidere-deschidere
reproduc poziţia IM şi DVO.
Tehnica de montare în ocluzor cuprinde:
- pregătirea modelelor prin:
o soclarea bazelor
o trasarea liniei mediene pe soclul modelului superior
o realizarea retenţiilor pe ambele socluri
o solidarizarea modelelor prin intermediul amprentei ocluziei
- montarea pe braţul inferior astfel încât:
14
o linia mediană trasată pe solcul modelului superior să coincidă cu nervura mediană a
braţului superior al ocluzorului
o planul de ocluzie să fie la nivelul umărului ocluzorului
o După ce s-a poziţionat corect faţă de ocluzor, se prepară pastă de gips care se depune pe
braţul inferior şi se repun modelele în poziţie
- montarea pe braţul superior decurge după priza gipsului cu care s-a realizat montarea pe braţul
inferior
o se prepară gips şi se depune pe baza modelului superior, după care se închide ocluzorul
şi se modelează gipsul sub formă de calotă semisferică.
15
o au reglabile următoarele valori:
- panta retroincisivă
- panta tuberculului articular
- distanţa de la punctul interincisiv la axa balama
- unghiul Bennett
Clasificare:
1. Articulatoare ARCON
o Condilii mandibulari sunt montati pe bratul inferior, cavitatea glenoida pe cel superior
o Cel mai utilizate la ora actuala
o Preferate pt protezele fixe (nu pt PT)
2. Articulatoare NON-ARCON
o Exact invers: tuberculii mandibulari montati pe bratul superior, cavitatea glenoida este
reprezentata de un sant pe bratul inferior.
o Mai frecvent folosite pt proteza totala
16
** Evidentierea limitei cervicale a preparatiei (ditching the die)
Scopul:
de a evidentia limita limita cervicala a slefuirii (pragul) pt o adaptare foarte precisa a
lucrarii la acest nivel
de a modifica conturul radicular al bontului mobil, astfel ca unghiul format între
porţiunea radiculară şi limita preparaţiei să fie foarte clar.
O amprentă corectă trebuie să redea un segment al dintelui amprentat situat dincolo de limita
preparaţiei. Această porţiune serveşte la definirea unghi de emergenţă (cavosurface angle).
Se face în 2 moduri:
- cu un bisturiu sau
- cu ajutorul unor freze globulare de carbid-tungsten nr. 4 sau 6 pe un model uscat şi utilizând
aspiratia.
Def = o etapa intermediara in care se obtine forma si dimensiunea exacta a lucrarii finale,
realizata din ceara sau alt material, o rasina sintetica.
Se realizeaza in majoritatea cazurilor pe modelul de lucru, de catre tehnician in laborator
17
ceara se deformeaza fara sa se rupa
Arde fara reziduuri!
Tehnici de machetare
1. Tehnica pozitiva: = prin picurare + modelare aditiva a F. Ocluzale si Orale
2. Tehnica prin imersie: = imersia in baie de ceara + sculptarea sau completarea machetei prin
picurare
3. Tehnica negativa: = prin picurare în exces + razuire
4. Prin ambutisare + razuire
5. Metoda foliilor: de ceara sau de plastic = se obtine o capa + peste care se picura ceara
I. Tehnica POZITIVA:
= presupune picurarea de ceara din aproape in aproape pana se obtine forma finala dorita
EXEMPLU:
Realizarea machetei pentru o coroana metalica prin tehnica pozitiva (modelarea prin
aditie) ! Modelarea prin aditie (trusa PKT) va fi detaliata in anul II sem 2
Instrumentar necesar pt machetare
- 2 autori au imaginat-o Thomas si E. Payne
- Trusa de modelare prin aditie (tursa P.K.Thomas)
- Trusa largita = 9
- trusa restransa = 5
18
o Ceara este topita in « bai » speciale termostat
o Bontul izolat este imersat in baia de ceara
o Se obtine pe toate fetele bontului 0,5-1 mm de ceara
o Imersia se repeta dupa racirea (solidificarea) stratului precedent
o Se completeaza morfologia prin aditie de ceara cu spatula simpla sau electrica
19
Def = Presupune introducerea machetei intr-un ambalaj realizat din masa refractara care rezista
la temperaturi inalte pentru a putea realiza etapele de turnarea a aliajului metalic si transformare
a machetei in piesa protetica finita
Materiale / Instrumentar necesar
pentru ambalare
Instrumentar necesar pentru ambalare
un conformator sau cilindru
Poate fi intreg sau sectionat
masa de ambalat
Pentru fiecare aliaj metalic exista o masa specifica de ambalat !! astfel incat coeficient
contractie al aliajului = coeficient dilatare al masei de ambalat
Tehnici de ambalare
Ambalarea intr-un timp = cea mai folosita – cu masa specifica de ambalat
Ambalarea in 2 timpi – istoric:
- se realizeaza un nucleu din masa specifica de ambalat in jurul piesei protetice, peste acesta, se
completeaza in cilindru masa nespecifica de ambalat
- Economie de material
- NU se mai foloseste!!
Bibliografie
20
1. Nicola Codruta, Borzea Dorin, Seceleanu Radu – Materiale dentare utilizate in protetica
dentara. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca 2002.
2. Craig R. – Dental Materials: properties and manipulation. 8th Ed., Mosby, Chicago, 2004.
ETAPA 9. Turnarea
Etapele turnarii
1. Pregătirea tiparului
Preîncălzirea / Încălzirea
2. Topirea aliajului metalic
3. Intoducerea metalului topit în tipar
Turnarea va fi urmata de dezamabalare pentru obtinerea piesei turnate din tipar si de
prelucrarea mecanică şi lustruire inainte de proba in cavitatea orala.
Ii. Incalzirea tiparului = prin care temperatura tiparului este ridicata de la 2500C la 750 -
9000C
Prin incalzire se realizeaza:
o uscarea totala a tiparului
o arderea completa a materialului de macheta
o dilatarea termica cu valori intre 0,8 - 0,9 %
o aducerea temperaturii tiparului cat mai aproape de valorile termice ale aliajului topit.
Alegerea aliajului dentar pentru lucrarile protetice turnate se face in functie de:
o tipul de proteza unitara, scopul ei
o cantitatea de aliaj necesara se determina astfel: pentru o macheta care cantareste 1,5 grame
este necesara o cantitate de 2,5 - 3,5 grame aliaj metalic pentru a fi topit.
o cantitatea in plus este necesara pentru umplerea canalului de turnare si a rezervorului de
metal topit.
2. TOPIREA ALIAJULUI
21
3. Laserul
FLACARA rezultata din arderea gazelor sau a combustibililor lichizi are 3 zone :
zona rece neutilizabila;
zona oxidanta in care predomina oxigenul care se poate combina cu aliajul nici ea nu
este utilizabila;
zona reductoare de culoare albastru deschisa, in care nu exista oxigen este partea cu
punctul termic cel mai inalt
CASTOMATUL
o Topirea aliajului = cu ajutorul curentilor de inalta frecventa.
o Turnarea se executa in mediu de gaz inert care protejeaza aliajul de actiunea oxidanta.
Dezambalarea
DEF = indepartarea masei de ambalat de pe suprafata piesei protetice turnate.
o Dupa turnare – racirea (revenirea de la temperatura de turnare a aliajului metalic intre
700-11000C pana la temperatura camerei 210C) trebuie sa fie lenta LENTA
o Curatirea piesei protetice se realizeaza prin diverse metode:
o Mecanic
22
o Sablare
o chimic
Planarea
o sectionarea tijelor: cu discuri de carborund
o indepartarea plusurilor: cu pietre abrazive la micromotor
Netezirea
o cu freze finir diverse forme
23
Finisarea. Lustruirea
o Finisarea se face cu discuri abrazive fine, polipanturi roată sau flacără, perii fine roată şi
piatră ponce, filţuri
o Lustruirea: cu perii, filţuri roată mici şi pastă Tripoli, pufuri montate la piesa de mână
sau la polizor.
Curs 5-6
24
parte si de anumite criterii, care:vor determina alegerea unui anumit tip de PFU sau pot
modifica adesea regulile generale de preparatie!
Criterii:
Particularitati legate de pacient
o Varsta, sex, ocupatia
o Igiena bucala, cooperarea pacientului
o Considerente financiare
Particularitatile edentatiei partiale:
o localizarea si extinderea ariei edentate
o Dispozitia topografica a dintilor restanti si starea dintilor stalp
o Ocluzia
o creasta alveolara / caracteristicile osului.
Pregatirea profesionala, dotarea cabinetului si laboratorului
Examinari complementare:
Rx, CT, Computer-Imaging, analiza pe modele de studiu montate in articulator, wax-up
diagnostic inaintea inceperii oricarui tratament.
Ahmad I. – Predetermining factors governing calculated tooth preparation for anterior
crowns. QDT 2001; 24: 57-68.
- pozitia pe arcada a dintilor ce vor fi preparati
- particularitati de forma, structura a dintilor care vor fi preparati
1. Principiul BIOLOGIC
= se refera la pastrarea si / sau restabilirea starii de sanatate a tesuturilor dento-parodontale,
prin:
Conservarea la maximum a structurii dentare
Refacerea corecta a morfologiei dintelui / dintilor de restaurat
Plasarea marginilor preparatiei supragingival
Rapoarte de ocluzie corecte
Protectia dintelui preparat impotriva fracturii.
Prevenirea lezarii tesuturilor dure si moi in timpul prepararii
o Dintele preparat lezarea pulepi dentare: mecanic, termic, chimic
o Dintii vecini
o Partile moi: limba, buze, obraji
Conservarea la maximum a structurii dentare prin preparatii cat mai conservative
Asigurarea santatii parodontale, pulpare, si rezistenta in timp a dintelui preparat prin:
o Prepararea corecta a dintelui, reducerea adecvata din peretii axiali, alegerea
tipului de preparatie
o Plasarea marginilor preparatiei in raport cu parodontiul superficial
o Tipul preparatiei marginale si adaptarea marginala.
o Se prefera coroane partiale decat coroane de invelis total
o Prepararea cu un grad de convergenta minima intre peretii axiali
o Prepararea F. Ocluzale homotetica pentru a asigura o grosime uniforma a
restaurarii
25
o Prepararea fetelor axiale cat mai simetric; pentru dintii malpozitii seprefera
redresarea ortodontica
o Tipul marginii preparatiei = cat mai conservativ!! Bineinteles in functie de
celelate principii estetic, functional.
