CURS

 1
Primal  mom  in  care  s-­‐au  creat  interesele  pentru  restaurare.

AUGUSTUS
Primul  moment    il  putem  consemna  in  perioada    Imperiului  Roman  ,  acum  2010   ani  ,  
cand   constatam  pentru    prima  data  ca  exista  un  interes  pentru   ceea  ce  facuserea  inaintea  
lor  ,  grecii  .  Primul  dintre  cei  care  e  interest  de  acest   lucru  este  Augustus  ,   apoi  Adrianus  care  
gasesc   in  arta  greceasca  modelul  ,   exemplul  ,   =nta   pentru   ceea   ce   ar   trebui  sa   fie   arta  
=mpului  lor   .   De   aceea   ,   exista  si  o   sintagma   “exemplaria   greca”     folsita   de   Adrianus  in  
sensul  in  care  ceea  ce  creasera  grecii  (Imperiul  Roman  a  inghi=t     din  punct  de  vedere  poli=c  
si  militar   Grecia)  ,   a  preluat   si  o  serie  de  bunuri    ar=s=ce   ,   considerate  nu  ca  o  prada  de  
razboi   (lucru   comun   in   perioada   aceea   )   ci   ca   niste   obiecte   care  aveau   o   cu   totul  alta  
semnifica=e   –   erau   ceva   exemplar   ,   spunea   despre   =ntele  care  trebuie   a=se.   De  alJel   ,  
Adrian  ,  in  vila  sa  de  la  Tripoli  foloseste  statui  luate  din  Grecia  pt  acest  mo=v   –  in  opinia  lui  
fusese  si  opinia  lui  Augustus  -­‐     grecii  erau  cei  care  asezasera  niste  standarde  ar=s=ce  la  un  
moment  dat.

Istoric   ,   Imperiul  Roman  decade  ,   este   atacat   din  exterior   de  barbari   ,   se   divide  in  
Imeriul   Roman   de  Rasarit   cu   capital  la  Constan=nopol     si   in  Imperiul   Roman   de  Apus  cu  
capital  inta  la  Roma  si  apoi  la  Ravenna  ,   iar   in   acest   proces  istoric   avem   de  a  face  cu   2  
momente  :

1. Consemnat  in  secolul     IV  cand  se  constata  un  ape=t  pt  colec=a  obiectelor  de  arta  
si   acest   ape=t   ,   considerat   prima  epoca  a  colec=onarilor     ni-­‐l  explicam   nu  pe  
ra=uni  de  ordin  cultural  (cum  era  cazul  la  Adrian  –  produse  exemplare  ale  artei  )  
ci   e   vb   de   o   tezaurizare   .   In   aceasta   perioada   economia   Imperiul   Roman  
decazuse   ,   nu   mai   era   economia   unui   schimb   monetar   ,   era   o   economie  
ancla=zata  ,   oamenii   descopera   pentru   prima  data  ca  arta  poate  sa  fie  si  un  
mijloc  de  a  tezauriza  –   de  a  =ne  niste  valori  .  Intr-­‐o  perioada  in  care  banii  nu  mai  
aveau  forta  lor  de  dinainte  ,   cand  atacurile  erau  din  ce  in  ce  mai  dese  avem  de  a  
face  cu  o  “moda”  a  colec=onarii.

TEODORIC

2. La  incep  secolului  al  VII   lea  ,  in  mod  paradoxal  este  legat  de  figura  unui  barbar  
(daca  prima  daca  era  vorba  de  2  impara=  normali)  .  Acum  e  vb  de  un  conducator  
militar  si  poli=c  de  extrac=e  barbara  ,  Teodoric   ,care  la  inceputul  secolului  al     VI  
lea  conduce  prin  cucerire  Roma,  Imperiul  Roman  de  Apus  .  Gasim  intr-­‐o  serie  de  
documente   emise   de   Teodoric,lucruri   foarte   interesante   .   Spune   intr-­‐una   din  
scrisorile  trimise  :   ”ai  grija   ca   toate  ruinele  din   Roma   sa  fie  reparate  ,  Roma   cea  
binecuvantata   dintre   orasele   lumii   ,   in   Roma   nu   trebuie   sa   se   gaseasca   nimic  
sordid   si   mediocru   .   “   Dupa   ce   tocmai   a   intrat   ca   si   cuceritor   ,   repara  
construc=ile,palatele  si  for=fica=ile  Romei  .  Mai  spune  ca  este  important  atat  sa  
pastrezi  cat   si  sa  creezi  si  comanda  =gle  pentru  repararea  acestor  situri  si  spune  
ca   ”   vezi  ca  acest  lucru  sa  se  indeplineasaca   ,   as>el  incat  sa  meritam  multumurile  
trecu?lor  regi  a  caror  opera  noi  am  dat  o  nemuritoare  ?nerete”  .  

In   genere   ,   cand   cineva  facea  cuceriri  ,  atunci  con=nua  opera=unea  militara  

prin  distrugerea    a  ce  se  gasea  la  fata  locului  ;  Teodoric  impunea  repararea  a  ceea  
ce  el  gasise  in  Roma  ,  nicidecum  sa  distruga  ,  spune  ca  face  acest  lucru  pentru  a  
bine   merita  multumirile   trecu=lor   regi   ,   a  celor   impotriva   carora   el  luptase  si  
cas=gase  .  Teodoric  si-­‐a  dat  seama  ca  daca  a  putut  cas=ga  militar  ,     era  mai  greu  
sa  guverneze  un  teritoriu  asupra  caruia  nu  avea  nici  legi=mitatea  dinsa=ca  ,   nu  
era  descendentul  unuia  dintre  fos=i  regi  sau  impara=  ,  nu  avea  nici  legimi=tatea  
a   cetateanului     roman   ,   el   venea   din   afara   imperiului   si   nici   nu   avea   nici  
legimitatea  unei  caste  princiale  .

  Vedem   in   aceasta   a=tudinea   a   lui   Teodoric   pentru   prim   data   un   interes  

foarte  concret  pe  care  unii  l-­‐au  avut  pentru  a  se  raporta  intr-­‐un   anumit  fel  fata  
de   operele  trecutului   .   Adrianus   si  Augusut   care   se  raportau   fata  de  staiunile  
grecilor   aveau   o   perspec=va   culturala   ,   Teodiric   nu   avea   o   asJel     de  
perspec=va  ,era  eminamente   poli=ca  pentru  a-­‐si  gasi  o   legi=mitate  ,   mimand   ,  
facand  lucruri  pe  care  in  civiliza=a  romana  nu  le  faceau  decat  mostenitorii  .  

Termenul  de  par=moniu  este  un  termen  la=n  care  defineste     rela=e  juridica  
intre  mostenitor   si  parintele  sau  ,   tatal  sau  ,  forta  barba=lor  ,  iar  par=moniul  era  
in  esenta  aceasta  rela=e  de  primire  a  bunurilor  pe  care  le-­‐a  primit  de  la  parinte  ,  
dar  si  a  grijii  lor  .  In  legisla=a  romana  ,  atunci  cand  preluai  mostenirea  ,  o  preluai  
cu   toate   cele   bune   si   cele   rele   –   luai   si   datoriile   ,   obliga=ile   ;   par=moniul   ,  
mostenirea  este  o  ches=e  care  nu  poate  fi  refuzata    ,  se  poate  vinde  dar  aceasta  
instrainare  inseamna  ca  am   intrat   in  posesie  .   Grija  pt   lucruri  facute  de  al=i  era  
intotdeauna   de   aceasta   rela=e   .Teodoric   considera   ca   :”   aratand   ca   ingrijesc  
palatele   ,   oamenii   se   vor   uita   ca   la   un   mostenitor“     ,   ceea   ce   ii   dadea   o    
legi=mitate  u=la  .

Pt   prima   data  cand  putem   constata  ca  cineva  se   intereseaza  de  ceea  ce  au  
facut   alte   generaii   in   sesnsul   protejarii   acestor   artefacte   –   interes   poli=c   ,  
interesant   de   remarcat   .   “Incat   sa   meritam   ..”   ,   termenul   de   nemuritoare  
=nerete.   Daca  privim   cu  mintea  si   ochii  de  astazi   ,   vedem  ca   ceea  ce  noi  astazi  
gandim   si   anume   ca   protejarea   par=moniului   ,   monumentelor   istorice   ,  
capodoperelor   artei   este   o   ches=e   fara   decadere.   Noi   nu   ne-­‐am   propus   sa  
pastram  Venus  din  Milo  doar  pana  in  2010  ,  sau  pana  la  o   anumita  data  ,  atunci  
cand  clasam  si  protejam  ca  monument  istoric  ceva  nu  o  facem  pt   50  de  ani  ,  este  
pt  totdeauna.  Teore=c  ne  asteptam  ca  un  monument   istoric  protejat  sa  se  duca  
in  =mp  atat  cat  lumea  va  exista  .    

Aceasta  idee  o  vedem  pt  prma  data  in  aceasta  expresie  .  “nemuritoare  ,,
 Ceea  ce  a  cerut   Teodoric   cons=tuie  o  excep=e  (reconstruire).   Regula  evului   mediu  
=mpuriu  era  aceea  ca  lucrurile  erau  pastrate  atat  =mp  cat  foloseau  la  ceva  ;  a  folosi  la  ceva  
incadra  o     paleta  larga  :   ca  material  de  construc=e   -­‐  lua  zidaria  de  piatra  ,   la  a-­‐=  folosi  ca  
funda=e    si  desigur  pana  la  a-­‐=  fol  ca  atare  in  scopurile,  u=lizarile  sale  proprii  .  

*Aici  imaginea  Pantheonoui  din   Roma   este  una  suges=va  pentru  ca  spre  deosebire  
de  alte  temple  ale  Romei  ,  ne-­‐a  parvenit  rela=ve  intact  ,   pt  ca  la  un  moment  dat  la  inceputul  
secolului   al   VII     lea   a   fost   transformat   intr-­‐o   biserica   cres=na   .   Spa=ul   interior   a   fost  
considerat  a  fi  potrivit  ;  daca  intra=  acum  se  poate  ci=t   la  intrare  ca  intra=  in  Biserica  Santa  
Maria  Mar=ra  .  Asa  au  scapat   in  Roma  si  o  serie  de  statui  ,  pentru  ca  au  fost  confundate  cu  
edificiile  unor  sfin=  sau  cu  statuia  imparatului  Constan=n   care   fusese  sacrificat     pentru   ca  
daduse  libertate  bisericii  si  cultului  cres=n   .  In  rest  ,  construc=ile  pe  percursul  evului  mediu  
nu  erau  protejate  ci  erau  folosite  –  material  ,  locul  lor  pe  care  il  ocupau  in  cetate,  in  oras  .  

CAROL  CEL  MARE

Pe  acest  fondul  al  acestui  =p  de  rela=e   foarte  pragma=c  ,  lipsita  de  scrupule  avem  
din   cand   in   cand   niste   repetari   ale  momentului   Teodoric   cu   aproape  aceleasi   mo=va=i   .  
Avem   momentul   Carol   cel   Mare   care   poli=c   dorea   o   recons=tuire   a   Imperiului  
Roman   .Proiectul  sau   poli=c   era  sa  readuca  sub  sceptul  sau   Imperiul  Roman  si  atunci   in  
Capela  Pala=na  de  la  Athena  reia  un  model  spa=al  care  in  opinia  sa  il  leaga  cel  mai  bine  de  
Imperiul  Roman  ,   reia  modelul  spa=al  de  la  San  Vitale  de  la  Ravenna  ,   aduce  chiar   de  la  
Ravenna   o   serie   de   piese   de   decora=e   ,   sculpturi   ,   capitele,   pe   care   le   inglobeaza   in  
construc=ile  sale  de  la  A…???  .      Vrea  sa  spuna  ca  “  eu  sunt  descendentul    acestui  imperiu  
care  este  arhitectural  reprezentat     la  Ravenna  pe  care   il  simbolizez   aici   –   acest   lucru   da  
legi=mizare  proiectelor  mele  “  .  

Lafel   ca   si  Teodoric,Carol  cel  Mare     ,   numeste   pe  Decinhat   ,   supraintendent     al  

construc=ilor  publice  ,este  primul  ministru  al  construc=ilor  publice  de  care  avem  cunoastere  
in  Europa  .  Spuneam  ,  regula  este  –  folosim  ce  ne  poate  folosi  ,   nu  avem  nici  o  obliga=e  fata  
de  trecut    sau  fata  de  obiectele  trecutului  .  

*2   exemple  unde  2   amfiteatre  romane  sunt  folosite  pe  intreaga  perioada  a  Evului  
Mediu   ,  poate  chiar  si  dupa  ,   pana  spre  sfarsitul  secolului  al     VIII  lea  ,   cand  se  demonteaza  
aceste  construc=i   .   Intr-­‐unul  din   cazuri  ,   prin  sec   olul  X   ,   intreaga  localitate  era  stransa  in  
acest  amfiteatru  ,  foarte  avantajos  pentru  protec=a  care  o  oferea  ,  incinta  fiind    inconjurata  .  

COLUMNA  LUI  TRAIAN

In  1162  la  Roma  ,  senatul  Romei  (senatul  azi  –  consiliul  local  al  ceta=i  Roma)     decide  
ca  sa  protejeze  Columna  lui  Traian  de  orice  posibila  distrugere  ,  degradare  si  sa  pedepseasca  
cu  o  pedepsa  aspra  ,  cu  moartea  si  confiscarea  averii  orice  atac  la  adresa  acestui  edificiu  .  

Explica=a  :  in  conflictul  intre  imparat  si  papa  in  care  imparatul  la  vremea  respec=ve  
era  Frederic  al  II-­‐lea  de  Barbarosa  ,  Roma  ,  oras  romanic  a  ob=nut  partea  imparatului  pentru  
ca   doreau  sa  ob=na  lafel  ca   si  comunele  din   Flandra  statutul   de  oras   liber   ,   supus  numai  
autorita=i  imparatului     .   Roma  =ne   parte  imparatului  ,   care  cas=ga  .   In  1143   ,   urmare  a  
acestui  deznodamant  ,  Roma  devine  cetate  libera  ,   nu  mai  depindea  de  ierarhia  nobiliara  si  
poli=c  era  doar  supusa  imparatului  ,  era  o  comuna  libera  .  Aceasta  noua  realitate  ii  face  pe  
cei  din  senatul  Romei  ,  sa  gaseasca  si  o  modalitate  de  a  o  si  reprezenta  .    Au  inceput  sa  se  
gandeasca  cum  pot  arata  concetatenilor  ca  sunt  un  oras  liber  .  In  opinia  lor  ,  aceasta  situa=e  
poli=ca  era  foarte  asemanatoare  cu  ceea  ce  pt  ei  parea  sa  fi  fost  perioada  Impriului  Roman  ,  
in   care  Roma  era  cetatea  “princeps”   a   lumii  .  Se  indreapta  catre  ceva  ce  poate   sa  le  lege  
existenta  din  1143  si  ceea  ce  se  intamplase  cu  1000   de  ani  inainte  ;  dintre  toate  construc=ile  
care  ramasesera  in  picioare  la   acel  moment,  una  din   cele  2   columne  din  Roma  –   lui  Marc  
Aurelius  si  Traian  (  foarte  mult  folosite  de  pelerine  care  urcau  si  priveau  Roma  si  locurile  de  
pelerinaj   )   .   Gasesc   ca  aceasta  columna  asezata   in   cel  mai  important   ansamblu  civic     al  
an=chita=i  romane-­‐Forul  lui  Traian  ,  cel  mai  amplu  ansamblu  de  piete     civice  ,  ei  considera  
ca  spre  deosebire  de  Columna  lui  Marc  Aurelius  ,  Columna  lui  Traian   este  mai  bine  folosita  
ca   simbol  al  realita=i  poli=ce  de  libertate  ,   de  autonomie  pe  care  o  cucerisera  ,   vorbeste  
despre  aceleasi  liberta=  pe  care  romanii    de  acum  1000  de  ani  le  aveau  .  In  decretul  pe  care  
il  aproba  in  1162:   “as>el  incat   sa  nu  fie  nicicand  distrusa  sau  mu?lita  si  pastrata  pt  onoarea  
poporului  roman  ,  atat   ?mp   cat  lumea   va   exsita”   .   Se  preia  ideea  de  protec=e   ,   idea  care  
ramane  valabila  pana  astazi  .  (aminteste  de  Teodoric  “nemuritoare  =nerete”)  .  

!!!!!!!!!!!!

Aceasta  nu  consemneaza  o  schimbare   generala  de  a=tudini  .  Este  un  interes  foarte  
precis  pe  un  element  construc=v  .  In   rest  Forul  lui  Augustus,  are  logia  Cavalerilor  de  Malta  
ridicata  peste  construc=a  an=ca  ,  in  Rimini  Arcul  lui  Traian  e  folosit   pt  intarirea  unei  por=  ,  
Orasul  Luca  pe  intreg  amfiteatrul  a  fost  construita  ,  generata  ,  o  piata  ovala  pt  simplul  mo=v  
ca   toate   locuintele   erau   construite   pe   gradenele   amfiteatrului     .   Colloseumul   a   folosit  
pentrut   materialul   de   construc=e   ,   traver=nul   –   starea   este   datorata   imprumutarii  
materialului  de  construc=e  din  acest  edificiu  pentru  toate  construc=ile  Romei.

Pe  acest  fond  ajungem  in  perioada  renasterii  unde  lucrurile  incep  sa  se  schimbe  intr-­‐
un  mod  semnifica=v  .  Spre  deosebire  de  evul  mediu  se  observa  o  generalizare  a  interesului  
fata   de   construc=ile   si  operele   de   arta   ale   trecultului   ,   nu   mai   era   doar   interesul  unei  
personae  sau   numai  interesul  exprimarii  unui  statut   poli=c.   Ar=s=i   renasterii   impartasesc  
idea  lui  Adrian  ca  in  operele  de  arta  ale  an=chita=i  (greces=  si  romane)  se  gaseste  secretul  
unor   opera  ,   cercetand  ceea  ce  se  gaseste  pastrat  in  ceea  ce  facusera  inaintasii  pot   scurta  
drumul  spre  gasirea  retetelor  de  a=ngere  a  perfec=unii  obiectelor   de  arta  .  Odata  obiectele  
masurate  ,   desenate  ,   descrise  ,  intelese  ,   ele  nu  mai  prezentau  vreun  interes.   Avem  aceasta  
scizofrenie  intre  un  interes   foarte   intens   pentru   a  descoperi  ,  pt  a  gasi  noi  inscrip=i  ,    noi  
obiecte  ,  pt  a  cerceta  si  masura  construc=ile  ,  pentru  a  intelege  rapoartele  par=lor  si  o  lipsa  
totala  de  interes  pt  protejarea  a  ceea  ce  s-­‐a  cercetat  ,  masurat    cu  o  clipa  inainte  .    

Asa  incat   in   renastere   constatam   o   imporanta  pierdere   de   patrimoniu   an=c   prin  

folosirea  intensiva  a  locului  ,   materialelor  din  care  erau  facute  acestea  .   Poate  ca  cel  mai  bun  
exemplu   este  felul  in   care   a   fost   tratata  Basilica  Paleocres=na  Sfantul  Petru   care   a   fost  
demolata  pentru   ca  pe  locul  ei  sa  fie  ridicata  Catedrala  Sfantul  Petru  .  Nici  chiar   elemente  
care  =n   de  cultul  relicvelor   nu  impiedicau  o  distrugere  ,   inlocuire  a  construc=ilor   vechi  cu  
altele  noi  .  

In   aceasta  perioada   unul  din  ar=s=i   renasterii  ,   Rafael  Sanchez   este  insarcinat   de  
papalitate    sa  se  ocupe  de  bunul  mers  al  lucrarilor  la  catedrala  Sfantu  Petru  ,  in  acelas  =mp  ,  
sa  aibe  grija  de   statuile  an=ce  existente  in  Roma  .  Intr-­‐un  raport  pe  care   Rafael  il   scrie  in  
1525  Papei  Leon  al  X  lea  descrie  ac=vitatea  sa  si  insista  papei  sa  ia  masurile  cuvenite  pentru  
a  impiedica  distrugerile  la  care  era  supus     patrimoniul  an=chita=i  Romei  .   Materialul  de  
construc=e  era  foarte  la  indemana  ,  era  o  perioada  de   boom  al  constric=ilor   ,  structurile  ,  
marmura  din  care  erau  facute  erau  un  bun  material  pt  a  fi  ars  si  de  a  ob=ne  varul  si  pe  acest  
fond,  distrugerile  erau   foarte   importante  .  Prin  aceasta  scrisoare  ,  Rafael  Santzio   aduce  o  
serie   de   argumente  care   apar   pentru   prima  data   in  aceasta  incercare  de   a  vedea  cum   a  
evoluat  rela=a  dintre  civiliza=a  europeana  si  lucrurile  facute  de  inaintasi    .   El  vine  si  arata  ca  
respecJul  pt   operele  de  arhitectura  ale  inaintasilor  are  ceva  din  spiritual  cres=n  si  respectul  
pe  care  cres=nul   trebuie  sa   il  aibe  pt  parin=  ,  pt   relicvele  sfin=lor   ,   pt  tara  si  locul  in  care  
traiesc   .  Este  pentru  prima   data   cand  nu  mai  exista  un  interes  pragma=c  ,  de   legi=mizare  
poli=ca  ,  de  interes  de  simbolizare   ci  apare  ceva  cu  adevarat   cultural   .   Este    pentru  prima  
data  cand  cineva  incearca  ca  mo=veze  de  ce  era  important  sa  pastram  ceea  ce  au  facut  al=i  
nu  prin  prisma  unor  interese  meschine  ,  ci  din  perspec=va    unor  valori  culturale  ingemanate  
de  aceste  obiecte  .  In   acest  text   vedem  cumva  ,   din  nou,   aceasta  idee  a  protejarii  pentru  
todeauna  ,  Rafael  subliniind  ca  ceea  ce  natura  si  =mpul  nu  a  fost  in  stare  sa  distruga  ,  o  fac  
cu  mare  succes  oamenii  in  cazul  Romei  si  spune  ca  reusesc  sa  distruga  o  cetate  ce  in  contra  
legilor  naturii  “parea  a  fi  extrasa  mor=i  si  promisa  eternita=i  “.  In  aceasta  epistola  ,   dincolo  
de  aceste   aspecte  morale    de  e=ca  cres=na  ,  ce  se  bazau  pe  un  cult  al  relicvelor   ce  fusese  
bine  dezv   In  =mp  ,  Rafael  mai  aduce  niste  argumente  .  El  spune  ca  nu  a  putut   invata  mai  
mult   si  mai  bine  despre  lucruri  care  pare   imposibile   astazi  de   facut   decat   din   cercetarea  
lucrurilor   facute  de  inaintasi  .  Spune  ca  ceea  ce  lor   le  parea  foarte  simplu  ,   noua  ,  astazi  ne  
pare   imposibil  .   Lafel   ,   adduce   acest   spirit   al  renastesii  care  cauta   secretul   proceselor   ,  
frumuse=i  .  mai  spune  ceva  f  important   pt    ca  a  ramas  in  filozofia  europeana  .   Astazi  spunem  
legat   de  un  monument   in   stare   precare   de  conservare     :   asa  ceva  nu  mai  poate  fi   facut  
(decora=i  ,   tehnici  ,   oamenii  cababili  sa   le  reia)  .  Aceasta  idee   a  unor   lucruri  stapanite  de  
trecut  ,   dar   care   astazi   noi  nu  mai   s=m  cum  sa  le  facem   apare  in  acest   moment     si  este  
marturisit  de  Rafael  in  scrisoarea  sa  catre  Leon  al  X  lea:  “si  cand  examinez  ra=unea….  lor  le  
erau  facile  ,   noua  ni  se  par  imposibile”  .    Deci  vine  cu  o  serie  de  argumente  bazate  pe  e=ca  
cres=na  ,   argumente   care  pleaca  de  la  rolul   educa=v   si  forma=v   al  studierii  monentelor  
pentru   ca  la  un   moment   dat   sa  evoce  si  aceasta  apropiere  pe   care   el  o  vede  intre  grija  si  
dragostea  pentru  ceea  ce  au  facut   inaintasii   si  pentru  grija  si  dragostea  pe   care   biserica  o  
propavaduia  pentru  familia  si  pentru  patria  cres=nata=i.

Aceasta  interven=e  a  lui  Rafael  face  ca  Papa  Leon  al  Xlea  si  apoi  si  al=i    sa  emita  o  
serie   de   decrete   papale   prin   care   pedepseau   distrugerea   monumentelor   si   a   statuilor    
an=chita=i  .  Sunt  vreo  40  de  decrete  papale  care  pedepsesc  .  
 Perioada   renasterii   este   cea   care   incearca   lafel   ca   si   perioada   anterioara   sa  
foloseasca   locurile   monumentelor   an=ce   sau   monumentele   in   masura   in   care   acestea  
permiteau     .  Exemple  :  Templul  Athenei  si  Faus=nei  ,  sunt  constr  care  sunt  fol  in  fel  si  chip  :  
Teatrul  lui  Marcelius   -­‐   resedinta   nobiliara   ;   transformari  ale  unor   construc=i  in  spa=i  de  
produc=e  :  Coloseumul-­‐  tesatorie  ,  alte  spa=i  ale  forurilor  imperial  –  abatoare  ,  macelarii  .  

Rela=a  cu  construc=ile   trecutului  este  si  teore=zata   .   Alber=  in  “Zece  car=   despre  
arhitectura”  observa     ca  exista  2   =puri  de  greseli  care  pot   fi  observate  la  construc=ile  vechi  ,  
aceste  greseli   jus=ficand  interven=a  arhitectului  contemporan  ;   corectarea  greselilor  era  un  
lucru   firesc  de  acceptat   .  Sunt   greseli  manuale  sau  sunt  greseli  mentale  ,   de  concep=e  care  
jus=fica  o  interven=e  mai  aplecata  a  arhitectului  .   In  randul   acestor   greseli  mintale  este  si  
compozi=a  specific  medievala  care  nu  corespundea  principiilor  renasterii  .  

Ex  de  interven=i  pe  strucruri  medievaleale  lui  Alber=  :  

*Templul   …   din   Rimini  ,   in   care   el   vine   cu   o   intreaga   camasa   de   arhitectura   in  

spiritual  renasterii  cu   arcade   ,   iar   in   spetele   ei  se   vede   structura   veche   ,   medievala  de  
caramida  a  unei  biserici  medievale

*Santa  Maria  Novella  ,  Florentza  ,  structura  medievala  pe  care  Alber=  o  placheaza  cu  
aceasta  fatada  de  piatra  ,  realizata  in  principiile  renasterii  

Alte  interven=i  la  Pantheon  ,  Templul  Agripa  ;  Palladio  –   Basilica  din  Vicetza  ,  imbraca  
cu  un   vesmand  pe  care  poate   prac=ca   principiile   s=lis=ce  ale     renasterii   ;   Santa  Maria  de  
Angeli  ,   Roma  ,  Michelangelo  ,  nu  intervine  asupra  interiorului  decat   cu  cateva  decora=i  ;  
Teatrul  lui  Marcelius  –  suprainaetajare  ;  cea  mai  clara  –  inlocuirea  basilicii  a  Sfantului  Petru  
cu  catedrala  de  astazi  .  
 CURS  2

Privinta  generala  asupra  lucrului  facut  de  al=i  in  trecut   .   Totusi  ,  exista  si  limite  intyre  
ce  renasterea  nu  considera  important  decat    an=chitatea  clasica  romana  si  greceasca  ,  iar  pe  
de  alta  parte    nu  considera  importanta   cunoasterea  ca  si  protejarea  lucrurilor   produse  in  
epoca  an=chita=i  ,  ba,  mai  degraba  ,  dupa  cunoastere   ,   protejarea  nu   intervine  niciodata.  
Rolul  apropierii  de  monumentele   an=ce  este  de  a   cunoaste  secretele  dupa  care  ar=s=i  ,  
arhitec=i  ,  sculptorii  ar  putea  sa  a=nga  perfec=unea

Dar   in  fond,   este  pt  prima  data  cand  la  o  scara  vasta  exista  o   const   a  unei  leg  intre  
prez  si  crea=ile  trecultului  –  aspect  din  scrisoarea  lui  Rafal  –  pt  prima  data  dim  interesului  nu  
mai  este  una  de  interes  pol  si  un  interes  e=c   ,  moral  (se  ref  la  imp  bunurilor  –  relicvele  par,  
ingrijirii  relicvelor  ).

Momentul  din  jumatatea  sec    16  cand  in  Franta  avem  pentru  prima  data  apare  idea  
pe  care  azi  am  numi-­‐o  “zona  de  protec=  e  aunui  mom”  .   Francis  1  mergand  sa  viz  ..  ajunge  in  
orasul  …  sic  ere  guvernatorului  orasului  ….  sa  faca  asJel  incat  templul  roman  Maison  Caree  
sa  fie  protejat  ai  construc=ile  sa  nu  se  alipeasca  ,   sa  nu  ii  s=rbeasca  perceperea  –  realizeaza  
zonele  de  prot  ale  mon  .  Acesta  in  memoriu  vb  despre  acest  mom  si  consecintele  sale  .

