Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Primal
mom
in
care
s-‐au
creat
interesele
pentru
restaurare.
AUGUSTUS
Primul
moment
il
putem
consemna
in
perioada
Imperiului
Roman
,
acum
2010
ani
,
cand
constatam
pentru
prima
data
ca
exista
un
interes
pentru
ceea
ce
facuserea
inaintea
lor
,
grecii
.
Primul
dintre
cei
care
e
interest
de
acest
lucru
este
Augustus
,
apoi
Adrianus
care
gasesc
in
arta
greceasca
modelul
,
exemplul
,
=nta
pentru
ceea
ce
ar
trebui
sa
fie
arta
=mpului
lor
.
De
aceea
,
exista
si
o
sintagma
“exemplaria
greca”
folsita
de
Adrianus
in
sensul
in
care
ceea
ce
creasera
grecii
(Imperiul
Roman
a
inghi=t
din
punct
de
vedere
poli=c
si
militar
Grecia)
,
a
preluat
si
o
serie
de
bunuri
ar=s=ce
,
considerate
nu
ca
o
prada
de
razboi
(lucru
comun
in
perioada
aceea
)
ci
ca
niste
obiecte
care
aveau
o
cu
totul
alta
semnifica=e
–
erau
ceva
exemplar
,
spunea
despre
=ntele
care
trebuie
a=se.
De
alJel
,
Adrian
,
in
vila
sa
de
la
Tripoli
foloseste
statui
luate
din
Grecia
pt
acest
mo=v
–
in
opinia
lui
fusese
si
opinia
lui
Augustus
-‐
grecii
erau
cei
care
asezasera
niste
standarde
ar=s=ce
la
un
moment
dat.
Istoric
,
Imperiul
Roman
decade
,
este
atacat
din
exterior
de
barbari
,
se
divide
in
Imeriul
Roman
de
Rasarit
cu
capital
la
Constan=nopol
si
in
Imperiul
Roman
de
Apus
cu
capital
inta
la
Roma
si
apoi
la
Ravenna
,
iar
in
acest
proces
istoric
avem
de
a
face
cu
2
momente
:
1. Consemnat
in
secolul
IV
cand
se
constata
un
ape=t
pt
colec=a
obiectelor
de
arta
si
acest
ape=t
,
considerat
prima
epoca
a
colec=onarilor
ni-‐l
explicam
nu
pe
ra=uni
de
ordin
cultural
(cum
era
cazul
la
Adrian
–
produse
exemplare
ale
artei
)
ci
e
vb
de
o
tezaurizare
.
In
aceasta
perioada
economia
Imperiul
Roman
decazuse
,
nu
mai
era
economia
unui
schimb
monetar
,
era
o
economie
ancla=zata
,
oamenii
descopera
pentru
prima
data
ca
arta
poate
sa
fie
si
un
mijloc
de
a
tezauriza
–
de
a
=ne
niste
valori
.
Intr-‐o
perioada
in
care
banii
nu
mai
aveau
forta
lor
de
dinainte
,
cand
atacurile
erau
din
ce
in
ce
mai
dese
avem
de
a
face
cu
o
“moda”
a
colec=onarii.
TEODORIC
2. La
incep
secolului
al
VII
lea
,
in
mod
paradoxal
este
legat
de
figura
unui
barbar
(daca
prima
daca
era
vorba
de
2
impara=
normali)
.
Acum
e
vb
de
un
conducator
militar
si
poli=c
de
extrac=e
barbara
,
Teodoric
,care
la
inceputul
secolului
al
VI
lea
conduce
prin
cucerire
Roma,
Imperiul
Roman
de
Apus
.
Gasim
intr-‐o
serie
de
documente
emise
de
Teodoric,lucruri
foarte
interesante
.
Spune
intr-‐una
din
scrisorile
trimise
:
”ai
grija
ca
toate
ruinele
din
Roma
sa
fie
reparate
,
Roma
cea
binecuvantata
dintre
orasele
lumii
,
in
Roma
nu
trebuie
sa
se
gaseasca
nimic
sordid
si
mediocru
.
“
Dupa
ce
tocmai
a
intrat
ca
si
cuceritor
,
repara
construc=ile,palatele
si
for=fica=ile
Romei
.