Marginile preparatiei trebuie plasate SUPRAGINGIVAL, ori de cate ori este posibil!
Sunt mai usor de preparat, finisat (nu necesita indepartarea tesutului gingival)
Sunt mai usor de amprentat nu necesita indepartarea tesutului gingival)
26
Detalii mai bune pe model - adaptare marginala mai buna la lucrarea protetica finala
Ideal ar trebui sa fie plasate in smalt (marg supragingivale) – situate in dentina/ cement
(marg subgingivale)
sunt usor de igienizat pentru pacient
mai usor de controlat periodic.
Marginile plasate subgingival = principalul factor de risc al lezarii parodontiului !!
Tipuri de preparatii
Tipuri de preparatii marginale: A, Featheredge. B, Chisel. C, Chamfer. D, Bevel. E,
Shoulder. F, Sloped shoulder. G, Beveled shoulder.
27
o Coroana metalica turnata
o Coroana metalo-ceramica pe fata linguala (colereta metalica)
Este foarte clara, usor de identificat pe dintele preparat, pe amprenta si pe model;
Asigura suficient loc pentru materialul restaurare
Poate fi plasata cu precizie (singurul dezavantaj: a nu se lasa o margine de smalt
nesustinuta)
Instrumentul de preparare = freza diamantata cilindrica cu varf rotunjit; ½ frezei este
exact imaginea chamferului.
Controlul axului de orientare al frezei = foarte important.
A, indepartarea de dinte creaza o retentivitate
B, apropierea de axul lung al dintelui creaza o convergenta prea mare a peretilor axiali
2. Principiul MECANIC
= se refera la obtinerea unei lucrari protetice cat mai rezistenta si durabila in timp, principiu
asigurat prin:
Forma de retentie a preparatiei
Forma de rezistenta
Deformarea
Forma de retentie
- Depinde direct proportional de: suprafata de contact dinte preparat – fata interna a coroanei
exemplu: la coroane partiale << cor totale; la molar >> premolar.
- Convergenta de 60 spre ocluzal
Exemplu: Retentia unei cape cu 100 convergenta este jumatate retentia unei cape cu 50
convergenta. (Rosenstiel)
Forma de rezistenta
Exemplu: la coroanele totale rezistenta este data de peretele V, la coroanele partiale sunt
necesare santuri suplimentare. La coroanele de invelis scurte sau preparate cu conicitate f
accentauata lipseste peretele V. Deci nu vom avea forma de rezistenta.
28
Deformarea
O lucrare protetica trebuie sa reziste la deformari in timpul functionalitatii ei. Daca nu are
suficienta rezistenta va ceda la nivelul interfetei restaurare-ciment = descimentare sau
metal-ceramica = desprinderea ceramicii de pe substratul metalic sau fractura dintelui
preparat.
Cauze:
Alegerea incorecta a materialului
Prepararatie incorecta a ditnelui
Realizarea tehnica incorecta a coroanei metalo-ceramice.
3. Principiul ESTETIC
= se refera la refacerea aspectul estetic alterat al pacientului
= estetica este obtinuta prin:
Vizibilitatea zero/ minima a metalului
Grosimea cat mai mare a ceramicii
Marginile subgingivale (cu exceptia: lucrarilor integral ceramice).
STUDIU INDIVIDUAL!!
Reguli generale
Reducerea pe toate fetele trebuie sa fie in cantitate sufiecienta pentru a asigura spatiul
pentru ambele componente, metal+ceramica
Se reduc minim 1,2 mm adancime, ideal 1,5 mm (spatiul suficient pentru:
Capa metalica = 0,3-0,4 mm
Ceramica = min 0,8-1,2 mm.
!! este necesara o anumita grosime minima a ceramicii pentru a putea obtine efectele de
profunzime, transluciditate, dinte natural prin stratificarea ceramicii.
La dintii cu diametru cervical foarte redus sau IC mandibulari nu este posibil sa obtinem
intotdeauna un prag de 0.6-0.8 mm fara expunerea camerei pulpare sau slabirea formei de
rezistenta si retentie a preparatiei.
Etapele preparatiei
1. Realizarea cheii din silicon
2. Trasarea santurilor de ghidaj
29
3. Reducerea incizala / ocluzala
4. Prepararea fetei Vestibulare
5. Prepararea fetei Linguale
6. Prepararea fetelor proximale
7. Finisarea pragului supragingival sau infundarea juxta sau subgingivala dupa caz
8. Finisarea contururilor si peretilor preparatiei.
Instrumentar necesar
8. Finisarea preparatiei
30
Verificarea preparatiei
Vizual in cavitatea orala a pacientului
Amprenta ocluziei
Pe modele
Flexible clearance guide
Tooth preparations for complete crowns: an art form based on scientific principles.
Goodacre C.G. J Prosthet Dent. 2001 Apr;85(4):363-76
Teeth should be prepared so that they exhibit the following characteristics:
10 to 20 degrees of total occlusal convergence,
a minimal occlusocervical dimension of 4 mm for molars and 3 mm for other teeth,
an occlusocervical-to-faciolingual dimension ratio of 0.4 or greater.
Facioproximal and linguoproximal line angles should be preserved whenever
possible.
When the above features are missing, the teeth should be modified with auxiliary resistance
features such as axial grooves or boxes, preferably on proximal surfaces.
Finish line selection should be based on the type of crown/retainer, esthetic requirements,
ease of formation, and personal experience.
Expectations of enhanced marginal fit with certain finish lines could not be validated by
recent research. Esthetic requirements and tooth conditions determine finish line locations
relative to the gingiva, with a supragingival location being more acceptable.
Line angles should be rounded, and a reasonable degree of surface smoothness is desired.
Studiu individual!!
Principii de preparare (Principles of tooth preparation for fixed prosthodontics)
Prepararea suportului dento-parodontal pentru o coroana metalica si o coroana metalo-
ceramica (Tooth preparation for a cast metal crown and for a metal-ceramic crown).
BIBLIOGRAFIE:
1. BRATU D. şi col – Bazele clinico-tehnice ale protezarii fixe.Ed. Helicon, Timişoara,
2001.
2. SHILLINGBURG H.T.& all – Fundamentals of Fixed Prosthodontics. 3rd Edition,
Quintessence Publishing, Illinois, 1997.
3. ROSENSTIEL S.F., LAND M., FUJIMOTO J.– Contemporary Fixed Prosthodontics.
3rd Edition, Mosby Inc., St. Louis, 2001.
COROANE DE ÎNVELIŞ
DEF = Proteze unitare care se agregă extracoronar prin cimentare la suprafeţele şlefuite ale
coroanei dentare.
• fac parte din protezele de acoperire
• Sunt utilizate:
– ca proteze unitare pe dinti cu afectiuni coronare
– ca elemente de agregare pentru punţi sau
– pentru ancorarea unor PPMS.
CLASIFICARE
• După întinderea
feţelor acoperite:
– totale
31
– parţiale
• După aspect:
– nefizionomice
– fizionomice
– semifizionomice
• După materialul din care sunt confecţionate:
– metalice
– nemetalice:
• ceramice
• acrilice
– mixte:
• metalo -ceramice
• metalo - acrilice
• metalo – plastice
INDICAŢII
protecţia dinţilor cu distrucţii coronare întinse;
refacerea morfologiei şi funcţiei în carii, anomalii de formă, poziţie, volum, modificări
de culoare;
element de agregare (retentori) în punţi;
element de sprijin şi menţinere a protezelor mobilizabile;
element de stabilizare a dinţilor mobili;
fixarea aparatelor chirurgicale şi ortodontice.
I. Inlay
• Definiţie:
= proteza fixa unitara cu dimensiunile cele mai reduse, caracterizata prin faptul ca este
inconjurata de tesuturi dure dentare, cu rolul de a reface morfologia dintelui sau constituie
element de agregare.
– Primul inlay ceramic 1835, primul inlay aur turnat 1897
– 1979: “…preparatiile pentru inlay trebuie sa fie limitate doar la dintii care
necesita acoperirea unuia sau mai multor cuspizi pentru a creste rezistenta…” =
32
datorita aparitiei obturatiilor din amalgam = au reprezentat principal substituent
la inlay-urilor pentru cavitatile “intra-coronare” pe dintii laterali
– In consecinta a scazut semnificativ folosirea inlay-urilor in practica
stomatologica, fiind inlocuite:
• In cavitatile medii: obturatii prin tehnica directa: amalgam, ulterior
compozite
• In cavitatile extinse: inlay-uri estetice: ceramica, compozite
– Clasificarea inlay ~ dupa clasificarea cavitatilor lui Black:
– Clasa I: F ocluzale dinti laterali
– Clasa a II-a : F ocluzale + proximale dinti laterali
– Clasa a III-a: F proximale si Orale dinti frontali
– Clasa a IV-a: F proximale dinti frontali cu interesarea unghiului incizal
– Clasa a V-a: pe fata Vestibulara a tuturor dintilor la colet
33
AVANTAJE:
• Economie de tesuturi dure
• longevitate mare (inlay-uri de aur = pana la 25 ani)
• caracteristici mecanice si fizice excelente
DEZAVANTAJE:
• Scumpe = pret de cost crescut
• Greu de realizat tehnic
• Retentie reduse pt punti
• Pacienti cu igiena f buna = risc de carie secundara marginala.
Inlay-urile din aliaje nobile sunt cele mai longevive restaurari indirecte zona laterala = solutia
optima pentru reconstituire coronara in distructii coronare extinse atunci cand imperativele
estetice nu sunt primordiale.