Ceea  ce   incepuse   renasterea   sa   faca  ,   sa   trimita  in   interesul  pub   o  preocupare  pt  
lucrurile   trecutului  ,  incepe  pe  masura  mai  curand  a  ex=nderii  lumii  cunoscute  prin  marile  
descoperiri  geografice  ,  sa  avem   de  a  face  in  sec   17   ,  cu  precadere  sec  18  ,  cu  ceea  ce  am  
putea  sa  spune  o  noua  moda   a  colec=ei  de  arta  si  o   spargere  a  monopolului     pe  care  il  
exercita  anta  an=chita=i   in  interesul  pub.   Lumea  devine  mai  mare   prin  desc   geo  ,   nu  mai  
consta   doar  in  lumea  si  in  arta   europeana  .   In  sec   17   avem  de-­‐a  face  cu  cons=tuirea  unui  
muzeu  in  sensul  in  care  noi  astazi  consideram   muzeu  ca  ins=tu=e  -­‐  ..  Museum   in  Oxford  ,  o  
ins=tu=e  care  aduna  ,   conserva  si  cerceteaza  bunurile  ar=s=ce  .   Pe  fondul  acestui   interes  
pentru  lucruri  exo=ce  din  locuri  indepartate  ,  din  locuri  in  care  exploratorii  ajungeau  din  ce  
in  ce  mai  departe  ,  avem  de-­‐a  face   si  cu  un  eveniment   foarte  important  –  descoperirea  in  
Peninsula  Italica  in  1738,   apoi   1748   a  doua  orase   atunci   acoperite   de  lava   Veziuvului   in  
epu=a  din  79  ,  era  noastra  ,  Este  vorba  de  orasele  Herculanum  si  Pompei  .  
 Ele  sunt   descoperite  si  soarta  face   ca  sa  poata  fi   studiate  de  un  important   om  de  
s=inta   al  perioadei  ,  angajat  ,  secretar    al  unui  puternic   cardinal  ,   mai  apoi  devenit   papa  ,  
Johan   …   care  in   baza  descoperirilor   ,   cercetarilor   pe  care   le   face   ,a  noilor   descoperiri  de    
opera  de  arta  ,   realizeaza    o  serie  de  lucrari  punand  bazele  unei  discipline  s=nt  ,  el  fiind  cons  
de  at  ,  parintele  ist  artei  an=ce  .  aceste  desc  vin  intr-­‐un  mom  in  care  artefactele  ant  fusesera  
epuizate  ca  cercetare  ,   unele   chiar   pierdute  din  lipsa  interesului  de  cercetare  si  momentul    
1738/1748   aduce  o  noua  energie  in  aceasta  aplecare  a  interesului  europeanului        pentru  
arta  trecutului  .  Ramanem  in  con=nuare  intr-­‐o  sfera  a  cercetarii  ,  nu  neaparat  si  a  protejarii  .

Interesul   s=in=fic   ,   academic   creste   si   prin   aportul   enciclopedis=lor   .   Sec   18,sec  

luminilor  este  si  sec  enciclopedis=lor  ,  un  grup  de  oameni  care  considerau  ca  lumea  poate  sa  
fie   cunoscuta   si   explicata   s=in=fic   in   toate   domeniile   sale   .   Opera   enciclopedis=lor  
urmareste  sa  defineasca  fiecare  obiect   ,  fiecare  fenomen  al  lumii  cunoscute  .  Avem   in  acest  
spectru  al  ac=vita=i  enciclopedis=lor  si  definirea  termenului  cu  care  noi  incepem  sa  lucam  –  
monument   …..   considera  ca  un  monumentul  este  o  construc=ve   care  are  o   scara  ampla  ,  
este   ceva  maiestuos  ,   mon   este  legat   in  definirea  data   de  deimensiune  ,   de   prestanta  si  
e=mologie  ei  cons  ca  termenul   provine       de  un  cuvant   la=m   –   “momen”   ,   cuvant   care  
inseamna  “a  amin=  ,a  aver=za”.   De  alJel  ,   avem  chiar   o  placa  pe  Colloseum  in   care  este  
folosit   acest   termen   pt   a   a   amin=   jerJa     mar=rilor   cres=ni   in   spa=al   interior   al  
Colloseumului  .  Deci  ,   in  per   sec   18   ,   termenul  era  asociat   unei  construc=i  de  dimensiuni  
importante  ,  cu  multa  enfaza  ,  si  unui  gest  de  amin=re  ,  de  rememorare  ,  de  aver=zare  .  

Sec   18   se   termina   cu   cateva   lucruri   importante   pe   care   le   aduce   Revolu=a  

Franceza.Din   perspec=va   a   ce   studiem   noi   trebuie   sa   amin=m   ca   Revolu=a   Franceza   a  
insemnat  pt   part  art  al  Fra  un  atac  si  o  distrugere  cum  nici  o  alta  per   nu  a  consemnat.Avem  
in  perioada     1789-­‐1794   ,  perioada  principala  a  revolu=e  o  serie  de  distrugeri  ale  palatelor   ,  
construc=ilor  ,distugeri  care        erau  generate  de  asimilarea  constr  regalita=i  ,   nobilimii  sau  a  
clerului  cu  nobilimea  ,  regale  si  cu  clerul  .  Revolu=a  incepe  ca  o  miscare  a  celei  de-­‐a  3  a  stari  
(oameni   care   nu   erau   nici   cleri   ,   nici   nobilime-­‐   burghezia   in   ascensiune)   pt  
detronareaprivilegiilor    nobilimii  si  a  clerului  .   La  scurt  tp  dupa  izbucnirea  rev   ,   unul  dintre  
revolu=onari   ,   Camil  …   spune  intr-­‐un  discurs  pol  ca  40  000   de  castele   au  cons=tuit  prada  
bogata     revolu=ei  .   Cu  alte  cuvinte   ,   40   000   de  const   de  mari  dim   (resedinte  nobiliare   ,  
aba=i   ,   manas=ri  ,   bis)   au   intrat   in   patrimonial   statului   ,   rev   ,   urmare  a   na=onalizarii   ,  
bunurilor   impotriva  careia  starea  a  3a  ,  revolu=a  se  aruncase.  In  aceasta  prima  parte  a  rev  
fr   ,   constr   nobilimii  ,   clerului   sufera  o   imp  distr   pt   ca  sunt   cons   ca  simboluri   ale  starilor  
respec=ve  

  *o   machete   a   aba=ei   de   la   ..   pe   care   am   invatat-­‐o   ca   un   model   al   aba=ilor  

romanicului  burgun  francez   din   care   au   ramas  un   singur   turn   ;   la   Notre   Dame  imaginea  
frontului  de  vest  cu  galeria  regilor   ,  in  care  statuile  au  fost  mu=late  deoarece  s-­‐a  considerat  
ca   acestea   reprezentau   figurile   regilor   Frantei   si   l-­‐au   decapitate   (regii   erau   din   vechiul  
testament  defapt),   tot  aici  ,  la  Notre  Dame  au  dat  jos  plesa  pe  care  mai  apoi  Viollet  le  Duc  a  
reconstruit-­‐o   ,   deoarece   aceasta  avea   in   varf   era   un   …   care   in   opinia   rev   era   simbolul  
regalita=i   prin   floarea  de   crin   ;     lafel  la  Saint   Denis   (necropola  regilor   Frantei  )   au   scos  
acoperisul   ,   au   distrus   plesa   catedralei   din   aceleai  mo=ve   si   au   lasat   construc=a   sa   se  
distruga  prin  expunerea  la  intemperii  .

Acesta   a   fost   primul   impuls   ,   primele   efecte   asupra   part   pe   care   le-­‐a   generat  
Revolu=a  Franceza  dupa  principiul  ca  aceste  monumente,   dupa  si  sensul  pe  care   il  dadea  
enciclopedia   ,   aduceau   aminte   de   aristocra=e  ,   de   starile   care  le   apar=nusera  ,   aduceau  
aminte  de  epoca  despo=smului  .  

Cu  toate  acestea  ,  presiunile  generate  de  evou=a  evenimentelor   ,  revolu=a  se  afla  la  
un  momnet   dat  in   fata  unui  atac  venit  de  afara  ,   trebuie  sa  apere     armat   teritoriul  fr   ,  criza  
ec  face   ca  totusi  ,  rela=ve   repede  ,  chiar   si  revolu=onarii  sa  realiz  ca  nu  pot   sa  inlocuiasca  
construc=ile  trecutului  cu  noi  construc=i  ale  liberta=i  ,  ale  rev  asa  cum  isi  doreau     sic  a  vor  
trebui  totusi  sa  foloseasca   din  pct  de  vedere  economic  –  era  nevoie  de  prefecturi  ,  primarii  ,  
spitale  ,  puscarii  .

In  a  a  doua  parte  avem  o  sch  de  capcare  pleaca  de  la  concre=zarea  aceste  valori  ec  a  
part   .   De  alJel  ,   cineva  spunea  ca   nici  cea   mai  bogata  din  societate  nu   este  capabila  sa  
inlocuiasca   pe   parcursul   unei   genera=i   in   mod   semnifica=v   construc=ile   pe   care   le-­‐a  
mostenit   sic   a   desi   noua   ni   se   pare   ca   ritmul   sch   eate   rapid   ,   totusi   numar   mare   de  
construc=ilor   existente  face  ca  raportul  dintre   ceea  ce   putem  construi   ,   demoland  sa  fie  
totusi  mic  in   raport  cu  ceea  ce  mostenim   din  trecut   .  In  fata  acestei  realita=  schimba  pu=n  
deciziile  si  ac=unile  si  pe   fondul  existentei  unor   voci  care  spuneau  totusi  ,  dand   la  o  parte  
simbolurile  ,   sunt  niste  piese  de  arta  impotante     care  ne  pot  arata  evolu=a  istoriei  de  astazi  ,  
ritmul  distrugerilor  scade  .  

Una  dintre  aceste  voci  care  cons=en=zeaza  spectrul  poli=c  pentru  ca  se  adreseaza  in  
fata  adunarii  cons=tuante   cerand  o  decizie   favorabila  pt  inventarierea  monumentelor   este  
……  care  pledeaza  in  fata  adunarii  pt  ca  piesele  ramase  dupa  distrugerea  aba=ilor   ,  constr  in  
ca  in  picioare  ,  biserici  ,  aba=i  ,  resedinte  sa  fie,  de  vreme  ce  erau  na=onalizare  intrasera  in  
part   public   ,   inventariate    .  El  vine  in  fata  poli=cienilor  cu  un  asJel  de   catalog  pe  care  el  il  
in=tulase  “An=chi  …Na=onal  ,   adica   An=chita=le  Na=onale  sau  Culegere  de  Mon  ,   El  fiind  
an=car  ,  a  considerat  ca  termenul  de  an=chita=  este  cel  potrivit.

Este  pt   prima  data  cand  intr-­‐un  doc  public  este  fol  termenul  de  mon  si  de  mon  ist  pt  
a  define  aceasta  categ  a  unor  bunuri  de  sorginte  ist   ,   consistenta  ar=s=ca  ,  fie  ele  construc=i  
sau  buca=  de  construc=e  .   Ce  este  important   este  ca  pana  la  urma  adunarea  cons=tuanta  
decide   in  favoarea   acestui  inventor   si  acesta   este  primul  inventor   cunoscutr   al  mon  ist   .  
Acest  an  1790  cu  aceasta  ini=a=ca  de  inventariere  este  defapt  mom   de  nastere  a  unei  idei  ,  
categorii  ,   concept   care   se   cheama  patrimoniu   na=onal  .   AsJel   ,   cu   ajutorul   Revolu=ei  
Franceze  se  iden=fica  boga=a  culturala  ce  piate  fi  vazuta  prin  opera  de  arta  cu  conceptul  de  
na=uni  .  

Intr-­‐un  fel  se  petrece  ceea  ce  am  vazut   la  Teudoric    at  cand  e  vb  de  o  fractura  intre  
ceea  ce  era  un  system  si  ceea  ce  rev  considera  cat  b  sa  fie  un  nou  system  de  guvernare  .  de  
at   pana  astazi  ,  fr   considera  ca  part   nat   si  na=unea  sunt   2   concepte   in  stransa  legatura  .  
na=unea-­‐   impartaseste  ,  se  bucura  ,  este  mostenitoare  si  garantul  unui  part   cultural  nat  =>  
dorinta  de  a  fi  in  primul  plan  al  culturii  .  

Dupa  Franta  ,   toate  tarile  europene  ,  printer  care  si  Romania  ,  cand  s-­‐au  cosituit   ca  
na=uni  (Germania  ,  italia  ,  Romania  )  au  adoptat  acelas  concept  –   al  na=unii  care  este  definit  
prin  par=moniu  cultural  na=onal  .  

Tot   perioada   Revolu=ei   Franceze  este  si  cea  in   care   se   consemneaza  primele  mari  
muzee   publice     dupa  modelul  ..   de   la   Oxford  avem  insituirea  Muzeul  Luvru  –construc=a  
acestui  palat   a  fost   muzeul   revolu=ei  prima   data  .   Aceasta   cons=en=zare  a  dimensiunei  
economice  ,   a  patrimoniului  ,a  importantei  monumentelor   ca  locuri  in  care  se  pot  intampla  
ac=vita=   umane  ,   face  ca  o   serie  de  biserici  sa  scape  distrugerilor   care  erau  caracteris=ce  
primei   etape  ,   Un   ex   este   Saint   V…   care  erse   astazi  Pantheonul  Frantei  pt   ca  acolo  sunt  
depusi  marii  oamnei  ai  poli=cii  si  culturii  Frantei  ,  ridicata  de  Ludovic   al  16lea  ,  pt  a  multumi  
ca  a  scapat  de  o   boala  grava  .  Construc=a  este  salvata  pt  ca  foloseste  unor  u=lizari  de  care  
avea   nevoie   rev   .   Un   alt   exemplu   este   de   la   Stralzburg   unde   Palatul   Episcopal   este  
transformat   in     prefectura  .   Un  at  ex  ,  Versailles  unde  palatal  a  scapat  pentru  ca  intre  =mp  
ideea  ca  arta  este  calea  pe  care  poporul  poate  ajunge  la  libertate  ,  cucerise  destui  adep=  .  

Aceste  idei  pe  care  le-­‐a  generat  Revolu=a  Franceza  incep  sa  se  gaseasca  si  in  evolu=a  
altor  tari  din  Europa  –  Prusia  ,  nucleul  viitoarei  Germanii  unde  avem  de-­‐a  face  cu   opera  si  
gandurile   unui   arh   –   Frederick   S…   ,   lucrari   cuplate   astazi   in   centrul   Berlinului   ,   Insula  
Muzeelor   .Arhitectul  este  insarcinat   de  regale  Prusiei  sa  se   ocupe   de  mon  publice  .   S…   se  
apleaca  aspupra  aceste  pb  ,  si  emite  cateva  principia  inca  valabile    :              idea  ca  a  pastra  
monumentele   nu   este   treaba   unui   singur   om   ci   trebuie   sa   se   bazeze   pe   existent   unei  
ins=tu=i  ;  si  asa  cum  facuze  in  Fra  Mi…  existent  unui  inventor  al  mon  sip  e  de  alta  parte  Sh  ..  
este   primul   care   de   vremece   aceasta   ingrijire   este   de   interes  general  ,   aceasta   trebuie  
finantata  de  ,   print   axe  si  impozite  .   Nu  in   ul=mul  rand  vorbeste  de  felul  in   care   tb  sa  se  
intervina   asupra   monumentelor   ,   are   o   opinie   oarecum   inedita   in   contextual   epocii   :  
pledeaza  pentru  interven=a  minima  ,  nu  pt  interven=i  ample  .  

Plecand  de  la  aceasta  idea    a  lui  Sh  ,  ex  a  2   arh  angaja=   de  statul  papal  si  care  asupra  
catorva   mon   ale   an=chita=i   la   incep   sec   al   19   lea   au   niste   interven=i   pe   care   astazi  
constatam  ca  sunt  exemplare,  corecte  din  persp  pe  care  noi  o  avem  

*arh  Rafal  Stern  –  arcul  lui  Constan=n  consolideaza  si  restaureaza  ,  apoi  la  Colloseum  

*arh  Giusepe  Vladie  Colloseumul  ,Arcul  lui  Titus

Incepand   cu   Stern   si   interven=a  la   Arcul  lui   Constan=n   avem   pentru   prima   data  
situa=a  in   care   cineva  intervine  aducand   terenul  la  starea     din  momentul  in   care  a  fost  
ridicat  monumentul  ,  construc=a,  Stern  eliminand  construc=ile  si  degajand  terenul  pana  la    
pavimentul   roman   in   jurul   mon   ,   sip   t   prima   data   realizand   cu   elemente   de   metal   o  
consolidare   a  constr   si  mai  ales   o   ancorare   a  elemenelor   ornamentale  .   La  Colloseum   ,  
problema  pe  care  o  are  e  a  consolidarii  si  stabilizarii  acestei  constr  ce  din  cauza  secolelor  in  
care  a  fost  fol  ca  si  cariera  isi  pierduse  integralitatea  .  E  o  construc=e  care  rezista  foarte  bine  
atat   =mp   cat   inelele  sale   structural  sunt   intregi  .   Numai   ca  ,   asa  cum   vedem   ,   din  cauza  
carierei   de   traver=ne   ,arcele   care   erau   echibrate   unele   de   altele   ,   din   cauza   ruperii  
incepusera  sa  se  descarce  ,   crea  un  pericol  de  prabusire  .  Rafael  vine  si  aplica  un  sistem  care  
era   oarecum   cun   ,   cel  al   contrafortului  .   Interesant   este   ca     stern   allege   sa   faca  acest  
contrafort  dintrun  mat   contemporan  –  caramida  pe  care  il  arata  ca  atare  ,a  I  vedem   unde  
este  mat  an=c  si  unde  este  interven=a  .

In  partea  opus  ape  circumverinta  exterioara  ,  Giusepe  Valadier  .   Ca  principiu  fol  tot  
contrafortul  ,  doar  ca  el  nu  face  unul  plin  ci  face  un  nr  descrescator  de  arcade  de  pa  parter  la  
ul=mul  nivel  asJel  incat  acest  contrafort    sa  fie  aratata  de  o   serie  de  deschideri  .   La  randul  
sau   si   Valadier   face  acest   lucru   folosind   caramida  ,   cu   excep=a  locurilor   unde  se   realiza  
ornamenta=a  ,  profilatura  .  

Interven=a  lui  Stern  si  Valadier  este  surprinzator  de  corecta  din   perspec=va  noastra  
de  astazi  cand  si  noi  consideram  ca  daca  intervii  asupra  unui  mon  este  normal  sa  fie  usor  de  
observant  ce  este  mat  ist  ,  si  ce  este  intervenia  noastra  

A  doua  lucrare  a  lui  Valadier  ,  cea  mai  interesanta  ,  fina  ,   este  restaurarea  Arcului  lui  
Titus  ,   care  in   perioada  evului  mediu  fusese  inglobat   intr-­‐o   incinta  de  for=fica=i.   Valadier  
recoins=tuie  geometria  generala  a  arcului  ,  dar  se   ab=ne  acolo  unde  a  reconsituit  arcul  sa  
recons=tuie   si  decora=a  sau   elementele  de  modelatura  si  oprindu-­‐se  la   forme  s=lizate   ,  
elemente  care  nu   merg   pana   in   ul=mul  detaliu   .   De   la  departare   ci=m   coinstr   asa   cum  
trebuie   ,   cand   ne   apropiem   desc   care   sunt   locurile   care   au   fost   pastrate   in   =mp   prin  
decora=e  ,   parina  ,   degrader   ,  si  zone  cu  coloane  fara  caneluri  ,  profile  mult  simplificate  pe  
care  Valadier  le-­‐a  marcat  ca  si  interven=e  .    

In  Franta  1830  -­‐  scrisoare  pe  care  min   de   interne  ,   Francoi  Guizot   ,  istoric  ,   pe  care  
acesta  o  adreseaza   regelui  pt   a-­‐I  cere   sa  fie   de  accord  cu   ins=tuirea  unei  inalte  demnita=  
publice  pe  care  el  o  den  ca  fiind  Inspector  gen  al  mon  istorice  .  In  scrioasere  se  sugereaza  ca  
monumentele  istorice  pe  care  Franta  le  are  “provoaca  invidia  “  Europei  ;  spre  deosebire  de  
orice  alta  tara  din  Europa  ,  Franta  poate  fi  prin  monumentele  sale  sa  fie  un  adevarat  manual  
al  istoriei  ,   ca   aceste   monumente   istorice   sunt   perla  coroanei  Frantei   .   Cere   ca  pentru  
aceasta   perla   a   coroanei     monumentele   istorice   sa   fie   pastrate   si     sa   se   ins=tuie   la  
mininsterul  de  interne  aceasta  func=e  de  inspector  general  al  monumentelor  istorice  .  Ce  ar  
face   acest   inspector   –   inspectorul   va   trebui   inainte   de   toate   sa   stabileasca   o   lista   a  
monumentelor   care  vor  trebui  sa  fie  restaurate  ,  sa  faca  obiectul     unei  aten=i  serioase  din  
pargea  guvernului  si  ca  aceasta  lista  va  trebui  sa  fie  transmisa  mininsterului  de  interne  unde  
ea  sa  faca  obiectul  unei  alocari  de  fonduri  .  De  alJel  ,   inca  din  1820  ,  ministerul  de  interne  
fusese  insarcinat  sa  aloce  niste  bani  pt  repara=i  la  o  serie  de  resedinte  regale    .  Monarhia  
doreste  ca   prin  ingrijirea  resedintelor   regale   sa  ob=na  ceea  ce  am  vazut  ca  de  la  Teodoric  
dorea  sa  ob=na  in  asJel  de  situa=i  –   o  legi=mitate  pe  care  publicul  sa  o  faca  intre  trecut   ,  
intre  dinas=ile  si  monarhia  din  perioadele  respec=ve  .  

Regele  nu  rezista  la   aceste  argumente  si  este  de  accord  cu  infiintarea     postului  de  
inspector  general  al  monumentelor  ,  asa  ca  din  1830   in  Franta  se  creaza  aceasta  pozi=e  care  
va  genera  prin  diverse  etape  desprinderea  acestei  ac=vita=  de  ingrijire  a  monumentelor  de  
la  ministerul  interne  si    cons=tuirea  ministerului  responsabil  de  cultura  in  Franta  .  la  1830  nu  
exista  un  ministru  al  culturii  ,  ministerul  de  interne  se  ocupa  de  construc=i  si  de  aceea  acest  
func=onar  a  fost  infiintat  la  min  de  interne  .  

in   1837   ,   alaturi   de   inspector   general   al   monumentelor   se   creaza   o   comisie  

superioara  a  monumentelor   care  ajuta  ispectorul  prin  redactarea  acestei  liste  de  mon  ist  si  
in  stabilirea  priorita=lor  in  conservarea  si  interven=a  la  constr  respec=ve  .   Prac=c   ,   din  1837  
aceasta  ins=tu=e  devine  germenul  a  ceea  ce  mai  tarziu  va  fi  ministerul  culturii  .   Astazi  ,  tarile  
care  au  un  sistem  de  protec=e  a  monumente  istorice  au  o  asJel  de  comisie  ,  un  for  s=infific  
care  ajuta  min  culturii.

…  a  fost  primul  inspector  general  .  

Prospere  Merime..  ?  a  fost  al  doile  insp  general  al  mon     a  facut   ceea  ce  se  cerea  ,cel  
care  scoate  la  iveala  frumusetea  ,  boga=a  si  valoarea  romanicului  .  Pana  la  el  se  accepta  ca  
este  valoroasa  crea=a  an=chita=i  ,  se  accepta  ca  go=cul  are  o  oarecare  valoare  pt   ca  este  un  
spirit  na=onal  in  franta  ,  dar   romanicul  era  cons   a  fo  o  per   in   care   mesterii  nu  reuseau  sa  
construiasca   construc=i   perfecte   –   baza   premergatoare   go=cului   .   P.M   aduce   in   vizor  
valoarea  ,  boga=a  arhitecturii  romanice  .  

Este  cel  care  incearca  sa  normeze  rela=a  pe  care  o  aveau  arhitec=i  cu  monumentele  
si  nu  era  o   perioada  bogata  in   specialis=  ,  constata  acest   lucru  si   considera  ca  principalul  
principiu  este  acela  de  a  nu  face  rau  ,  a  nu  inova  .   El  constata  ca  e  nevoie   de  specializare  
atunci   cand   un   arhitect   se   apleaca  asupra  unui   monument   istoric   si  in   nici  un   caz   a  nu  
considera  ca  s=i  mai  bine  cum  se  restaureaza  o  construc=e  .  

Al  treile  inspector   general     este  Eugene  Emanuel  Viollet  le  Duc  –  theore=cian  al  arh  .  
Este  un  apropiat   al  lui  Vitet  (primul  inspector   general  )   si  este  fiul  unui  asa  zis  arhitectului  
viocezean  ,    care  se  ocupa  de  construc=a  unei     vioceze  ,  lucru  care  il  face  sa  cunoasca  mai  
bine   ,  de  tanar  ,  construc=ile  medievale.  Are  curajul  ca  la  26   de   ani  ,  atunci  cand  nici  unul  
dintre  arhitec=  nu  si-­‐a  luat  raspunderea  sa  intervina  asupra  bazilicii  Madelaine  de  la  Vezelay  
(Vezlei)  ,  to=  considerand  ca  aceasta  nu  mai  putea  fi   salvata  ,   in  1840   Viollet  le  Duc  spune  ca  
el  crede  ca  poate  sa  consolideze  sis  a  intervina  asupra  acesteia  si  in  contra  tuturor  parerilor  ,  
el  chiar  reuseste  sa  faca  acest  lucru  .  

Este  cel  care  pt  prima  data  def  termenul  de  restaurare  si  da  o  def  restaurarii  intr-­‐un  
ar=col   “la   restaura=on”=asupra   restaurarii   ,   intr-­‐o   lucrare   pt   care   a   devenit   cunoscut    
“dic=onaire  …”  .  Aici  da  o  serie  de  defini=i  diferitelor  categorii  cu  care  opera  in  arhitectura    .  
In  aceasta  definire  a  restaurarrii  el  spune  ca  atat  termenul  cat   si  ac=vitatea  pe  care  termenul  
o   defineste   sunt   amandoua   moderne   ,   aratand   ca   pana   in   sec   19   prac=c   nu   exista   o  
ac=vitate  care  sa  poata  fi   denumita  ca  restaurare  (  pe  parcursul  evului  mediu  ,   a  renasterii  
se  reparau   ,  se  consolidau  sau  chiar   se  demolau  construc=i)    si  da  aceasta  defini=e        :    ”a  
restaura  o  cladire  nu   inseana  a  o  conserva  ,  a   o  repara  sau  a  o  reconstrui  .  Este   a  o  restabili  
intr-­‐o  integralitatei   in  care  poatesa  nu   fi   existat  niciodata”   .          Socanta  pt  noi  ,a  stazi  nu  
acest   lucru   este   cel   pe   care   il   luam   in   calcul   cand   vb   despre   restaurare   ,   dart   b   sa  
cons=en=zam   ca   in   mom   in   care   restaurarea   este   teore=zata   .   O   spune   nu   dintr-­‐o  
perspec=va    teore=ca  ,  ci  dupa  ani  de  preac=ca  in  care  a  plecat  de  la  ideea     ca  orice  interv  a  
arh  asupra  unei  const   ist  trebuie  sa  ii  dea  acesteia  o   noua  speranta  de  viata   ,   mai  mare  ,  
interv  sale  pleaca  de  la  ideea  ca  mai  ales  in  const   go=ca  medieval  orice  element   ar  exista  are  
o  ra=une  de  a  fi   –   “nimic   nu  este   in  plus  in   arh  medieval  “   .   defineste   s=lul  ca  fiind  acea  
ra=une  care  guverneaza  existenta  par=olor   .   Viollet  le  Duc  spune  at  cand  intyervenim  ,  tb  sa  
ne  punem  in   sit   acestei  logici   pe  care   mesterul  ,   arh   constr   a   stapanit-­‐o   sau  a  stapanit-­‐o  
par=al  .  tb  sa  ducem  aceasta  perfec=une  a  s=lului  ca  logica  a  lucrurilor  sis  a  ducem  constr  la  
o  perfec=une  ,  perfomanta  ai  sa  ii  dam  aceasta  s[eranta  de  viata  .  

Arata   ca   pt   prima   data  sec     19   prin   acumularile   in   s=inta   istorica  ,   este   primul  
moment  al  evolu=ei  europeanului  in  care  se  poate  face  restaurare  .  Spune  “  doar   acum  cand  
s=m  atatea  despre  trecut  putem  intradevar   sa  gasim  logica  si  sa  urmarim  logica  trecutului  at  
cand  intervenim  pe  un  mon  “   .   da  ex  printer   s=intele  natural   care   aj  la  diverse  concluzii  ,  
puteau  spune  cum  arata  animalul  resp  .  

Cons=en=zam  pe  de-­‐o  parte  ca  Viollet  le  Duc   era  nu  un  paseist  ci  unul  din  arh  poate  
cel  mai  puternic   orientat  catre  viitor  din  ra=onalismul  pe  care  il  propavaduia  ,   sis  a  connst   ca  
la  mom  la  care  si-­‐a  inceput  act  nu  existau  repere  care  s  ail  contrazica  f  mult  .  O  buna  parte  
din   constr   care   au  trecut   prin   san=erele  sale  pb  nu   ar   mai  fi   existat   azi  daca   el  nu   ar   fi  
intervenit   .   Interv   lui  si   a   scolii  pe  care  o   genereaza  in   Fr   si  exterior   ,   urmaresc   a=ngerea  
acestei   perf   a  s=lului  si   de   aceea  sc   si  doctrina   se  cheama  “doctrina  unita=i  de   s=l”   .   2  
lucrari  :  ….    Care  arata  aceasta  idee  ca  nu  se  urmareste  aducerea  construc=ei  la  o  stare  care  
a  avut-­‐o  candva  ci    aducerea  la  o  perfec=une  a  s=lului  care  in  opinia  arh  constr  ii  apar=ne  .  

*..  si  ..  aratau  poate  apfe  pt  ca  at  cand  au  fost  luate  erau  degradate  total  .

Viollet  le  Duc  este  in  multe  din  scrierile  sale  suprinzator   pentru  ca  deseori  una  spune  
si  alta  face.   Cand   se  refera  la   rest   Notre  Dame  ,   el  spune  ca  cel   care   se  apropie  de  Notre  
Dame   trebuie   sa   isi   suspende   orice   urma   de   subiec=vism   ,   orice   gand   si   sa   se   supuna  
monumentului   .   Sensul   supunerii   la   care   el   se   refera   nu   este   supunerea   fata  de   isoria  
edificiului  ci  fata  de  ra=unile  interne   ale  edificiului  ,   e  alJel  ,  linia  lui  directoare  .  Exista  un    
citat  in  care  vedem  ca  defapt  restaurarea  este  o  expresie  a  gandurilor   despre  calea  pe  care  
arhitectura  trebuie  sa  o   urmeze  ca  pe  un  demers  intellectual     :   “daca  europeanul     a  a=ns  
aceasta  faza  ,  a  cun  ,   si  e   interest   de  mon  ,  el  o  face  pt   ca  deplasandu-­‐se   din  ce   in  ce  mai  
repede  spre  viitor   ,   europeanul  are   nevoie  din  ce  in   ce  mai  multa  nevoie   de   repere  ale  
trecutului  “  .  