Mai
spune
ca
este
important
atat
sa
pastrezi
cat
si
sa
creezi
si
comanda
=gle
pentru
repararea
acestor
situri
si
spune
ca
”
vezi
ca
acest
lucru
sa
se
indeplineasaca
,
as>el
incat
sa
meritam
multumurile
trecu?lor
regi
a
caror
opera
noi
am
dat
o
nemuritoare
?nerete”
.
Termenul
de
par=moniu
este
un
termen
la=n
care
defineste
rela=e
juridica
intre
mostenitor
si
parintele
sau
,
tatal
sau
,
forta
barba=lor
,
iar
par=moniul
era
in
esenta
aceasta
rela=e
de
primire
a
bunurilor
pe
care
le-‐a
primit
de
la
parinte
,
dar
si
a
grijii
lor
.
In
legisla=a
romana
,
atunci
cand
preluai
mostenirea
,
o
preluai
cu
toate
cele
bune
si
cele
rele
–
luai
si
datoriile
,
obliga=ile
;
par=moniul
,
mostenirea
este
o
ches=e
care
nu
poate
fi
refuzata
,
se
poate
vinde
dar
aceasta
instrainare
inseamna
ca
am
intrat
in
posesie
.
Grija
pt
lucruri
facute
de
al=i
era
intotdeauna
de
aceasta
rela=e
.Teodoric
considera
ca
:”
aratand
ca
ingrijesc
palatele
,
oamenii
se
vor
uita
ca
la
un
mostenitor“
,
ceea
ce
ii
dadea
o
legi=mitate
u=la
.
Pt
prima
data
cand
putem
constata
ca
cineva
se
intereseaza
de
ceea
ce
au
facut
alte
generaii
in
sesnsul
protejarii
acestor
artefacte
–
interes
poli=c
,
interesant
de
remarcat
.
“Incat
sa
meritam
..”
,
termenul
de
nemuritoare
=nerete.
Daca
privim
cu
mintea
si
ochii
de
astazi
,
vedem
ca
ceea
ce
noi
astazi
gandim
si
anume
ca
protejarea
par=moniului
,
monumentelor
istorice
,
capodoperelor
artei
este
o
ches=e
fara
decadere.
Noi
nu
ne-‐am
propus
sa
pastram
Venus
din
Milo
doar
pana
in
2010
,
sau
pana
la
o
anumita
data
,
atunci
cand
clasam
si
protejam
ca
monument
istoric
ceva
nu
o
facem
pt
50
de
ani
,
este
pt
totdeauna.
Teore=c
ne
asteptam
ca
un
monument
istoric
protejat
sa
se
duca
in
=mp
atat
cat
lumea
va
exista
.
Aceasta
idee
o
vedem
pt
prma
data
in
aceasta
expresie
.
“nemuritoare
,,
Ceea
ce
a
cerut
Teodoric
cons=tuie
o
excep=e
(reconstruire).
Regula
evului
mediu
=mpuriu
era
aceea
ca
lucrurile
erau
pastrate
atat
=mp
cat
foloseau
la
ceva
;
a
folosi
la
ceva
incadra
o
paleta
larga
:
ca
material
de
construc=e
-‐
lua
zidaria
de
piatra
,
la
a-‐=
folosi
ca
funda=e
si
desigur
pana
la
a-‐=
fol
ca
atare
in
scopurile,
u=lizarile
sale
proprii
.
*Aici
imaginea
Pantheonoui
din
Roma
este
una
suges=va
pentru
ca
spre
deosebire
de
alte
temple
ale
Romei
,
ne-‐a
parvenit
rela=ve
intact
,
pt
ca
la
un
moment
dat
la
inceputul
secolului
al
VII
lea
a
fost
transformat
intr-‐o
biserica
cres=na
.
Spa=ul
interior
a
fost
considerat
a
fi
potrivit
;
daca
intra=
acum
se
poate
ci=t
la
intrare
ca
intra=
in
Biserica
Santa
Maria
Mar=ra
.
Asa
au
scapat
in
Roma
si
o
serie
de
statui
,
pentru
ca
au
fost
confundate
cu
edificiile
unor
sfin=
sau
cu
statuia
imparatului
Constan=n
care
fusese
sacrificat
pentru
ca
daduse
libertate
bisericii
si
cultului
cres=n
.
In
rest
,
construc=ile
pe
percursul
evului
mediu
nu
erau
protejate
ci
erau
folosite
–
material
,
locul
lor
pe
care
il
ocupau
in
cetate,
in
oras
.