INDICATII
• Refacerea morfologiei afectate pe dinti unde nu se mai pot realiza obturatii prin tehnica
directa in cabinet:
– Pierderi medii/mari, extinse de substanta dura dentara
– Cavitati profunde - dificultatea polimerizării directe
– Deschidere larga la nivelul peretilor proximali – dificultati de refacere a punctului de
contact
• Ca element de agregare: doar in punti de intindere redusa
• La pacienti cario-rezistenti, cu igiena orala buna
• Cerinte estetice ale pacientilor
• mai multe restaurari pe o hemiarcada.
CONTRAINDICATII Relative:
• pe dinti devitali
• Pe dinti rotati, extrudati
• Dinti cu obturatii cervicale mari
• La pacienti cu igiena deficitara
• Pacienţi cu carioactivitate mărită
• Lipsa motivatiei pacientilor – obligatoriu controlul clinic periodic al restaurarilor.
II. Onlay
• Definiţie
= coroana de invelis partiala care lasa descoperita F Vestibulara
= foloseste mijloace de retentie intra-coronara (exemplu: un onlay MOD este o varietate de
inlay MOD clasa a II-a), dar trebuie diferentiate deoarece onlay-ul = o coroana partiala.
• Tipuri de onlay:
• 3/4
• 4/5
• 7/8
• atipice.
• Clasificări
– Onlay ¾ = acopera 3 din 4 fete ale dintilor frontali
34
– Onlay 4/5 acopera 4 din 5 fete ale dintilor laterali, mai putin fata Vestibulara.
• Preparări atipice
- pinledge 1/4
- onlay 7/8
- overlay
AVANTAJE
– Economie de substanta dentara
– Marginile accesibile controlului pentru finisare, igienizare
– Pastreaza culoarea si aspectul smaltului pe F. Vestibulara
DEZAVANTAJE:
– Onlay metalic - vizibilitatea marginilor
– Indicatii restranse:
• exigentelor preparatiei, aliaje nobile, tehnica de laborator pretentioasa
INDICATII:
– Element de agregare fizionomic in punti reduse
– Coroane partiale tip onlay solidarizate = un sistem de imobilizare in boala
parodontala
– Sprijin pt elementele speciale ale protezelor partiale mobilizabile
CONTRAINDICATII
– Nu se aplica pe dinti: triunghiulari, nanici, cu modificari de culoare, displazii de
smalt, defecte pe F. Vestibulara
– La tineri cu volum mare al camerei pulpare
– Procese carioase multiple
– Cand nu se poate obtine paralelismul cu alte elemente de agregare al putnii
dentare
– Materiale pentru realizarea inlay-uri / onlay-uri
• Aliaje : nobile
• Rasini diacrilice compozite (RDC)
• Mase ceramice
35
– absenta sensibilitatii postoperatorii
– Posibilitati de reparare a unor defecte marginale minime.
• Dezavantajele:
– timp de lucru mai lung (minim 2 sedinte),
– necesita interventia laboratorului = pret de cost mai mare decat tehnica directa.
III. Fatetele
DEF
= proteze unitare care se agregă prin tehnici adezive pe faţa vestibulară a dintelui preparat prin
şlefuire la acest nivel.
INDICATII = metoda de tratament minim invaziva:
– modificari de: culoare dentara, forma, volum
– Tulburari de formare a smatului dentinei: hipoplazii
– fracturi coronare
– abrazii, treme
– în cazuri in care albirile nu au dat rezultate.
CONTRAINDICATII:
– discromii severe
– ocluzii cap la cap
– obiceiuri vicioase.
Avantaje:
- Metoda cea mai minim invaziva
- Permit modificari ale pozitiei, formei, culorii dintelui
- Metoda de electie in tratamentul discromiilor
- Rezistenta mecanica buna
Dezavantaje:
- preparaţia clinica necesita o mare rigurozitate
- procedeele de fixare foarte sensibile
- fracturile care pot sa apara la proba fatetei
- probleme tehnice de executie in laborator.
Istoric
• in 1938 – Charles Pincus
• pentru actorii de la Hollywood, în scopul modificării esteticii dentare pentru filmări =
erau fatete temporare ( din rasini acrilice)
• Ulterior, tot Pincus realizeaza fatete ceramice, aplicate pe dinti fara o preparatie
speciala.
• Conceptul modern de fatetare (veneers) este posibil datorita descoperirii:
- Gravajului acid al smaltului = BUONACORE (1955)
- Aparitiei rasinilor diacrilice compozite de cimentare / fixare adeziva.
- ROCHETTE (1973) = tratarea suprafetei interne a fatetei ceramice
- Bernard Touati 1998: rata de succes de 94% la 5 ani, 87% la 10 ani
36
Variante tehnologice de fatetare:
• Tehnica directa = in cavitatea orala:
- din compozite fotopolimerizabile de cabinet
• Tehnica indirecta = in laborator:
- Din RDC de laborator
- Mase ceramice
• Variante de preparare pentru fatete
• Prepararea pentru fatete
Etape clinico-tehnice:
• Prepararea: pe o adâncime de 0,2 pana la 0,5-0,7 mm in functie de materialul folosit si
situatia clinica:
- In cazurile în care se doreşte corectarea poziţiei dintelui situat prea Vestibular se
indeparteaza mai mult
- contrar, daca dintele este in palato-pozitie nu se indeparteaza deloc (cazuri prep-
less)
- Pentru discromii se slefuieste mai accentuat
• Limita cervicală = supragingival în cazurile clinice obişnuite şi subgingival numai în
cazul unor discromii.
• Proximal şlefuirea se face până în apropierea punctelor de contact, fără desfiinţarea
acestora.
• La nivelul marginii incizale şlefuirea se va face bizotat, atunci când faţeta protejează
marginea incizală.
• Restul fazelor de laborator = similare cu coroana integral ceramica in functie de tipul de
mase ceramice folosite
• Cele mai utilizate sisteme ceramice pt fatete sunt:
- Mase ceramice sinterizate pe folie de platina
- Mase ceramice sinterizate pe mase refractare
- Sisteme prin injectare/ presare
• Fixarea lor in cavitatea orala = cu cimenturi rasina prin tehnica adeziva.
37
V. COROANA METALICA (CM)
• CM Stantate (istoric)
• CM Turnate
- Cu grosime dirijata
- Cu grosime totala
• Alte procedee (galvanoformare, frezare)
CM CU GROSIME TOTALA
Avantaje:
o retentivitate bună
o rezistentă faţă de forţele de abrazie
o reface morfologia dintelui pe care se aplică
o procedeu de realizare simplu
Dezavantaje:
• transmite variaţiile de temperatură
• neeconomice
• ablaţie dificilă
CM CU GROSIME DIRIJATA
Avantaje:
o grosime uniformă de 0,40mm
o reface perfect morfologia dintelui pe care se aplică
o economice
o nu transmit variaţiile termice
o ablaţie uşoară
Dezavantaje:
• retenţia pe bont mai puţin bună datorită unei fricţiuni parţiale
38
pe bază de Pd- Au
Aliaje seminobile:
argint – paladiu / paladiu – cupru
Aliaje nenobile:
nichel - crom (aliat cu Molibden sau Beriliu) – Ni si Be au fost legati de alergii
la metale nenobile!!
crom - cobalt
cupru - aluminiu (bronzurile) – scose din uz!
Recapitulare:
FAZELE clinico-tehnice in realizarea unei coroane metalica
Montarea in simulator
Macheta CM
• Tehnica pozitiva: prin aditie
• Tehnica capa de plastic, imersie in baie de ceara
39
Transformarea machetei de ceara – piesa protetica finala
• Pregatirea maxchetei pentru ambalare
• Ambalarea
• Tratamentul termic al tiparului
• Topirea aliajului
• Introducerea aliajului metalic topit in tipar
• Dezambalarea
• Verificarea piesei turnate
• Prelucrarea mecanica: planare, netezire, lustruire
Prelucrarea mecanica
Lustruirea
• Proba in cavitatea orala
• Ajustari la nivel de cabinet (daca este cazul) sau la laborator
• Fixarea prin cimentarea in cavitatea orala
Def:
= construcţii protetice realizate in intregime din materiale care satisfac exigenţele estetice.
= sunt confecţionate în întregime din materiale nemetalice (metal-free). Aceste materiale
fizionomice pot fi 3 clase mari:
1. mase ceramice – coroana integral ceramica
2. răşini diacrilice compozite (RDC) – coroana din compozit
3. răşini acrilice - coroana acrilica = cor provizorii
Terminologie:
• Coroana integral ceramica sau total ceramica (literature romana)
• La couronne ceramo-ceramique (literature franceza)
• The full ceramic crown sau all-ceramic restoration (literat engleza)
Definiţie:
= Este o proteză unitară estetică realizata din mase ceramice prelucrate prin diverse procedee
tehnologice.
- Introdusa de Land in 1886, sub denumirea de: coroana Jacket. Primele coroane total
ceramice se obtineau prin sinterizări succesive a maselor ceramice feldspatice pe o folie de
platină, în cuptoare speciale.
- Coroana ceramica nu a mai fost folosita o perioada lunga de timp, si datorita aparitiei
rasinilor acrilice si a maselor ceramice si aliajelor ce au permis dezvoltarea tehnicii metalo-
ceramice.
40
- Aparitiei de noi mase ceramice: care au determinat aparitia de noi procedee de obtinere a
lucrarilor integral ceramice cu proprietati imbunatatite.
- Aparitia coroanelor integral ceramice a avut drept scop rezolvarea / eliminarea problemelor
aparute in utilizare lucrarilor protetice metalo-ceramice, dintre care amintim:
• Opacitatea capei metalice
• Absenta transmiterii luminii in 1/3 cervicala
• Dificultati in obtinerea unui aspect estetic in zona coletului langa marginea gingivala
• In combinatie cu metale nenobile, acestea vor produce oxizii care dau o coloratie in gri a
marginii gingivale
• Alergii la diverse metale din aliajele dentare.
“Most dentists agree that the most difficult task in dentistry is to match a single-unit PFM with
the surrounding dentition. Even when the lab technician could perfectly match the shade, there
still is the problem of vitality of the crown, as it would not absorb or reflect light like a natural
tooth” (DiTolla)
Avantaje
- Rezultate estetice deosebite
- Transluciditatea
- Biocompatibilitatea - ceramica este materialul cel mai biologic din toate materialele utilizate
în stomatologie
- Asigură sănătatea parodontală prin realizarea unui prag drept amplasat supragingival.