El  impreuna   cu   alt   arh   …   este  implicat   in   rest   de  la  notre  dame  ,   in   tp   rev   cat   a  
supferit  o  serie  de  distrugeri  (decapitarea  regilor  )  ,  la  3  dintre  statui  este  portretul  lui  v  l  d  ,  
e   vb  de  o  interven=e  spectaculoasa  de  a  reconstrui   o  piesa   remarcabila  din  plesa  go=ca  ,  
unul  din  cei  12  apostoli  in  loc  sa  fie  orientat  in  jos  ,  este  orientat  catre  plesa  (autoportret  a  
lui  v  l  d  )  ,  adduce  os  erie  de  sculpture  pe  care  le  astzeaza  in  locurile  in  care  cons  ca  art   b  sa  
fie  ,  modifica  o  serie  de  goluri  de  ferestre  –  val  s=lis=ca  superioara  celei  pe  care  o  avea  ,  o  
himera  proiectata  de  v   l  d  sau  piese  de  decora=e  ,   unuri  dintre   portaluri   erte  marcat   cu  
culoare  inchisa  acolo  unde  a  fost  restaurat  

O   alta  restaurare  este  unul   dintre  arh   scolii  lui  v   l  d  constan=n  ..   la  sf   laurentziu  
extrage  fatada  renascen=sta  si  face  o  presupunere  de  fatada  go=ca  .

…   la   cat   din  Angouleme  care  realizeaza  o  rest   in  maniera  scolii  lui  v   l  d  punand   in  
partea  de  sus  o  compozi=e  al  lui  paul  abadie  care  considera  ca  asa  s=lul  cat  este  implinit

La  noi  in  tara  –  andre  lencompte  ,  pus  la  dispozi=a  principelui  pt  a  restura  cateva  din  
bis  ,  mon  principatelor  .  Serie  de  interven=i  f  libere  ,  subiec=ve  .

Aceeasi   trasatura   a   int   care   urmaresc   o   unitate   a   s=lului   indifferent   de  

imperfec=unile  pe  care  etapele  ist  :  George  …  din  Anglia  :  chichester  ,  wesminster  abbey….  

CURS  3

Cri=ci  ale  =mpului  ,  ramanem  in  sec  19  ,   jum   sec  20  ,   pt  a  vedea  ce  se  int  in  parallel  
cu   dez  acestora  din  pct  de  vdr   ins=tu=onal  ,  de  la  1830  in  fr   avem  un  insp  gen  al  mon  ,  la  
1837  acesta  este  ajutat  de  o  comisie  superioara  a  mon  ist  care  exista  si  astazi  in  toate  tarile  
europene  ,  vom  vedea  cum  se  dezv  opiniile  despre  ingrijirea  part  .  

Este  o  perioada  in  care  exista  o  preocupare   pentru  patrimoniu   in  Franta  .   Aratam  
data  trecuta  ca  grija  pt  aspectul  ins=tu=onal  la  care  se  facea  referire  in  scrisoarea  trimisa  de  
catre  Guizot   ,   provenea  din  faptul  ca   in  acel  an  ,   in   Franta  ,   se  revine  la   monarhie   care  
incearca  sa   se  lege  de   istoria  monarhiei  fr   prin  recuperarea   rel  pe   care  monarhia  a  avut-­‐o  
intotdeauna  cu   resedintele  regale  si   nobiliare.mon   are   iteres  in   a   ingriji  si  a  arata  ca  se  
ingrijeste  de  mon  si  incepund  cu  anii  20   ai  secolului  19  incep  san=ere  de  restaurare  .  de  la  
aceste  opera=uni  in  care  lucr   erau  cuprinse  in   dosare  si  dosarele  clasate  ,  ne  vine  termenul  
de  clasare  a  mon  .

 lucrurile  sunt  intr-­‐un  process  .  nimeni  nu  era  posesorul  unei  prac=ce  sau  unei  teorii  
care  sa  spuna  lucr  correct  asa  se  fac  .  Acest  lucru  s=muleaza    o  debatere  despre  patrimoniu  
si  despre  felul  in     cum   trebuie  acesta  tratat   ,  si  vedem   2   opinii  ale  unor   personalita=  ale  
=pului  :   …..  si  Victor   Hugo   ,  pers  care  nu  sunt  arh  ,  nu  au  fost   restauratori  ,  sunt  oameni  de  
cultura  ,   implicate  poli=c   si   care  isi  expun   niste  pareri  legate  de  tratamentul  ln   care   era  
supus   patrimoniul     fr   in  per   resp   .   La  jum   sec   al  19   avem   o   puternica  ,   na=ve  transf   a  
parisului  ,   planul  prefectului  de  sena  Osman  ,     care  traseaza   bulevardele  ,   traversari  ale  
tesutului   istoric   ,   dar   distruguri  ale   part   .   Impotriva  miscarilor   de   stardaa,   revolu=onare  
(1830  ,   1848-­‐rev  care  se  petrec  in  sp  urban  al  parisului  )  prefectul  de  sena  Osman  considera  
ca  degajarea  pietelor  ,  degajarea  prin  trasarea  bulevardelor  are  si  un  asJel  de  benefiuciu  –  o  
mai  buna  stapanire  a  miscarilor  populare  din  paris  .  exista  si  o  serie  de         considerente  legate  
de  concep=ile  urb  ale  perioadei  in  felul  in  care  a  fost  trasat  parisul  acelei  per  .
 Sunt   oameni  care  remarca  ca  o   data  cu  aceasta   modernizare  a  Parisului  se  petrec  
lucruri  care  sunt  mai  importante  in  percep=a  part  ,  …   spune  ca  de  ce  tb  sa  facem  goluri  in  
jurul   catedralelor   de   vreme   ce   ele   au   fost   construite   pentru   a   fi   vazute     de   la   mica  
apropiere  ,  sa  te  domine  prin  supriza  pe   care  =-­‐o  da  perceperea   lor   din  apropierea  lor   .   *  
Notre  Dame  astazi  vedem   trasate  cu  un  marcaj   din   piatra  alba  limitele  constr  si  a  strazilor  
care  avansau  pana  in  apropiata  proximitate  a  catedralei  .  *la  strazburg  rela=a  dintre  tesutul  
urban  si  biserica  ,   =   se  deschide  catedrala  de  la  o   distanta   f   mica   ,   efectul   este  cy   totul  
altul  .*  aba=a  Saint  Denis  e  foarte    suges=va  pt  efectul  diferit  de  percepere  a  catedralei  .  

Vocea  care  probabil  a  generat  cel  mai  puternic   efect     a  fost   cea  a  lui    Victor   Hugo  .  el  era  
poet    ,  un  om     implicat   poli=tc  ,  un     revolu=onar  ,  ca  urmare  a     ac=unilor   sale  si  a  opiniilor  
sale   ,   el  a  fost   exilat  .  Victor  Hugo  scrie   in   jurul  anilor   30  o  serie  de  ar=cole  publicate  sub  
suptaritulul   “Razboi  Demolatorilor   ”   .   Se  ridica  in   aceste  ar=cole  pub   in   ziare  ,   adresate  
publicului  mare  ,  se  ridica  impor=va  atacului  impotriva  patrimoniului  Frantei  ,  atac  exercitat  
de  dezv  indistriala  si  urbanis=ca  a  fr  sub  aceasta  perioada  a  monahriei  .  El  spune  la  moment  
dat   ca  este  =mp  pentru  tot  felul  de  legi  si  de  reglementari     care  mai  de  care  mai  caudate  pt  
a  adduce  o  har=e  de  la  un  minister  la  altul  este  nevoie  de  o  lege  ,  nu  este  =mp  ,  spune  el  ,  pt  
ca  o  lege  necesare  pt   salvarea  patrimoniu   ,   o  lege   a  mon  sa  fie  elaborate  si  promulgate  .  
Este  pentru  prima  data  cand  cineva  (   ne   gandim   ca  suntem  la  ul=ma  treime  a   sec   19   )   ,  
nimeni  pana  in  acel  mom  nu  se  pronuntase  pt  o  lege  a  ptr   ,  pt  o  lege  care  sa  protejeze  mon  
ist     .   Unul   din   arg   pe   care   le   adduce   in   fac   acestei   idei   :   ”sunt   2   lucruri   intr-­‐un  
edificiu   :folosinta   si   frumusetea.   Folosinta   apar?ne   prorietarului   ,   frumusetea   apar?ne  
tuturor”.    Arata  ca  dreptul  de  prorietate  in  virtutea  caruia  un  proprietar  poate  sa  dispuna  si  
de   despiintarea   imobilului   ,   nu   trebuie   sa   se   exercite   atunci   cand   este   vorba   de  
monumente  .,   de  constr  care  sunt  puternic  evocatoare  pt  ist  fr  .  Intrucat  aceste  monumente    
nu  apar=n  decat  prin  folosinta  proprietarului  ci  si  prin  frumusete  (val  culturale)  ele  tb  sa  fie  
protejate  printr-­‐o  lege  care  sa  interzica  in  virturtutea  acestui  interes  public  .  

aceasta  idee  este  defapt  fundamentul  din   pct   de  veder   juridic  al  legilor  de  protec=e  a  mon  
ist  in  Europa  .  si  in  legea  romaneasca     de  astazi  este  invocate  interesul  public  general    care  
face  ca  asupra  proprieta=lor  par=culare  care  sunt  mon  ist  sa  se  exercite  prin  lege  un  anumit  
control  referitor  la  exerci=ul  dreptului  de  roprietate  ,   fara  sa  se  nege  dreptul  de  proprietate  
pe   care   orice   proprietar   il   are   .   Cons=tu=a  romana   spune  ca  dreptul  de   proprietate   se  
exercita  conform   legii  .   Legea  romaneasca   priveste   valoarea  culturala  a  unui  imobil   ca  o  
valoare   de   interes   general   .   In   virtutea   interesului   general     se   stabileste   o   forma   de  
servitute  ,  o  anumita  limitare  a  exerci=ului  dr  de  propr.

Aceasta   idee   este   adusa   pt   prima   data   in   despatere   publica   intr-­‐unul   dintre   ar=cole  
“Razboiul  …  “  de  Victor  Hugo  :  “a  distruge  inseamna    o  depasire  a  drepturilor  “.  

De  la  mom  in  care  incepe  sa  lucreze  asupra  mon  ist   ,  prac=cand  o  restaurare  in  consens  cu  
teoria  sa  referitoare  la  ce  inseamna  restaurarea  ,  V  l  Duc   devin  =nta  unor  cri=ci  f  acide  .  Cea  
mai  imp  si  cea  mai  produc=ve  vine  de  peste  Canalul  Manecii  ,  din  Anglia  si  apa=ne  lui  John  
Ruskin  –  alaturi  de  Viollet  le  Duc   este  considerat  unul  dintre  teore=cienii  arhitecturii    .  Se  
naste  in  1819  ,  moare  in  1900  si  este  o  figura  emblema=ca  a  perioadei  victoriene  .  Influenta  
sa  asupra  publicului  britanic  in  chiar   per   vie=i  sale  se  dat   si  apropierii  de  regina  Victoria  si  
intr-­‐un   fel     faptului   ca   ideila   sale   filozofice   sunt     caracteris=ce   per   marcate   de   regina  
victoria  .  

El  nu  este   un   arh   ,   nu  este   un   constructor   ,   el  este  un  filozof   ,   este=cian.   Pornim   de  la  
perisajul   perioadei   respec=ve   ,   marcat   de   pe   de-­‐o   parte   de   victoria   Angliei   asupra   lui  
Napoleon  ,lucru  care  deschide  publicului  dupa  mai  mult   de  30   de  ani  din  nou  con=nentul  (de  
la  incep  rev  fr  1789  pana  in  1915  fr  si  Anglia  au  fost  intr-­‐o  cin=nua  disputa  care  a  agenerat  o  
blocada  a  fr  de  catre  Anglia)  .  Acest  lucru  genereaza  un  iteres  deosebit  ,  e  si  perioada  in  care  
apare   pt   prima  data  cumva  organizata  ac=vitatea   turis=ca  .   Aceste  interes  pentru   valorile  
culturale  ale  con=nentului  se  combina  cu  un   ineters  dintr-­‐o  persp   pol  care  este   Acela  de  a  
da  ,   de  genera   o  preocupare  si  o  ocupare  tuturor   celor   care  au  fost   sub  arme  ,  in  armata  
import   lui  napoleon  care  dupa  1815   se  intorc   acasa  .   Ideea   care  apare  este  aceea  a  unui  
program  de  constr  a  bisericilor  .   Se  aloca  o  suma  important  apt  mom  resp  –  2  mil  de  lire  pt  
constr  a  peste  200  de  bis  in  localita=le  mai  mici  ,  in  loc  mai  degraba  rurale  .  Desigur  ,  apare  
pb   in  ce  =mp  ,  care  pb   sa  fie  forma  pe  care  sa  o  ia  aceste   bis  –   ele  tb  sa  fie  proiectate  ,   in  
maniera  go=ca  ;  go=cul  era  cons  s=lul  nat  britanic   .  Era  evident  ca  nus  e  putea  aplica  un  s=l  
care  sa  se  apropiete   de  ceea   ce  se   putea  considera  specific   fr(classicism   ,   renascen=st)   .  
dupa  infrangerea  fr  ,  in  nici  un  caz  nici  un  s=l  apropiat  fr  nu  trebuia  acceptat  .

Acest   lucru  face  ca  sa  apara  un  inetes  deosebit  pt  a  cerceta  felul  in  care  intercut  constuiau  
britanicii  bis  in  s=lul  go=c  ,  ceea  ce  genereaza  o  apropiere  de  conbstr  trecutului  ,  o  cercetare  
a  acestora  si  o  prac=ca  in  consecinta  .  in  1840  ,  parlamentul    britanic  ,  a  lui  …  ,  este  un  foarte  
bun  exemplu  de  perfec=unea  la  care  a  a  juns  cercetarea  modalita=i  de  const  go=ca  pt  a  fi  fol  
in  aceasta  per  .  

aceasta  apropiere  de  trecut   ,  cercetarea  constr   trecutului  ii  va  servi  alaturi  de  curiozitatea  
britanicilor  pt  ceea  ce  era  redescoperirea  con=nentului  pt  exemplificarea  teoriilor  sale  .  

despre   Ruskin  trebuie   sa  vorbim  de  2  princ  lucrari  :  cele   7   lampi  ale  arhitecturii  din  1848   ,  
“The  severn  lamps  of  architecture”    si  o  luctare  din  1849  “pietrele  vene=ei  “,  “The  stone  of  
Venice”  ,  scrisa  ca  urmare  a  unui  turneu  in  Europa  ,   in  care  a  gasit   vene=a  ca  un   symbol  ,  
exemplu   al   cresterii   de   decadentei   unei   civiliza=i   ,   dand   exemplu   vene=ei   pt   a   vb   de  
fenomenele  din  soc  si  arta  brit  .  

Aceasta  prima  lucrare  din  1848  ,”cele  7  lampi  ale  arhitecturii”    care  il  face  pe  Ruskin  sa  fie  
considerat   ca  theore=cian  al  arhitecturii  ,  are  7  capitole    ,   principii  si  in  aceste  principia  avem  
principiul  al  6lea  ,   lampa  memoriei  ,  in  acest   capito  avem  princ  opinii  despre  monument  si  
restaurare  .  

Incepe  orin  o  afirma=e  foarte  puternica   ,   clara   ,   care  se  re=ne  usor   :     “putem   trai   fara  
arhitectura   ,   putem  sa   adoram  pe   Dumnezeu   fara   ea   ,   dar   fara   arhitectura   nu   ne   putem  
adduce  aminte”  –  una  din  trasaturile  pe  care  el  o  vede  arhitecturii  ,  este  ca  una  din  func=ile  
arhitecturii  este  aceea  de  a  ne  aduce  aminte  .  Vorbim  despre  rolul  arhitectului  in  societate  ,  
el  arata  ca  sunt  2  lucruri  pe  care  o  societate  tb  sa  le  ia  in  considerare  referitor  la  arh  :  
 1. Sa  ingrijeasca  construc=ile  trecutului  pentru  ca  ele  ne  aduc  aminte  

2. Rolul  arhitectului   este  sa   construiasca   avand   cons=inta  faptului  ca  ceea   ce   el  
proiecteaza  ,   rizica  astazi  vor   fi   monumentele  epocilor   viitoare  sic   a  in   ceea  ce  
constr   noi  astazi  trebuie  sa  existe  acele  nuclee  de  valori  de  rememorare  pe  care  
urmasii  nostril  vor  tb  sa  le  descopere  si  pretuiasca  .

Spune  ca  nu  cladirea  care  este  puternic  decorate  cu  cine  s=e  ce  pre=ozita=  ,  ci  cladirea  care  
con=ne  cea  mai  puternica  evocare  reprezinta  construc=ilr  valoroase  .  Ruskin  este  cu  mult  in  
inaintea  perioadei   ,   pt  ca  pt   prima  data  cineva  defineste  valoarea  unor  construc=i  care  la  
prima   vedere  par   modeste   ,   defineste  importanta  par=moniului  urban   minor   pt   ca  acest  
par=moniu  vorbeste  despre  felul  in  care  au  trait  niste  oameni  la  un  moment  dat  .  Rupe  acea  
def  a  mon  care  lega  termenul  de  scarea  impozanta  ,  de  marimea  ,  de  enfaza  –  conteaza  ceea  
ce  este  dincole  de  aceste  lucruri  .  “Gloria  sa  sta  in  varsta  si  puterea  evocatoare,  in  contrastul  
lor   tacut  cu  caracterul  tranzitoriu  al  celorlalte   lucruri  .”  Arata  ca  exista  case  care     in  care  noi  
vedem  diferenta  dintre  present  si  obiecte  care  sunt  facute  sa  se  piarda  la  un  mom   dat  si  ca  
sim=tm  in  raport  cu  anumite  constr  ale  trecutului  ,  nevoie  ca  acele  constr  sa  ramana  .  

Plecand  de  la  aceasta  idee  el  analizeaza  arh  si  spune  in  subtext  ca  vb  de  o  opera  de  crea=e  ,  
opera  de  crea=a  oarecum  pusa  in  compara=ve  cu  op  crea=ei  divine  .  Ceaa  ce  ne-­‐au  lasta  cei  
din  trecut  este  o  opera  de  crea=e     duce  la     concluzie  ca  asa  cum  nu  ne  propunem  niciodata  
sa  modificam  crea=a  unui  pictor  ,  a  carui  opera  o  cons  defini=ve  incheiata  ,  nu  avem  nici  un  
dret  ca  sa  intervenim  asupra  crea=ilor   trecutului  pt  care  noi  suntem  doar  un  mijlocitor  intre  
trecut  si  genera=ile  viitoare  .  In  aceasta  consecinta  sta  defapt  cri=ca  majora  pe  care  Ruskin  o  
face  restaurarii  asa  cum  era  ea  vazuta  de  Viollet  le  Duc   pt   ca  el  spunea  ca     are  dreptul  sa  
intervina  asupra  unei  construc=i  si  la  capatul  lucrarii  sa  fie  lasata  intr-­‐o  forma  in  care  ea  sa  
nu  fii  existat  niciodata  .  

El  spune  ca  defapt  ceea  ce  poate  sa  fac  genera=a  din  care  facem  parte  e  sa  ingrijeasca  mon  ,  
sa  faca  asJel  incat  distrugerea  ,   caderea   ,   dregadarea  sa  sa  fie   ince=nita  ,   dar   pe  undeva  
spune  ca  tb  sa  acceptam  ca  asa  cum  in  restul  lumii  lucrurile  au  un  inceput  si  un  sfarsit  ,  tb  sa  
acceptam   si   acest   fenomen   in   cazul   part   construit   pt   ca   “restaurarea   este   o   minciuna  
absoluta”  .  felul  in  care  se  restaura  scoala  lui  Viollet  le  Duc,  ceea  ce  se  ob=nea,    este  calificat  
ca  o  minciuna  absoluta  ,  pt   ca  spune  se  ia  ceva  ce  este  adevarat  si  se  inlocuieste  cu  altceva  
care  nici  macar  nu  este  afisat  ca  fiind  altceva  ca  opera  a  trecutului  .  

“Restaurarea   este  distrugerea   totala  pe   care  o  construc?e  o   poate  suporta  ,  o   distrugere   in  
urmare  a  careia   nu   pot   fi   gasite  nici  un  fel  de  urma   ,  o  distrugere    acompaniata  cu  o  falsa  
descriere  a  monumentului   .”    E  o  pozi=e  polemica  ,  foarte  transanta  care  duce  lucrurile  la  
cealalta   limita   :   cel  mult   putem   intre=ne  monumentele   ,   cel  mult   putem   sa  ingrijim   daca  
avem   nevoie  de  spa=i  mai  mari  decat   cele  din   cladirea  primita  din  partea  trecutului  ,   nu  
avem  decat  sa  facem  o  alta  casa  ,  nu  avem  voie  din  punct  de  vedere  moral  sa  ne  apropiem  
de  cladirile  trecutului  .  Ce  este  de  subliniat  in  textul  lui  Ruskin  ca  ori  de  cate  ori  in  text  se  vb  
de  restaurare  este  vb  de  restaurarea  conceputa  in   maniera  scolii   lui  v   l  d  si   nu   putem  sa  
contrapunem  textul  lui  Ruskin  termenului  de  restaurare  pe  care  il  avem  astazi  .  
Opiniile   lui  Ruskin   au  avut   o   mare   forta  de  patrundere  .   el  nu  numai  ca  a  scris  ,   a  =nut  
numeroase   conferinte   prin   care   a   propovaduit   ideile   sale  .   Si  nu   in   ult   rand   gaseste   in  
ac=vitatea   unuia   din   prietenii   sai   ,   William   Morris  ,   o   sus=nere   ,   lucru   care   se   vede   in  
manifestul  unei  societa=  din  acele  societa=  britanice  tradi=onale  ,  este  vorba  de  Societatea  
pt   protec=a  constr   ist  ,  cons=tuita  in  1877   si  in  care  se  spune   ca   pledam  pt  conservare   in  
contra   restaurarii   edificiilor   ,   orice   edificiu   apar?nand   trecutului   este   demna   de   a   fi  
intre?nuta  si  ingrijita  ,  facandu-­‐se  apel  la  aceste  mijloace  mai  pu=n  spectaculoase  dar   care  
pastreaza  mai  mult   din  auten=citatea  materialelor   ,  concep=ei    originala  .   William  Morris  
spune  “sa  ingrijim  zilnic  ,  sa  prop?m  zidul  ce  se  inclina    ,  sa  se  repare  acoperisul  ,   sa  se  curate  
burlanele   as>el   incat  defapt  lucrurile  care  conduc  la  degradari   sa  fie  evitate  .  […]  sa  trateze  
construc?ile   ca  monumente  ale  unei  arte  trecute   ,   create  de   mesteri  disparu?   pe  care  arta  
moderna  nu  poate  intervene  far  a  distuge.”

Definire  aceea  ce  noi  astazi  spunem  ca  este  dezvoltare  durabila  ,  lumea  in  genere  plaseaza  
aceasta  defini=e   in     1984   ,   cand   el   este  folosit     intr-­‐un   raport   care   spune   “dezvoltarea  
durabila   priveste   nevoile  prezentului  ,   fara   a  compromite   posibilitatea   genera?ilor   viitoare  
de   a-­‐si   sa?sfice   nevoile   lor”.   In   lucrarea   sa  din   1848   ,   Ruskin   are   un   pasaj   spunand   ca  
“Dumnezeu   ne-­‐a   imprumutat  Pamantul    pe  durata  vie?i  noastre  ,   este  o  mare  oportunitate  
care   apar?ne   noua   si  celor   care   vor  veni  dupa   noi  a  caror   nume   sunt   deja   scrise  in  cartea  
crea?ei  […]   nu  avem  nici  un  drept  prin  ceea  ce  face   sau  neglijam  sa-­‐   I  penalizam  sau  privam  
de  un  drept  pe  care  ei  l-­‐ar  fi  putut  avea  din  partea  noastra  mostenire“.      

Ruskin  face   o   compara=ve  intre  aceasta  rela=e  dintr-­‐o  genera=e   si  cele  care  urmeaza  si  
recolta  ac=vita=lor  noastre  :  cu  cat  vom  plasa  mai  departe  rezultatul  muncii  noastre  ,  cu  atat  
va  fi  mai  durabil.

In   Italia   ,   sf   sec  19  ,  unde  pe  de-­‐o  parte  avem  de-­‐a  face   cu  un  fenomen  care  tb  remarcat-­‐
inbterven=i   asupra  mon  ist   ,   generate  de  cons=tuirea  statului   na=onal  si  de  nevoia  de  a  
arata  na=unii  prin  interven=ile  de  restaurare   a  mon   istoria  ,   forta  poprului  it.   In  per   dec  
7-­‐8-­‐8  a  sec   19   ,   o  serie  de  interven=i  la  mari  mon  in   orase   semnifica=ve  .  Toate  interv   se  
caract  intr-­‐o  grija  de  a  recupera  integralitatea  constr  ,  de  a  o  arata  in  splendoarea  ei  ,   de  obt  
un  mon  perfect   .  Acest   lucru  se  face  in  Florenta  ,    prin  concursuri  na=onale  si  interna=onale  
pt   incheierea   fatadei  catedrelei  Santa   Maria   del   Fiore   ,   a  fatadei   de  vest   ,   fatada   este  
realizata  in   1870   in   tp   ce   machetaria  de  piatra  de   jur   imprejur   apar=ne  per   medieval   .  
Inchiderea  este  datorata  acestei  lucrari  din  1870.

Alte  interven=i  la  Milano  ,   Castelul  S   ..   in     par=le  care  isi  pierdusera  o  serie  de  elemente  
arhitecturale   ,   avem   de   a   face   cu   reintregiri   ,   in   genere   interven=ile   urmaresc   aceste  
reintregire  pt  a  le  arata  ca  simboluri  ale  trecutului  in  fata  unei  na=uni  proaspat  cons=tuite

Pe  findul  aceste  ac=vita=  oarecum   intense  ,  intalnim  opera  teore=ca  si  fascica  a  lui  Camilo  
Boito  care  este  arh   ,   are   si   cateva  lucrari  de   rastaurare  in   regiunea  vene=ei     .     In  acest  
context  ,   Boito  este  preocupat  de  felul  in  care  se  intervenea  asupra  mon  ,  e  o  per  in  care  se  
intervine  destul  de  mult  
In  “Conservare  sau  restaurare”   pe  o  maniera  destul  de  usor  de  parcurs  ,  e  vb  de  un  dialog  
dintre  2   persoane  ,   el  exploreaza  teoriile  despre  resturare  ale  epocii   –   v   l  d  si  Ruskin,   in  
incercarea  de  a  desprinde  ce  este  obiec=v  ,  ce  este  fundamental  intre  aceste  pozi=i  .  Camilo  
Boito  gaseste  o  cale  de  mijloc  si  este  prin  acest  demers  care  urmareste  stabilirea  unor  piloni  
obiec=vi  considerat   ca  fiind   fondatorul  restauarii  ca  intervenite  ,   ca   o  disciplina  s=in=fica  
printr-­‐o  abordare  obiec=va  si  nu  polemica  .Pleaca  de  la  ideea  ca  desi     restaurarea  asa  cum  
fusese   definite   de   Viollet   le  Duc   nu   este  ceea   ce   trebuie   ,   nici  respingerea  interven=ei    
asupra  monumentului  istoric   cum   o   vedea  Ruskin   ,   nu  este   de   acceptat   si   vine  cu   acest  
argument     ca   atunci  cand   vedem   ca   ceva  piere  in  ochii   nostrii   totusi  avem   si  datoria   ,  
respinsabilitatea  sa  intervenim  .  In  argumenta=a  sa  pt   dreptul  interven=ei  el  adduce  arg  din  
trecut  “intotdeauna  fiecare  genera=e  a  intervenit  ,  a  fost  o  legi=mitate  a  interven=ei  “  .

Il  consideram   ca  cel   care  fundamenteaza  restaurarea  ca  s=inta   ,   aceasta  din   cauza  ca  el  
planteaza  ca  factor  obiec=v  al  rest  un  lucru  pe  care  noi  il  numim  azi  “auten=citate”  si  in  jurul  
acestui  concept  de  auten=citate  el  analizeaza  atat  rest  cum  fusese  def  de  v  l  d  cat  si  opinia  
contrara  a  lui   r   .   e   primul   care   def   niste   principia   ale  rest   care   defapt   ,   pornesc   de   la  
evaluarea  interven=ei  in  raport  cu  acest  element  central  ,   auten=citatea  .  La  Camilo  Boito  ,  
un   mom   este   vazut   compus   din   diverse   straturi   .   O   construc=e   istorica   ne   ajunge   in  
prezentul  genera=ei  de  azi  ca  un  nucleu  realizat  la  momoentul  ini=al  dar  care  este  inglobat  
in  straturi  adaugate  in  =mp  .  In   mod  paradoxal  ,si  C  B  este  cel  care  descopera  acest  lucru  ,  
chiar  in  cazul  unor   monumente  la  care  noi  credem  ca  nu  s-­‐a  intervenit  ,   avem  acest  invelis  al  
unui  strat   care   s-­‐a  adaugat   in  =mp  .   Camilo  Boito     este  cel  care  descopera   si  valorizeaza  
astest  strat  si  anume  ,  pa?na  ,  adica  uzura  semnifica=va  ,  uzura  care  o  da  trecerea  tp  ,   si  e  
primul   care   spune   ca   acest   invelis  este   parte  a  ist   edificiului   si  este   unur   dintre   aceste  
component   ale   auten=cita=i   pe   care  rest   tb   sa  o   pastreze  .   El  dezvolta   un   principiu   de  
ac=une  de  o   maniera  catren  ,   “mon  istorice  trebuie  sa   i?  pastreze  aspectul   lor  venerabil  si  
pitoresc  ,  daca  completari   ori   reconstruiri  se   dovedesc   a   fi   indispensabile   ,   le-­‐as  face  as>el  
incat   sa   se   vada   ca   aceste   lucrari   sunt   opera   contemporaneita?i   “.este   de   preferat   sa  
consolideze  decat  sa  repar  si  este  de  preferat  sa  repair   decat  sa  restaurezi  .  el  realizeaza  ca  
interven=a  de  rest  este  ceva  ce  ataca  pana  la  urma  materialul  authen=c   al  monumentului  ,  
pt   ca   tb   sa  ajunga   trecand   de   acele   straturi   vb   in   nucleul  mon   si   atunci   spune   cu   cat  
interven=a  va  fi   mai  pu=n  profunda   ,   este  de  preferat   sa  te  opres=   acolo  unde  ai  ob=nut  
strictul  necesar  .  Este  de  preferat     sa  consolidezi  decat   sa  faci  mai  mult  sis  a  repair  .  este  de  
preferat  sa  repair  decat  sa  restaurezi  adica  sa  intervii  cu  ceva  mai  amplu  .