Pe
acest
fondul
al
acestui
=p
de
rela=e
foarte
pragma=c
,
lipsita
de
scrupule
avem
din
cand
in
cand
niste
repetari
ale
momentului
Teodoric
cu
aproape
aceleasi
mo=va=i
.
Avem
momentul
Carol
cel
Mare
care
poli=c
dorea
o
recons=tuire
a
Imperiului
Roman
.Proiectul
sau
poli=c
era
sa
readuca
sub
sceptul
sau
Imperiul
Roman
si
atunci
in
Capela
Pala=na
de
la
Athena
reia
un
model
spa=al
care
in
opinia
sa
il
leaga
cel
mai
bine
de
Imperiul
Roman
,
reia
modelul
spa=al
de
la
San
Vitale
de
la
Ravenna
,
aduce
chiar
de
la
Ravenna
o
serie
de
piese
de
decora=e
,
sculpturi
,
capitele,
pe
care
le
inglobeaza
in
construc=ile
sale
de
la
A…???
.
Vrea
sa
spuna
ca
“
eu
sunt
descendentul
acestui
imperiu
care
este
arhitectural
reprezentat
la
Ravenna
pe
care
il
simbolizez
aici
–
acest
lucru
da
legi=mizare
proiectelor
mele
“
.
*2
exemple
unde
2
amfiteatre
romane
sunt
folosite
pe
intreaga
perioada
a
Evului
Mediu
,
poate
chiar
si
dupa
,
pana
spre
sfarsitul
secolului
al
VIII
lea
,
cand
se
demonteaza
aceste
construc=i
.
Intr-‐unul
din
cazuri
,
prin
sec
olul
X
,
intreaga
localitate
era
stransa
in
acest
amfiteatru
,
foarte
avantajos
pentru
protec=a
care
o
oferea
,
incinta
fiind
inconjurata
.
In
1162
la
Roma
,
senatul
Romei
(senatul
azi
–
consiliul
local
al
ceta=i
Roma)
decide
ca
sa
protejeze
Columna
lui
Traian
de
orice
posibila
distrugere
,
degradare
si
sa
pedepseasca
cu
o
pedepsa
aspra
,
cu
moartea
si
confiscarea
averii
orice
atac
la
adresa
acestui
edificiu
.
Explica=a
:
in
conflictul
intre
imparat
si
papa
in
care
imparatul
la
vremea
respec=ve
era
Frederic
al
II-‐lea
de
Barbarosa
,
Roma
,
oras
romanic
a
ob=nut
partea
imparatului
pentru
ca
doreau
sa
ob=na
lafel
ca
si
comunele
din
Flandra
statutul
de
oras
liber
,
supus
numai
autorita=i
imparatului
.
Roma
=ne
parte
imparatului
,
care
cas=ga
.
In
1143
,
urmare
a
acestui
deznodamant
,
Roma
devine
cetate
libera
,
nu
mai
depindea
de
ierarhia
nobiliara
si
poli=c
era
doar
supusa
imparatului
,
era
o
comuna
libera
.
Aceasta
noua
realitate
ii
face
pe
cei
din
senatul
Romei
,
sa
gaseasca
si
o
modalitate
de
a
o
si
reprezenta
.
Au
inceput
sa
se
gandeasca
cum
pot
arata
concetatenilor
ca
sunt
un
oras
liber
.
In
opinia
lor
,
aceasta
situa=e
poli=ca
era
foarte
asemanatoare
cu
ceea
ce
pt
ei
parea
sa
fi
fost
perioada
Impriului
Roman
,
in
care
Roma
era
cetatea
“princeps”
a
lumii
.
Se
indreapta
catre
ceva
ce
poate
sa
le
lege
existenta
din
1143
si
ceea
ce
se
intamplase
cu
1000
de
ani
inainte
;
dintre
toate
construc=ile
care
ramasesera
in
picioare
la
acel
moment,
una
din
cele
2
columne
din
Roma
–
lui
Marc
Aurelius
si
Traian
(
foarte
mult
folosite
de
pelerine
care
urcau
si
priveau
Roma
si
locurile
de
pelerinaj
)
.