Dezavantaje 2005
o Rezistenţă scăzută, fracturarea lor este destul de frecventă;
o limitarea utilizării lor în zona frontală;
o nu pot fi realizate punţi, cu excepţia unor edentaţii mici în zona frontală;
o nu se aplică în distrucţii coronare accentuate;
o integritatea marginilor este greu de realizat prin tehnicile de laborator;
o duritatea foarte mare, deci produc abrazia dinţilor antagonişti;
o imposibilitatea utilizării lor pentru fixarea protezelor parţial mobilizabile.
Dezavantaje 2008
Rezistenta mai redusa la fractura
(sistemele pe masa refractara)
nu se aplică în distrucţii coronare accentuate
duritatea mare, deci produc abrazia dinţilor antagonişti
Unele mase ceramica
imposibilitatea utilizării lor pentru fixarea protezelor parţial mobilizabile.
Indicaţii
pe dinţi frontali cu distrucţii coronare de întindere mică;
dinţi cu coroane clinice suficient de înalte;
la pacienţi cu ocluzii normale fără bruxism sau alte parafuncţii ocluzale
41
- shoulder-ul va fi realizat pe toate fetele dintelui
- pragul este plasat intotdeauna supragingival
- Preparatia trebuie sa aiba unghiuri şi margini rotunjite
- spaţiu incizal sau ocluzal >> 1,5 mm.
Principii generale în realizarea preparaţiei:
• sunt dictate de proprietăţile mecanice ale materialelor ceramice:
rezistenţă mare la compresie
rezistenţă scăzută la flexiune
lipsa de elasticitate.
• un prag deep chamfer rotunjit de 1-1,2 mm sau un shoulder (900)
• Se reduce incizal sau ocluzal 1,5-2 mm, cu unghiuri fine rotunjite
• HOMOTETIC = conturul general al dintelui cât mai asemănător cu cel al dintelui
natural - rezulta o grosime uniformă a ceramicii.
Istoric
• 1886: LAND – coroana Jacket ceramica arsa pe folie de platina
Din masa ceramica cu punct de fuziune ridicat
Rezistenta f scazuta
Indicata pe dintii frontali (Incisivi)
• 1965: McLean – coroana jacket cu miez de alumina (40-50% alumina)
Placata cu ceramica feldspatica conventionala
Mai rezistenta >> coroana jacket clasica
Indicata: doar la proteze unitare (nu punti dentare!)
42
o frezare mecanică
o frezare computerizată
CAD/CAM (Computer Aided design / Computer Aided Machining = literatura
engleza),
CFAO (Conception Fabrication Assisste par Ordinateur = literatura franceza)
I. Sisteme integral ceramice prin sinterizarea pulberii ceramice pe modele refractare sau
pe folie de platină (optional = nu intra la examenul final!)
= se bazeaza pe principiul sinterizarii ceramicii clasice feldspatice pe un suport rezistent la
temperaturi inalte
- lucrarile protetice realizate prin acesta tehnica au o estetica deosebita si o transluciditate
maxima ce imita aspetcul smaltului dentar, dar rezistenta la flexiune este cea mai mica
dintre toate sistemele integral ceramice <100 Mpa.
- Etapele de realizare a unei fatete ceramice pe masa refractara, sintetizate pe scurt, cuprind:
o Prepararea suportului dento-parodontal – permite reducerea preparatiei pentru o fatata
pana la 0.4 mm!
o Obtinerea unui model din ghips cu bonturi mobile, apoi bonturile vor fi duplicate,
obtinandu-se bonturi duplicate din masa refractara
o Pe aceste bonturi mobile duplicate se realizeaza stratificarea ceramicii feldspatice pana
la refacerea culorii si morfologiei
o Lucrarea se introduce in cuptorul de ceramica impreuna cu bontul mobil pentru
sinterizare
o Pentru proba in cavitatea orala este necesara detasarea fatetei de pe bontul duplicat din
masa refractara – se obtine prin sablare
o Fixarea adeziva in cabinet
= este o tehnica foarte sensibila atat pentru medic (sunt foarte fragile inainte de fixare), cat
si pentru tehnician (nu mai sunt posibile arderi ulterioare de corectie).
II. Sisteme integral ceramice prin prelucrarea ceramicii in stare plastica prin injectare
sau turnare
Principiul de presare/ turnare a ceramicii:
• Se utilizeaza o ceramica vitroasa pe baza de disilicat de litiu ranforsata cu leucit (se obtin
valoari ale rezistentei de 400Mpa). Ceramica este incalzita la temp inalta si turnata intr-un
tipar obtinut din mase de ambalat speciale pe baza de fosfati
• Nucleul se modelează din ceară pe model, apoi se aplică tijele de turnare, se ambalează,
• se elimină ceara din tipar,
• se plastifiază o pastilă de ceramică şi se injectează în tipar.
• Placarea se face cu ceramică pe bază de fluorapatită sinterizată la 800 0C
• Se obtine:
- Fie o lucrare protetica finala (terminata ca forma, volum) = doar dintr-un material
acromatic – colorantii si glazurarea se aplica ulterior prin pictura extern
- Fie un nucleu din ceramica presata – pe care se va realiza stratificarea ceramicii
clasice pt a obtine morfologia si culoarea finala a lucrarii = tehnica stratificarii
43
Indicatii ceramicii presate:
- inlay, onlay, fatete, coroane
- unele sisteme (Empress2, eMax Press) permit realizarea de punti dentare
Sistemul InCeram
= se bazeaza pe obtinerea unei cape ceramice din ceramica aluminoasa sau magnezica, care
ulterior este infiltrata cu o sticla de aluminosilicat de lantan.
= Peste acest nucleu se depun straturi de ceramica feldspatica care se sinterizeaza similar cu
tehnica metalo-ceramica.
Exista 3 variante ale sistemului InCeram (Vita, Germania):
1. InCeram Alumina
2. InCeram Spinell
3. InCeram Zirconia
** InCeram Celay
44
Exista 3 variante ale sistemului InCeram (Vita, Germania):
1. InCeram Alumina = prevede realizarea unui nucleu cu conţinut crescut de
Al2O3
2. InCeram Spinell = a cărui nucleu conţine Spinell, adica o ceramica magnezica,
pe baza de Mg, Al şi O şi se foloseşte numai în zona frontală deoarece este
extrem de fi zionomică dar mai puţin rezistentă
3. InCeram Zirconia = nucleul este foarte rezistent, conţine oxid de zirconiu
(30%) si oxid de aluminiu (70%).
** InCeram Celay care este de fapt un sistem substractiv care obţine capa ceramică prin
frezare mecanică şi după infiltrarea acesteia cu aluminosilicat de lantan se face placarea ei
pentru obţinerea coloristicii şi a morfologiei
Etape clinico-tehnice in realizarea coroanei ceramice prin infiltrarea unor nuclee poroase
cu sticla - InCeram Alumina etape tehnice:
• amprenta in 3 timpi a arcadei de lucru – model cu bont mobil din ghips extradur
• se amprenteaza cu siliconi de aditie si se duplica bontul mobil dintr-un gips special
poros
• Trasarea limitei cervicale a preparatiei cu creion colorat (de culoare contrastanta);
• Izolarea bontului duplicat;
• Pepararea suspensiei de alumina: din pulberea de alumina amestecata cu lichidul
specific, sunt necesare: masuta vibratorie, vaccum si o baie de ultrasunete;
• Suspensia de alumina este pensulata pe bontul mobil duplicat in exces; pasta trebuie să
aibă consistenta constanta, sa nu se deshidrateze
• Dupa priza, excesul este indepartat cu un bisturiu pana la o grosime de 0,7 mm ocluzal
si 0,5 mm pe feţele axiale.
• in această fază structura este foarte fragila, deci trebuie manipulata cu atenţie
• Prima sinterizare a nucleului de alumina se face pe bontul mobil. Sinterizarea nucleului
se face in cuptorul InCeramat in timp de 10 ore, pana la 1120 0C;
• Nucleu de alumina rezultat dupa prima sinterizare este f fragil, poros, cu aspect alb-
cretos;
• Retuşurile nucleului se fac cu ajutorul frezelor diamantate, la turaţie scăzută,
• Cu ajutorul unui lichid albastru se pot detecta eventualele fisuri în masa de alumină;
• Infiltrarea cu sticla: de aluminosilicat de lantan se face prin depunerea nucleului de
alumina pe o folie de platina astfel încât soluţia de infiltrare să nu pătrundă în interiorul
nucleului.
• Sticla se infiltrează prin capilaritate în spaţiul dintre particulele de oxid de aluminiu. Se
sinterizeaza pana la 11000 C în 4-5 ore
• Indepărtarea excesului de sticlă se face cu freze diamantate.
• Excesul se indeparteaza prin sablare cu Al2O3 de 35-50 μm la 3-6 bar
• se depun mase de ceramica feldpsatica dupa tehnica de stratificare de la metalo-
ceramica:
– Un strat de dentină opacă cu care se schiţează morfologia,
– Un strat de dentina translucida cu care se definitivează morfologia şi care se
depune uşor în exces şi
– Un strat de smalţ care se depune incizal, proximal, cingulum, după îndepărtarea
dentinei din această treime.
• Sinterizarea ceramicii dupa fiecare strat in cuptorul de metalo-ceramica clasic
(sinterizarea se face in jur de 900 - 930 0C)
• Ca ceramica de placare se poate folosi: Vitadur Alpha, Vita VM 7
45
Sistemul InCeram Sprint
• foloseşte aceeasi masă ceramică şi acelaşi principiu de realizare ca şi tehnica InCeram
descrisă,
• cu urmatoarele particularitati:
– se poate aplica doar la proteze unitare, nu pentru punţi
– se reduce timpul de sinterizare de la 6 ore la 40 min pentru capa de alumina,
precum si timpul de infiltrare cu sticlă la 40 min
– se poate utiliza cuptorul clasic pentru M-C, nu necesita achiziţionarea cuptorului
InCeramat specific pentru această tehnică.