El  este  cel  care  ins=tuie  pentru  prima  data  in  discrusul  theore=c  despre  restaurare  principii  
care  art   b  sa  fie  urmarite  :   pastrarea   pa=nei  ,   pastrerea  tuturor  interven=ilor  ,  refuzul   unei  
restaurari  pe  ?pologie  s?lis?ca  care  in  opinia  lui  Camilo  Boito  nu  are  nici  o  baza  pt  ca  nu  se  
duce  catre  ceva  care  a  existrat  vreodata  ci  doar  pe  ceva  ce  exista  doar  pur  teor=c  ,  dezvolta  
ideea  a  legi?mita?i  prezentului  care  tb  sa  aiba  dreptul  de  a  intervene  asupra  mon  chiar   si  pt  
a  le  folosi  si  mai  remarca  ca  intr-­‐o  interven=e  asupra   monumentelor     istorice   vor   exista  
locuri  in  care  vom   intervene  conservand  ,   restaurand  ,   consolidand  sau  intre=nuand  ;   nu  
exista  o  singura  cale  sau  o  sg  forma  de  int.
   Pentru   interven=ile   contemporane   ,   Camilo   Boito  insista  si  dezvolta  un  intreg   aparat   pt  
marcarea   interven?ei   .     El   pleaca  de   la   ideea  ca  int   contempt   b   sa   fie  dis=nct   marcata  ,  
aratata  in  int  de  restaurare.  O  caracteris=ca  a  unui  lucru  care  poate  fi  definit  ca  o  abordare  
s=in=fica  exprima  importanta  descrierii  int  si  a  cercetarii  mon  in  vederea  int  .  

C   B   este  cel  acre  incearca  si  da  o  prima  reteta  asupra  ce  =p  de  int  si  cum  art   b  int  in  fc  de  
vechimea  mon  .  Realizeaza  o  clasificare  a  restaurarilor  dupa  vechimea  mon  carora  interv  de  
rest  tb   sa  fie  adresate  .  Pt   mon  an=chita=i  este  potrivit  o   int  de  conservare  in  care  cea  mai  
spectaculoasa  forma  de  interven=e  nu  poate  fi  decat  anas=loza  (=asezarea  in  pozi=e  ver=cal  
a  unor   elemente  care  au     compus  un  zid.coloana,elem  care  sunt  gasite  la  fata  locului  ,  asa  
cum  la  faza  locului  vedem  tamburii  ,  capitelurile  prabusite  )  .  

Pt  mon  evului  mediu  el  cere  o  rest  discrete  cu  un  min  de  completari  si  asemanarea  pe  care  o  
face  acestui  =p  de  rest  o  face  raportand-­‐o  cu  int   pe  o  picture  .  Asa  cum  dupa  cum  nu  vom  
dori  sa  fie  evidenta  si  majora  int   de  rest   a  unui  tablou  ,   lafel  tb   sa  procedam  si  in  rest  mon  
evului  mediu  .

Pt  renastere  ,  baroc   si  per  contemp  –  restauro  architectonico  in  care  interven=iloe  vor  fi  mai  
ample    ,  dar  marcate  .  

Da  si  8  suges=i  despre  cum  pot  fi  aceste  int  marcate  la  un  edificiu  mon  ist  :

1.poate  fi  o  diferen=ere  a  s=lului  ,  in  raport  cu  cel  al  constr  ist  

2.  poate  fi  fol  o  dif  de  mat

3.  pot  fi  anumite  s=lizari  ale  ornamen=cii  sau  eliminari  de  figure  orn  

4.piesele  care  pot  fi  eliminate  ,  expuse  in  aporpierea  mon  –   Vene=a  ,  capitele  vechi  ale  col  
Palatului  Dogilor

5.marcata  prin  incrip=onarea  elem  inlocuit

6.poate  fi  realiz  printr-­‐o  epigrafie  ,  explica=e  

7.descrieri  

8.  marcarea  prin  notorietatea  cazului  ,*fatada  Santa  Maria  del  Fiore  ,  unde  concursul  a  facut  
notoriu  faptul  ca  fatada  a  fost  o  internenvit  contemporana  la  per  resp  

ALOIS  RIEGEL
Odata  cu  C  B  intram  intr-­‐o  zina  in  care  discu=iile  despre  rest  ajung  sa  fie  niste  dezbateri  cu  
instrumente  si  metode  s=in=fice  ,   progresul  este  adus   de   un   domn  Alois  Riegel  in   Viena  
anului  1903  care  realizeaza  o  lucrare  “C..  modern  al  mon”  ,  lucrare  care  sinte=zeaza  studiile  
sale  personale  facute  ca  urmare  a  insarcinarii  primate  de  elabora  o  lege  pt  protejarea  part  
din   imperiul   austoungar.   Riegel   era   la   momentul   la   care   a   primit   aceasta   insarcinare  
curatorul  unei   sec=i  a     muzeului   de  arta  decora=va  din  viena  si   de  aceea  gaseste  u=l   ca  
inainte   de   a   face   o   propunere   cu   privire   la   mecanismul  de   protejare   a   monumentelor  
istorice  sa  studieze  din  punct  de  vedere  theore=c  pb  ce  este  un  monument  ,  ce  semnifica=i  
are  un  monument  istoric  si  in  fond  din  ceval  este  monument   compus  .  Sarcina  de  a  alcatui  
un   mecanism  care  sa  protejeze      part  arh   era  cu  atat  mai  dificila  cu  cat  imperiul  cuprindea  
jumatate  din   Europa   ,   cu   o  multutudine  de  civiliza=i  si  tradi=i  construc=ve  ,   nu  era  deloc  
simplu   de   raspuns   la   ce   e   de   facut   cand   tb   sa   protejezi   un   mon   fie   ca   el   se   afla   in  
Transilvania  ,  Croa=a  ,  Gali=a  etc  .  

Rigel  scrie  aceasta  carte  ….  ???  care  este  astazi  cons  una  din  lucrarile  de  capatai  pt  definirea  
monumentului     istoric  ,   astzi  o  consideram  foarte  valabila  .  In  primul  rand  descopera  faptul  
ca  exista  o   diferenta  nu   numia  de  cuvinte  ci   si  semna=ca  intre  monument   si  monument  
istoric  .   El  arata  ca  in  =mp  ce  monumentul  se  refera  la  ceva  ce  este  din  start   incarcat  cu  o  
valoare  de  rememorare  ,  e  vorba  de  acea  valoare  pe  are  o  descoperise  si  Ruskin  –  Columna  
lui   Traian   care   a   fost   ridicata   cu  ocazia  victoriei  lui  Traian  ,   in  cazul  monumentului   istoric  
suntem   in   situa=a  unei   structuri   arhitecturale   care   a   fost   ridicata   pentru   a   folosi   drept  
resedinta/locuinta/biserica/for=fica=e  s.a.  si  care  printr-­‐un  proces  ce  s-­‐a  desfasurat  in  =mp  
s-­‐a  incarcat  cu  valori  de  rememorare  ,  lucru  care  o  diferen=aza  de  monumentul  pur   .  Deci  
exista  monumentul  care  a  fost  cladit  pentru   a  spune  un  anumit   lucru  ,    pt  a  se  referi  la  un  
animit   mom   ,   personalitate  si   mon   ist   care  este   o   str   arhitecturala  care   nu   are   aceasta  
ambi=e  la  mom  creeri  sale  ,   nu   proiectam  monumete  istorice  ,  dar  care  in  =mp  au   ajuns  la  
noi  cu  niste  val  de  rememorare  care  nu  au  stat  in  inten=a  proiectantului   ,   beneficiarului  ,  
finantatorului  .  Asadar  ,  existe  monumente  inten=onale  si  monumente  neinten=onale  .  

El  descopera  insa  ca  in  familia  mare  a  mon  ist  sunt  incluse  si  mon  inten=onale  pt   ca  dincolo  
de  ceea  ce  a  dorit   de   la  bun   inceput   sa  fie  spus  prin  ridicarea  de  exemplu  ,   Columnei   lui  
Traian  ,   in  tp  s-­‐a  incarcat   si  cu  alte  senifica=i  decat  cea  dorita  ini=ala  –  prima  str  care  este  
protejata  ca  un  mom  ist  .  

Daca  trebuie  sa  ne  preocupam  cu  ingrijirea  mon  ,  at  putem  observa  ca  atat   tp  cat  vor  exista  
cei  carora  semnifica=a  din  monument  li  se  adreseaza  ,   ei  se  vor  ocupa  de     ingrijirea  acestor  
structure  *   mon  funerare  ,  ne  ingrijim  de  monumentele  funere  ale  familiei  ,  la  momentul  la  
care  nu  mai  exista     descenden=  ,  at  incep  sa  se  vada  faptul  ca  aceste  monumente     nu  mai  
sunt   ingrijite  .  Spre  deosebire  de  aceasta  situa=e  par=culara  a  monumentelor  ,  monumentul  
istoric   nu  creeaza  o  par=culara  rela=e  cu  un  anumit  grup  asJel  incat  sa  se  poata  vb  despre  
responsabilitatea  lui  pt  conservarea  si  starea  mon  ist   .  R  spune  ca     ,  de  aceea  legea  pe  care  
tb  sa  o  propunem  ,  sist  pe  care  tb  sa  il  imaginam  trebuie  sa    se  adreseze  mon  ist  si  nu  mon  .  
Pt   cam   on   ist   sunt   prin   natura   semnifica=ilor   lor   ,   comnuica   cu   intreaga   popula=e   ,  
colec=vitate  si  rolul  unei  legi  este  sa  reglementeze    rela=a  dintre  aceaste  comunitate  si  mon  
ist  .  

R  este  cel  care  descopera  aceasta  diferenta  –  monument  incarcat  cu  semnifica=e  aprioric,  
mon  ist  –  o  str  a  carei  semnificare  se  realizeaza  a  posterioric  .

Mai  apoi  ,  el  pleaca  de  le  ideea  ca  intr-­‐o  disputa  cu  privire  la  ce  si  cum  tb  intervenit  asupra  
unui  mon  ist  ,  essen=al  este     de  a  privi  mon  ist  nu  numai  ca  o  en=tate  tehnica  ,  nu  e  doar  o  
construc=ve  ,   un  par=u  cu   o  existent   fizica  ,   el  arata  ca  societatea   isi  defineste  mon   ist   .  
Depinde  de  momentul  ,   de   genera=e  ,   de  val  pe  care  noi  le  impartasim   daca  vedem  intr-­‐o  
casa  doar   o  constr  frumoasa  sau  daca  vedem  in  ea  un  mon  ist  .  Rigel  descopera  ca  defapt  
exista  o  corespondenta     intre  ceea  ce  noi  consideram   valoros  si  valorile  care  sunt   existe  
cuprinse   in  str   fizica   a  mon   ist   .   Sunt   perioade   in  care,   lucruri  care  noua  astazi   ni  se  par  
valoroase  ,   au   fost   considerate  respingatoare  ;   barocul  la  un   moment   dat   fost   considerat  
ceva  oribil  .   Aceasta  situa=e   arata  ca  exista  o  rela=vitate  in  sensul  rela=ei  care  trebuie  sa  
existe  intre  ceea  ce  consideram  valoris  si  ceea  ce  vedem  in  jurul  nostrum.

Pentru   ca  sa  s=m   cum   trebuie  sa  restauram   ,   trebuie   sa  analizam   aceste  valori   pt   ca   a  
restaura   inseamna  ,   defapt   ,   a  intervene  ,   a  salva   ,   a  conserva  ,   sau   a  reface   intr-­‐oforma  
valori  ascunse  sau  pierdute  .   Esenta  pb  este  valoarea  .  El  incepe  sa  analizeze  si  sa  defineasca    
valorile   monumentale   –   din   ce  familii  ,   ce   =puri  de  valori   sunt   cons=tuite  mon   .   *zidul  
berlinului  =  monument  astazi  ,   in    1961  era  un  zid  pe  care  trebuia  sa  il  aseze  intre  socialismul  
victorios  si  capitalismul  decadent   ,   iar  pt   cei  l-­‐au  sarit  a  fost   un  bluestem   ,   pt  noi  astazi  si  
ramasitele  sale  este  un  monument    .

R   incearca   sa   descopera   care   sunt   aceste   valori   .   El   descopera   ca   elemental   central   ,  

fundamental   pt   a  vb   de  mon  il   cons=tuie  o  val  oarecare  de  rememorare   –   fara   ea  nu  se  
poate   vb  de  un  monument  .  Constr     tb  sa  ne  spuna  ceva  despre  trecut   ,  daca  nu  ,  nu  pot  
spune     ca  este  monument   .  O  constr  a  lui  Frank  Ghery   nu  poate  fi   considerate  monument  
istoric  numai  pentru  ca    este  o  realizare  ,  pt  c  nu  con=ne  aceasta  val  de  rememorare  

Al  doile  lucru  pe  care  il   constata  este  ca  aceasta  categorie  a  val  de  rememorare  poate  fi  
compusa  din  cateva  =puri  de   valori  .   Prima   pe  care  o   descopera   ,   cel  dintai   care  ii  arata  
impotanta  ,  este  valoarea  de  vechime  ,  se  cons=tuie  la  un  mon  ist  prin  acele  semen  material  
care  vb  in   fata  privitorului  despre  existent  in   =mp   a  constr  .   sunt  semnele  care  il  dis=ng  de  
constr  modern  sau  contemporane     .   ne  asteptam  at   cand  ne  apropiem  fata  de  un  mon  ist  sa  
sesizam  prin  anumite  trasaturi  ca  este  o  constr   nemoderna  ,  const   care  a  fost   realizata  cu  
ceva  tp  inaine-­‐  imperfec=uni  ,  uz\ura  ,  pa=na.

O  a  doua   val  de   rememorare  este  cea  pe   care   R  pe  care  o  numeste  val  ist  ,  cea  care  repr  
rememorarea  catre  privitor  a  unor  fapte  ,  a  unor  date  ,  informa=i  legate  de  ist  edificiului  .  

A  treie  val  de  rememorare  este  cea  pe  care  o  def   ca  fiind  val  de  rememorare  inten=onala  ,  
acea  incarcatura  de  mesaj  care  a  fost  pusa  de  la  inceput  ,   care  vb  despre  un  lucru  précis  si  
care  este  intotdeauna  de  gasit  in  monument  (nu  mon  ist  )

Fata  de  aceste  3  val  ,  exista  insa  si  anumite  val  pe  care  le  def  ca  val  de  contemporaneitate  ,  
cele   prin   care  mon   ist   exista  pt   noi  si  care   defapt   au   fost   garantul  in  =mp  a  existentei  si  
pastrarii   mon   .   fara  val  de  contempraneitate  pe  care  genera=ile  sa  le   fi   perceput   ,   mon  
trecutului  ar   fi   fost  demolate  .   aceste  val  sunt   cele  de  u=lizare    si  val  de  arta  .   Val  de  arta  
care  in  opinia  lui  R  se  imparte  in  val  de  noutate  si  val  arta  rela=ve  ,  cele  2  aspecte  prin  care  
desi  nu  neaparat   repr  ceea  ce  noi  preferam  din  pt  de  vdr  ar=c=c  .  avem  intelegere  si  placer  
sa  admriram  si  crea=i  arh  ale  trecutului  pe  care  nu  neaparat  le-­‐m  gasi  de  refacut,  acceptam  
ca  val  ar=s=ca  si  ceea  ce  a  creat  go=cul  ,  barocul  etc  .

Daca  ar  fi   numia  descoperirea  acestor   val  ,  lucr   lui  R   ar   fi   fost  doar   teore=ca  ,   numai  ca  R  
arata  ca   pt   a  interveni   correct   asupra   unui   mon   ist   tb   sa   faci   acele   opera=uni   care   se  
adreseaza  in  mod  correct  fiecareia  dintre  aceste  valori  (rememorane  /  contemporaneitate)  
pt  ca  valorile  sunte  cele  care  fac  diferenta  dintre  o  lucrare  de  restaurare  si  una  de  reparare  .  
Spune   ca  nu  putem   spune  de  la  inceput   cum   tb   sa  intervenim   asupra  unui  mon  fara  a-­‐l  
analiza    si   a  vedea  de   exemplu   ca  zidul  de  incinta  este   imp  pt   valoarea  de  vechime  (arata  
uzura  =mpului  ,   semnul  obuzelor   de  atac  etc  )  ,  nu  putem  spune  cum  intervenim  inainte  de  a  
vedea  in  galleria  oglinzilor  de  la  Versailles    ca  acolo  este  esenta  valoarii  de  arta  .  El  remarca  
ca  dificultatea  in  restaurare  este   in  faptul  ca  deseori    interven=ile  cele  mai  corecte  asupra  
uneia  dintre  valorile  monumentale  pot  sa  nu  fie  neaparat    interven=a  care  tb  sa  fie  facuta  in  
raport  cu  alta  valoare  monumentala  .  Din  pct   de  vedere  al  val  de  vechime  tb  sa  lasam  sa  se  
vada  pa=na  ,  e  cea  care  comunica  cu  noi  vechimea  edificiului  ,   din  ptc  de  vedere  al  valorii  de  
arta  nu  ne-­‐ar   placea   sa   vedem   in  galleria  oglinzilor   fumul  lumanarilor   asezat   pe  picturile  
plafoanelor   .   Tb  sa   evaluam  ce  este  mai  important   intr-­‐un  anumit  edificiu  .   La  Versailles  ,  
este  mai  importanta  val  de  arta  .  

CURS  4

Dupa  Riegel  ,  Europa  trece  prin  primul  Razboi  Mondial  ,   lucru  care  este  important  din  
perspec=va  faptului  ca     este  pt   prima  data  cand   avem  o  importanta  distrugere  a  part  arh  a  
con=nentului  europ  .a  mai  existat     razb  de  20  de  ani  ,  jum  sec  17  care  a  cuprins  Europa  ,  dar  
at  nu  exista  cons=inta  faptului  ca  exista  patrimoniu  cultural  .   de  data  aceasta  avem   un  razb  
care  se  poarta  in     inima  construita  a  europei   si   efectul  distrugerilor   mai  ales  cele  de  pe  
frontal  de  vest  (  s-­‐a  concre=zat  in   4  ani  de  lupte  pe  teritoriul  N  Frantei  ,  Belgiei  si     Ger  )  ,  a  
produs   f   mari  distrugeri  .   distrugeri  f   imp  pt   orasele  flandrei  incat  dupa  terminarea  razb  ,  
decizia  a  fost   una  fara  precedent   pana   in  acel  moment  :   de  a  reconstrui   .   multe  orase  au  
trait   distrugerile   unor   razboaie   ,   dar   in   genere   dupa   trecerea   razb   ,   construc=ile   noi  
inlocuiau  constr  distruse  .  de  data  aceasta  avem  o  sit  cu  totul  nou  ,  avem  orase  ca  ..  in  belgia  
sau  ca  …   in  franta  sau..   in  flandra  care  sunt  distruse  in  marea  majoritate  a  constr   ,   centrelor  
lor   istorice  .   asazi  daca  mergem  la   Insbruc   vom  vedea  o  imensa   constr  palat   de  tesaturi  a  
orasului   ,   primaria  orasului  ,  constr   care  la   prima  vedere  credem  ca  dateaza   inca   din  evul  
mediu  ,  ei  bine  ele  sunt   reconstruite  .  distrugerea  oraselor   aflata  pe  linia  acestui  front  a  fost  
atat  de  mare  incat  oamenii  dupa  mom  pacii  au  cons  ca  viata  lor  nu  mai  poate  sa  se  deruleze  
fara  reperele  care  le  erau  cunoscute  si  care  le  dadeau  iden=tate  ,  mai  ales  in  zona  flandrei  ,  
cea  a  primei  zone  cu  orase  libere  din  Europa  .

Aceasta   experienta   la   o   scara   atat   de   vasta  ,   combinata   cu   faptul   ca  razboiul   a  

generat   si  structuri   poli=ce   care   avea  ca  scop   sa  faca   imposibilia  reizbucnirea   unui   nou  
razboi  .   O   asJel  de  structura  a  fost   Liga  Na=unilor  ,  precursoarea  ONU  ,  org  care  si-­‐a  creat  o  
ramura   care   se   chema   Organiza=a   de   Cooperare   Intelectuala   ,   mai   apoi   Ins=tutul   de  
Cooperare  Intelectuala  ,   cu  sediul  la  Paris  ,   precursorul  a  UNESCO  de  astazi  (pt  educa=e  ,  
s=inta  si  cultura)  .

    Aceasta   org   organizeaza   in   1931   la   Athena   ,   la   invita=a   guvernului   ,   o   mare  

conferinta  pe  tema  protejarii  mon  ist   .  Aceasta  conferinta    e  realizata  la  mom  si  locul  acela  
pt   ca  era  mom  la  care  aproape  ca  se  incheiase   lucrarile  de  consolidare  si  restaurare  de  pe  
acropola  Athenei  .  Ansamblul  de  pe  acropola  Athenei  a  fost  distrus  in  mare  masura  datorita  
unei  explozii   a  prafului  de  pusca  ce  fusese  depozitat   in   interiorul   Parthenonului   de  catre  
turci  si  un   =r  a  aprins  aceasta  materie  explozibila  .  Existau  si  o  serie  de  distrugeri  generate  
de  =mp  ,  existau  problem  legate  de  stabilitatea  stancilor   .  Guv   grec   dupa  primul  razb  mond  
prganizeaza   o   campanie   de   consolidare   si   restaurare   condusa   de   Nicholaus   …   .   acesta  
realizeaza  consolidariile   si  restaurarile   de   pe  Acropola   Athenei     folosind   metalul  si  noul  
material  ,   care  parea  a  fi   rezolvarea  tuturor  problemelor  ,  anume  betonul  armat  si  cimentul  
Portland  .  in  1931  guv  grec  invita  aceasta  organiza=e  sa  sus=na  aceasta  conferinta  pt  a  le  si  
arata  ce  au  reusit  sa  faca  .  

Produsul  acestei  conf  este  o  declara=ve  ramasa  de  atunci  in  parohia  ideilor  despre  
restaurare  drept     Carta  de  la  Athena  a  rest  din  1931.  La  2  ani  dupa  acest  moment  ,  in  1933  ,  
Congresul   Interna=onal   de   Arhitectura   Moderna   ,   miscarea   care   a   fost   condusa   de   Le  
Corbusier  ,  =ne  tot  la  Athena  o  Conferinta  ,  care  se  lasa  si  acesta  cu  o  Carta  ,  dar  care  nu  are  
nimic  de  a  face  cu  doc  despre  care  bvb  noi  ,  ba  dimpotriva  ,  din  perspec=va  urbanismului  ai  
arh   modern   ,   Carta   de   la   Athena   din   1933   este   chiar   opusul   a   ceea   ce   spunea   Carta  
restaurarilor  din  1931  .  

Este  de  remarcat  cap  pt   prima  data  ,  in  mod  coherent  ,  avem   opinii  despre  mon  si  
despre  interven=a  asupra  lor   ,  nu  ca  idei  a  unei  pers  ,  nu  ca  mesaj  al  unei  scoli  de  restaurari  ,  
ci  un   mesaj   tehnc   ,   profesional   care   are  aspectul  unui   consens  in   lumea  specialis=lor   in  
restaurare  .  Este  prima  incercare  de  a  da  un  instrument  s=in=fic   valabil  peste  tot  in  ceea  ce  
priveste  restaurarea  monumentelor  istorice  .  

Principalele  puncte  :  o  serie  de  lucruri   care  le  recunoastrem   a  proven  din  gandirea  
celor   care  s-­‐au  aplecat   peste  aceste   aspect   (   Camilo  Boito   ,   Alois  Riegel  )  .   Vedem  insa  si  
impactul   pe   care   in   acel   moment   nu   era   departe   de   razb   care   a   trauma=zat   spirirul  
European  si  vedem  o  serie  de  aplecari  catre  sensul  social  al  mon  si  scopul  social  al  protearii  
acestora  .  Carta  de  la  Athena  este  un  document  care  propavaduieste  ,  asa  cum  Camilo  Boito  
arata   ,   o   con=nuitate   ,   o   situa=   in   care   protejarea   monumentelor   este   vazuta   ca   o  
combina=e  intre   conservare  ,   consolidare  si  restaurare   .   Pt   prima  data   vb  despre  nevoia  
ingrijirii  permanente  a  part  cultural  ,  idee  preluata  de  la  Ruskin  ,  dar  care  de  data  asta  este  
exprimata  si  din  pct  de  vdr  opera=onal  aratat  ca  statele  sunt  datoare  sa  prevada     mijloacele  
administra=ve  si  financiare  pt  ca  aceasta  intre=nere  sa  se  poata  realiza  .  Este  doc   in  care  pt  
prima  data  se  accepta  la  niv  mondial  iodeea  ca  etapele  din  existent   unui  edificiu  au  drept  de  
existent   si  dupa  restaurare  ,   ca  este  un  lucru  f  important   pt   ca  la  acel  moment   reflexele  
gandirii  lui  Viollet   le  Duc   si   a  scolii  sale  erau  puternice  .   Etapele  trebuie  sa  fie  pastrate   at  
cand  e  vb  despre  o  interven=e  .   Se  vb  pt  prima   data  e  rolul   social  al  monumentelor    ,  de  
u=lizarea  lor  ,  de  posibilitatea  impunerii  unor   restric=i  proprietarului  de  monument  istoric  in  
virtutea  faptului  cam  on  este  imp  nu  numia  pt   proprietar   dar  sip  t   colec=vitate  .  este  un  doc  
in   care  se  face  o  mare  propaganda  folosirii  tehnicilor   modern   de  consolidare  (mai  ales   ca  
oamenilor  li  se  aratase  la  Athena  de  catre  Nicholaus  capacita=le  ,   virtu=le  consolidarilor  cu  
metal   si   beton   armat   )   sip   area   ca   pb   de   aceasta  factura  au   fost   indepartate   odata  cu  
folosirea   celor   2   materiale   .   Este   pt   prima   data   cand   se   vorbeste   de   cooperarea  
interna=onala  in  protejarea  monumentelor  .  

*Efetul  trecerii  tp  asupra  restaurarii  de  la  Athena  –dezasrtuos  ,   ceea  cela  1931  s-­‐a  
dovedit  a  fi  un  cosmar   ,  metalul  folosit   a  produs  fisuri  si  crapaturi  ale  pietrei  prin  ruginirea  sa  
si  maririi  volumului  .  betonul  a  fact  ca  din  cauza  diferentei  de  temperature  si  de  umiditate  ,  
piatra  sa  aiba  f  mult  de  suferit  .  Astazi  se  lucreaza  cu  alte  metale  ,  de  =p  =tan

Op=mismul  din  1931   cu  privire  la  succesul  pe  care  o  putea  avea  tehnica  moderna  in  
consolidare  nu  a  fost  pana  la  urma  confirmat  de  realitate  .  Nu  pt   ca  tehincile  moderne  nu  ar  
fi  capabile  sa  rezolve  anumite  problem  ci  pt   faptul  ca  at  cand  fol  o  metoda  moderna  tb  sa  o  
fac   dup   ace   am   testat   tehnica  ,   nu   testam   pe   oameni   medicamente   ,   o   facem   intai  pe  
animale  .   In   1931   nimeni  nu   s=a  cum   se   va   comporta  in   tp   betonul  armat   sau   cimentul  
portland  .    

E  o  confuzie  frecventa  intre  1931,  1933  .  Un  exemplu  in  ceea  ce  proveste  part  ,  misc  
mod   privea   orasul   dintr-­‐o   persp   sociala   si   igienista   .   avem   ideile   lui   Le   Corbusier  
materializate  in  planul  B…  pt   paris  din  1926    in  care  orasul  era  vazuta  ca  o  vasta  campie  pe  
care  se  ridicau  construc=i  de  30   de  etaje   ,   asezate  spa=al  pe  un  fel  de   campie  cu   gazon  ,  
intre   care   mergeau  sosele  ,  autostrazi  si  ici-­‐colo  cateva  din  mon  parisului  pastrate  doar   in  
virtutea  caracterului  de  capodopera  si  de  exemplu  excep=onal  .  

Miscarea  moderna  nu  recunostea  in  patrimonial  construit  decat  ,  cel  mult  ,  proba  de  
maiestriei  a  constr  .  Acest  part  tb  pastrat  ,  luate  si  =nute  doar  acele  capete  de  serie  ,   cel  mai  
bun  rezultat   al  unui  anumit  program  ,  al  unei  anumite  tehnici  de  constr   :”trebuie  alese  cu  
grija  ceea  ce  trebuie  pastrat  “.

Promotorul   acestei  idei   ,   Le   Corbusier   ,   indragos=t  de   perspec=va  pe  care  o  dadea  
urbanismu   ,   existent   automibilului   ,   in   1943   in   Parisul   ocupat   isi   schimba  total   aceasta  
perspec=va  ,  urmare  a  faptului  ca  in  1943  ,  in  plin  razboi  ,  nu  exista  benzina  in  Paris  .  Toata  
benzina  era  fol  de  armata  germana  si  foarte  pu=ne  masini  existau  care  mergeau  cu  un  fel  de  
gaz   .   Atunci  ,  intr-­‐una  din   zile  le   Corbusier   face  o  plimbare  pe  care  o   descrie  intr-­‐unul  din  
ziarele   epocii   ,   si   remarca   bucuria   pe   care   i-­‐o   da   o   asJel   de   plimbare   in   admira=a  
construc=ilor  .  

*forul  imperial  al  lui  TRaian  din  Roma

Anii   30   in   Italia  sunt   marca=   in   pct   de  vdr   pol   de  figura   lui   Musolini  .   Incepe  o  
campanie  de  cercetare  arheologica  a  centrului  Romei  si  de  de..  a  construc=ilor   imperial  ale  
an=chita=i   pt   ca   visul   lui   pol   se   scala   pe  aceasta   idee   a   recuperarii   mare=ei   imperiului  
roman   .   Profitand   de   aceasta   ocazie   ,   apare   si   un   interes   professional   pt   zona   asta  
patrimoniala   sip  t  prob  legate  de  restaurare  si  de  punere  in  valoare  a  mon   .   apar   Gustavo  
Gi  ..  fauritorul  facula=i  de  arh  din  Roma  si  Cezare  Brandi  ,  primul  director  al  unei  structure  -­‐  
ins=tutul  central  de  restaurare  ,  exista  si  astazi  cu  aceeasi  denumire  .

