Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chimie Industriala X Caracterizarea Polimerilor
Chimie Industriala X Caracterizarea Polimerilor
AUXILIAR CURRICULAR
CLASA a X-a
2005
AUTORI
CONSULTANŢĂ
CUPRINS
Introducere…………………………………………………………………………4
INTRODUCERE
P. Klapper
COMPETENŢE
OBIECTIVE
MATERIALE DE REFERINŢĂ
FIŞĂ CONSPECT 1
nA (A) n
monomer
POLIMERI
NATURALI SINTETICI
(cauciucul natural, celuloza, cheratină) (polietena, polistirenul, policlorura de vinil)
macromoleculă
FOLIE TRANSPARENTĂ 1
Cânepă Lemn
Stuf In
INFORMAŢII UTILE
POLIMERIZAREA = reacţia prin care se unesc un număr mare molecule de monomer,
formând o macromoleculă, fără a se obţine produse secundare
INIŢIERE ÎNTRERUPERE
PROPAGARE
( sub influenţa luminii,
( creşterea lanţului
(formarea
căldurii, iniţiatorilor)
molecular) macromoleculei
stabile, definitive)
Cuvinte cheie
POLIMERIZARE
Unii dintre cei mai importanţi polimeri sunt: DEZINCRUSTARE
POLIETENA
etena polietena
POLICLORURA DE VINIL
POLISTIRENUL
stiren polistiren
NYLON 6
ε-caprolactama
POLIIZOPRENUL
Domeniul: Chimie industrială 11
Calificare: Lucrător în prelucrarea polimerilor
Modulul: Caracterizarea polimerilor
izopren poliizopren
CELULOZA ( C6H10O5)n
FIŞĂ CONSPECT 2
COMPUNENTELE
PROCEDEUL DE
MEDIULUI DE AVANTAJE DEZAVANTAJE APLICAŢII
POLIMERIZARE
REACŢIE
Dificultate în
eliminarea căldurii
Puritate mare
Monomer de reacţie
a polimerului Obţinerea
Iniţiator (viscozitate mare)
În masă Mase polietilenei de
Supraîncălziri
moleculare înaltă presiune
locale
mari
Neomogenităţi în
masa polimerului
Consum mare de
energie şi solvent
Control uşor
Impurificarea
a temperaturii
polimerului cu
Monomer Agitare
solvent
Solvent uşoară Obţinerea
Solvenţii utilizaţi
În soluţie Iniţiator (vâscozitate poliizoprenu-
de obicei sunt toxici
Catalizator mică) lui
şi inflamabili
Transfer de
Dificultăţi în
căldură
separarea
eficient
polimerului din
solvent
Viteză mare
de reacţie
Monomer
Latexul
Apă
(suspensia de
Iniţiator
polimer în apă) Polimer impurificat Obţinerea
În emulsie Catalizator
poate fi cu emulgator polistirenului
Emulgatori
prelucrat uşor
Mase
moleculare
mari
Monomer Viteză mare
Apă de reacţie
Polimer impurificat Obţinerea
Iniţiator Puritate
În suspensie cu stabilizator de policlorurii de
Catalizator mare a
suspensie vinil
Stabilizatori de polimerului
suspensie
PROCEDEEDE
PROCEDEE DEPOLIMERIZARE
POLIMERIZARE
ÎNMASĂ
ÎN MASĂ ÎNSOLUŢIE
ÎN SOLUŢIE ÎNEMULSIE
ÎN EMULSIE ÎNSUSPENSIE
ÎN SUSPENSIE
PARAMETRIIDE
PARAMETRII DELUCRU
LUCRU
POLIMERIZARE
POLIMERIZARE
TEMPERATURA
TEMPERATURA PRESIUNEA
PRESIUNEA DURATA
DURATA VÂSCOZITATEA
VÂSCOZITATEA
PROCEDEE TEHNICE
DE OBŢINERE A CELULOZEI
PROCEDEUL SULFIT
foloseşte ca agent de solubilizare a incrustelor PROCEDEUL SULFAT
soluţia de bisulfit de calciu. foloseşte pentru dizolvarea incrustelor
soluţie de hidroxid de sodiu
PARAMETRII DE LUCRU
DEZINCRUSTARE
Unitatea de competenţă18.21.3.