46
– utilizeaza ceramica pe baza de oxid de zirconiu tetragonal (TZP), obţinută prin
măcinarea ceramicii sub formă de pulbere presinterizată, în stare poroasă care este apoi
sinterizată pentru creşterea densităţii şi a rezistenţei flexiune
– Zirconiu = descoperit in 1789 de chimist german M. Klaproth; avea aplicatii mutiple in
tehnologia spatiala, masini – inainte de a fi introdus in stomatologie
Etapele tehnice sunt următoarele:
- se realizează o amprentă - pe baza amprentei se obţine un model
- macheta este modelată sub formă de capă pe model şi apoi este fi xată într-o ramă
specială care permite detaşarea ulterioară
- după detaşarea machetei se citeşte codul de bare al blocului ceramic - se fi xează blocul
ceramic în rama aparatului
- se scanează macheta după fixarea ramei la aparat
- urmează frezarea protezei unitare grosier şi apoi de fineţe conform datelor achiziţionate
prin scanarea machetei
- se îndepărtează prin secţionare de pe suport. În această fază nucleul este foarte friabil.
- Proba pe model nu este posibilă = atât din motivul rezistenţei mecanice cât şi datorită
faptului că la frezare se ţine cont de contracţia din timpul sinterizării, astfel încât capa
este largă şi nu potriveşte pe modelul de lucru.
- se fac corecturi fine cu micromotorul
- se sinterizează nucleul în cuptorul Cercon Heat
- substructura sinterizată este extrem de dură, astfel încât eventualele zone de plusuri pot
fi îndepărtate prin prelucrare mecanică cu freze diamantate sub răcire continuă cu apă
- se depun peste nucleu straturi de ceramică de placare în vederea nuanţării şi obţinerii
morfologiei
47
ALEGEREA CULORII
1. Alegerea vizuala
- Cea mai des folosita (85% din medicii stomatologi)
- Se alege culoarea unui dinte prin compararea dintelui cu esantioane de culoare (chei de
culori)
48
I. Alegerea vizuala = extrem de subiectiva!!
- Depinde de numerosi factori:
o Practician: acuitatea vizuala, oboseala
o Factorii de mediu:
- Iluminare
- culorile cabinetului
- hainele pacientului, rujul, pielea
II. Alegerea instrumentala
- spectrofotometre
- colorimetre
Avantaje RDC:
– materiale estetice
– bună păstrare în timp a culorii
– preparare conservativă a cavităţilor
– Pot fi utilizate în variate situaţii clinice
– aderă la ţesuturile dure dentare – tehnici adezive
– percolare marginală mai scăzută
– colorare la interfaţă mai redusă
– “armarea” structurilor dentare restante
– posibilitatea reoptimizării restaurărilor
Dezavantaje RDC:
• adaptare marginală deficitara în special la pragul gingival datorită:
– contracţiei de polimerizare
– necesită izolare cu digă !!!!
– restaurări mai dificil de realizat şi mai costisitoare decât cele de amalgam:
– restaurare în mai multe etape
– tehnica de inserare mai dificilă
– refacerea punctelor de contact proximale mai dificilă
– procedee de finisare mai pretenţioase
– Se abrazeaza în zonele laterale
49
Indicaţii RDC (vezi curs materiale dentare!!)
– sigilare şanţuri şi fosete
– Afectiuni coronare fara lipsa de substanta (anomalii de forma, volumul, culoare)
– faţete directe
– închideri de diasteme / treme
– lineri + adezivi universali
– obturaţii
– Faţete, inlay, onlay indirecte
– reconstituirea bonturilor
– restaurări protetice fixe fizionomice sau mixte clasice
– punţi adezive
– cimenturi diacrilice pentru lucrări protetice fixe fizionomice
– reparaţii ale componentei fizionomice
– imobilizări adezive
Tehnologia de realizare:
- prepararea suportului dento-parodontal prin procedee specifice, amprentarea
- realizarea modelului in laborator
- izolarea modelului cu izolatori speciali;
- aplicarea dentinei opace in straturi de < 1-2 mm grosime
- fotopolimerizare;
- nuanţare cu modulatori de culoare;
- fotopolimerizare;
- aplicarea dentinei translucide şi modelarea morfologiei;
- fotopolimerizare;
- aplicarea smalţului cu grosime variabila in functie de zona de pe suprafata coroanei (intre
0,1-1mm);
- fotopolimerizare;
- O polimerizare finala: termo-baro-polimerizare la temperatura si presiune
Exemple de RDC:
• Sistemul Adoro (Ivoclar)
• Sistemul belleGlass HP (Kerr)
• Sistemul Estenia (Kurraray) = RDC cu procent ridicat de filler (92% volum, 82% masa)
Sistemul belleGlass HP (Kerr)
= polisticlă cu umplutură microhibridă foto-, termo-, baropolimerizabilă.
• Polimerizarea finală se face după modelarea completă a morfologiei coronare, prin
termo-, baropolimerizare:
– în atmosferă de azot-6 bari
– la 1350C
– 10-20 minute.
Avantaje belle-Glass HP
1. Prin tripla polimerizare, obţinem polimerizarea în proporţie de 98,5% a RDC
2. Acest fapt determina îmbunătăţirea calităţilor mecanice: duritate şi rezistenţă crescute.
50
3. Absenţa oxigenului în cursul termo-, baropolimerizării determină o structură fără
microporozităţi a lucrării protetice.
4. Restaurarea prezintă o mare transparenţă, imitând smalţul dentar natural, deoarece
materialul produce o reflexie difuză a luminii.
5. Timpul de realizare este scurt.
51
COROANA FIZIONOMICĂ DIN ACRILAT
Definiţie:
• Este o proteză unitară cu caracter provizoriu, care reface morfologia şi funcţia dinţilor
având un aspect cromatic asemănător cu cel al dinţilor naturali.
52
• Modelarea coroanei se face direct pe bontul de ghips, deci fara faze de machetare,
ambalare, este o tehnica usor de realizat.
• Diferenta!!
• In general coroanele provizorii sunt realizate a doua zi dupa rpeparatie in
laboratorul de tehnica dentara.
• Varianta in cabinet: realizeaza o economie de timp substantiala si permite
pacientului sa plece cu o lucrare privozorie aplicata in cavitatea orala, imediat
dupa prepararea dintilor.
EDENTATIA PARTIALA
53
- migrari dentare
- pierderea DVO – in edentattiile biterminale (PM,M)
- abrazia patologica
- disfunctii ocluzale
- disfunctii alt ATM-ului
54
Caracteristicile PPF:
- sunt lucrari protetice fixate pe dintii restanti prin cimentare cu ajutorul unor proteze unitare
- transmiterea fortelor masticatorii se face dento-parodontal
- volumul pe care il ocupa este mic, nu il depaseste pe cel al dintilor naturali
- respectarea morfologiei si pozitia dintilor naturali
- sunt constructii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere si abrazie
Campul protetic:
Reprezinta totalitatea elem anatomice cu care puntea vine in contact
1. dintii stalpi = cei care delim bresa edentata si vor fi pregatiti in vedea aplicarii elem de
agregare
2. creasta alveolara edentata= rezulta in urma rezorbtiei procesului alveolar dupa pierderea
dintilor
3. dintii omologi = cu importanta deosebita in edentatiile frontale, pentru incadrarea puntii in
armonia dento-dentara si dento-faciala
4. dintii antagonisti= cei situati la nivelul maxilarului opus bresei edentate
Componentele PPF
A. elem de agregare (RETENTORI) = ele realizeaza fixarea prin cimentare a puntii pe dintii
stalpi
B. corpul de punte (INTERMEDIARII) = care inlocuiesc dintii absenti de pe arcada
A. elemente de agregare:
Alegerea unei anumite PFU ca elem de agregare se face in functie de:
- topografia dintelui stalp
- valoarea protetica a dintelui stalp
- cerintele fizionomice
- conditii tehnice materiale
A. elem de agregare:
- coroane de invelis: cele mai simple si mai vechi elem de agregare, sunt utilizate pe
dintii din zona laterala la pacientii la cre nu primeaza principiul estetic
- inlay-urile: indicate pt punti de intindere mica (1 dinte lipsa) din zona laterala, pe
dintele stalp mezial, din motive estetice
- onlay-urile: sunt frecvent utilizate in puntile stabilizatoare, sine de imobilizare
55
- coroanele mixte: au valoarea retentiva a coroanelor de invelis metalice, au avantajul
aspectului estetic, pot fi utilizate pe toti dintii (frontali sau laterali), toate tipurile de coroane
mixte pot fi utilizate ca elemente de agregare (matalo-ceramica sau metalo-compozite)
- coroanele fizionomice:
- coroana acrilica: numai IN PUNTI PROVIZORII!!
- coroana ceramica: majoritatea sistemelor integral ceramice se folosesc ca elem
de agregare in edentatii reduse, unele sisteme pot fi utilizate numai in zona frontala (inceram
Alumina, Inceram Spinell), pot fi aplicate si in zona laterala, ajungand azi pana la punti totale
ceramice (oxide de Zr in sistemele CAD/CAM)
1. corpul de punte in sa
Vine in contact cu muchia crestei edentate pe ambii versanti (V si O), fata mucosala
fiind concava. Este fizionomica, dar nu este igienica deoare det retentia de alim, fiind foarte
dificil de igienizat de catre pacient. Este folosit doar in zona frontala maxilara (din motive
fizionomice si fonetice)
56
Contactul se relizeaza pe muchia crestei intr-un singur punct, fata mucosala este
accentuat convexa, deci foarte usor de igienizat, se indica in zonele laterale mandibulare, cand
spatiul intre planul de ocluzie si creasta este insuficient pt a realiza un raport suspendat
Clasificarea PPF
- criteriul fizionomic: fizionomice
Nefizionomice
Partial fizionomice
- in functie de raportul cu corpului de punte cu creasta edentata:
In sa sau semisa
Cu contact punctiform
Tangential
- dupa intinderea puntii: Suspendat
Reduse
Intinse
totale
- dupa modul de atasare: atasate permanent
Mobilizabile
Demontabile
- dupa procedeul de realizare tehnica: Prin turnare dintr-o bucata
Din mai multe elem componente realizate separat,
ambalate prin sudura
57
4. mandibula, zona laterala: corp de punte total metalic sau mixt (cu casete si fatete
compozite, cp metalo-ceramic), raport cu creasta: suspendat sau punctiform, in functie de
spatiul disponibil.