Cezare  Brandi  a  generat  o  serie  de  norme   ,  medote  ,  aportari  asupra  restaurarii  pe  
care  le-­‐a  sintetoizat  intr-­‐o  lurare  “Theoria  restaurarii”   .  Se  gaseste  tradusa  in  limba  romana  .  
Este  cumva  ul=mul  par  pe  care  un  specialist  il  face  si  care  ramane  inaintea  unui  moment  in  
care  normele  ,   deontologia  restaurarii   se  vor   concre=za     intr-­‐o   carte  numita  Carta  de  la  
Vene=a  .  Per   linia  celor  care  au  gandit  ce  este  ,   c  ear  trebui  sa  fie  restaurarea  ,   Brandi  este  
ultumul  din  aceasta  linie  care  adduce  o  contribu=e  importanta  teoriei  rest  .

Viollet  le  Duc  spunea  ca  termenul  ,  ca  si  con=nutul,    sunt  amandoua  moderne  ,  este  
o   modalitate  care   poate   sa   conduca   la   realizarea   unui  obiect   care   poate   sa  fi   fi   existat  
niciodata  .   Brandi  spune  ca  “a   vorbi  despre  restaurare  inseamna   a  ne   referi  la   o  modalitate  
de  intevren?e  umana  specifica  ac?unii  noastre   asupra  operelor  de  arta  “.     El  arata  dis=nc=a  
care  exista  intre  reabilitare  ,   reparare  si   restaurare  .   Asa  dupa  cum   Riegel  incepea  prin  a  
arata  care   este  dis=nc=a   dintre   monument   si   monument   istoric   ,   Brandi   spune   in   jurul  
nostru   sunt   o  sumedenie  de  obiecte  care  au  diverse  u=lizari  ,   cu  diverse   scopuri   ;   atunci  
cand  unele  sau  altele  dintre  ele  nu  mai  pot  servi  scopului  pt  care  au  fost  create  ,   le  reparam  ,  
le  reabilitam  ,   dar  restauram  exclusiv  ceea  ce  pt  noi  nu  este  doar  un  obiect   ,  ci  doar  ce  face  
parte  din  lumea  artei  .

 El  arata  ca  sunt  construc=i  sau  obiecte  pe  care  desi  le  folosim  in  mod  curent  in  buna  
masura  datorita  calita=lor   lor   ,   pe  care   noi   le  plasma   in   zona  artei   printr-­‐un   mechanism  
cons=ent  ,  subiec=v  .  El  spuen  ca  atunci  cand  vorbim  depsre  restaurare  inseamna

1. Recunoastem  ca  interven=a  noastra  se  face  asupra  unui  obiect  aflat  in  lumea  
artei  ;     in   clipa  in  care  restauram  o  casa  ,  ii  dam   o  calitate  si  alta   de  a   fi  
resedinta  cuiva  ,  o  privim  dintr-­‐o  persp  ar=s=ca

2. Daca  ne  referim  la  interven=a  de  restaurare  inseamna  ca  sesizm  ca  exista  un  
menaj   intre   materiale   (zidarie   ,   decora=e   ,   mortar   )   din   perspec=va  
substantei    ;  ac=onam  pe  de-­‐o  pasrte  asupra  materialului  ,  dar  o  facem   pt  
ca  suntem  cons=en=  de  faptul  ca  obiectul  nu   este  doar   material  ,  el  are  o  
dimensiune  este=ca  ,  are  niste  mesaje  si  semnifica=i  
 3. Aceasta   ac=une   asupra   acestui   obiect   pe   care   il   consideram   de   arta   e  
deoarece  pt  ca  aceste  mesaje  si  semnifica=i  de   care  suntem  cons=en=  sa  
le   putem   transmite   mai   departe   .   De   aceea   el   intr-­‐o   formula   mai  
academica  spune  ca  “este  momentul    metodologic  al  recunoasterii  operei  
de  arta  “  ,  recunoastem  ca  nu  avem   o  casa  ci  din  pct  de  vrd  esthe=c   exista  
niste  valori  ;  dubla  sa  polaritate  este=ca  si  istorica  –  el  spune  ca  e  un  ob  de  
arat   dar   care  nu   este   produs  acum   ,   nu   vom   restaura  o   opera  de  arta  
proaspat   produsa  ;   o  facem  pt   ca  aceste  val   sa  se  poata  transmite  catre  
viitor

Din  aceasta  defini=e  academica  ,  el  extrage  cateva  principii:

1.In   restaurare   noi  ne   adresam   exclusiv   materiei   ,   substantei   .   ne   adresam   par=i  
material  ,  intervenim  asupra  zidariei  ,  nu  intervenim  asupra  ideii  ,  nu  restauram  mesajul  cu  
care  a  fost  inzestrata  construc=a  sau  monumental  

2.  rest  vizeaza  ob=nerea  la  finalul  rest  a  unei  unita=  poten=ale  a  operei  de  arta  de  
arh   .   at  cand  ne   propunem  sa  rest   un  edificiu   vom  proiecta  o  interven=a  care  va  realiza  o  
reunificare  a  par=lor   acestor   edificii  .   In  ceea   ce   inseamna   unitatea  poten=ala  a  operei  de  
arta  ,   Brandi  pleaca  de  la  ideea  ca  at  cand  avem   de-­‐a  face  cu  o  opera  de  arta  ,    construc=i  ,  
biserici  ,   noi  percepem  fiecare  din  buca=le  care  alcatuies  fizic   construc=a  ca  buca=  ale  unui  
intreg  .  

Fiecare   dintre   par=le   operei   de   arata   con=ne   in   ea   si   samburele   intregului   –  

observa=a  pe  care  o  face  Brandi  =>  nu  putem  sa  restauram  decat  ceea  ce  are   consistenta  
unei  opera  de  arta  pt   ca  in  esenta  a  restaura  inseamna  a  avea  mai  pu=ne  piese  decat   in  
trecut  ,  inseamna  ca  din  60%  putem  ajunge  la  100%  .  Acest  lucru  este  posibil  doar  daca  acei  
60  %  comunica    cum  arata  construc=a  atunci  cand  era  intreaga    .  Daca  cei  60   %  nu  ar  putea  
vb  despre  cei  40  %  ,  daca  nu  am  s=  sa  vedem  ,  nu  am  putea  face  niciodata  nici  o  restaurare  .  

Atrage  aten=a  asupra  faptului  ar=s=c  si  istoric   in  aceasta  opera=une  pt  ca  avand  60  
%  este  f  usor   ca  ceea  ce  noi  spunem  despre  diferenta  de  40   %  fie  sa  nu  fie   din  punct  de  
vedere   ar=s=c   ceea   ce   era  ,   fie   din   pct   de   vdr   istoric   sa  nu   arate   cum   a  evoluat   in   tp  
construc=a  .   el  pastreaza  aceasta  idee  pe  care  o   arata  pt   prima  data   Camilo   Bonito  ,   si  
anume  ca  trecere  in  =mp  ,  pa=na  este  parte  de  ist  a  edificului  ,  chiar   daca  pare  ca  mananca  
din  material  edificiului  .

*o  coloana  din  templul  lui  zeus  care  a  cazut,   mosaic    –  idendificare  a  operei  de  arta  .  
daca  astazi  am  gasi  doar  baza  si  capitelul  am  putea  sa  restauram  coloana  in  intregime  pt   ca  
baza   si   capitelul  con=n  toata  informa=a  de  care   am   nevoie   .   exista  o  logica  a  frumuse=i  
coloanei  ,  dezvoltata  in  ordinal  grecesc  de  arhitectura

Ceea   ce  remarca  brandi  este  ca   in  restaurare  trebuie  defini=v   respinsa  analogia  pt  
ca  ,spune  el,   atata  tp   cat   acceptam   ca   ceea  ce  rest   este  o   opera  de  arta   ,   acceptam   ca  
genereaza  ob  unice  ,   nu   putem  sa  tragem  concluzii  dintr-­‐o  piesa   oarecare  pt   a   o  muta  la  
rest  .  putem  sa  avem  rept  a  lui  venus  cu  maini  ,  dar  nu  putem  trage  nici  o  concluzie  pt  venus  
din  milo  ;   numeni  nu  isi  va  propune  vreodata  sa  restaureze  venus  din  milo  .  sunt  sit  in  care  
putem  sa  restauram  un  edificiu  pornind  de  la  date  luate  de  la  un  alt  edificiu  ,   dar  in     genere  ,  
analogia   ,   ca  daca  o  bis  din  sec   15   are  o  turla  de   anumita  dimensiune   ,   nu  la  toate   se  
intampla  asa  =>  fals  este=c  .

I  .Brandi  ,si  dupa  Brandi  to=  cei  care  restaureaza  ,folosesc  termenul  de  integrare  pt  a  
vb  despre  ceva  ce  noi  arh  spunem  reintregire  .   E  vb  de  sit  in  care  avem  o  parte  din  opera  de  
arta  pierduta  ,  nu  mai  eista  .  B  spune  ca  rest  urmareste  restabilirea  unei  unita=  poten=ale  ,  
formale   ,   o   reintregire   a  formei   ,   nu   e  vb   de   unitatea  s=lis=ca   de   care  vb   V   l   D   ci  de  
inchiderea  formei  .  Brandi  spune  tb  ca  interven=a  de  integrare  sa  foloseasca  suges=ile  gasite  
in   fragmentele   existente   .   Ceea  ce  Cb  spunea  marcarea   interven=ilor  prin  o  simplificare  a  
modelaturii   ,   decora=ei   ,   C   B   aratand   ca   aceasta   marcare   a   interven=ei   in   integrare   ,  
reintregirilor   ,   tb  sa  fie  f   greu  sesizabila  de  la  departare  in   tp  ce  din   apropiere  sa  poata  fi  
obs  .  

*arcul   lui   =tus   ,   restaurarea   lui   valadie   ,   in   care   f   correct   ,   v   asta   face   .   de   la  
departare  ,  piesa  este  vazuta  ca  o  piesa  arh  completa  :  are  cele  2  baze  ,  arcul  si  arhitrava  .  
cand   ne   aporpiem   constatam   lucrarea   de   reintregire   a   lui   Vladier   –   materialul   nou   ,  
modelatura  .

II  .  B  sesizeaza  ca  exista  2  straturi  :  stratul  vizibil  si  substratul  aflat  dedesupt  ,  cel  care  
ofera   consistenta   obiectului   .   Daca   exercita   un   principiu   f   clar   in   ceea   ce   poriveste  
reintegrarea  acestui   strat   ,   exista  o   mai  mare  libertate  in   a   propune  diverse  rezolvari  la  
substrat   ,   atunci  cand  reintregim  o  construc=ve  putem   sa  avem  o  mai  mare  libertate   in  a  
stabili  ceea  ce  este  invizibil  ,  deasupra  careia  va  sta  o  forma  oarecare  de  decora=e  .  

III.  Prudenta  ,  gandirea  in  perspec=va  at  cand  faci  o  rest  .  Orice  interven=e  de  rest  nu  
trebuie  sa  impiedice  ci  dimpotriva  ,  sa  inlesneasca  viitoare  interven=i  .  o  rest  reversibila  ca  
tehnica   este  preferabila  iunei  rest   care  nu  erste  reversibila  .   E  posibil  ca  informa=a  care  a  
stat  la  baza  restaurarii  ,  in  =mp  ,  sa  fie  completata  de  alte  inf  ,   sau  sa  se  dovedeasca  falsa  .  
Brandi  spune  in   conceperea  modalita=i  de  interven=e  tb  sa     intotdeauna  ca  daca  tu  es=  in  
situa=a  in   care  trebuie  sa  restaurezi   ,   cu   siguranta   nu   vei  fi   ul=mul  .   Ceva  ce  a   avut   un  
process  de  degradare  ,  in  tp  va  fi  preluat  .  Tb  gandit  ca  ceea  ce  faci  sa  poata  fi  la  un  mom  dat  
desfacut  .  

Pb   restaurarii  ruinelor   –   avem  de-­‐a  face  in   anii  30   cu  mari   san=ere   arheologice  si  
desigur   ca   din   pct   de   vdr   poli=c   ,   Musolini   si   cei   care   il   sus=neau   din   persp   ac=unii  
administra=ve  in  domeniul  part   ,  erau  tenta=  sa  mearga  pe  calea  unei  recons=tuiri  plecand  
de   la   ruinele   descoperite   ,sa   ajunga   la   recons=tuirea   construc=ilor   pt   ca   poli=c   era   f  
avantajoc   .   In   acest   climat   ,   Brandi  arata  ca  rest   ruinelor   tb   sa  se   limiteze  la   ac=uni  de  
conservare  sau  de  anas=loza  .   Ruinele  con=n  foarte  pu=ne  informa=i  ,  material  al  operei  de  
arata  a.i.   sa  outem   ajunge   la  o  unitate  formala  a  obiectului   prin   restaurare  .   acea  zona  
nedocumentata  ,  necunoscuta  ,   dintre  ruina  si  ceea  ce  a  fost  candva  constr  ,  ne  duce  in  zona  
falsului  istoric  sau  esthe=c  .  Opera  de  arta  ne  spune  cu   fiecare  par=cica  despre  intreg  ,  dar  
exista  si  o  limita  de  la  care  daca  am  mult  prea  pu=n  din  opera  ,  nu  mai  pot  sa  recons=tui  un  
intreg  .  

Adaugirile  –  daca  pastrarea  adaugirilor  este  un  lucru  mai  degraba  firesc  intr-­‐o  rest   ,  
eliminarea  adaugirilor   pe  care  constr   le-­‐a  capatat   tb   intotdeauna  foarte   fundamentata   .  
exista  etape  care  au  produs  adaugiri  ,  at  cand  spun  ca  o  parte  din  ele  tb  sa  le  demolez  pt  a  
lasa   nucleul  ,   acest   lucru  tb   ff   bine  fundamentat   pt   ca   in   fond  adaugirile   sunt   par=   ale  
existentei  istorice   a  edificiului  .   A   pastra  adaugirile  este   preferabil  ,   daca  nu   am   mo=v   f  
intemeiate  sa  nu  .  

CURS  5  
 bis  de  la  dealul  frumos  ?????-­‐tema  de  atelier  ,  explica=i

Biserica   ,   incinta   –   turnuri  si  bas=oane  si   ziduri  de  incinte   si  un   camin   cultural.   In  
afara  de  cetate  ,  sunt  2  alte  cladiri  in  dir  rel  cu  cetatea  -­‐     casa  parohiala  (mon  ist   ,   constr  a  
barocului  rural)   si  sc   saseasca   .   loc   a  fost   fondata  de  colonis=i  sasi  .   la  mij   sec   12   regii  
ungariei  apar   colonis=i  .   doc   ne  spune  ca  in   1374   despre  existent   acestei  localita=   care  a  
purtat  mai  multe  denumiri  ,  mai  mult  sau  mai  pu=n  apropiate  de  denimirea  existent  az  -­‐  …  si  
…   maghiara  .  constr  bis  for=ficate  ,  cercetatorii  ist  spun  ca  prima  constr  a  uni  lacas  de  cult  sa  
fii  datat   dinainte  de  prima  invazie  din  1241   ,   ceea  ce  vedem  azi  fiind  dezvoltari  ale  unei  
structure  care  a  fost  realizata  dupa  1241   .   aceasta  invazie  tatara  din  1241   care   a  reusit  sa  
distruga  cam  tot  ceea  ce  au  ridicat   colinis=i   a   aratat  nevoia  unei  for=ficari  a  localita=lor   ,  
incepand  prima  data  cu  prncipalele  constr  –  bisericile  .  asJel  incat   vazand  ca  o  aparare  cu  
palisade  de  lemn     ,  nuiele  nu  este  deloc  buna  avem  de  a  face  nu  numia  in  dealul  frumos  ,  cu  
bis  ridicate  ,  for=ficate  ,   intai  prin  realizarea  unei  for=fica=i  de  jur  imprejur  ,  apoi  chiar  prin  
for=ficarea  in  sine  a  bisericii  .  sunt  peste  500  localita=  de  colonizare  din  care  sunt  peste  cca  
250  de  cata=  ,  bis  ,  inca  ramase  in  buna  masura  si  astazi  .

Bis  de  la  dealul  frumos  are  cateva  par=cularita=  :   biserica  ce   isi  arata  inca   o   faza  
bazilicala  ,  o  str  cu  nava  principla  si  colaterala  ,   in  care  prima  are  o  inal=me  mai  mare  decat  
ce-­‐a  de-­‐a  doua     ,  o  bis  ce  dincolo  de  aceasta  str  baziliocala  are  2   turnuri  (unul  pe  E  ,  altul  pe  
V)    a.i.  dn  mul=tudnea  de  loc  ,  putem  spunem  cad  oar   59   au    bis  realizate  dupa  sist  bazilicat  ,  
vreo  10-­‐11  au  bis  care  au  o  inchiiere  in  partea  de  e  intr-­‐o  forma  rectangulara  ,  si  numai  4  bis  
care  au  aceasta  trasatura  a  unei  bis  ce  incepe  si  se  incheie  u  un  turn  de  aparare  .  

Din  interior   se  observa  ca  ini=al  a  fost  o  str   romanica  de  =p  balizical  ceea  ce  se  vede  
pe  intradosul  bazulicii  are  rol  decora=ve  ,   se  obs  nervurile  s=lului  go=c  ,   dar  este  o  expresie  
a  modei  si  no  o  expresie  structural  ,  vedem  legatura  dintre  nava  principal  si  colaterala  prin  
arcade  si  inca  si  astazi  ,  chiar  daca  a  existat  o  transformare  ce  a  ridicat   navele  laterale  pt  a  
ajunge  la  inal=mea  celei  principale  ,  se  poate  sesiza  aceasta  formula  ini=ala  bazilicala  .  

Altarul  este  un  spa=u  in  plan  patrat  ,se  observa    galriile  ce  au  fost  asezate  la  un  mom  
dat   in   mom  ridicarii  colateralelor   –   biserica  hala   .   localitate  aapare   pe  har=le   europene  la  
1567  .la  un  mom   dat   ,  in  sec   15  ,  popula=a  ajunsese  spre  1000  de  locuitori  ,  ceea  ca  a  fortat  
marirea  bisericii  ;   au  contat  si  factori  externi  precum  nevoia  de  aparare  si  apari=a  unor  noi  
sisteme  de  construc=ve  .  

Turnul   de   vest   este   un   turn   clopotnita   si   apare   ca   o   formula   de   inbunata=re   a  

defensive  .   in  genere  ,  in  aceste  localita=  ,  procesula     fost  Acela  de  for=ficare  a  acestui  pct  
important  nu  numai  de  natura  simbolica  ,   dar  era  si  locul  in  care  oamenii  isi  aduceau  averile  
in  caz  de  razboi  .   procesul  incepe  cu  edificarea  unei  incinte  si  cont  cu  for=ficarea  bisericii  .  
clopotnita   de   pe   latura   de   v   este   realizata   prin   zidirea   din   interior   a   zonei   navei  
principale  .  ?????????????????????

CURS  6

Principiile  contemporane  de  restaurare  ,  carta  de  la  vene=a  

 Setul  de  princ   contempornae  sunt   cuprinse  in   Carta  de   la  Vene;a  ,  sau  
in  Carta  Interna=onal  a  conservarii  si    restaurarii  mon  ist   .   in  sec  20  ,   incepand  cu  imediat  
terminarea  primului   razb   mon   s-­‐a   incercaat   sa  se   stabileasca  uns  et   de  principii  care  sa  
guverneze  restaurarea  ,     care  sa  fie  unanim  acceptate  .  In  1931  un  asJel  de  set  de  principia    
a  fost  compus  si  a  realizat   declara=a  de   la  Athena  din  1931  ,   cunoscut   si  drept  Carta  de  la  
Athena  a  rest  .  

impactul  acestui  don  nu  a  fost  f  mare  pt  ca  imediat  ,  Europa  a  intrat  in  cel  de-­‐al  doile  
rm  ,  exista  inca  de  la  jumatatea  deceniului  4  o  stare  conflictuala  care  facea  pu=n  probabila  
raspandirea  unor  principii  de  ac=une  culturala  .

A  venit  al  Doilea  Razboi  Mondial  si  odata  cu  acesta  s-­‐au  repetat  distrugerile  ,   ba  chiar  
mai  mult   ,  din  Primul  Razboi  Mondial  .  Lafel  ca  si  dupa  primul  razboi  ,  at   cand  in  1945   europa  
a  cunoscut   din   nou   pacea  ,   o  serie   intreaga   a  unei  largi  par=   a  patrimoniului  cultural  al  
europenilor   s-­‐a  vazut  a  fi  fost  distruse  .  intr-­‐o  serie  de  locuri  ,   orase  ale  europei  (cracovia  )  
oamenii   au   hotarat   cat   tb   sa   reconstruiasca   ,asa   dupa   cum   a   existat     un   program   de  
reconstruire   a   europei   finanat   in   buna   masura   prin   acel   program   Marchall   –   finantare  
americana   ,   in   cadrul   aces=   act   de   reconstr   s-­‐a   pus   in   e   cat   si  in   v   pb   reconstruc=i   ,  
reconsituirii  unor  simboluri  iden=tare  ,  unor  constr  ,  a  unor  spa=i  urbane  de  cea  mai  mare  
important  a  pt  specificul  cultural  al  colec=vita=lor  si  al  popoarelor  europene  .  

Dupa  al  2lea  rm  avem  aceasta  par=cularitate  de  ordin  oli=c  :   Europa  este  impar=ta  in  
doua  din  pct   de  vdr   pol   si  ideologic     ,  Europa  de  vest   unde  se  implementeaza   acest  plan  
Marchall  ,       si  statele  es=ce  sunt   sub   comanta  Moscovei  ,   in   care  reconstr   postbelica  si  
reconstr   economica  a   fost   de  inspira=a  sovie=ca  .   atat   in  tarile  de  e   siVarsovia  ,   racovia  ,  
orasele  din  Polonia  ,   da  si  in     V   avem   de-­‐a  face  cu  un   san=er     deosebit   de   reconstr   si  
recons=t  a  mon   ist   sau  a  spa=ilor   urbane  ist     .  aceasta  vasta  experienta  a  suscitat   niste  pb  
metodolocice  .   inainte  de  al  2lea  rm  ,   specialist  precum  brandi  spuneau  ca  nu  este  jus=ficata  
o   recos=tuire  in     integralitate  atunci  cand   toata  materia   istorica  s-­‐a  pierdut   .   pe  de  alta  
parte  ,    la  sc  anilor  50  apar  o  serie  de  noi  experiente    legate  de  o  campanie  interna=onala  de  
salvare  a  a  mon  nubiene  (  pe  valea  nilului  in  egipt  )  .  

Egipt  ,  dupa  na=onalizarea  canalului  desuez  decide  sa  realizeze  o  serie  de  lucrari  de  
amenajare  hidrotehnica  ,  sa  constr  un  baraj  care  sa  regleze  ciclul  transi=onal  al  indunda=ilor  
sis  a  dea  energie  –  barajul  de  la  aslan  .   era  o  lucrare  de  inspira=e  sovie=ca  ,  cu  o  finantare  
puternica  din  partea   soie=cilor   ,   dar   a   ridicat   problema  monumentelor   aflate  in  teritoriul  
care   urma  sa   fie   inundat   .   se   cere   spirijin   comunita=i   interna=onale   pt   salvarea   acelor  
monumente  .   un  vast  program  de  colectare  de  conturi  si  apoi  de  asistenta  tehnica  s  san=er  ,  
cu  sprijin  interna=onal  este  realizata  de  UNESCO  la  sf  anilor  50  ,  inceputul  anilor  60  .  Urmare  
a  acestui    program   ,  o  sumedenie  de  temple    ,   cel  al  lui  Ramses  al  2lea  ,  sun  reconstruite  si  
reamplasate  pe  cote  mai  inale  ,  despura  niv  apelor  barajului  .  

Acest   vast   program   interna=onal   aduce   in   discu=e     problema-­‐   exista   oare  

posibilitatea   de   a   conveni   pe   plan   mondial   asupra   unor   principii   care   sa   fie   unanim  
acceptate  in  ceea  ce  priveste  restaurarea  mon  ist   ?  exista  u=in   mod   real  un  fundament  al  
rest  oriunde  unde  s-­‐ar  intampla  ele  ?

Pb  este  pus  ape  tapet   la  Vene=a  ,  mai  1964   ,  cea  de-­‐a  doua  reuniure  a  tehnicienilor  si  
arhitec=lor  de  restaurare  .  Este  remarcat  ca  este  un  congres  interna=onal  intradevar   deschis  
pe  plan  mondial  pt  ca  par=cipa  atat  din  estul  europei  ,  vestul  europei  ,  sua(v   in  sesn  poli=c)  .  
este  poate  unul  dintr  primele   mom  in  care  dupa  declansarea  razboiului  ,   estul  si  vestul  se  
intalnesc  sa  puna  bazele  unei  lucrari  commune  .  in  1963   ,  a  fost   o  asJel  de  intalnire  cand  
rusii  si  americanii  au  decis  sa  nu  mai  faca  experienta  cu  arma  nucleara  in  atmosfera  pt   ca  au  
constatat  ca  creeaza  o  oroaore  interna=nala  .  este  probabil  ca  reuniunea  din  1964  se  reia  un  
dialog  intre  2  par=  ale  lumii  .  

La  aceasta  reuniune  ,  din  partea  romaine  a  fost  grigore  ionescu  ,  gheorghe  cunischii  ,  
au  fost   comunicari   ,   prezentari  ,   un   grup  de  lucru  a  fost   insarcinat   sa   prezinte   un   cadru  
norma=v     al   restarailor   .   aces=a   prezinta   un   set   de   16   ar=cole   care   este   adoptat   in  
cvasiunanimitate  pt  ca  au  existat  2   ab=neri  din  partea  americanilor  si  rept  din  acel  moment  
singurul  document  unanim  acceptat  care  guverneaza  principiile  restaurarii  .    

Din   1965   pana  astazi  in   cateva  randuri  s-­‐a   pus  pb   daca  aceste   16   art   sunt   inca  
valabile  in  totalitatea  lor  ,  daca  mai  poate  fi   adaugat  /  scos  ceva  .  de  fiecare  data  concl  a  fost  
ca  fata  de  consensul  care  l-­‐au  intrunit  cele  16  art  ,  toate  propunerile  nu  au  intocmit   un  asJel  
de  consesn  .   avem  o  carta  a  restaurarilor  cu  aceste  16  art  pt   ca  este  vb  de  un  document  care  
a  fost  acceptat  in  unanimitate  de  specialist  din  intreaga  lume  .  

Acest  set   de   propozi=i  este  inca  valabil  nu  pt  ca  este  o  dogma  sau  o  biblie  care  nu  
poate  fi  pusa  in  calcul  .  Rezultatul    dezbaterilor  a  fost  acela  ca  prin  ceea  ce  carta  proclama  in  
preambul  –  cele  16   art  sunt  intoteauna  de  aplicat  in  func=e  ,  in  rela=e  ,  adaptate  contextului  
cultural     al  locului  in  care  se  gaseste  monumental  ,   aceasta  adaptabilitatea  a  principiului  la  
sensului  pe  care  in  fiecare  loc  il   capata  mon  ist  (riegel  spune  aca  noi  suntem  cei  care  vedem  
valori  in  mon  ist  ,   mon  ist  nu  sunt  create  de  la  inceput  inzestrate  )  ;  aceasta  rezistenta  in  tp  
este  datorata  acestei   adaptari  normei  la  sensul  pe  care  rest   si  mon  ist   il  capata  in  fiecare  
cultura  si  civiliza=ei    .  “este  esen=al  ca  princ   ce  ghideaza  protejarea  si   restaurarea     sa  fie  
stabilite  si  agreate  pe  plan  interna=onal  ,   dar   ,   fiecare  tara  fiind  responsabila  de  aplicarea  
acestora  in  contextual  proriei  culturi  si    tradi=i  .”

*in  Romania  au  fpst   recons=tuite  o   serie  de  turle  ,  de  la  bis  de  sat  ,  la  mari  
cladiri  episcopale  mitropolii  .  at  cand  arh  restaurator   a    realizat  reconst  turlei  ,a    avut  
la  indemana   o   inf   rela=ve  saraca  .   a  avut   la  disp   picture  care  infa=sa  c=torul  cu  
modelul  bis  din  care  se  vedea  existent   turlei  si  inf  care  i-­‐o  dadea   sec=une  abazei  
turlei  ,  aflate  in  pod  care  in  urma  cutremului  .  inal=mea  turlei  ,  cat  era  raportul  bazei  
cu  inal=mea  nu  era  o  inf   care  putea  fi   extrasa   din  pictura  care  nu   era  un  relevei  si  
care  mai  degraba  arata  topologic  rel  dintre  ob  arhitecturale  .  

restauratorii   din   romania   au   mers   pe   calea   recons=tuirii   turlelor   ,d   esi  

inal=me  pe  car  eo  propuneau  era  in  sensul  cartei  de   la  vene=a  doar  o  ipoteza  ,  nu  
 era  ceva  documentat  ,  obiec=v  ;  Carta  de  la  Vene=a  spune  ca  restaurarea  trebuie  sa  
se  opreasca  acolo   und  incepe   ipoteza   –   tb   sa  ramanem   in   spectrul  obiec=vului   ,  
documentatului  .

  Oare  ce  au  facut   Stefan  Bals  este  de  condamnat  ?  daca  analizam  care  este  rolul  turlei  
in  raport  cu  biserica  ,  turla  de  pe  naos  ,  sub  aceasta  se  desef  ritualul  religios  de  cea  mai  mare  
importanta  .  se  observa  ca  in  peisajul  rural     ca  accentul  ver=cal  al  turlei   da  sens  simbolis=cii  
si  iden=ta=i  satului  romanesc  .  

O  biserica  ca  are  dificulta=  in  a-­‐si  duce  la  bun  sf   misiunea  va  fi  o  bis  ce  de  indata  ce  oamenii  
vor  avea  mijloacele  sa  inalte  alta  o  vor  face  si  vor   neglija  vechea  constr   .  in  aceasta  balanta  
nu  au  gresit  atat  t  cat  au  avut  grija  sa  arate  care  este  mat  authen=c  si  unde  este  interven=a  
lor.