FIŞĂ CONSPECT 3
POLIMERI SINTETICI
Are proprietăţi
hidrofile
Masa moleculară
100.000450.000 Reacţiile cele mai
importante:
cu acid acetic
cu acid azotic
PROPRIETĂŢI
cu NaOH
celuloză
La încălzire se
carbonizează
Substanţă
fără să se Insolubilă în apă solidă, amorfă,
topească. sau solvenţi de culoare
organici. albă
Solubilă în
reactiv
Schweitzewer.
GLOSAR
Sarcina de
Comtenţa Obiectiv Rezolvat
lucru
U.21. Caracterizarea polimerilor
Exerciţile caracterizează materiile prime folosite
1,2,3,4,5, 11 pentru obţinerea polimerilor
C 21.1
Exerciţile 1,4, clasifică reacţiile de formare a polimerilor
Exerciţile 1,8 descrie etapele de obţinere a polimerilor
Exerciţiile identifică parametrii de lucru şi
5,7,8 componentele mediului de reacţie
precizează rolul componenţilor mediului de
C 21.2 Exerciţiul 8
reacţie
enumeră avantaje şi dezavantaje pentru
Exerciţiul 6
fiecare procedeu
Fişa de lucru 1 descrie minim trei proprietăţi specifice
Exerciţiile10, 11 polimerilor
C 21.3
Exerciţiile 9,10, precizează domenii de utilizare oentru
11 fiecare polimer
U.1 Comunicare şi numeraţie
Exerciţiul 2 Utilizarea surselor de informaţii
Construirea unui text de prezentare pe un
Exerciţiul 2
subiect dat
Expunerea clară a subiectului dat în faţa
Exerciţiul 2
unei audienţe familiare
U.2 Utilizarea calculatorului şi prelucrarea informaţiei
Procesează text si grafica la nivel
Exerciţiul 2
elementar
U.6. Lucrul în echipă
Colaborează cu membrii echipei pentru
Fişa 1
îndeplinirea sarcinilor
U.7. Organizarea locului de muncă
Foloseşte instrucţiuni de lucru pentru
Fişa 1
îndeplinirea sarcinilor
AUTOEVALUAREA TESTULUI
EXERCIŢIUL nr. 2
EXERCIŢIUL nr. 4
EXERCIŢIUL nr. 5
EXPERIMENT - cu tema:
Determinarea gradului de gonflare a cauciucului.
Grafic*
Grupa Solventul l0 , cm ti, min li, cm % G
% G = f(ti)
15 min l1=
Lipeşte
1 benzină 30 min l2=
graficul
40 min l3=
15 min l1=
Lipeşte
2 benzen 30 min l2=
graficul
40 min l3=
15 min l1=
Lipeşte
3 toluen 30 min l2=
graficul
40 min l3=
RESPECTĂ REGULILE:
EXERCIŢIUL nr. 6
Vă propunem să realizaţi „diagrama WENN” !
acestă diagramă este formată din două cercuri mari care se suprapun parţial
se va folosi pentru a arăta asemănările şi deosebirile între două procedee
tehnice de polimerizare
se vor compara două proceee care au trăsături distincte dar şi comune
asemănările se vor trece în zona de intersecţie a cercurilor
deosebirile se vor trece în zona exterioară intersecţiei cercurilor
Polimerizarea Polimerizarea
în emulsie Asemănări în suspensie
Deosebiri Deosebiri
PROCEDEUL DE
AVANTAJE DEZAVANTAJE
POLIMERIZARE
În masă
În soluţie
În emulsie
În suspensie
EXERCIŢIUL nr. 8
EXERCIŢIUL nr. 11
FOLIE TRANSPARENTĂ 2
2
1
6
5 7
8 9 1
0
1
11 2 13
1 1 1
4 5 6
EXERCIŢIUL nr. 12
V.Enumeraţi câte două utilizări pentru fiecare din polimerii de mai jos: 2p
polietenă: 0,5p
nylon 6: 0,5p
celuloză: 0,5p
poliizopren: 0,5p
EXERCIŢIUL nr. 1
EXERCIŢIUL nr. 2
Prin acest mod de a-şi prezenta referatul elevii capătă siguranţă de sine şi
încredere în capacitatea lor de a vorbi în faţa unui grup.