1. functional
Are in vederea refacerea functiilor fizionomice, fonetice, masticatorii si de
autointretinere.
Fizionomia se realizeaza prin utilizarea materialelor estetice, refacerea formei, dimensiunii si
pozitiei dintilor frontali, si a culorii (mai ales pe feteleFV).
Fonatia: refacerea curbei vestibulare, modelarea fetelor orale si pozitia in sens V-o si altimea
corpului de punte.
Masticatia: modelaj individualizat F Ocl(tip masticator, aditie), proiectia fortelor – poligon
sustentatie, latimea in sens V-O a capei
3. profilactic – protectia pulpei la slefuire, preparatie amrginala a elem de agregare: supra/ sub
gingival, protectia papilei (modelarea corpului de punte), supra sau subconturarea, convexitatile
fetelor V, O, lustruirea, modelarea fetei mucosale, materiale folosite, modelaj ocluzal corect –
protectia parodontiului marginal si protectia ATM,
58
Puntea metalo-ceramica
Pregatirea preprotetica
- tratamente odontale ale cariilor simple si complicate, tratamente parodontale
- extractia dintilor nerecuperabili: fracturati, mobili, inclusi in procese patologice, migrati
irecuperabili
- tratamente chirurgicale: rezectii apicale, remodelari chirurgicale ale osului si ale mucoasei,
gingivoplastii, alungire coronara, implante
- reechilibrare ocluzala
- tratamente ortodontice
- pregatirea suportului dento-parodontal
- amprentarea campului protetic
- realiz modelelor de lucru
- montarea in simulatoare
- realizarea machetei componentei metalice a PPF
- transformarea machetei in schelet metalic
- prelucrare metalica
- proba in CO
-realiz componentei fizionomice prin etape tehnice specifice
- cimentarea conventionala sau adeziva
59
- pentru o grosime uniforma a ceramicii pe scheletul metalic se realizeaza in laborator tehnica
“full wax-up” = consta in modelarea intregii punti in ceara pana la morfologia finala (macheta
full wax reproduce si stratul de metal si componenta ceramica)
- pe baza full-wax se realizeaza cheia de silicon
- apoi se va reduce dirijat ceara astfel incat sa ramana un spatiu uniform pt ceramica
- swe verifica spatiul cu cheia de silicon continuu
- pregatirea pt ambalare
- ambalarea si turnarea
- prelucrarea mecanica a scheletului
- verificarea spatiului pt ceramica si proba in cabinet in cavitatea orala a pacientului
- obtinerea legaturii metal-ceramica: prin procedee de sablare, sinterizarea de oxidare,
ceramic bonding agents (daca e cazul)
- depunerea straturilor ceramice: opaque – 2 straturi, dentina – refacerea morfologiei finale
supradimensionat cu aprox 10-20%
- sinterizari succesive ale fiecarui strat la o anumita temperatura si timp ~ de producatorul masei
ceramice si aliajul folosit
- !! la puntile de intindere mare exista riscul deformarii scheletului metalic in timpul
sinterizarilor succesive ale straturilor ceramice! Uneori scheletul metalic este pereftc
adaptat la proba cabinet, dupa depunerea ceramicii apar neconcordante!
- se folosesc aliaje speciale pt scheletul puntilor, diferite de aliajele pt coroane metalo-
ceramice
- se pot turna puntile totale din 2 sau 3 buncati care vor fi apoi unite prin sudare cu laser
- se realizeaza colereta metalica pe fata linguala cu rol de distributie a stresurilor interne
in timpul racirii si inclzirii
60
- zona de trecere intre metal si ceramica
- sa NU EXISTE unghiuri ascutite sau margini
61
- inaltimea x2 → stabilitatea x 8
- latimea V-O x2 → stabilitatea x 2
62
COROANA MIXTA
DEF = o restaurare unidentara care acoperă în totalitate bontul dentar si este formata din
2 componente:
– o componentă metalică (scheletul sau suportul metalic)-> REZISTENTA şi
– o componenta fizionomică care acopera componenta metalică, mascând-o parţial sau in
totalitate (placajul)-> ASPECTUL ESTETIC
• Mater fizionomic acopera suportul metalic:
– pe toate fetele (coroana mixta total fizionomica) sau
– numai pe fata Vestibulara +/- ocluzala (cor mixta partial fizionomica)
• Dimensiuni:
– Componenta metalica (CAPA METALICA) = 0.25 - 0.4 mm
– Componenta fizionomica = minim 0.8 – 1,2 mm / ideal > 1,5 mm
• Legatura intre metal si componenta fizionomica
– MECANICA :macroretentii +/- microretentii
– FIZICO-CHIMICA: forte Van der Waals,ionice, covalente, metalice
Coroana mixta
• Mater fizionomic de placare al capei metalice poate fi:
– Ceramica
– Compozit (RDC)
– Acrilat clasic
~ in functie de mater fizionomic, cor mixta se clasifica in:
• Cor metalo-ceramica
• Cor metalo-polimerica:
– Cor metalo-compozit
– Cor acrilica
~ functie de procedeul tehnologic de realizare a componentei metalice:
– Turnare (din aliaje nobile, nenobile, aliaje de titan)
– Sinterizare
– Galvanoformare
– Prin frezare: CAD/CAM Systems.
~ functie de tehnologia de obtinere a componentei fizionomice:
– Sinterizare = ceramica
– polimerizare = polimerii (RDC, acrilate)
• Termo-baro-polimerizare
• Foto-polimerizare
• Tripla: termo-foto-baro-polimerizare
~ functie de modalitatea de retentie a componentei fizionomice la scheletul metalic:
– retentie mecanica = macro si microretentii (coroana M-Acrilica clasica)
– retentie micromecanica asociate cu mecanisme de adeziune fizico–chimica
(coroana M-Ceramica si M-Compozit);
63
Indicatiile coroanei mixte :
• Pe dinti cu afectiuni coronare (carii, fracturi, displazii, distrofii, discromii care nu mai
pot beneficia de refacere prin reconstituire sau fatetari)
• Elemente de agregare pentru punti
• pot fi utilizate pe toti dintii (frontali, premolari, molari)
• Chiar in situatia unor tulburari ocluzale
• Pe dinti in oropozitie pentru aliniere estetica
• ca elemente componente ale unor sisteme de imobilizare in parodontopatii
• pentru ancorarea unor proteze partiale mobilizabile, mai ales cand se folosesc sisteme
speciale.
Contraindicatiile coroanei mixte :
• Pe dinti scurti cu retentie redusa;
• pe dinti cu distructii mari;
• la tineri sub 20 de ani din cauza camerei pulpare mari.
V. COROANA METALO-CERAMICA
64
• Principiile generale in realizarea preparatiei sunt dictate de proprietăţile mecanice ale
materialelor ceramice:
• rezistenta mare la compresie
• rezistenta scazuta la îndoire
• lipsa de elasticitate / rigiditate.
• preparatie anatoforma
• Asigura spatiu necesar pentru:
• Componenta metalica = 0,3 - 0,4 mm
• Componenta ceramica = 0,8 -1,5 mm
• Reducerea minima = 1,2 mm
• Pentru estetica ideala sunt necesari ~ 2 mm
Reducerea necesara pentru metalo-ceramica:
• Fata Vestibulara:
peste > 1,5 mm (ideal 1,8 - 2 mm)
preparatie anatoforma (2 planuri, unul cervical, unul incizal)
preparatie tip shoulder = cor. MC clasica sau o preparatie deep chamfer = cor.
MC cu prag ceramic vestibular
Preparatia marginala plasata subgingival 0,5-2 mm din motive estetice
Ocluzal / incizal = 2 mm
Fata Linguala:
Reducere mai redusa = 1,2 - 1,6 mm
preparatie tip chamfer pentru cor MC clasica cu colereta metalica pe fata
linguala
Plasarea supra-gingival intotdeauna!
Design-ul marginii preparatiei
65
1. Sablarea se realizeaza cu oxid de aluminiu de 25 - 50 mm
2. Oxidarea suprafetei capei prin tratament termic, oxizi ce faciliteaza legatura ceramicii la
metal
3. Utilizarea agentilor de cuplare “CERAMIC BONDING AGENTS” elimina etapa de
oxidare - agenti utilizati in special pentru aliajele nobile.
66
• Prepararea dintelui mai redusă decât pentru coroane integral ceramice daca pe F.Orala se
lasa doar metal
• se poate realiza orice tip de limita a preparaţiei, dar indicate sunt cele cu prag
• rezistenţă bună la forţele ocluzale
= este alcatuita dintr-o componenta metalica ce acopera fetele Orala, Ocluzala si proximale
similar coroanei metalice turnate (metalul are o grosime de 0,8-1 mm pe aceste fete) si o caseta
la nivelul fetei vestibulare unde grosimea metalului este de 0,4 mm.
= In forma de caseta create la nivelul fetei vestibulare sunt realizate retentii pentru fixarea
componentei fizionomice din rasina acrilica clasica (RA).
67
• Pentru asigurarea retentiei componentei estetice a rasinilor acrilice pe fata vestibulara a
machetei se vor realiza o serie de MACRORETENTII = pot fi:
• perlate = cele mai folosite la protezele unitare
• anse (corpul de punte)
• butoni, solzi de peste, retentii negative
• In afara de macroretentiile amintite, polimeri pot fi retentionati si prin forma scheletului
metalic.
– Aceasta se modeleaza in zona vestibulara sub forma de caseta cu margini retentive
in care se plaseaza fateta.
Etapele de transformare a machetei in lucrare turnata … idem cor metalica
Dupa realizarea machetei, se face pregatirea machetei pentru ambalarea, ambalarea,
obtinerea tiparului, turnarea aliajului.