ART  1  –  DEFINITII
Def  mon  ist  ,   cea  care  ramane  cea  pe  care  o  acceptam  si  astazi  si  daca  o  parcurgem  
“conceptul  de  mon  ist  acopera  nu  numai  opera  arhitecturala   izolata   ,  dar   si  ansamblul  rural  
sau  urban  in  care  se  gaseste  marturia  unei  civiliza?i  “   constatam  ca  defapt  defini=a  valorifica  
ceeace   spunea   Riegel   –   este   essen=al   pt   un   obiect   e   ca   el   sa   con=na   o   valoare   de  
rememorare  ,  marturia  inseamna  rememorare  .  Def  are  aceasta  principal  caracteris=ca  –  de  
obiect   architectural  care  poate   fi   mai  mare  ,  mai  mic  ,   intr-­‐un  sit  rural  ,  urban  ,   singur  dar  
care  vb  despre  ceva  .  Dincolo  de  func=unea  pe  care  o  indeplineste  ,  uneori  in  totala  lipsa  de  
leg  cu  ceea  ce  face  pt  noi  astazi  ,  este  marturia  a  ceea  ce  a  fost  .  

Def  nu  poate  decat  sa  ne  dea  exemple  ,   ce  poate  sa  fie  aceasta  marturie  :   a   ceva  ce  a  
durat  f  mult  si  s-­‐a  asezat  pe  un  teritoriu  f  mare  

*  Egipt   ,  platoul  Gizez  cu  Piramidele  =  repr  civ  egipteana  ,  chiar  daca  Sfinxul    au  fpst  
ridicate  intr-­‐o  anumita  perioada  a  acestei  civiliza=i  ;  *  in  Nordul  Moldovei   ,   at  bisericile  cum  
este  Voronetul  rememoreaza  pt  noi  despre  o  anumita  etapa  ,  domnia  lui  Stefan  cel  Mare    ,  
despre  arh  din  per  resp  ,  a  urmasilor  sai  imediat  dupa  ei  –  Petru  Rares

marturia  unui   precis   eveniment  ,   a  unui  lucru   care  s-­‐a  intamplat  intr-­‐un  anumit  loc  ,  
la  o  anumita  data  

*Coloana   fara  de  sfarsit  a  lui  Brancusi  ,   Ansambul  Eroilor  care  a  fost  ridicat  pentru  a  
comemora   Batalia   de   pe   Jiu   din   Primul   Razboi   Mondial   .   So=a   primului   min   de   at   i-­‐a  
comandat   si   a   pla=t   cu   fondurile   unei   asocia=i   de   caritate   a   femeilor   liberale   acest  
ansamblul  ,   nu  statul  roman  .  Brancusi  prin  ansamblul  care  porneste  de  la  masa  tacerii  –  
poarta  sarutului  –  coloana  vb  despre  sacrificul  ostasilor  romani  

*vizita  Papei  ,  a  Reginei  Victoria  …

 Aceasta  def  are  un  nucleu  fundamental  -­‐MARTURIA  si  o  serie  de  califica=ve  care  =n  
de  ce  este  rememorat    ,  dar  in  partea  a  doua  se  subliniaza  ca  sunt  mai  multe  construc=i  mai  
degraba  modeste  decat  capodopera  ce  formeaza  stocul  actual  a  par=moniului  .    

*Moara  din  Bruges   ,   un  oras  cu  palate   ,   lucrari  care  pot  fi   catalogate  capodopera  .  
construc=a  acestei  mori  nu  ar   spune  nimic  din  pct  de  vdr  ar=s=c  ,   dar  este  una  din  pu=nele  
care  faceau  in  secolele  15   si  incep  16  ,  defapt  boga=a  orasului  Bruges  .  el  si-­‐a  creat  palatele  
at   cand   canalul   care  lega   orasul  de  Marea  Nordului  aducea  la  Bruges     nave  incarcate  cu  
cereal  care  erau  procesate  in  aceste  mori  .   la  un  mom  dat  acest  canal  a  colmatat  ,  a  devenit  
nisipos  ,  navele  nu  au  mai  venit  ,  morile  au  incetat   sa  mai  macine  ,   au  fost  demolate  ,  din  
acel   moment   si-­‐a   pierdut   suprema=a  in   favoarea   Amsterdamului   .   intr-­‐un     fel   aceasta  
saracie  brusca  dupa  o  perioada  de  inflorire  economica  a  carei  marturie  este  moara  ,  face  ca  
noi  astazi  sa-­‐I  putem  vedea  frumuse=le  pt  ca  dup  ace  au  ridicat  aceste  palate  nu  au  mai  avut  
bani  sa  le  inlocuiasca  cu  noi  constr.Moara  b  depsre  atapa  in  care  s-­‐a  acumulat  boga=a  

ART  2  –  CONSERVARE  SI  RESTAURARE

Art  2  incearca  cumva  sa  plaseze  act  de  conservare  si  rest  in  spectrul  act   umane  ale  
sec   20  insistand  asupra  faptului  ca  a  conserva  si  restaura  nu   reprezinta  un  apel  neaparat  la  
tehnicile   trecutului   ,   ca   defapt   in   aceste   ac=vita=   este   de   dorit   sa   fie   aplicate   cele  mai  
importante  si  noi  cuceriri  ale  s=intei  si  tehnicii  daca  ele  servesc  la  protejarea  patr  .  

Prac=ca  a  aratat   ca  in  afara  constr   special  (inalte  si  poduri  )  ,  locul  unde  the  cele  mai  
avansate  sun   fol   in   constr   este  conservarea  si   rest   mon   ist   .   *   stabilizarea   Turnului   din  
Pisa,c*uratarea   cu   laser   a     obiectelor   de  patrimoniu   cultural   a   sculpturilor   de   pe  fadate   ,  
*scanarea  3d  ,  

Ideea  restauratorului  ca  fiin  profesorului  in  varsta  care   s=e  f  bine  ce  a  facut  alt  arh  
este  departe   de   adevar   .   Restauratorii   cei   mai   import   sunt   cei  care   s=u   sa  fol  s=inta  si  
tehnica  contemporana  

*curatarea  unui  portal  la  Notre  Dame  cu  laser  ,  cataplasme  

*fatada  din  Bruxelle  sus?nuta  de  o  structura  metalica  spectaculoasa  pt  ca  in   interior  
sa  se  poata  lucre  

Art   2   spune   nu  numai  ca  avem  de-­‐a   face  cu   o  ac=vitate   care   face  apel  la  s=inta  si  
tehnica   contemporana  ,   dar   ,   cumva   ,   arata  ca  apelul   la   acestea   sa   fie   facut   in   scopul  
protejarii  patr  arh  .  Vedem  din  ce  in  ce  mai  des  ,  mai  mult  ca  aceasta  the  contem  etse  fol  nu  
pt   a  proteja  patr   (Bruxelles   ,   sprijiinirea  fatadei  ,   dar   in  fine   ,   opera=unea  nu  este  una  de  
protejare  ).   Val  culturale  ale  unui  obiect  de  arhitectura  nu  stau  doar  in  fatada  ,  a  folosi  the  
contemp  pt  a  maximize  profitul  imobiliar  nu  este  ceva  in  sensul  ar=colului  .  
 ART  3-­‐scopul  restaurarii  si  conservarii
Spune  intr-­‐o  singura  fraza  “scopul  cns  si  rest   este  de  a  proteja  atat   ca  opera  de  arta  ,  
cat   si   ca   marturie   ist”   .     Dincolo   de  aceasta   banalitate  ,   art   3   este  unul   dintre  cele  mai  
importante  deoarece  ne  vorbeste  despre  scopul  restaurarii  .  Se  intervine  pt   a  proteja  niste  
valori  ,  art  3  artrage  aten=a  asupra  faptului  cam  on  ist  este  o  stranie  ,  par=culare  combina=e  
intre  val  istorica  (de  document  ,  de  rememorare  ,  depsre  ce  s-­‐a  intamplat  )  si  val  este=ce  ,  
ar=s=ce  .  Mon  in  buna  masura  ni  se  adreseaza  celor  mai  educa=   ,  celor  care  intelegem  carei  
per   apar=ne  constr   dar   si  celor   care  sunt   sensibili  la  val  art.   Cand  intervenim  asupra  unui  
mon   sa  nu  uitam  ca  este   compus  din  aceste  2   valori  –  topite  ,   amestecate,  nu  pot   fi   usor  
despar=te  .   Asa  cum   spunea  Riegel  ,   tb  sa   ne  adresam  fiecareia  dintre   aceste  2   val  cu  o  
ac=une  tehnica  specifica  

*Galeria  Oglinzilor  de   la  Versailles,  are  o  rezistenta  exprimare  a  val  este=cii  .   val  de  
este=ca  face  ca  interven=a  restauratorului  sa  fie   centrata  pe  reintregirea  formelor  care  sa  
faca  posibila  admirarea  de  catre  vizitatori  a  acestora  .  la  mom   la  care  au  inceput  lucrarile  ,  
oglinzile  isi  pierduera  stratul  de  argint  ,  de  oglindire  ,  tavanele  era  afumat  de  la  candelabra  ,  
pardoseala  era  cu  lipsa  de  parchet  ar  fii  existat  discu=a  ca  daca  aceste  semne  ale  trecerii  tp  
nu   ar   fii   tb   respectate   ,   daca  nu   ar   fi   fost   jus=ficat   ca  in   locul  in   care   lipsea  o   parte   a  
parchetului  sa  nu  fie  inlocuita  deoarece  introduceam  un  lemn  nous  pre  deosebire  care  avea  
mai  mult  de  300  de  ani  ,   daca  nu  cumva  plafonul  afumat  nu  era  o  forma  a  pa=nei  =mpului  .  
In   acest   loc     valoarea   ar=s=ca   este  mai  importanta  .   Prin   urmare   ,   interven=a       tb   sa  
favorizeze  val  de  arta  a  locului  ,  intr-­‐o  forma  oarecare  intr-­‐o  forma  de  defavorizare  a  val  de  
ist

*Termele  de  la  Histria.  Aici  nimeni  nu  isi  va  pune  problema  sa  recompuna  incaperea  ,  
sa  gaseasca  care  poate  fi   zugraveala  plafonului  si  pere=lor   pt  a  putea  fi   receptata  val  art   .  
Aici  avem  de-­‐a  face  cu  memoria  ist  pe  care  locul  ne-­‐o  exprima  ,  ne  arata  cum  faceau  romanii  
baile  ,  ce  material  foloseau  si  asta  este  ceea  ce  exprima  acest  monument  .  

ART  4  –CONSERVARE
“Pentru   conservarea   monumentelor   este   necesar   ca   ele   sa   fie   ingrijite  
permanent   .”Este   o   idee   pe   care   am   intalnit-­‐o   pt   prima   data   la   Ruskin   si   Morris   –  
intre=nerea  inainte  de  restaurare  .   Se  reia  aceasta  teza  pt   a  sublinia  ca   primul   lucru  care  
intra  in   categ  interv   de  cons  este  aceasta  intre=nere   permanenta  .   O   construc=ve  istorica  
neintre=nuta  va  avea  un  proces  de  degradare  mai  accelerat   cu   atat  mai  mult   daca  nu  va  fi  
intre=nut  .   O   construc=e  care  isi  pierde  la  un  mom  dat  o  parte   din  jgheaburi  si  burlane  in  
scurt  tp  isi  va  degrada  tencuiala  ,   apoi  o  parte  din  zidarie  ,  apoi  apa  infiltrate  in  funda=e  va  
duce  la  distrugere  .

*Domul   din   Main   –   exemplu   a   modului   in   care   in   Germania   exista   o   ac=vitate  

con=nua  de  intre=nere  a  bis  ,  catedrelai  .  Angaja=  permanent   ,   care  vin  in  fiecare   zip  t   a  
intre=ne   constr   catedralei   .   sunt   cei   care   au   grija   sa   repare   ,   reface   piesele   de   piatra  
deteriorare  de  poluare  .   Defapt  ,  deseori  ,  constatam  ca  undeva  exista  o   schema  ,  un  loc   in  
care  se  lucreaza  ;  acest  lucru  nu  se  termina  niciodata  .  

ART  5  -­‐  UTILIZARE

Aduce  in   discu=e   pb   u=lizarii  mon   istorice   :   “Conservarea   mon   este   facilitata   de  
alocarea  lor  unor  u?lizari   sociale  si  contemporane  .   o  as>el  de  u?lizare   este  de  dorit  ,  dar   ea  
nu  trebuie  sa  modifice  dispunerea  sau  decora?a  cladirii  .”  

Avem   intotdeauna  o  marja  de   acomodare   intre  arhitectura  mon  ist   si  func=unea  
contemporana  care  este  de  dorit  sa  o  capate  .  Atat   funciunea  cat  si  construc=a  au  un   prag  
de  adaptabilitate  una  la  cealalta  .  Construc=a  monumentelor  istorice  rar   nu  poate  sa  fie  intr-­‐
un  fel  modificata  pt   a  serivi  unei  u=lizari  ,  situa=e  in   care  nu  putem   face  vreo  modificare  ,  
dupa  cum  sunt   foarte  rare  situa=ile  in  care  func=unea  contemporana  pe  care  dorim  ca  mon  
s  ao  preia  sa  nu  poate  fi  si  ea  adaptata  localizarii  in  mon  ist  .  

Limitele  acestei  adaptari   dintre  constr  si  funct  :  compozi=a  ,  respecJul  pt  compozi=a  
arhitecturala   si   respecJul   pt   decora=a   cladirii   .   nu   vom   admite   ca   din   considerente  
func=onala  o   constr   care   e   compusa   dupa  un   principiu  sa   o   marun=m   a.i   sa   nu  mai  fie  
evidenta  axialitatea  ,   monumentalitatea   ,numai   pt   ca   func   nu   cere   aceste  elemente   de  
compozi=e  .   Desigur   ,   nu   vom   accepta  sa   razuim   decora=a  int   numai  pt   ca   nu   ne   este  
necesara  .    

O  invatatura  pe  care  ist  o  arata  este  ca  ceea  ce  noi  am  primit   din  trecut   cam  on  ist  s-­‐
a  realizat  pt  ca  pe  parcursul  acestor  mon  ist  ele  s-­‐au  putut   adapta  unor  noi  u=lizari  .  f  pu=ne  
constr  s-­‐au  pastrat  cu  func=unea  ini=ala  .

*   Pantheonul   –  a  rez  dintre  multele  temple  ale  romei  deoarece  in  608  a  fost  tranf  in  
biserica  ;   nici  o  bis  din   forul  roman  nu  a  fost   pastrata  .   in   ideea  folosirii  au  fost   anumite  
modificari  ,  cand  Bernini  a  realizat  niste  mici  turle  in  stanga  si  dreapta  (urechile  de  magar  ale  
lui  Bernini  )  

*Castelul  Ducilor  de  Flandra  ,  construc=ve  care  a  fost  for=fica=e  ,   resedinta  ,  in  tp  rev  
fr  a  fost  cucerita  de  fr  ,  a  fost  transf  in  puscarie  si  spital  de  campanie  ,  apoi  iun  sec  19  sa  fie  
fol   tesatorie  ;   o   serie   intreaga   de  modificari   s-­‐au   facut   .   azi   acest   castel  este   muzeu   si  
foloseste   la       manifestari   culturale   .   O   intreaga  serie   de  u=lizari  care   au   lasat   urme  pe  
edificiu  ,  dar  fara  de  care  azi  numai  o  parte  ar  fii  fost  in  picioare  

*car=er  ,  la  incep  anilor  60   .  era  un  ansamblu  de  constr  realizare  de  femei  vaduve  ce  
alegeau  de  buna  voie  sa  isi  petreaca  restul  vie=i  intr-­‐o  formula  pseudomonars=ca  si  aceste  
car=ere  astazi  sunt  unele  dintre  ele  incluse  in  patr  mondial  .  acest  berlinaj  era  menit  sa  fie  
desfiintata   la  incep   anilor   60   cand   universitatea  catolica   a   preluat   acest   ansamblu   si  l-­‐a  
transf  in  campus  –  resedinte  ,  laboratoare  ,  bibioteci  ,  centre  de  studiu  .  
 *intr-­‐un   oras  din  Ungaria  ,   o  moschee  (Ungaria  a  fost  cucerita  de  otomani  )  ,  in  chiar  
centrul  orasului  .  Dupa  alungarea  turcilor  ,  sf  sec   17   ,  moscheea  nu  a  fost  distrusa  ,  este  tranf  
intr-­‐un  lacas  de  cult  catholic  .  

*sinagoga  din  Sibiu  

*viaduct     …     din  Paris  ,   unde  intreg  viaduct  a  fost  transformat   intr-­‐o  promenade  la  
partea  superioara  ,  iar  la  partea  inferioara  in  bu=curi  de  arta  

*   State   Modern   din   Londra   ,   acomodata  intr-­‐o   central   electrica  (acest   proiect   cu  
centre  de  inf  turis=ca  in  bis  care  nu  mai  au  enoriasi  )

*Aba=a  N..   din   Luxemburg  ,  locul  in  care  a  fost  semnat  tratatul  de  aderare  la  UE  a  
Romaniei  si  Bulgariei   ,   o  aba=e   transformata  in  centru  cultural  care  a  fost   puscarie  in  per  
ocupa=ei  naziste  

ART  6  –  CADRUL  INCONJURATOR  MONUMENTELOR

Este  important   sa  conservam  monumentele  istorice  ,  dar  este  lafel  de  important   ca  
acolo  unde   ambientul  lor   exista  ,   el  sa  fie  ,   lafel  ,   conservat   ,   Cadrul  tradi=onal  tb  sa  fie  
pastrat  .  rama  in  care  se  afla  imagine  ,  monumental  istoric  trebuie  sa  exista  si  ea  .  

“Nici  o  constr  noua  ,   nici  o  demolare  nu  trebuie   sa   afecteze   acest  cadru  tradi?onal  “,  
daca  acest  cadru  trad  exista  .   Asa  cum  in   art  5  se  spunea  de  adaptabilitate  si  de  limitele  in  
care   o   func=une   poate   fi   localizata   intr-­‐un   mon   ist   –   pastrarea   compozi=ei   si   a  
ornamenta=ei  –   int   contemp  in  cadrul   inconjurator   trad  e  permis  .   Se  poate  constr   langa  
mon  ist  ,  tb  controlata  scara  constr  ,  rela=a  de  masa  si  de  culoare  intre  constr   noua  sau  golul  
care  se  naste  prin  demolar  si  mon  ist  .  in  jurul  mon  ist  tb  sa  existe  un  control  asupra  ceea  ce  
se   intampla   .   deseori   intelegem   mon   ist   si  datorita   rela=ei  pe   care   el  o   are   cu   mediul  
inconjurator  .  

  *Strazburg     ,   catedrala  este   descoperita  dupa   accesul  pe   care  il  faci  pe  o   strada  
ingusta  

*int  in  cadrul  construit  –  Bruges(constr  noi  inserate  in  tesutul  tradi=onal)  ,  Frankfurd  

Studiul  de  impact  visual  :  texture  ,  culori  ,  marimi  ;  casa  in  raport  cu  mon  ist  .  

ART   7   –   RELATIA   DINTRE   MONUMENT   SI   LOCUL   IN  

CARE  A  FOST  RIDICAT  
“Monumentul  este  inseparabil  de  locul  pt   care  a  fost  proiectat  ,  de  locul  in  care  a  fost  
constr   “   .  monumentele  sunt   facute  sa  ramana  acolo  at   cand  stabilim  ca  pt   noi  o  anumita  
cladire  este  important  apt  val  culturala  si  o  protejam  cam  on  ist  ,  in  acelas  tp  spunem  ca  eat  
b  sa  ramane  in  acelas  loc  .
 1964  este  la  pu=n  tp  dup  ace  cu  eforturi  deosebite  ,  in  egipt  ,  o  serie  importanta  de  
mon  sunt   stramutate  cu  banii  intyregii  comunita=  interna=onal  .  se  punea  problema  ca  daca  
aceasta  era  o  regula  general  valabila,  de  respectat  intotdeauna  ,  inseamna  ca  tot  ceea  ce  s-­‐a  
facut  pana  din  55  la  sfarsitul  anilor  64   pana  acum  in  egipt  este  de  aruncat  =>   art   7  spune  ca  
at  cand  considerente  ce  =n  de  singura  posibilitate  de    a  salva  mon  in  fata  unei  amenintari  de  
neinlaturat  ,  ca  at  pot  sa  il  stramut  .  

*in  calea  avanselor   ,   pe   un     teren  instabil  si   e  in   pericol  sa  fie  dus  la  vale  –   este  
jus=ficat  sa  stramut  acel  monument

Atr   7   in   ul=ma   parte   –   sau   jus=ficat   de  un   interes  na=onal  sau   interna=onal  de  
importanta  covarsitoare  .  era  foarte  greu  in  1964  sa  spui  ca  tot  ceea  ce  s-­‐a  facut  in  Irak  sau  
Egipt  nu  este  bine  ,  in  condi=ile  in  care  aceste  mon  nu  au  fost  stramutate  pt  ca  venea  peste  
el     un  cataclism  natural  ,  ci  datorita  dorintei  omului  in  locul  respec=ve  nilul  urma  sa  creasca  
cu  ca=va  metrii  .  de  principiu  ar  trebui  cumva  uitat  .  este  greu  sa  gases=  sit  in  care  interesul  
nat   si  internat   sa  se  manifeste  obiec=v   si  nu   prin   act   poli=cului   –   anii  in   care  Ceausescu  
stramuta  bisericile  in  spatele  blocurilor  de  locuit  .  

*monumentele  stamutate  din  Campania  din  1964

 Curs  7

Cap  8
-­‐   este   un   narator   care   da   o   regula   de   comportament,   in   ceea   ce   priveste   obiectele    
structurale  ,in  ceea  ce  priveste  decora=a  monumentului  istoric

Si  regula  este  ca  DECORATIA    fie  ea  structurala  ,   nestructurala  sau   chiar  de  mobilier  fix  ,ele  
fiind  concepute  o  data  cu  monumentul  trebuie  sa  ramana  in  cadrul  acestuia.

Cu   toate  acestea  ca  si  in  art  7  si  art   8  vb  despre  situa=i  in  care  acesta  regula  are  excep=i  si  
anume  ca  in  sit  de  la  ar=colul  7  evident  ca  excep=a  este  situa=a  in  care  singura  posibilitate  
de   a  salva,de   a  pastra  ,decora=a   structurala,nestructurala  de   orice  natura   ar   fi   ea   este  
extragerea  acesteia  din  cadrul  monumentului  istoric.

  Caz   celebrul  :  Erehteionul  si  Caria=da  de  la  Erehteion  .Dupa  cum  s=m  una  dintre  ele  
este   in   Anglia   la   Bri=sh   Museum   ,   dar   chiar   si   pe   Acropola   originalele   au   fost   de   fapt  
inlocuite  cu  copii.Originalele  se  gasesc  in  Muzeul  Acropolei  ,  deoarece  poluarea  Atenei  este  
atat   de  grava,   incat   marmura  acestor   Caria=de   era   intr-­‐un   proces   de   degradare   atat   de  
avansat,  incat  a  le  =ne  in  con=nuare  expuse    ar  fi  insemnat  o  certa  distrugere  a  acestora.

Art  8  spune  :  Exista  o  singura  situa=e  in  care  se  jus=fica  sa  luam  piese  de  decora=e  ,piese  de  
sculptura   sau   alta   forma   de   decora=e   si   sa   o   amplasam   in   alta   parte   decat   in   cadrul  
monumentului,daca  aceasta  este  singura  cale  de  a  le  asigura    protec=a  ,  conservarea  .

  Avem   suficiente  situa=i   de  acest   gen  si  ele  sunt   celebre  ,   pentru   ca   pe  de-­‐o  parte  
aceasta  extragere  si  reamplasare  le  da  o  anumita  celebritate  ,  este  o  situa=e    excep=onala  si  
in   al  doilea  rand   pentru   ca  in   mod   evident   cu   cat   decora=a  este   mai  importanta  ,   mai  
valoroasa,   cu  atat   grija  de  a  o  conserva   este  si  ea  mai  mare  si  in   anumite  situa=i  aceasta  
impune  sa  fie  protejata  intr-­‐un  spa=u  clima=zat  ,  intr-­‐un  spa=u  ferit  de  ac=unile  nebenefice  
ale   poluarii   atmosferice.AsJel   vom   vorbi   de   cateva   asJel   de   situa=i   ,   este   vorba   de  
sculpturile   alate   deseori   pe   exteriorul   catedralelor   ,   pe   care   le   gasim   astazi   in   muzeele  
catedralelor   (   Ex.   caii   de  bronz   ai   Basilicii  San   Marco   ,   care   se  gasesc   de   fapt   expusi   in  
interior   ,  si  care  au  o  copie  ce  se  gaseste  pe  logia  exterioara  a  Basilicii  .Sunt   niste  sculpturi  de  
bronz  din  perioada  an=chita=i  clasice  greces=.)

  Art  9  este  cel  cu  care  incepe  capitolul  de  restaurare.

Si  este  primul  ar=col  in  care  se  incearca  a  se  explicita  ce  este  de  fapt   restaurarea.  Pana  la  
art  .9   si  inclusiv  art  .8  de  care  am  discutat  ,  se  vorbea  de  conservare.  Pana  la  urma  deseori  
vorbim  de  san=ere  de  restaurare  ,  al=i  spun  lucrare  de  conservare  ,   unde  este  diferenta  ?  art  
9   incearca   sa   transeze   acesta   limita   intre   restaurare   si   conservare,aratand   ca   scopul  
restaurarii  este  acela  de  a  revela  ,   de  a  scoate  la  lumina,de  a  expune  din  nou,  de  a  ne  arata  
valori  care  pana  la  aceasta   interven=e  intr-­‐un  fel  sau  in  altul  ne-­‐au   fost  necunoscute.Daca  
atunci  cand  se  pune  problema  conservarii  un  obiect  arhietctural  sau  a  unor  piese  din  cadrul  
unui  monument   istoric  discutam  de  o  patologie  clara  a  obiectului  asupra  careia  intervenim  
cu  un   tratament  la  fel  de  clar   ,   chiar   daca  nu   este  foarte  simplu,   si  la  capatul  interven=ei  
facem  o  analiza,  vedem  care  sunt  micro  organismele  ,care  sunt   cariiile  si  apelam  la  un  biolog  
pentru   a   afla  tratamentul   =   ac=une   de   concervare,la  capatul   acestei  ac=uni     avem   tot  
aceleasi  valori  si  elemente  pe  care  luate  in  cunos=nta  la  inceputul  ac=vita=i,restaurarea  in  
schimb  presupune  o  stare  finala  dupa  interven=a  noastra  care  s  deosebeste  fata  de  ceea  ce  
fusese  ini=al,avem  daca  vre=   avem   o  imagine  la  sfarsit   diferita  de  fotografia  obiectului  la  
inceput  =  asa  a  fost  ,  asa  este=.

Ori  de  cate  ori  cineva  ne  poate  prezenta  o  asJel  de  situa=e  ,cu  doua  imagini  :  asa  a  fost  asa  
este,inseamna  ca  intre  cele  doua  stari  s-­‐a  petrecut  o  interven=e  care  este  posibil  sa  fie  de  
restaurare.

  Deci  scopul  ei  este  de  a  pastra  si  revela  valoarea  este=ca  si  istorica  a  monumentului  ,  
a  pastra  evident  pentru  ca  in  font  indiferent  ca  vorbim  de  conservare  sau  restaurare  scopul  
interven=ei  noastre   este   de   a   invinge   existenta   valorilor   monumentului   spre   viitor,   dar  
restaurarea   spre   deosebire   de   conservare   scoate   la   iveala   ceva   necunoscut.Acest   ceva  
necunoscut   ne-­‐a  fost  pana  la  acesta  interven=e  ,  fie  ascuns  ,  fie  dintr-­‐un  mo=v   sau  altul  in  
alte  a  lipsit.

  Art.9   accentueaza  si  asupra  faptului  ca  este  o  opera=une  restaurarea,specializata  si  
cu  caracter  excep=onal  .  Spre  deosebire  de  conservare  ,  unde  problema  pe  care  interven=a  
noastra  doreste   sa  o  rezolve  este  o   problema  simpla  sa  zicem,dar   care  cere  o  abordare  sa  
spunem  din  perspec=va  unei  singure  specialita=  ;  In  restaurare  avem  nevoie  intotdeauna  de  
o   echipa  mul=disciplinara   ,   tocmai  pentru  ca  suntem   in   situa=a  in  care   nu   toate   valorile  
istorice   si   ar=s=ce   ale   edificiului   sunt   evidente   si   le   putem   analiza,sunt   multe   lucruri  
ascunse;sunt  multe  lucruri  necunoscute.   Din  aceasta  perspec=va  nu  putem   de  la  inceput  sa  
spunem  ce  trebuie  facut  ,  in  restaurare  intotodeauna  avem  o  faza  de  inves=gare  istorica  si  
ar=s=ca  a  edificiului  care  trebuie  sa  ne  scoata  in   evidenta  care  sunt  valorile  ,  ce  din  aceste  
valori   s-­‐a  pierdut   in   parte   ,   mai  mult   sau  mai   pu=n   sau   in   totalitate  ,   pentru   ca  scopul  
restaurarii  este  acela  de  a  putea  sa  scot  la   iveala  toate  valorile   pe  care  la  un   moment   dat  
acest   monument   le-­‐a   avut.De   aceea   in   restaurare,desi   in   majoritatea   cazurilor   ea   este  
condusa   de   un   arhitect   specializat   in   restaurare   ,   avem   o   echipa   care     cuprinde   un  
documentariu  care  s=e  sa  caute  in   arhiva,avem  aproape  intotdeauna  un  arheolog   care  s=e  
sa   interpreteze   prin   prisma   metodei   arheologice   istoria   si   etapizarea   construc=ilor   in  
monumentul  pe  care  il  avem  de  restaurat  ,  avem  deseori  probleme  structurale  care  necesita  
in  echipa  un  structurist   dupa  cum  avem  deseori  nevoie  de  un  biolog  ,  sau  de  un  chimist,  sau  
de  un  fizician  ,  in  func=e  de  problemele  specifice  ale  obiectului.

  Dar   intotdeauna  vom  avea  nevoie  de  cineva  care  sa  exploreze  istoria  edificiului  ,   sa  
ne  clarifice  cu  privire  la  etapele  de  construc=e  ,  aces=a  sunt  istoricul  de  arta  si  arheologul  ,  
pentru   ca   ei  ne  vor   ajuta   sa  desprindem   care   sunt   valorile  istorice  pe  care  va   trebui  sa  le  
puem  in  valoare,  sa  le  conservam  si  sa  le  punem  in  valoare  ,  si  vom  avea  intotdeauna  nevoie  
de   cineva  sa  ne  reliefeze   valorile   este=ce,istoric   de  arta,istoric   de   arhitectura  un   istoric  
specializat  care  sa  spuna  ,,acestea  sunt  valorile  este=ce  pe  care  trebuie  sa  le  conservam  ,sa  
le  punem  in  valoare”.