Elaborarea referatului presupune utilizarea limbajului specific de specialitate.
Elaborarea referatului îi va face pe elevi să înţeleagă că organizarea eficientă
a ideilor şi a materialului reprezintă o abilitate pe care o pot transfera şi folosi în
multe situaţii.
Referatul se va adăuga la portofoliul personal al elevului.
EXERCIŢIUL nr. 3
EXERCIŢIUL nr. 4
1-A, 2-A, 3-A, 4-F, 5-F, 6-F, 7-F, 8-F, 9-F, 10-A
Exerciţiul se va rezolva individual. Acest tip de test este foarte simplu pentru
că utilizează întrebări cu răspuns dual. Întrebările sunt concepute astfel încât să fie uşor
de citit, acest format fiind mai puţin ameninţător pentru elevi.
Acest exerciţiu dezvoltă capacităţi creative nu numai cele necesare pentru
repetare şi transfer de cunoştinţe. Exerciţiul poate ridica probleme la transformarea
afirmaţiilor false în afirmaţii adevărate.
Este util ca după autoevaluarea testelor de către elevi să aibă loc
discuţii pentru a putea fi lămurite greşelile comise. Rezolvarea testului se
găseşte pe Folia 3.
Exemplu de completare:
Grafic*
Grupa Solventul l0 , cm ti, min li, cm % G
% G = f(ti)
15 min l1= 6,3 14,5
Lipeşte
1 benzină 5,5 30 min l2= 6,8 25,6
graficul
40 min l3= 8 45,4
EXERCIŢIUL nr. 6
Asemănări:
- şi suspensiile şi emulsiile sunt amestecuri eterogene;
- în ambele cazuri este necesară adăugarea unor substanţe ce au rolul de a
stabiliza emulsia (emulgatori), respectiv suspensia (stabilizatori de
suspensie);
- viteză mare de reacţie;
- randamente mari;
- ambele procedee prezintă dezavantajul impurificării polimerului cu
substanţe străine;
Deosebiri:
Domeniul: Chimie industrială 33
Calificare: Lucrător în prelucrarea polimerilor
Modulul: Caracterizarea polimerilor
Polimerizarea în emulsie:
- monomerul se găseşte sub formă de picături foarte fine (sub 1μ );
- polimerul formează o suspensie stabilă cu emulgatorul, numită latex;
Polimerizarea în suspensie:
- monomerul se găseşte sub forma unor picături mai mari, numite „perle”
(0,15 mm);
Este un exerciţiu creativ care solicită puterea de sinteză a elevilor. Aceştia sunt
în situaţia de a corela informaţiile din mai multe lecţii, decoperind asemănările
şi deosebirile dintre procedeele tehnice de polimerizare.
Fiind un exerciţiu mai dificil, profesorul va coordona activitatea elevilor.
Rezolvarea se găseşte pe Folia 3
EXERCIŢIUL nr. 7
PROCEDEUL DE
AVANTAJE DEZAVANTAJE
POLIMERIZARE
Dificultate în eliminarea căldurii de
Puritate mare a polimerului reacţie (viscozitate mare)
În masă
Mase moleculare mari Supraîncălziri locale
Neomogenităţi în masa polimerului
Consum mare de energie şi solvent
Control uşor a temperaturii Impurificarea polimerului cu solvent
Agitare uşoară (vâscozitate Solvenţii utilizaţi de obicei sunt toxici şi
În soluţie
mică) inflamabili
Transfer de căldură eficient Dificultăţi în separarea polimerului din
solvent
EXERCIŢIUL nr. 8
EXERCIŢIUL nr. 9
EXERCIŢIUL nr. 10
EXERCIŢIUL nr. 11
EXERCIŢIUL nr. 12
TEST DE EVALUARE FINALĂ PENTRU MODUL
FOLIE TRANSPARENTĂ 3
EXERCIŢIUL nr. 1
1-b, 2-b, 3-c, 4-a, 5-b, 6-a, 7-c, 8-b, 9-a
EXERCIŢIUL nr. 3
cauciuc natural, polietenă, polistiren, poliamidă, cheratină, celuloză, policlorură
de vinil, poliizopren.