Dupa turnare capei metalice, dezambalarea, prelucrarea …
* Etapa de realizare a compon fizionomice: din R.A.A = etapa particulara pentru coroana
metalo-acrilica clasica
Răşina acrilică se prezintă sub formă de:
– Polimer = pulbere în flacoane de diferite culori. Pentru o coroană utilizăm în
general 0,60 - 1 g polimer.
– Monomer = lichid incolor, cu miros pătrunzător, volatil, se găseşte într-un flacon
de sticlă colorată şi închisă ermetic.
• Prepararea pastei de acriliat: ( vezi Materiale dentare – sem 2)
– prin amestecul predozat sau saturare progresiva a pulberii + lichidul
– depunerea pastei de culoarea dorită se face direct pe bontul mobil, în straturi
succesive
– se modeleaza liber cu spatula pana la redarea morfologiei fetei vestibulare caret
trebuie refacuta prin fateta de acrilat.
• Dupa redarea morfologiei dintelui de restaurat se introduce in incinta de termo-baro-
polimerizare
– Rasinile moderne au o reactia de polimerizare = termo-baro-polimerizare =
polimerizarea se realizează în incinte speciale, cu vapori de apă, la temp ridicata
si presiune
!! Componeta acrilica nu se leaga la cea metalica nici fizic, nici chimic, ci doar mecanic!!
De aceea cel mai frecvent accident la cor mixte M-A este desprinderea fatetelor de la nivelul
componentei metalice.
68
– datorită faţetei din acrilat nu sunt cele mai biologice (dacă prelucarea termică nu este
corespunzătoare monomerul restant are acţiune iritantă asupra ţesuturilor moi)
– îşi modifică culoarea sub influenţa factorilor de mediu.
Avantaje RDC:
o materiale estetice ce pot fi utilizate in variante situatii clinice
o bună păstrare în timp a culorii
o preparare conservativă a cavităţilor, deoarece aderă la ţesuturile dure dentare – tehnici
adezive
o percolare marginală mai scăzută
o colorare la interfaţă mai redusă
o “armarea” structurilor dentare restante
o posibilitatea reoptimizării restaurărilor
Dezavantaje RDC:
o adaptare marginală necorespunzătoare în special la pragul gingival datorită:
o contracţiei de polimerizare
o posibilităţii reduse de fulare
o necesită izolare cu digă !!!!
o restaurări mai dificil de realizat şi mai costisitoare decât cele de amalgam:
o restaurare în mai multe etape
o tehnica de inserare şi fulare mai dificilă
o refacerea punctelor de contact proximale mai dificilă
o procedee de finisare mai pretenţioase
o rată mare de uzură în special în zonele laterale
69
o proteze fixe mixte metalo-compozite (coroane sau punti)
o punţi adezive
o cimenturi diacrilice pentru lucrări protetice fixe fizionomice
o reparaţii ale componentei fizionomice
o imobilizări adezive
Contraindicaţii RDC:
o imposibilitatea izolării câmpului operator
o ocluzie nefavorabila
o alergii
70
Repezinta utilizarea silanilor in vederea imbunatatirii adeziunii compusilor polimerici
pe suprafata metalului.
SILANII = sunt compusi organici ai siliciului, care asigura o legatura chimica intre
stratul de oxizi metalici - componenta polimerica a coroanei mixte
Peste capa astfel tratata pentru obtinerea legaturii metal-RDC se aplica straturile de
material compozit.
Rasinile compozite de laborator se prezinta - ca si compozitele de cabinet - sub forma
unei truse continand seringi de compozit cu diverse nuante coloristice si cu proprietati
diferite. Exista astfel similar trusei de ceramica, dentina opaca, dentina translucida, smalt
sau nuantatori de culoare.
Succesiunea depunerii straturilor de compozit este:
– aplicarea unui prim strat de dentina opaca = 1-2 mm;
– fotopolimerizare;
– aplicarea unor nuantatori sau modulatori de culoare;
– fotopolimerizare;
– aplicarea dentinei translucide şi modelarea morfologiei;
– fotopolimerizare;
– aplicarea smalţului = 0,1 mm;
– fotopolimerizare;
• dupa modelarea completa a morfologiei coronare, se realizeaza POLIMERIZAREA
FINALA = termo-, baropolimerizare: în atmosferă de azot = 6 bari, la 1350C timp de 10-
20 minute.
71
Dezavantajele coroanele mixte metalo-compozite :
- preţul de cost este mai ridicat decât în cazul RA clasice, dar este mai redus decât în cazul
ceramicii
- necesită o dotare mai specială a laboratorului
Coroana de substitutie
Def: Proteze unidentare care substituie coroana unui dinte natural, agegandu-
se prin cimentare la radacina tratata endodontic. Reprezinta ultima solutie de a reface
morfologia si functia acestuia.
Parti componente:
- dispozitivul coronar
- dispozitivul radicular = dispozitiv corona-radicular (DCR)= coroana de
substitutie
Dupa scop:
- pt refacerea morfologiei si dintilor cu leziuni odontale extinse
- elem de agregare in punti
- elem de mentinere, sprijin, si stabilizare, a protezelor partiale
Indicatii:
- leziuni carioase extinse in supf si in profunzime
- dinti devitalizati cu discromie si obturatii mari nearmate
- fracturi coronare in 1/3 mijlocie sau cervicala
- malpozitii ce nu pot fi corectate ortodontic sau chirurgical
- dinti cu abrazie de gradul III si IV
- displazii
- retentori pt punti
- elemente de mentinere, sprijin si stabilizare
72
Se aplica numai pe radacini tratate endodontic
Dezavantaje:
- dificil de adaptat la supf radiculara
- posibilitatea rotirii pivotului sub actiunea fortelor masticatorii
- coroziunea metalului in canal – colorarea in gri/negru a radacinii
- risc de fractura a radacinii
Avantaje:
- se folosesc cand sunt mai multe DCR-uri pe aceeasi hemiarcada – cu o singura
amprenta
- rigide
- se pot utiliza si ca lucrari provizorii de urgenta
La nivelul molarilor:
- daca radacinile au canale paralele se pot realiza DCR-uri turnate monobloc
- in majoritatea cazurilor radacinile sunt divergente mai ales la molarii superiori – se
pot realiza DCR-uri prin clevetare sau turnare
73
- exista 3 metode de realizare a machetei:
1. metoda directa – este realizata macheta de catre medic in cabinet
2. metoda indirecta – realizarea machetei se face de catre tehnician in laborator
dupa o amprentare prealabila la nivel de cabinet
B. metoda directa
- o amprenta – macheta direct in cavitatea orala din RAA sau foarte rar din ceara
- in laborator se ataseaza tija de turnare + ambalera
- turnare
74
In aceesi sedinta clinica:
- prepararea lojei radiculare
- refacerea portiunii radiculare
- refacerea portiunii coronare
- prepararea +amprenta pt coroana de invelis
EDENTATIA PARTIALA
75
= tulburari ale functiilor A.D.M. ~ in functie de localizarea si intinderea spatiilor edentate.
Tulburari fizionomice
Tulburari fonetice in edentatiile frontale
Tulburari masticatorii - edentatiile in zona laterala
Migrari dentare
Pierderea DVO - in edentatiile biterminale (PM,M)
Abrazia dentara patologica
Disfunctii ocluzale
Disfunctii A.T.M.
Definitie
= Este o proteza fixa care reface morfologia si functia arcadelor dentare in edentatii partiale
intercalate reduse.
= Tipurile de edentatie care beneficiaza de tratament prin punte se incadreaza in clasele III, IV
Kennedy.
Caracteristicile PPF
Sunt lucrari protetice fixate pe dintii restanti prin cimentare cu ajutorul unor proteze unitare;
Transmiterea fortelor masticatorii sa face dento-parodontal;
Volumul pe care il ocupa este mic, nu depaseste pe cel al dintilor naturali;
Respecta morfologia si pozitia dintilor naturali;
Sunt constuctii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere si abrazie.
CAMPUL PROTETIC
76
Reprezinta totalitatea elementelor anatomice cu care puntea vine in contact.
1. Dintii stalpi = cei care delimiteaza bresa edentata si vor fi pregatiti in vederea aplicarii
elementelor de agregare;
2.Creasta alveolara edentata = rezulta in urma rezorbtiei procesului alveolar dupa pierderea
dintilor.
3. Dintii omologi = cu importanta deosebita in edentatiile frontale, pentru incadrarea puntii in
armonia dento-dentara si dento-faciala;
4. Dintii antagonisti = cei situati la nivelul maxilarului opus bresei edentate.
Gradul de atrofie al crestei este in functie de cauza pierderii dintilor, mai accentuat in
parodontopatie fata de carie si complicatii.
Componentele PPF
1. Elementele de agregare (retentori) = ele realizeaza fixarea prin cimentare a puntii pe
dintii stalpi;
2. Corpul de punte (intermediarii)= care inlocuiesc dintii absenti de pe arcada.
1. Elementele de agregare
Alegerea unei anumite PFU ca elemente de agregare se face in functie de :
Topografia dintelui stalp
valoarea protetica a dintelui stalp
cerintele fizionomice
conditii tehnice materiale.
1. Elementele de agregare
2. Corpul de punte
77
In functie de raportul cu creasta edentata se clasifica in:
Cu contact in sa
Contact in semisa
cu contact punctiform
Tangential liniar
1.Corpul de punte in sa
o Vine in contact cu muchia crestei edentate pe ambii versanti (V si O), fata mucozala
fiind concava
o Fizionomic
o NU este igienic – retentioneaza alimente, foarter dificil de igienizat de catre pacient
o Este folosit DOAR in zona frontala maxilara din motive: fizionomic si fonetic!!
2. Corpul de punte in semisa
o Vine in contact cu muchia crestei edentate doat pe versantul V
o fata mucozala nu mai este concava – deci este mai usor de igienizat >> cel in sa!
o Este fizionomic
o Indicat tot in zona frontala maxilara
3. Corpul de punte cu contact tangential liniar
o Contactul se face pe versantul Vestibular al crestei, doar sub forma unei linii ce
corespunde cu coletul dintilor lipsa
o Fata mucozala este neteda/ convexa deci mai usor de igienizat
o Este si fizionomic datorita inaltimii fetei V a intermediarilor ~ cu a dintilor naturali
o Indicat in zona laterala maxilara.