  Art.  9    ne  spune  ca  vorbim  de  restaurare  in  mod  cert  doar  prin  spectrul  ac=vita=lor  in  
care   avem   informa=e   si   document   auten=c.Deci   noi   nu   vom   putea   sa   spunem   ca   este  
restaurare   decat   acolo   si   atunci   cand   orice   decizie   care   a   fost   luata   si   materializata   in  
san=erul   de   restaurare   a   plecat   de   la   informa=i   si   date   culese   de   aceasta   faza  
premergatoare   care   se  in=tuleaza  cercetare.Dincolo   de   ceea  ce   este   cert,   ar=colul  9   ne  
spune  ca  este  ipoteza,ipoteza  nu  mai  este  restaurare,interven=a  de  restaurare  ,  se  numeste  
asa   pentru   ca  se   bazeaza   pe  ceea  ce  s-­‐a  descoperit   si   este  cert   atestat   prin   cercetarea  
istorica  si  ar=s=ca.

  Cand   intervenim  asupra  unui  monument   istoric   ,   o  facem   in  ziua  de  astazi  pentru  
oamenii  care  traiesc  astazi,sigur   ca     facem  pentru  ca  sa     scoaltem  la  iveala  si  sa  prezentam  
valorile  istorice  si  este=ce  ;monumentul  trebuie  sa  traiasca,el  trebuie  sa  poata  fi  folosit   ,  iar  
pentru  conservarea  si  intre=nerea  sa  are  nevoie  de  acesta  folosinta.   Deseori  suntem  pusi  in  
situa=a  de  a  adapta  monumentul  pentru  folosirea  sa  in  societatea  contemporana  ,   ori  acest  
lucru  nu  inseamna  numai  lucrari  care  scot  la  iveala  valorile  ascunse  ale  trecutului  ,  mai  scot  
la   iveala   si   interven=i   de   adaptare   a   spa=ilor   sau   chiar   lucrari   de   completare   a  
monumentului.

  Ar=colul  9   ne  spune  ca  aceste  lucrari  trebuie  :  1)  sa  se  rezume  la  ceea  ce  este  strict  
necesar   ,   trebuie   sa   fie   in   mod   evident   pentru   oricine   ar   u=liza   si   s-­‐ar   apropia   de  
monument  ,  deci  aten=e  art.9  spune  clar  ca  este  restaurare  orice  interven=e  care  respecta  
datele  obiec=ve  ale  cercetarii  ,   si  nu   avem   voie  sa  spunem   ceva  asta  neinsemnand  ca  nu  
poate  sa  existe  o  completare  a  monumentului.O  completare  care  poate  desigur   sa  fie  ceva  
adaugat,o  completare  poate  sa  fie  ceva  intervenit  in  interior  ,  dar  care  nu  este  prezentat  cu  
ceva  confundabil  cu  valorile   trecutului  ,   valorile  pe  care  le  expunem   noi   prin   interven=e  
trebuie  sa  fie  unele  obiec=v   determinate  prin   cercetarea  arhitecturala,istorica  si  este=ca  a  
monumentului.Ar=colul  se  incheie  vorbind  despre  aceasta  cercetare,arheologica  si  istorica,  
cu  care  defapt   incepe  demersul  nostru.Accentuam   asupra   faptului  ca  intr-­‐o  opera=une  de  
restaurare  aceasta  cercetare,  sigur  este  lucrul  cu  care  incepem  ,dar  nu  se  va  incheia  o   data  
cu  deschiderea  san=erului  ,   ba  dimpo=va  cu  cat  san=erul    este  mai  avansat  si  cercetarea  va  
urmari  san=erul;pentru  ca  evident   nu  pot   sta  in   interiorul  unei  biserici  inainte   de  a   avea  
san=er  acolo  ,   putem  face  un  sondaj,putem   merge  in  biblioteca,putem  merge  in  arhiva  spre  
a  cauta  anumite  informa=i  ,dar   abia  cand  incep   sa  am   muncitori  pe  san=er   ,   incep   sa  am  
schele  in  jurul  monumentului,atunci  incep  sa  am  acces  la  materia  monumentului  istoric  ;  pot  
sa  am   acces  in   locuri   care   pot   sa-­‐mi  arate   care   sunt   etapele  de   construire,deci   aceasta  
inves=gare   a  monumentului   incepe   inainte  de  san=er   dar   con=nua  mult   dupa  inceperea  
lucrarilor  .

Ex  :   la  Dealul  Frumos  spre  xemplu  nu  am  putut  sa  descoperim   anumite  elemente  legate  de  
construire  decat  pe  parcurl  san=erului.Desigur  se  puteau  face  presupuneri  dar  ele  urmau  a  fi  
verificate  in  =mpul  san=erului.

Trebuie  spus  ca  arhitectul  este  cel  care  piloteaza  aceasta  prima  faza  a  restaurarii  si  anume  ,  
cercetarea  .El  nu  trebuie  sa  abdice  de  la  acesta  capacitate  si  sarcina.Putem  avea  un   istoric  
foarte  bun,care  sa  cunoasca  la  ce  arhiva  trebuie  sa  se  duca  pentru  a  scoate  la  iveala  istoricul  
caldirii,al  edificiului,dar  el  nu  va  fi  capabil  sa  rela=oneze  ce  este  scris  cu  realitatea  construita.  
Acest  lucru  numai  arhitectul  in  poate  face  .

Surse:

- documentele  despre  monument

- construc=a  poate  fi  si  ea  o  sursa  
- ne  trebuie  un  arheolog  pentru  ca  el  este  cel  care  ne  poate  lamuri  cu  privire  la  ce  a  
fost  inainte  de  perioada  pe  care  arhitectura  contemporana  a  edificiului  ne-­‐o  arata
- arheologul  este  cel  care  ne  oate  spune  unde  era  nivelul  de  calcare  atunci  cand  a  fost  
ridicata   construc=a   –   importanta   acestui   lucru   :   evident   ca   propor=ile   sunt  
intotdeauna  legate  de  inal=mea  vizibila  a  fatadei,de  inal=mea  vizibila  a  incaperilor   ,  
lucru  care  intr-­‐o  interven=e  de  restaurare  noi  trebuie  sa  il  determinam.
Unul  dintre   importan=i  istorici  de  arta  contemporana  Mihail  Peter  (   sau  Petre  !!!!)  incerca  
intr-­‐o   sinteza   sa   arate   aceasta   diferenta   dintre   restaurare   si   concervare.   El   spunea  
conservarea  incearca  sa  stabilizeze  edificiul  in   problema=ca  sa,in  patologia  sa  in  bolile  de  
care  sufera,in   =mp  ce  restaurarea  are  ca  prima  componenta  definirea  valorilor  edificiului  .  
Cel   care   intervine  pentru   a  omora  lacustele  sau   micro-­‐organismele   intr-­‐o   construc=e  de  
lemn,intr-­‐o  biserica   de   lemn   o  poate  face   fara  a-­‐si   pune  problema  valorilor   este=ce   sau  
istorice   ale   edificiului.Este   o   opera=une   pur   tehnica   care   incearca   sa   rezolve   aceasta  
problma,rela=v  simplu.

  Restaurarea  pleaca   de  la  ideea  ca  in   monumentul  pe  care  il  atacam  sunt   valori  ce  
inca  nu  au  fost  puse  in  expresia  lor  cea  mai  potrivita  ,  ca  sunt  lucruri  ascunse,  ca  sunt  etape  
care  con=n  valori  ce  au  fost  acoperite  de  alte  etape.  
   Ar;colul  10  
are  doua   meniri  :   1.   sa  arate   ca  ceea  ce   noi  spunem   contorizare  ,   este   de   fapt   in   cazul  
monumentelor   istorice   o   interven=e   de   restaurare   ,   dar   care   are   ca   subiect   structura  
edificiului    si  a  doua  menire  este  aceea  de  a  discuta  metodologic   care  sunt  tehnicile  ,  si  care  
este  prioritatea  de  selec=e  a  acestor  tehnici  atunci  cand  vorbim  de  consolidare.

  Despre  prima  menire  a  ar=colului  10  :  oricine  poate  sa  consolideze  orice  construc=e  ,  
tot   consolidare  se  cheama  si  prop=rea  unui  zid  dupa  ce  s-­‐a  intrat  cu  chit  in  el.Dupa  cutremur  
o  serie   de  cladiri  sunt  consolidate  .   In  cazul  monumentelor   istorice  nu  avem   de-­‐a  face  cu  
aceeasi  metoda     de  consolidare,  pentru  ca  daca  am   aplica  aceeasi  metoda  ca  si  la  blocurile  
zguduite  de  un  cutremur   sau  la  zidul  in   care  se   afla  atunci  ar   insemna  ca  la  multe  dintre  
aceste  monumente  am  gasi  niste  propteli  sau  la  altele  am  gasi  niste  imensi  stalpi  de  beton  
afla=   ,undeva  sa  zicem  in   mijlocul  naosului  unei  biserici,   meni=  sa  sus=na  turla  ce  a  fost   in  
pericol  sa  cada  la  un  cutremur  .  

- ne   asteptam   sa   stabilizam   o   structura  ce   are  probleme   dar   in   nici  un   caz   nu   ne  
asteptam   ca  aceasta  solu=e     sa  inlocuiasca  ,   sa  fie   vizibila  si  sa  inlocuiasca   valorile  
esen=ale,este=ce  si  istorice  ale  monumentului  
- desigur   ca  in   principiu   ne-­‐am   astepta  ca  ceea  ce   face   inginerul   in   colaborarea  si  
restaurarea  unui  monument  sa  fie  cat  mai  pu=n  vizibil  

Ar=colul  10  plaseaza  aceasta  consolidare  sunt  tutela  ,  sub  spectrul  restaurarii  =   restaurare  
structurala  .

Scopul   restaurarii  este  acela   de   a  pastra   si  eviden=a  valori  .ar=colul   10   vorbeste  despre  
aceasta  rela=e  a  consolidarii  cu  restaurarea  si  putem  spune  ca  termenul  cel  mai  corect  este  
de   restaurare   structurala.   De  ce  restaurare  structurala  ?   Pentru  ca  in   font   si  stuctura  si  
materia   unui   monument   istoric   face   parte  din   parohia   sa  de   valori.Valoarea   arhitecturii  
go=ce   sta  in   buna   masura  si  in   valoarea   sistemului   sau   structural.   Valoarea   arhitecturii  
bizan=ne  si  postbizan=ne  sta  in  buna  masura  in  sitemul  de  acoperire,de  bol=re  a  spa=ilor   ,  
in  materialele  u=lizate.  Daca  am  plecat   de  la  ideea  ca  doar   forma  conteaza  nu  si  materialul  
monumentelor  istorice,atunci  zicem  ...

A  doua  menire  a  ar=colului  10  :  este  sa  ne  dea  un  fel  de  ambrozie  ;  atunci  cand  trebuie  sa  
consolidam   un  monement   istoric   trebuie   sa   folosim   aceleasi  principii   ale  restaurarii  si  sa  
aplicam  de  fapt  o  restaurare  structurala.dar  ce  tehnici  putem  sa  folosim  ,  putem   sa  folosim  
tehnici   contemporane  .Va  aduc   aminte  ca   in   1931   Carta   de   la   Atena  facea   o   pledoarie  
extraordinara   pentru   folosirea   acestor   tehnici   contemporane   ,   ceea   ce   la   momentul  
respec=v   insemna  o   pledoarie   pentru  betonul  armat  pentru  ciment.   Ei  bine  ,   pana  in  1964  
deja  era  clar  ca  betonul  armat   si  cimentul  portland  nu  erau  acel  universal  care  se  credea  ca  
poate  fi  in  1931.
de  aceea  ar=colul  10  este  mult  mai  preudent   :si     spune  ca  daca  pot   sa  rezolv    problemele  
structrale   ale   edificiului   prin   tehnici   tradi=onale   trebuie   sa   apelez   la   aceste   tehnici  
tradi=onale.Pentru  ca  ele  in  fond  sunt  parte  din  existenta  istorica  a  edificiului  si  in  mod  cert  
au   o   compa=bilitate  tehnica   de   100%   cu   ceea  ce  este  vechi   .   Abia   dupa   ce   consta=   ca  
tehnicile  tradi=onale  nu  pot  sa  imi  stabilizeze  situa=a  ,  atunci  desigur  ma  pot  gandi  la  tehnici  
contemporane  .  Dar  si  atunci  art  10  spune  :  aten=e  la  toate  tehnicile  contemporane  aflate  la  
dispozi=e   trebuie  sa  alegi   ceea  ce  este  demonstrat   prin  sine   si  ceea  ce  este  probat   prin  
ezperienta  .  pentru  ca  monumentul  nu  este   un  cobai.O  data  ce  un   monument  se   distruge  
din  cauza  aplicarii  unei  tehnologii  ce  nu  a  fost   testata   ,ce  nu   a   fost   probata  din  punct   de  
vedere  s=in=fic  acesta  se  distruge  defini=v  si  nu  acest  lucru  il  dorim  .  

  Deci   a   dori   este   tehnica   tradi=onala   daca   se   poate   nu   atunci   apelul   la   tehnica  
contemporana  ,   dar   numai   dupa  ce  am   probat   tehnica   contemporana  si  am  cer=tudinea  
demonstrata   s=in=fic   ca  nu   este   daunatoare   pentru   monumentele   istorice.Conceptul  de  
consolidare   trebuie   sa   fie   intotdeauna   acela   nu   de   inlocuire   a  structurii   istorice     ci  de  
sprijinire  a  structurii  ,   este   sa  con=nue   misiunea  ajutata   de  tehnica   contemporana  .   Asa  
incat   intotdeauna   va  trebui  sa  vedem  ce  din   misiunea  structurala  mai   poate  fi   preluat   de  
structura  veche  si  sa  contam  pe  aceasta  structura.In   genere  monumentele  istorice  care  au  
probleme   de   consolidare  astazi  au   o  existenta  mul=seculara  ceea  ce  inseama  chiar   daca  
putem  constata  astazi  greseli,fie  de  concept  fie  de  execu=e,totusi  ceva  din  structura  lor  este  
u=l  ,  pentru  ca  alJel  nu  ar  fi  ajuns  pana  in  zilele  noastre.

  Si  ceea  ce   noi  trebuie  sa  facem   este  sa   vedem  unde  sunt   elemetele   sensibile   ale  
structurii  istorice  ,  si  sa  cautam  sa  venim  cu  o  solu=e  pentru  a  micsora  aceste  sensibilita=  si  
in  nici-­‐un  caz  sa  nu  inlocuim,a  nu  subs=tui  o  structura  istorica  cu   una  contemporana,oricat  
de  performanat  ar  fi  a  nostra,si  oricat  de  slaba  ar  fi  cea  istorica  .  Chiar   slabiciunea  structurii  
istorice  este  parte  a  marturiei  monumentului.

Dar   a  ramas   o   sensibilitate   structurala   generata   de   amplasarea   turlei   pronaosului,   care    

spijina  pe  o   serie  de  stalpi  de  caramida,  afla=  in   aceasta  zona  de  vest   a  bisericii,  este  vorba  
de  o   greutate   importanta  ce  in  cazul  unui  seism  se  balanseaza,   fiind  asezata  ca  un   fel  de  
pendul  pe  niste  elemente  foarte  pu=n  capabile  sa  reziste  la  in=ndere.

Stalpii  de  caramida  au  o  frumoasa  decora=e  din  jocul  caramizilor,  si  in  interiorul  acestora  s-­‐a  
forat  si  s-­‐a  introdus  o  structura  de  beton  armat  decomprimat  legata  in  funda=e  si  la  partea  
superioara.

In   acest   mod   se   pastreaza   ideea   si   conceptul   structural  ,acela   al   sprijinirii   turlei   de   pe  

pronaos  pe  o  amfilada  de  stalpi  de  caramida,  dar  suplimenteaza  incapacitatea  la  in=ndere  a  
zidariei  de  caramida  cu  o  structura  de  beton  armat.

Art  11.  
“Doctrina  contemporana  a  restaurarii  este  impotriva  unita=i  de  s=l”  
-­‐   va  aduce=  aminte  de  -­‐  prima  teorie  a  restaurarii  cea  promovata  de  Violew  le  Duc,  vorbea  
de  obiec=vul  arhitecului  restaurator  de  a  gasi  o  perfec=une  a  s=lului  si  o   unitate  s=lis=ca  a  
edificiului  restaurat

-­‐   trebuie  sa  respectam   contribu=a  tuturor   etapelor,   avem  de-­‐a   face   cu   monumente   care  
sunt  realizate  in  etape  diferite,  nu  avem  dreptul  sa  decidem  care  dintre  etape  trebuie  sa  fie  
pastrata  in  defavoarea  sau  prin  eliminarea  unei  alte  etape

imagine  go=

exemplu  –  car=er   istoric  –  zid  roman  con=nua     zid   medieval,  pe  care  se  aseaza  niste  cladiri  
de  sec  18

caloarea  culturala  este   data   de  aceasta  caracteris=ca,   au  de  cele  mai  multe  ori  o   serie  de  
etape  care  au  ajuns  pana  aici

“este  vorba   de   a   a   pastra   toate   etapele   care   au   contribuit   la   edificarea  monumentului,  

unitatea   de   s=l  nefiind   un   scop   al  restaurarii”   deci  apreciaza   direct   aceste   teorii  ale   lui  
Violew  le  Duc

-­‐  apare  insa  o  problema  atunci  cand   spui  ca  trebuie  sa  pastrezi  toate  etapele  :   ce  fac   daca  
am   de-­‐a  face   cu   2   etape,   una  care  ascunde  valorii  lasate  de  o  etaa   anterioara   =   art   11  
transeaza   din   punct   de   vedere   metodologic   aceasta   problema   si   spune   ca   nu   po=   sa  
desfiintezi  o   etapa  ce  ascunde  o  faza  anterioara  decat  in  situa=a  in  care  ceea  ce  desfiintezi  
este   de   mica   valoare   in   =mp   ceea   ce   se   scoate   la   iveala   ,   ceea   ce   se   expune   prin  
indepartarea   acestui   strat,   este   de   mare   valoare   si   in   plus   se   gaseste   intr-­‐o   stare   de  
conservare  ce  poate  asigura  existenta  acestui  strat  devoalat.  

-­‐  in  clipa  in  care  am  eliminat  un  strat,  trebuie  sa  fie  p  bine  jus=ficat

-­‐  a  men=ne  acoperirea  unui  strat  de  un  strat  ulterior,   inseamna  de   fapt  a  =ne  in  viata  a  2  
etape,  chiar  daca  una  este  invizibila,  

exemplu  :  Manas-rea  Cozia

restaurare  din  Romania  –  intre  cele  doua  razboaie  mondiale  ’29-­‐‘33

-­‐interven=e  a  lui  Nicolae  Ghica  Budes=  –  Manas=rea  Coziei  care  se  afla  in  fata  unei  situa=i  p  
dificile   –   privdorul  brancovenesc   adaugat   ulterior   in   sec   18,   acoperea  frontul   de   vest   al  
bisericii  de  sfarsit  de  sec  14.  

-­‐   Manas=rea  Cozia  este  una  din  primele  construc=i  din  Tara  Romaneasca  de  foatre  mare  
impotanta  ,   este  vorba  de   un  model   adus  de  mesterii  din  Serbia  pe  acest   teritoriu   si  se  
punea   problema  ce  este  jus=ficat   de  facut,   aten=e  la  acel  moment   nu  exista   Carta  de  la  
Vene=a
-­‐   Ghica   gaseste   o   solu=e   pentru   a   arata   frontul   de   vest   al   bisericii,   micsorand   partea  
superioara  a  privdorului,  asJel  incat  sa  poate  fi  vazuta  in  parte  zona  de  arhibolta  a  peretului  
de  vest  care  tradeaza  bol=rea  interioara  a  pronaosului

-­‐  solu=e  care  pleaca  de  la  ideea  ca  acest  pridvor  este  un  elemnet  valoros,  face  parte  dintr-­‐o  
etapa  importanta  a  istoriei  arhitecturii

exemplu:  Biserica  Episcopala  Alba  Iulia

-­‐  suprapunere  de  fresca,  in  2  etape

-­‐  se  respinge  ideea  de  a  scoate  fresca  noua  pentru  a  se  arata  fresca  veche

exemplu  :  Catedrala  din  Bruges

-­‐  tur  romanic  ingropat  intr-­‐un  turn  go=c

Art  12.
Vorbeste   despre   o   alta   problema   a   prac=cii   restaurarii,   reintregirea   deci   completarea  
pieselor  lipsa.

Exemple:  

-­‐  portalul  de  la  Cozia

Completarea  la  o  parte  de  la  ancadrament

-­‐  Arcul  lui  Titus

Resataurarea  lui  Valadir  de  la  inceputul  sec  19

Corec=tu=nea  acestei  interven=i

S=lizare  a  elementelor  folosite  pentru  reintregire

-­‐  De  la  indepartare   reintregirile  trebuie  sa  arate  obiectul  intreg,  iar   de  la  apropiere  sa  vezi  
diferenta  dintre  ce  a  facut  mesterul  ini=al  si  ce  a  facut  restauratorul

-­‐   art   12   ne  aver=zeaza  cu   privire   la  tenta=a  si   pericolul  de  a  falsifica   marturia  istorica  :  
exemplu  :   cris=alnita  Manas=rii  Moldovita,   unde  restauratorul  a  gasit  o  ruina  si  a  realizat  o  
reintregire  in  care  multe  elemente  se  dau  a  fi  istorice  desi  nu  a  existat  nicio  marturie  despre  
felul  in  care  existau  ancadramentele,  ferestrele  si  usile  etajului  superior
-­‐  Rela=a  dintre  ceea  ce  noi   reintregim  cu  materialul  istoric,   auten=c  ,   a   existat   o  tenta=e  
mult  =mp  dupa  1964,  plecand  si  de  la  teoria  lui  Camilo  Boito  care  punea  accent  pe  marcarea  
interven=ilor,  ca  aceasta  interven=e  noua  de  reintregire  sa  fie  puternica

-­‐   Astazi  se  considera   ca   impactul  vizual  al   unei  marcari   foarte   evidenta  intre   materialul  
istoric  si  ceea   ce   noi  am   facut  sa  reintregim  este  daunatoare   perceperii  monumentului   ca  
obiect  al  receptarii  sale  ar=s=ce

-­‐  in  prac=ca  vorbim  de  reintregiri  de  ancadramente,  portaluri,  elemente  de  =pul  turlelor

-­‐   a  reintregi  inseamna  a  s=i  ca  ceva  a  existat  ,  in  locul  cu  pricina,  a  s=i  cum  arata  acel  lucru  
sau  parte  din  ansamblul  arhitectural  pierdut  si  a  interveni,  adica  a  proteja  locul  respec=v  cu  
un   element   care  pe   de-­‐o   parte   se  incadreaza  in   ansamblul  arhitectural  dar   are   anumite  
semne  care  il  tradeaza  faptul  ca  ete  opera  sa  nu  a  mesterului  din  trecut

exemple  :

fresca  de  la  pridvorul  Coziei

manas-rea  Cisnadioara,  reintregirea  profilelor,  decora=ilor  profilelor

art  13
Completariile   reperezinta  locul  in   care  noi  intervenim   pentru   prima  data,   nu  exista  ceva,  
este  un  lucru  adaugat  de  noi,  si  nu  o  interven=e  unde  exista  ceva  inainte  

Ac=unea  completarilor  este  asa  cum  spuneam  vorbind  de  textul  art  9  ,   aceea  de  a  fi   strict  
necesare   folosirii   contemporane   a   monumentului   si   completarile   sunt   de   la   arh  
contemporana,   trebuie   sa  poarte   amprenta  interven=ei   contemporane.   Aceasta   insa   nu  
trebuie  sa  conduca  la  schimbarea  raportului,  la  schimbarea  centrului  de  greutate  vizual  si  a  
rap  de  valori  intre  ce  face  restauratorul  si  monumental  istoric,  ramane  de  la  inceput  pana  la  
sfarsitul  interven=ei  lucrul  cel  mai  important.

Completarea  nu  are  rolul  de  a  schimba  caracterul  compozi?ei

Exemplu  :  

Luvru

-­‐  Asezarea  unui  important  pachet   de   servicii  pentru  a  nu  dezechilibra  din  punct   de   vedere  
composi=onal  ceea  ce  trebuia  sa  ramana  a  fi  perceput  de  oameni  ca  fiind  compozi=a  ini=ala  
a  Palatului  Luvru

Curtea  de  la  Bri-sh  Museum

Art  14
Se  refera  la  aplicarea  principiilor  restaurarii  la  vecinatatea,  la  ambientul  monumentelor

In   esenta  spune   ca  ceea  ce   este   stabilit   pentru   monumente   trebuie   sa   faca  si   obiectul  
aplicarii  si  pe  vecinatatea  acestora  

Art  15
Se  refera  la  sapaturile,  cercetarile  arheologice

Insista  asupra  faptului  ca  niciodata  o  ruina  nu  trebuie  sa  faca  obiectului  unei  recons=tuiri,   ca  
singurul   pe  care  il  putem  accepta  in  cazul  ruinelor   este  conservarea   sitului  si  a  obiectelor  
care  au  fost  descoperite  odata  cu  ruina.

Pentru  ca  materialul  pierdut  este  atat  de  mare  in  raport  cu  ceea  ce  a  ramas,incat  zona  aceea  
a  ipotezei  care  era  o    bariera  in  exerci=ul  restauraii  este  p  aproape

In  cel  mai  bun  caz  putem  vorbi  de  anas=loza,  asezarea  pieselor   ce  se  gaseau  intr-­‐o  coloana  
sau  un  zid  si  care  la  un  moment  dat  au  cazut,   pe  care   le  gasim  la  fata  locului  si  pe  care  le  
putem  repozi=ona  astefel  incat  sa  recreem   o  coloana  sau  un  zid,  este  vorba  de  o  ipoteza,  o  
recntruire  ipote=ca

Exemplu  :    Forul  lui  Traian  –Roma

Art  16
Importanta  documentarii  restaurarii

Un  monument  odata  restaurat  va  mai  fi  subiectul  unei  interven=i

Trebuie  documentat   tot  ce  s-­‐a  gasit,  si  cei  care  vor  veni  dupa  noi  sa  s=e  ce  s-­‐a  facut  acolo,  
deoarece  poate  vor  ac=ona  mai  bine,  cu  tehnici  mult  mai  moderne  
 Curs 8
Principiile deontologice ale restaurarii

- principiul prudentei presupune a stabili ceea ce este de facut si a vedea cine este
calificat pentru o interventie;
- identificarea problemelor ar trebui sa o poata face orice architect cu experienta in
domeniul monumentelor istorice;
- Ludovic Vitet: “In primul rand nu trebuie sa faci rau.”
- cand ne apropiem de un monument istoric trebuie sa ne oprim la limita experientei
noastre pentru a nu face mai mult rau decat bine;
- primul pas consta in investigarea monumentului;
- o parte din probleme se pot explica la fata locului (ex: o fisura sau o fractura = o
incarcare pe care zidul nu a putut sa o suporte sau o tasare inegala a solului);
- pentru celelalte lucruri ce nu pot fi explicate la fata locului este utila cercetarea de
arhiva;
- instrumentul cel mai important in identificarea si marcarea problemelor este releveul
arhitectural; acesta este si o sursa de descoperire a istoriei edificiului (ex: cand masurand
observam ca un zid este mai gros si altul mai subtire banuim ca cel gros este foarte vechi iar
celalalt este mai nou);
- in releveu se face marcarea fisurilor, a degradarilor, a schimbarilor de material, a
atacurilor biologice (licheni, muschi) si a gradului de profunzime al atacului materialului
istoric;
- in urma investigarii la fata locului se ajunge la decizia cu privire la ce trebuie facutsi
intrarea in spectrul unor interventii de conservare sau de restaurare;
 - diferenta dintre conservare si restaurare sta in diferenta de valoare istorica si estetica
pe care o arata restaurarea la sfarsit, in timp ce conservarea e o operatiune in care avem un
proces de degradare pe care trebuie sa il stopam; la conservare nu descoperim valori sau
lucruri noi, in timp ce restaurarea presupune aducerea a ceva necunoscut la iveala, aratarea
lucrurilor ascunse sau pierdute;
- nu putem sti de la inceput ce este de facut; o serie de lucrari se vor arata ca fiind
necesare abia dupa incheierea tututor investigatiilor iar unele chiar dupa inceperea lucrarii;
- investigatiile trebuiesc facute de specialisti si cu aparate de specialitate; trebuie sa
stim exact ce specialisti ne pot ajuta si cu ce (arheolog, inginer structurist, istoric,
topometrist);
-decizia cu privire la modul in care fructificam ceea ce a descoperit arheologul revine
conducatorului de santier;
- art 10 din Carta de la Venetia: indiferent de solutia de restaurare sau modalitatea de
investigare trebuie sa avem grija ca tehnicile folosite sa fie verificate prin experienta;
- trebuie determinat de la inceput care sunt actiunile importante din spectrul restaurarii
si ce se poate face pentru a nu spori riscurile pe care le suporta monumentul;
- trebuie sa identificam locurile din monument care cer o interventie; aceasta trebuie
directionata catre locul care pune in pericol viata monumentului;
- trebuie sa stabilim limitele interventiei structurale de la care incolo distrugem
materialul si valoarea istorica a edificiului;
- trebuie sa directionam interventia spre locurile care impun actiunea contemporana
dar trebuie sa dimensionam amplitudinea interventiei astfel incat sa nu pierdem valorile
monumentului; prin aceasta dimensionare putem minimiza inlocuirea materialului istoric
valoros (ex: protezarea unor grinzi putrezite la Dealu Frumos in loc de inlocuirea lor);
- putem alege dintre modalitatile de interventie pe cea care afecteaza cel mai putin
materialul istoric;
- interventia trebuie gandita in raport cu materialul si cu tehnica;
- nu trebuie sa gasim alternative contemporane acolo unde exista valori traditionale ci
sa le conservam pe acestea din urma;
- despre marcarea interventiei: distinctia nu este necesar sa fie una foarte directa,
contrastanta; poate fi vizibila de la apropiere dar nu inseamna ca nu putem folosi materialul
compatibil traditional pentru reintregire;
- solutia propusa pentru o interventie contemporana trebuie sa fie una reversibila,
asupra careia sa poata sa se intervina;
- trebuie sa conservam valorile in primul rand; tot ceea ce facem in plus este strict
necesar dar subsumat nevoii de conservare; avem o structura arheologica si avem nevoie de o
structura de protectie care sa asigure conservarea a ceea ce se aflla sub ea;
- se poate interveni si cu elemente moderne care vor face monumentul mai usor, mai
confortabil de folosit;
- aceasta solutie contemporana trebuie sa serveasca conservarii; daca felul in care este
gandita folosirea momnumentului il pune in risc trebuie gasita alta solutie;
- despre autenticitate: in preambulul Cartei de la Venetia se spune ca toate principiile
din Carta sunt menite ca aplicate sa poate sa transmita monumentele istorice generatiilor
viitoare in deplinul respect al autenticitatii;
- Camilo Boito spunea ca exista un factor obiectiv care comanda actiunea noastra
atunci cand intervenim asupra unui monument istoric: autenticitatea;
 - interventia de restaurare este corecta daca respecta principiul autenticitatii;
- in 1987 un document UNESCO relativ la patrimoniul national spune ca
autenticitatea inseamna a respecta materialul, tehnica, conceptul si locul in care s-a realizat
monumentul istoric;
- asadar a respecta autenticitatea unui monument prin interventia de restaurare
inseamna ca la sfarsitul interventiei materialul din care este facut monumentul sa fie intr-o
masura cat mai mare cel original (folosirea a cat mai mult din ce avem si utilizarea pentru
reintregire a unor materiale traditionale);
- tot respectarea autenticitatii presupune ca interventia sa identifice care a fost
conceptul arhitectural si sa nu intervenim cu altul care sa il nege pe cel istoric (etapele
existentei unui edificiu trebuie sa poata fi recunoscute prin interventie);
- pe cat posibil trebuie sa intervenim cu tehnici de tipul celei prin care s-a creat
monumentul;
- autenticitatea amplasamentului inseamna respectul fata de locul in care este cladit si
pentru ambianta;

CURS  9
Sensurile  auten=ce

-­‐  aceasta  categorie  a  devenit  categoria  centrala  a  conservarii  sirestaurarii  monumentelor

-­‐un  monument  trebuie  sa  isi  pastreze  auten=citatea  oricateinterven=i,  orice  am  face  atunci  
cand  intervenim  pentrurestaurarea  sau  conservarea  sa

-­‐cel  care  a  introdus  termenul  de  auten=citate  in  discursul  legat  de  restaurare  a  fost  C.Boito  
la  sf   sec   19   si  prin  introducerea  autenci=ta=i  se  trece   de  la   opiniile  ideologice,   polemeice  
despre  restaurare,  la  un  drum  s=in=fic.