EXERCIŢIUL nr. 4
1-A, 2-A, 3-A, 4-F, 5-F, 6-F, 7-F, 8-F, 9-F, 10-A
EXERCIŢIUL nr. 6
Asemănări:
- şi suspensiile şi emulsiile sunt amestecuri eterogene;
- în ambele cazuri este necesară adăugarea unor substanţe ce au rolul de a
stabiliza emulsia (emulgatori), respectiv suspensia (stabilizatori de
suspensie);
- viteză mare de reacţie;
- randamente mari;
- ambele procedee prezintă dezavantajul impurificării polimerului cu
substanţe străine;
Deosebiri:
Polimerizarea în emulsie:
- monomerul se găseşte sub formă de picături foarte fine (sub 1μ );
- polimerul formează o suspensie stabilă cu emulgatorul, numită latex;
Polimerizarea în suspensie:
- monomerul se găseşte sub forma unor picături mai mari, numite „perle”
(0,15 mm);
FOLIE TRANSPARENTĂ 4
EXERCIŢIUL nr. 7
PROCEDEUL DE
AVANTAJE DEZAVANTAJE
POLIMERIZARE
Dificultate în eliminarea căldurii de
Puritate mare a polimerului reacţie (viscozitate mare)
În masă
Mase moleculare mari Supraîncălziri locale
Neomogenităţi în masa polimerului
Consum mare de energie şi solvent
Control uşor a temperaturii Impurificarea polimerului cu solvent
Agitare uşoară (vâscozitate Solvenţii utilizaţi de obicei sunt toxici şi
În soluţie
mică) inflamabili
Transfer de căldură eficient Dificultăţi în separarea polimerului din
solvent
EXERCIŢIUL nr. 8
Polimerizare în masă x
Polimerizare în soluţie x x
Polimerizare în emulsie X x
Polimerizare în suspensie x x
Dezincrustare x
EXERCIŢIUL nr. 10
Domeniul de Numărul figurii
utilizare
Mase plastice 2,5,6,9,10,13,16
Fire şi fibre 3,12,14,
Cauciuc 1,4,7,8
Hârtie 11,15,
EXERCIŢIUL nr. 11
H I D R O F I L F F I R P O A B E F E J
E T Z U N R E D E E N L R Z G N T E R M
R A D R F I B R A E I R T T A M I R M P
T V C A L A S A U Y A P U R J M C T O L
U S E L A S T O M E R O I A K L U Z R Z
G A E T R R U I L O U A U J L G L U I D
H M A S E P L A S T I C E A I T A I G S
A S A D T F R T R A M I F I C A T O I S
M N B V C X Y A D F G H I R U I O P D W
I. A-b, B-a, C-b II. 1-d, 2-f, 3-a, 4-e, 5-b III. F, A, F, F, F
IV. - polimerizarea în masă poate fi continuă sau discontinuă
- în cazul procedeului discontinuu, monomerul amestecat cu iniţiator,
plastifiant şi colorant se toarnă în forme ce se introduc într-un dulap cu încălzire
controlată, unde se menţin un anumit timp; inconvenientul principal: dificultatea
evacuării căldurii de reacţie din masa din ce în ce mai vâscoasă; se produc astfel
supraîncălziri locale ce pot avea ca efect apariţia neomogenităţilor în polimer;
- procedeul continuu înlătură aceste inconveniente; se poate aplica atunci
când polimerul se obţine sub formă de pulbere insolubilă în monomer;
- principalul avantaj al polimerizării în masă: obţinerea unor polimeri de puritate
înaltă.
V. polietenă: folii, saci, pungi, tuburi flexibile, lăzi
nylon 6: fire şi fibre textile, mecanisme fine, seringi, piepteni, obiecte de uz
casnic
celuloză: hârtie, fire artificiale
poliizopren („cauciuc natural sintetic”): anvelope, articole tehnice, de uz casnic
.
Această format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor. Pentru
fiecare elev se pot realiza mai multe astfel de fişe pe durata derulării modulului, acestea
permiţând evaluarea precisă a evoluţiei elevului, furnizând în acelaşi timp informaţii relevante
pentru analiză.
BIBLIOGRAFIE