4. Corpul de punte punctiform
o Contactul se face pe muchia crestei intr-un singur punct;
o Fata mucozala este accentuat convexa deci foarte usor de igienizat
o Se indica in zona laterala mandibulara, cand spatiul intre planul de ocluzie si creasta este
insuficient pentru a realiza un raport suspendat.
5. Corpul de punte suspendat
Este cel mai igienic;
exista un spatiu intre corpul de punte si creasta de 2-5 mm;
Indicat in edentatiile laterale mandibulare cand distanta plan de ocluzie-creasta este > 7-8mm.
Clasificarea PPF
~ criteriul fizionomic:
Nefizionomice
Fizionomice
Partial fizionomice
~ in functie de raportul corpului de punte cu creasta edentata:
in sa sau semisa
cu contact punctiform
Tangential
~ dupa intinderea puntii:
suspendat.
Reduse
Intinse
totale.
~ dupa modul de atasare al puntii la dintii stalpi de agregare
atasate permanent
78
Mobilizabile
demontabile.
~ dupa procedeul de realizare tehnica:
prin turnare dintr-o bucata
din mai multe elemente componente realizate separat, asamblate prin sudura.
Corpurile de punte indicate ~ functie de topografia edentatiei
1. la maxilar in zona frontala
o Primordiale sunt functiile fizionomica si fonatie;
o Raportul cu creasta alveolara va fi in sa sau semisa;
o Sunt utilizate corpuri de punte fizionomice;
2. la maxilar in zona laterala
o corp de punte total metalic;
o corp de punte mixt (cu casete si fatete din acrilat sau compozit sau cp metalo-ceramic)
o Raport cu creasta = tangenţial/ semişa/ punctiform.
3. La mandibula in zona frontala
o Se vor respecta: fizionomia si raportul cu creasta alveolara.
o Contact:
o Punctiform
o semisa
o tangential
4. La mandibula in zona laterala
o corp de punte total metalic sau
o corp de punte mixt (cu casete si fatete compozit, cp metalo-ceramic)
o Raport cu creasta: suspendat sau punctiform!! ~ functie de spatiul disponibil
1. Functional
2. Biomecanic
3. Profilactic
79
Curbura Vestibulara
Modelare Fetelor Orale
Poziţia in sens V-O si latimea corpului de punte
2. Principiul biomecanic
Rezistenţa mecanică
D. stalpi Elem agreg Corp punte
- morfologie cor - material - material
- dimensiune cor - tipul - realizare
- parodonţiul ma
- nr, orientare răd.
Etape clinico-tehnice
Examinare
Modele de studiu: rol diagnostic si analiza la paralelograf + un rol medico-legal
Diagnostic
Plan de tratatment
Tratamente pre- si pro-protetice
Pregătirea preprotetică
Tratamentele odontale ale cariilor simple şi complicate (pulpite, gangrene);
Tratamentele parodontale;
Extracţia dinţilor nerecuperabili: dinţi fracturaţi, mobili, d incluşi în procese patologice,
d migraţi irecuperabili;
Trat chirurgicale: rezectie apicala, remodelari chirugicale ale osului, ale mucoasei
(creste balante), gingivoplastii, alungire coronara, implante
Reechilibrare ocluzala
Tratamente ortodontice
80
Prelucrarea mecanica
Proba în cavitatea orala
Realizarea componentei fizionomice prin etape tehnice specifice:
Metalo-compozit: …
Metalo-ceramica: …
Puntea metalo-ceramică
81
Puntea integral ceramica
EDENTATIA PARTIALA
Edentatia = pierderea integritatii morfologice si functionale a arcadelor dentare prin lipsa unuia
sau mai multor dinti.
• In arcada apare un loc liber = spatiu edentat sau bresa edentata
• Spatiile edentate: pot fi numite reduse sau intinse in functie de numarul dintilor absenti.
82
Pierderea DVO - in edentatiile biterminale (PM,M)
Abrazia dentara patologica
Disfunctii ocluzale
Disfunctii A.T.M.
Definitie
= Este o proteza fixa care reface morfologia si functia arcadelor dentare in edentatii partiale
intercalate reduse.
83
= Tipurile de edentatie care beneficiaza de tratament prin punte se incadreaza in clasele III, IV
Kennedy.
Caracteristicile PPF
• Sunt lucrari protetice fixate pe dintii restanti prin cimentare cu ajutorul unor proteze
unitare;
• Transmiterea fortelor masticatorii sa face dento-parodontal;
• Volumul pe care il ocupa este mic, nu depaseste pe cel al dintilor naturali;
• Respecta morfologia si pozitia dintilor naturali;
• Sunt constuctii rigide, nedeformabile, rezistente la rupere si abrazie.
CAMPUL PROTETIC
Reprezinta totalitatea elementelor anatomice cu care puntea vine in contact.
1. Dintii stalpi = cei care delimiteaza bresa edentata si vor fi pregatiti in vederea aplicarii
elementelor de agregare;
2.Creasta alveolara edentata = rezulta in urma rezorbtiei procesului alveolar dupa pierderea
dintilor.
3. Dintii omologi = cu importanta deosebita in edentatiile frontale, pentru incadrarea puntii in
armonia dento-dentara si dento-faciala;
4. Dintii antagonisti = cei situati la nivelul maxilarului opus bresei edentate.
Gradul de atrofie al crestei este in functie de cauza pierderii dintilor, mai accentuat in
parodontopatie fata de carie si complicatii.
Componentele PPF
1. Elementele de agregare (retentori) = ele realizeaza fixarea prin cimentare a puntii pe dintii
stalpi;
2. Corpul de punte (intermediarii)= care inlocuiesc dintii absenti de pe arcada.
1. Elementele de agregare
Alegerea unei anumite PFU ca elemente de agregare se face in functie de :
• Topografia dintelui stalp
• valoarea protetica a dintelui stalp
84
• cerintele fizionomice
• conditii tehnice materiale.
1. Elementele de agregare
2. Corpul de punte
In functie de raportul cu creasta edentata se clasifica in:
• Cu contact in sa
• Contact in semisa
• cu contact punctiform
• Tangential liniar
85
1.Corpul de punte in sa
o Vine in contact cu muchia crestei edentate pe ambii versanti (V si O), fata mucozala
fiind concava
o Fizionomic
o NU este igienic – retentioneaza alimente, foarter dificil de igienizat de catre pacient
o Este folosit DOAR in zona frontala maxilara din motive: fizionomic si fonetic!!
2. Corpul de punte in semisa
o Vine in contact cu muchia crestei edentate doat pe versantul V
o fata mucozala nu mai este concava – deci este mai usor de igienizat >> cel in sa!
o Este fizionomic
o Indicat tot in zona frontala maxilara
3. Corpul de punte cu contact tangential liniar
o Contactul se face pe versantul Vestibular al crestei, doar sub forma unei linii ce
corespunde cu coletul dintilor lipsa
o Fata mucozala este neteda/ convexa deci mai usor de igienizat
o Este si fizionomic datorita inaltimii fetei V a intermediarilor ~ cu a dintilor naturali
o Indicat in zona laterala maxilara.
4. Corpul de punte punctiform
o Contactul se face pe muchia crestei intr-un singur punct;
o Fata mucozala este accentuat convexa deci foarte usor de igienizat
o Se indica in zona laterala mandibulara, cand spatiul intre planul de ocluzie si creasta este
insuficient pentru a realiza un raport suspendat.
5. Corpul de punte suspendat
Este cel mai igienic;
exista un spatiu intre corpul de punte si creasta de 2-5 mm;
Indicat in edentatiile laterale mandibulare cand distanta plan de ocluzie-creasta este > 7-8mm.
Clasificarea PPF
~ criteriul fizionomic:
Nefizionomice
Fizionomice
Partial fizionomice
~ in functie de raportul corpului de punte cu creasta edentata:
in sa sau semisa
86
cu contact punctiform
Tangential
~ dupa intinderea puntii:
suspendat.
Reduse
Intinse
totale.
~ dupa modul de atasare al puntii la dintii stalpi de agregare
atasate permanent
Mobilizabile
demontabile.
~ dupa procedeul de realizare tehnica:
prin turnare dintr-o bucata
din mai multe elemente componente realizate separat, asamblate prin sudura.
87
Principii in realizarea PPF
1. Functional
2. Biomecanic
3. Profilactic
2. Principiul biomecanic
Rezistenţa mecanică
D. stalpi Elem agreg Corp punte
- morfologie cor - material - material
88
- dimensiune cor - tipul - realizare
- parodonţiul ma
- nr, orientare răd.
Etape clinico-tehnice
Examinare
Modele de studiu: rol diagnostic si analiza la paralelograf + un rol medico-legal
Diagnostic
Plan de tratatment
Tratamente pre- si pro-protetice
Pregătirea preprotetică
Tratamentele odontale ale cariilor simple şi complicate (pulpite, gangrene);
Tratamentele parodontale;
Extracţia dinţilor nerecuperabili: dinţi fracturaţi, mobili, d incluşi în procese patologice,
d migraţi irecuperabili;
Trat chirurgicale: rezectie apicala, remodelari chirugicale ale osului, ale mucoasei
(creste balante), gingivoplastii, alungire coronara, implante
Reechilibrare ocluzala
Tratamente ortodontice
89
Pregatirea suportului dento-parodontal
Amprenta campului protetic
Realizarea modelelor de lucru
Montarea în simulator
Realizarea machetei componentei metalice a PPF
Transformarea machetei in schelet metalic prin …..
Prelucrarea mecanica
Proba în cavitatea orala
Realizarea componentei fizionomice prin etape tehnice specifice:
• Metalo-compozit: …
• Metalo-ceramica: …
Puntea metalo-ceramică
90
Cerinte pentru corpul de punte:
Modelarea scheletului metalic (sau a substructurii ceramice la sistemele integral
ceramice) sa asigure un suport adecvat masei ceramice de placare
Unghiuri rotunjite
Cerinte pentru corpul de punte :
Plasarea jonctiunii cp - elemente agregare
91