-­‐citat  michael  cristor  care  releva  importanta  auten=cita=i  pentru  lumeacontemporana.  ceea  
ce  putem   constata  este  ca   intr-­‐o   lume   care  parca   de  momentul  la  care  boito   introducea  
termenul  de  auten=citate,   sec  20   vine  cu  o  dezvoltare  deosebita  a  capacita=lor  tehnice  de  
mul=mplicare,  copiere,  reproducere

-­‐ceea   ce   este   intradevar   oriiginal   in   aceasta   lume   devine   valorors   si   interesul   pentru  
autenc=citate  va  marca  interesul  oamenilor  sec  21
-­‐"locul  unde  noi  avem  cer=tudinea  auten=cita=i  pe  care  o  cautam   este     trecutul."  trecutul  
este   garan=a  auten=cita=i.   prin  urmarea  cautarea   trecutului  mai   degraba  decat   cautarea  
locului  este  ceea  ce  ne  cheama,   ne  indeamna  sa  megem  in  orase  istorice,  sa  cautam  in  orase  
centrele  istorice  ale  lor,   sa  vedem   monumetele  istorice   .   trecutul  este  real,   trecutul  este  
auten=ci  si  asta  il  face  atrac=v.   oamenii  nu  isi  doresc     sa  viziteze  alte  locuri   cat   doresc   sa  
viziteze  alte  vremuri,  ptr  ca  acolo,  in  aceasta  materializare  si  prezentare  a  trecutuilu,   gasesc  
ceea  ce  cauta,  auten=citatea.

-­‐auten=citatea  este  un  factor  comun  pentru  tot  ceeaa  ce  este  scris  in  catra  de  la  vene=a

-­‐   se  spune   acolo   ca  este   de   datoria  noastra  de  a  inmana  genera=ilor   viitoare  in   boga=a  
integrala  a  auten=cita=i  lor

-­‐ce  intelegm   prin   auten=citate?  cetateanul  european   este  preocupat   de   auten=citatea  pe  
care  o  gasim  in  materie,  in  substata,  in  materialul  din  care  sunt  facute

-­‐concepem   auten=citatea   ca   termen   in   contrapondere   cu   falsul,   cu   copiatul,   vedem  

auten=citatea   ca   lucrul   pozi=v   dintre   cins=t   si   corupt,   intre   sacru   si   porfan   concepem  
auten=citatea  ca  o  valoare  in  sine.  daca  ceva  este  auten=c  atunci  acest  lucru  se  adauga  unor  
calita=   care   se  pot  enumera   cum  ar   fi   frumusete,   interesant,   daca   vindem  ceva   care  este  
auten=c,   il   vom   vinde  mai   scump.   inseamna  ca  plasam   o   valoare  in   acest   termen   si   in  
intelesul  sau.   ca   termen,   auten=citate  deriva  din   la=na   si  greaca  si   are   ca   sens  ceva   ce  
izvoraste   de   la   o   autoritate,   adica   nu   este   numai   original,   dar   si   ins=tuie   un   anumit  
lucru.spre  deosebire  de  copie,  e  ceva  ce  a  fost  stabiit  si  nu  mai  poate  fi  schimbat.in  istorie  si  
mai  ales  in  evul  mediu,  a  fi  auten=c  era  suprema  calitate  a  unui  obiect.acest  lucru  se  refea  la  
calitatea   relicvelor.   moastele   sfin=lor   erau   auten=ca   si   valoarea   lor   statea   in   acesta  
auten=citate.   boga=a   unei   aba=i   se   tragea   din   posesia   acestor   moaste.   auten=citate  
insemna  atat   material  cat   si   context   cat   si   mesajul   original  si   noi  astazi   concepem   ca  o  
trasatura  a  auten=cita=i  contextul  in   care  ne  este  prezentat   obiectul.   daca  de   ex   avem  o  
copie  dupa  un  maestru  celebru,  dar  daca  aceasra  este  prezentata  intr-­‐un    muzeu,  o  anumita  
valoare   legata   de  auten=citate   o   plasam   ptr   ca   ne  raportam   la  acea   copie  in   raport   cu  
sen=mentele  pe  care  le  avem  atunci  cand  admiram  obiectele  intr-­‐un  muzeu.

-­‐amplasarea  in  locul  in  care  erau  originalele  le  da  totusi  o  anumita  can=tate  de  auten=citate,  
deorarece  =n  locul  originalului  aceasta  preocupare  despre  ce  ramane  auten=ca  atunci  cand  
suntem  intr-­‐un  proces  con=nuu  de  reparare,inlocuire  a  pietelor  care  se  degradeaza  intr-­‐un  
artefact.

-­‐cand  intervenim   asupra   monumentelor   deseori   inlocuim   materialul  original,   degradat   cu  

altul  nou.  cu  cat   nr   de  interven=i   este  mai  mare  cu  cat  ele  sunt  mai  dese  cu  atat   aceasta  
schimbare     a  consistentei  materiale  a  monumentului  este  mai  serioase,   mai  importanta.  la  
capatul  unei  restaurari     la  care  avem   de  aface  cu  intregiri  avem   acelasi  obiect   avem   un  
respect  al  auten=cita=i  sau  dimpotriva.  cineva  remarca  insa  ca  acest  criteriu  al  auten=cita=i  
nu  tsa  exclusiv   in  materialitatea  sa  ci  si  in  felul  in  care  este  folosit   lucrul  respec=v.Serban  
cantacuzino   in  punea  intrebarea  daca  o  biserica  ce  este   folosita  ca  altceva  decat   un  spa=u  
de  cult   spre  deosebire  de  o   biserica  mai  prost   intre=nuta  dar   care  foloseste  inca     drept  
spa=u   cultual,   care   dintre   ele   este   mai   auten=ca?   si   pleda   pentru   u=lizarea   ptr   care  
monumentele  au  fost  realizate.

apropo  de  relicve,   de  auten=citatea  lor   in  evul  mediu   si  tot   discutand  de  rolul  pe  care  il  
joaca  auten=citatea  ca   rela=e   dintre  u=lizare   si  obiect   si  societate   cineva  remarca   ca  pe  
undeva  criteriul  cel  mai  important  in  a  stabili  autenc=citatea  era  capacitatea  con=nua  de  a  
face  minuni.  proba  ca  o  relicva  era  auten=ca  nu  statea  in  istoria  acesteia  ci  in  capacitatea  de  
a  genera  in  prezent  minuni.

felul  in  care  monumentul  serveste  scopurilor  ptr  care  a  fost   creat  este  o  forma  importanata  
a  auten=cita=i.

spre  epoca  noastra,  auten=citate  a  fost   considerat  ceea  ce  s=in=fic  a  putut   fi  probat.  ceva  ce  
era  intarit     de  cercetarile  oamenilor   de  s=inta.  astazi,  auten=c   este  printre  altele  ceea  ce  
este  cer=ficat.   Exista   o   intreaga  preocupare   a  lumii  moderne   de  a  asigura  si  demonstra  
auten=citatea.  daca  in  evul  mediu  acest   lucru  era  impus  oamenilor   de  realitatea  miracolelor  
lumea   moderna  a   dezvoltat   un  sistem   s=in=fic   prin   care  cer=fica  auten=citatea.o   idee   a  
acestui  =p  de  auten=citate  este  ideea  ca  obiectul  nu  a  fost  a=ns,  nu

a  fost  folosit.exista  o  intreaga  istorie  a  ul=melor  secole  in  care  interven=a  oamenilor  asupra  
operelor  trecutului  a  fost  de  alterare  a  acestora.  

Sergio  remarca  diferenta  intre  ac=unea  arhitectului  si  a  conservatorului  plecand  de  la  ideea  
de  a  nu    a=nge,  de  a  nu  extrage  materialul  istoric  intr-­‐o  conservare.  arhitectura  este  o  arta,  
permite   libertate,   in   =mp   ce   conservarea   este   o   s=inta.sfarsitul   sec   19   este   marcat   de  
apari=a  ideii  de  auten=citate  ca   nucleu   a  restaurarii  prin  teoria  lui  Boido     care  vb  despre  
sensul  restaurarii  fundamentat  pe  respectul  auten=cita=i.   face  referire  la  rel  pe  care  in  evul  
mediu   oamenii  au   avut-­‐o  cu  relicvele  ca  rela=e   de  percepere  a  auen=cita=i.orice  alterare  
sau   adaugare  structurii  ini=ale  va  fi  considerata  drept  monument  si  tratata  ca  atare.  atunci  
cand  spunem  ceva   este  auten=c   inseamna  ca  intre  ceea  ce  s-­‐a  dorit   a  fi   spus  prin  cera=a  
ar=s=ca  si  ceeea  ce  noi  percepem  nu  a  intervenit  un  filtru  care  sa  distorsioneze  mesajul  sau  
semnifica=a.  inecrand  sa  defineasca  aceste   componente   ele  vin   din  pastrarea  nealterata  a  
formei   si  designului,   din   pastrarea   materialita=i   si   substantei,   a   uzului   si   func=unii,   din  
folosirea  in  con=nuare  si  evidenta  a  tehnicilor   si  tradi=ilor.  o  dimensiune  a  auten=cita=i  este  
cea  a  amplasamentului,  credinntele  si  sen=mentele  care  sunt  generate  de  obiectul  respec=v  
si  ceeace  se   creaza   ca   patrimoniu   prin   material  in   jurul  monumentului.auten=citatea   in  
ghidul  de   punere  in  prac=ca   a  conven=ei  patrimponiului  mondial:   vede  auten=citatea   in  
forma  materie,   folosinta,   tradi=i,   amplsament,   spiritualitate.   acest   concept   este   ceva   ce  
evolueaza   in   =mp.   daca   in=al   se   spunea   ca   auten=c   este   ce   este   material,   astazi  
dimensiunea  auten=cita=i  este  mult   mai  mare.   sensul  auten=cita=i  va  evolua  in  fun=e  de  
evolu=a   societa=i.sunt   lucruri   a   caror   auten=citate   deriva   nu   de   la   momentul   crearii  
lor.inamicul  auten=cita=i  in   lumea   contemporana   este  kitsch'ul.     recons=tuirea   a   fost   o  
moda  a  roman=smului,  a  fost  o  moda  a  perioadei  de  avant  na=onal.
Cercetarea  in   conservarea   si   restaurarea   monumentelor   are   drept   scop   fundamentarea  
deciziilor   pe   care   trebuie   sa   le   luam   in   pr   de   restaurare.   studiul   istoric   este   parte   a  
documenta=ei  noastre.    obiec=vele  in  cadrul  studiului  istoric  sunt   o  evaluare  a  construc=ei  
din   prisma   valorilor   istorice  si   plecand   de   la  felul  in   care   studiul   istoric   ne  arata  cum   se  
aseaza  val  istorice  in  edificiul  pe  care  il  avem  de  restaurat   ne  asteptam  ca  el  sa  ne  precizeze  
care  ne  sunt  liberta=le  de  ac=une,  obliga=i,  constrangerile  restric=ile.  

in   ob=nerea  acestor   obiec=ve   studiul  istoric   prezinta  ca  prin   rezultat   evolu=a  in   =mp   a  
edificiului.

valorile  istorice  nu  pot  fi  alJel  reprezentate  pe  releveul  de  arhitectura  decat  plecand  de  la  
felul  in  care  a   evoluat   construc=a  in  =mp.   monumentul  poate  sa  fie  cercetat   si  poate  se  
clarifice  anumite   lucruri.dificultatea  este   aceea   de  a  gasi  momentul   in  care  monumentul  
poate  sa  fie  inves=gat.  

=purile  de  inves=ga=i  prin  care  "vorbim"  cu  istoria  monumentului:

1.  arhiva

2.   cercetari   cartografice-­‐   are  marele  avantaj   ca  ne  poate   ajuta  in   mod  direct   sa  evaluam  
evolu=a  in  =mp  a  unor

construc=i

3.   cercetarea   econografica   lucru   ce  presupune   evaluarea   imaginilor   istorice  in   raport   cu  

edificiul  (fotografii,

car=  postale  de  epoca,  gravuri)-­‐  elemane  care  trebuie  coroborate  cu  realitatea

4.  relevee

5.   cercetarea   arheologica-­‐   eviden=erea   etapelor   de   costruc=e,   stabilirea   nivelului   de  

incarcare,  datarea  pe

mijloace  arheologice  a  construc=ei

6.   arhitecturala-­‐   s=inta  si  capacitatea  de  interpretare  a  lucrurilor   din   privinta  arhitectului,  
intelegerea

unor  detalii  tehnice

 CURS  1O

Scopul  studiului  istoric

Este  un  lucru  care  il  facem  noi,  arhitec=i,  fiind  principalii  contributori  la  studiul  istoric.

Scopul  este   de   a   fundamenta   deciziile   din   pr   de  restaurare.   El  are  aspectul  unei   lucrari  
fundamentale,   dar  sensul  de  existenta  al  studiului  istoric  ca  parte  a  documenta=ei  tehnice,  
este   acela   de   a   defini   ce   trebuie   facut,   adica   ce   este   valoros,=   analiza   substantei    
monumentului  istoric.

Aceasta  analiza  se  transforma  in  judecata  de   valoare  prin   intermediul  unei  fundamentari  a  
etapelor   de  evolu=e  a  mon  istoric.  Aceste  etape  in  ev  mon  ist  genereaza  aprecierea  noastra,  
daca  o   anumita   parte  a  constr   este   sau  nu  valoroasa.   Acolo  unde  avem   marturi  ale  unei  
etape  importante  in  ist   arhi  avem  de  aface  cu  valoare.   Prim  instrument:   stabilirea  etapelor  
in  evolu=a   obiectului   arhitectural,   evol  care  duce   la  concluzi  la  ce   este  valoros.=>   3   mair  
categorii:  -­‐  conservare,  -­‐restaurare  ,    

La   polul   opus   avem   locuri   unde   material   prima   intr   adevar   valoroasa   dpdv   istoric   sau  
esthe=c   este   acoperita,este   mascata,este   milimizata,este   mancata   de   interven=i   noi   si  
nocive.este  una  de  eliminare,de  asanare  a  par=lor  nocive  ale  construc=ei.

Inytre  aceste  doua  extreme  sunt  locurile  unde  exista  posibilitatea  unei  interven=i    care  sa  ia  
forma  oricarei  modificari  a  construc=ei  pt   a  face  fata  noilor  cerinte  func=onale,sau  unde  nu  
pot  sa  spunca  valorile  iden=ficate  trebuie  sa  conduca  neaparat  la  conservare  sau  restaurare  
sau  unde  nici  nu  pot  sa  spun  ca  zona  respec=ve  nu  poate  sa  ramana  asa.in  aceasta  zona  pot  
sa  iau  decizii  oarecum  liber  in  fs  de  interesele  func=onale  ale  construc=ei.

Primele  doua  conservare  sau  restaurare  si  eliminarea  par=lor  nocive  fac  parte  din  restric=ile  
pe  care  ni  le  impune  cladirea.Cea  de  a  doua  este  zona  permisibilita=lor.  

Toate   inves=ga=ile   de   care   am   vb   data   trecuta   ne   ajuta     sa   stabilim   aceste   3   mari  

categorii  ,dar   cel  care  are  ul=mul  cuvant   este  arhitectul,responsabilul  studiului  istoric   .De  
obicei   este  unarhitect   specializat   pt   ca  noi   s=m   ce   poatasa  aiba   sens  dpdv   architectural  
atunci  cand  spunem  conservare,asanare  sau  interven=i  liberA  FARA  restric=i.

Studiul  istoric  face  apel  la  o  serie  de  colaboratori  ,architect,arheolog,documentarist,dar   cea  
mai  buna  situa=e  este  ca  noi,ca  arhitec=i  sa  ne  implicam  in  ches=a  asta  pentru  ca  alJel  ne  
vom  trezi  cu  nijte  concluzii  care  dpdv  architectural  vor  fi  foarte  greu    de  respectat.

Exista   si   o   inves=gare   facuta   de   architect   ,dincolo   de   inves=ga=a   cartografica,juridica,  

iconografica  ,etc.Este  cea  care  face  in  principal  pe  noi  interpretand  analizand  construc=a  si  
ajutandu  ne  de  releveul  de  arhitectura.  In  aceasta  ac=vitate  noi  suntem  ajuta=  de  faptul     ca  
s=m  di  n  meseria  noastra  sa  facem  anumite  corelari  .Noi  s=m  de  ex  ca  cv,un   gol    ce  are  o  
dimensiune   de  =p   80/180   este   potrivit   pentru  obiec=vele  de  usi,o  incapere  cu   o  anumita  
func=une  are  o  anumita  dispunere  a  acceselor.etc.  atunci  cand  sesizam  o  anumita  anomalie  
de  la  norme   le  generale  ale  arhitecturii  sau  fata  de  regulile  pe  care  in  anumite  etape  in  ist  
arh  ne  invata  ca  func=onalul  in  construc=i,atunci  ne  punem   problema    ca  in  construc=a  pe  
care  o  analizam  nu  este  un  zid  in  plus  care  separa  spa=al  care  normal  tebuia  sa  fie  o  sala  mai  
mare  ,daca  nu  cumva  acel  gol  de  80/180  nu  reprezinta  un  gol  de  usa  care  tradeaza  un  nivel  
intermediar   la  un  moment   dat   carese  afla  undeva  sus  .Golurile  dintr   o  zidarie  reprezinta  
locul  unde  erau  incastrate  nijte  grinzi  de  lemn  ,aici  intervenind  istoricii  de  arta  care   pot  sa  
dateze  In  fs  de  decora=e  ,de  =p   cu   o   anumita  precizie   elementele   exitenta  unui  anumit  
edificiu.

Uneori   decora=a,uneori   morfologia     generala   arhitecturala   ne   conduc   prin   intermediul  

zidurillor  la  o  anumita  datare  ca  perioada  dar  avem  dese  situa=i  in  care  ne  confruntam  cu  un  
rivaivel,cu   un   neo   ,cu   lucruri   care   par   a  fi   lucruri   istorice   dar   sunt   rela=ve   noi   ,Sunt   o  
sumkedenie  de  construc=i  in  zona    Kisselef    care  sunt  facute  de  o  maniera  roman=ca  ,creind  
impresia  unei  arhitecturi  maure  sau  istorice  in  orice  caz.Aten=e  la  inscrip=i.Avem    pe  dealul  
frumos  care  nu   vb   despre   fundarea  construc=ei  ci  despre  o   anumita   etapa  a  desavarsirii  
incintei  formata  din  turnurile  de  colt  

Inves=ga=a   arhitecturala   si   implicit   ceea   ce   facem   noi   are   marele   merit   de   a  putea   sa  
verifice  ceea  ce  documentaristul  ,istoricul  poate  sa  fie  in  confuzie  ,sa  fie  derutat   .Avem  de  ex  
Palatul  unesco   de  pe  s=rbei   voda  ,avem  situa=i  in  care  nijte  documente  vorbesc   de  cate=  
diferite  care  se  afla  pe  acelasi  loc  ,la  aceeasi  adresa  ,Avem  situa=i  in  care  documenta=a  de  
autorizare  a  construc=ei    nu  a  fost  realizata  intocmai  ca  ceea  ce  s  a  depus  spre    acceptare  de  
catre  primarie  .Avem   situa=i  in  care  intre  mom  proiectului  sic  el  al  execu=ei     proprietarul  si  
a   schimbat   gandurile   sau   moda   a   evoluat   (pe   lipscani   –magazinul   familia   care   a   fost  
autorizat  cu   o  frumoasa  fatada  eclec=ca  ,intre  tp  s  a  schimbat  moda  si  proprietarul  a  cerut  
acolo  sa  fie  o  fatada  s=il  miscare  moderna  ).

Fara  controlul  pe  care  arhitectul  si  inves=garea  de  arhitecutra  il  face  la  fata  locului  ,o  serie  
de  interpretari  date  de  documnetele  altor  specialis=  pot   sa  fie  foarte  eronate  .   noi  putem  sa  
confirmam  toate  afirma=ile  istoricului  si  ale  arheologului    sa  reverificam  pe  documente  .  un    
lucru   ne   mai   este   la   indemana   prin   ceea   ce   invatam     noi   arhitec=i.Este   vb   de   logica  
construc=ve  .Sopre  deosebire  de  ceilal=   specialist   care  ne  ajuta  la  studiul  istoric  suntem   cei  
care  inteleg    uitandu  se  la  un  monument    ce  a  putut  sa  fie  inainte  si  ce  a  fost  o  interven=e  
ulterioara,pt   ca   putem  sa  intelegem  efec=v   felul  in  care  se  poate  folosi  materialul.suntem  
cei  care  putem  sa  interpretam   ceea  ce  vedem  la  fata  locului  sis  a  spunem  :acest   lucru  este  
evident  in  fata  celuilalt  .Avea  aceasta  discu=e  referitor   par=i  de  sus  a  bisericii  de  la  dealul  
frumos    unde  se  vede  urma  arcadei  unuo  presupus  portal     in  interiorul  caruia  este  codul  mic  
al  pere=lor  si  deasupra  cariua  este    un  cot  mai  elevat  de  facgtura  go=ca.Intrebarea  este  care  
este   ordinea   acestor   elemente.Arhitectul   poate   sa   dea   ordinea   prin   prisma  
cunos=ntelor;odata  analizand    s=lul  sis  a  priveasca  din  punctual  de  vedere  al  tehnicxita=i  de  
construire   .Avem  capacitatea  ca  plecand   de  la  nijte  urma  sa  exprimam     ce  a   fost   inainte  
acolo  si  sa  gasim  dovezile  materiale  care  sa  cer=fice  acest  lucru.

In  transilvania  bisericile  erau  for=ficate  si  isi  men=neau  func=unea    de  biserica  intarindu  se  
exteriorul  cu  zidurile  bisericii  ca  pere=i  unei  cur=  interioare.  

Una  din  metode,  pe  care  le  folosim  pt  a  realiza  inves=garea  arhitecturala  este  cea  a  studiului  
de   tarament   –   incercam   sa  vedem   ce   se   afla  sub   stratul   de   tencuiala   pt   a  stabili   daca  
monumentul  resp  are  faze  anterioare  celei  pe  care  o  vedem.  

Pt   analiza   unei   case:   -­‐   studiul   istoric   se   face   pt   a   s=   ce   trebuie   facut   in   proiectul   de  
restaurare   ,   pt   ca   nimeni  nu   spune   ce   trebuie  facut.   Trebui  stabilite   etapele   si   valorile  
(   pozi=a   locului   pe   planurile   bucures=ului   –   vorbeste   despre   vechimea   parcelei   si   a  
construc=ilor  )  

PROTEJAREA  MONUEMNTELOR  ISTORICE  prin  diverse  instrumente

Ceea  ace   consideram   sa  se  pastreze   ,   sa  nu  fie  mu=lat,   inseamna  sa  intram   in  domeniul  
foarte  sensibil  al  dreptului  de  proprietate.    Casele  apar=n  oamenilor,   drept  de  proprietate.  
At   cand  discutam  despre  prot  monum   istorice  despre  asta  vbim:  ca  nu  lasam  pe  de=natorul  
casei   respec=ve   sa  faca  ce   vrea  el.   Ca  sa   putem   face   ches=a  asta  avem   nevoie  de  lege.  
Dreptul  de  proprietate   nu  poate  fi   ingradit   decat   prin  lege.     CE   trebuie  sa  cunoastem   ca  
proiectant   de   arhitecture   sunt   :   Cine   se   ocupa   de   protejarea   monum   in   Ro?   CU   ce  
instrumente  se  realiz?   Care  sunt  obliga=ile  proprietarului  si  care  din  acestea  aj  sa  fie  sarcini  
in  contractul  nostru  cu  acesta?    

Autoritate   resp  din  RO   este  Ministerul  culturii.  El  este  auytoritate  care  este  insarcinata  de  
lege  sa  protejeze  monumentele.  Cum  face?  Stabilind  ce  este  in  Ro  momnument  istoric.  Daca  
avem  un  client  care  ne  intreaba  am  o  casa,  este  monument?  Raspunsul  unde  putem  afla  ce  
este  mon  si  nu  este:  LISTA   MONUMENTELOR  ISTORICE.  De  la  Ministerul  Culturii.    O  gasim  si  
pe  internet:   pe   pagina  ministerului  culturii   si   este  structurata  pe  judete  (   ex   Botosani     -­‐  
monumentele   din   Botosani   structurate  pe   localita=   )   Ce  importanta  are  acest   lucru?   Va  
trebui   sa   facem   o   documenta=e   suplimentara   ce   va   fi   supusa   ministerului   cul   spre  
aprobare  ,  va  dura  mai  mult  ,  va  costa  mai  mult!

2)   Al  doilea  instrument   prin   care  MC   protej   monumnetele  (   PRIMUL   este   a   defini  ce  este  
monument  in  aceasta  tara)   AVIZ  –  actul  de  autoritate  al  MC  prin  care  el  se  declara  de  acord  
cu  interven=ile  pe  care  proprietarii  de   mon  istorice  doresc   sa  le  faca  asupra  cladirii  mon  
istoric.   Acest  lucru  se  consemn  intr-­‐o  doc  semnata  de  arhitect.   Suntem  obliga=  de   leagea  
422  dar  si  legea  autorizarii  construc=ilor.  

3)   CLASAREA   –   al  3lea  instrument   –   Procedura  de   clasare  este   un   instru  al  MC   prin   care  
acolo  unde  este   considerat   jus=ficat  ,  sunt  valori  este=ce,  memoriale,  de  natura  s=in=fica,  
se   considera   ca  imobilul  resp   au   calita  necesare   pt   a  fi   un  interes  public   general  care  sa  
jus=fice  pastrarea   lor   si  clasarea  ca  monument   istoric.   Esen=al  este  sa  intelegem   ca  :   UN  
MON   ISTORIC   ESTE   CEVA   CE  ESTE   PROTEJAT  ,   alJel  putem   vb   de  valori  arhitecturale,   Nu  
putem  spune  NU  AI  VOIE   PT  CA  (daca  el  vrea  sa  demoleze  o  asJel  de  casa)  .  nu  ai  voie  pt   ca  
colec=vitatea  la  scara  na=onala   are  un  interes  public   ca  aceste  valori  sa  nu   se   piarda.   In  
trecerea   de  la   un  statut  normal  la  statutul  de  monument   istoric   trebuie  sa   intervina  intre  
specialis=  si  proprietar  un  factor  de  autoritate.  (   casele  intra  in  lista  monumentelor!  )  Exista  
si   un   proces   simetric   de   declasare:   casa   trebuie   scoasa   de   pe   lista   mon   istorice.   NR  
monumentelor  creste  con=nuu.  

4)  INSTITUIREA  ZONEI  DE  PROTECTIE  –  zona  de  protec=e  este  menita  sa  apere,  sa  conserve  
ceea  ce  in  jurul  mon  se  pastreaza.   Se  va  creea  o  zona  de  protec=e  ,  ini=al  delimitata  in  mod  
automat   prin  o  protec=e  100m   Legea  spune  :   zoina  de  protec=e  se  delimiteaza  printr   un  
studiu  urbanis=c  ,  print-­‐o  doc  de  =po  plan  urbanis=c  zonal  urmand  limite  de  parcela.  

5)  PRESIUNEA  este  dreptul  prin  care  autoritatea  publica  poate  sa  fie  primul  ofertant  in  cazul  
deciziei  de  vanzare  a  unui  mon  istoric.  Daca  vrei   sa  vinzi  un  mi  tre   sa  anun=   la  MC   ,   abia  
dupa  raspuns  mon  poate  fi  vandut.  
6)  EXPROPRIEREA  at  cand  un  mon  istoric  este  in  pericol  de  ac=unea  exercitata  de  prop  sau  ,  
at   imobilul   se   poate   expropria   plecand   de   la   ideea   ca   mon   istoric   trebuie   protejat   pt  
interesul  public.

A   interveni  fara   aviz  asupra  unui  monument   istoric  nu  este   contraven=e,   este  infrac=une.  
Proprietarul  este  dator  sa  intre=na  monumentul  istoric  .