Gasesc
ca
aceasta
columna
asezata
in
cel
mai
important
ansamblu
civic
al
an=chita=i
romane-‐Forul
lui
Traian
,
cel
mai
amplu
ansamblu
de
piete
civice
,
ei
considera
ca
spre
deosebire
de
Columna
lui
Marc
Aurelius
,
Columna
lui
Traian
este
mai
bine
folosita
ca
simbol
al
realita=i
poli=ce
de
libertate
,
de
autonomie
pe
care
o
cucerisera
,
vorbeste
despre
aceleasi
liberta=
pe
care
romanii
de
acum
1000
de
ani
le
aveau
.
In
decretul
pe
care
il
aproba
in
1162:
“as>el
incat
sa
nu
fie
nicicand
distrusa
sau
mu?lita
si
pastrata
pt
onoarea
poporului
roman
,
atat
?mp
cat
lumea
va
exsita”
.
Se
preia
ideea
de
protec=e
,
idea
care
ramane
valabila
pana
astazi
.
(aminteste
de
Teodoric
“nemuritoare
=nerete”)
.
!!!!!!!!!!!!
Aceasta
nu
consemneaza
o
schimbare
generala
de
a=tudini
.
Este
un
interes
foarte
precis
pe
un
element
construc=v
.
In
rest
Forul
lui
Augustus,
are
logia
Cavalerilor
de
Malta
ridicata
peste
construc=a
an=ca
,
in
Rimini
Arcul
lui
Traian
e
folosit
pt
intarirea
unei
por=
,
Orasul
Luca
pe
intreg
amfiteatrul
a
fost
construita
,
generata
,
o
piata
ovala
pt
simplul
mo=v
ca
toate
locuintele
erau
construite
pe
gradenele
amfiteatrului
.
Colloseumul
a
folosit
pentrut
materialul
de
construc=e
,
traver=nul
–
starea
este
datorata
imprumutarii
materialului
de
construc=e
din
acest
edificiu
pentru
toate
construc=ile
Romei.
Pe
acest
fond
ajungem
in
perioada
renasterii
unde
lucrurile
incep
sa
se
schimbe
intr-‐
un
mod
semnifica=v
.
Spre
deosebire
de
evul
mediu
se
observa
o
generalizare
a
interesului
fata
de
construc=ile
si
operele
de
arta
ale
trecultului
,
nu
mai
era
doar
interesul
unei
personae
sau
numai
interesul
exprimarii
unui
statut
poli=c.
Ar=s=i
renasterii
impartasesc
idea
lui
Adrian
ca
in
operele
de
arta
ale
an=chita=i
(greces=
si
romane)
se
gaseste
secretul
unor
opera
,
cercetand
ceea
ce
se
gaseste
pastrat
in
ceea
ce
facusera
inaintasii
pot
scurta
drumul
spre
gasirea
retetelor
de
a=ngere
a
perfec=unii
obiectelor
de
arta
.
Odata
obiectele
masurate
,
desenate
,
descrise
,
intelese
,
ele
nu
mai
prezentau
vreun
interes.
Avem
aceasta
scizofrenie
intre
un
interes
foarte
intens
pentru
a
descoperi
,
pt
a
gasi
noi
inscrip=i
,
noi
obiecte
,
pt
a
cerceta
si
masura
construc=ile
,
pentru
a
intelege
rapoartele
par=lor
si
o
lipsa
totala
de
interes
pt
protejarea
a
ceea
ce
s-‐a
cercetat
,
masurat
cu
o
clipa
inainte
.
In
aceasta
perioada
unul
din
ar=s=i
renasterii
,
Rafael
Sanchez
este
insarcinat
de
papalitate
sa
se
ocupe
de
bunul
mers
al
lucrarilor
la
catedrala
Sfantu
Petru
,
in
acelas
=mp
,
sa
aibe
grija
de
statuile
an=ce
existente
in
Roma
.
Intr-‐un
raport
pe
care
Rafael
il
scrie
in
1525
Papei
Leon
al
X
lea
descrie
ac=vitatea
sa
si
insista
papei
sa
ia
masurile
cuvenite
pentru
a
impiedica
distrugerile
la
care
era
supus
patrimoniul
an=chita=i
Romei
.
Materialul
de
construc=e
era
foarte
la
indemana
,
era
o
perioada
de
boom
al
constric=ilor
,
structurile
,
marmura
din
care
erau
facute
erau
un
bun
material
pt
a
fi
ars
si
de
a
ob=ne
varul
si
pe
acest
fond,
distrugerile
erau
foarte
importante
.
Prin
aceasta
scrisoare
,
Rafael
Santzio
aduce
o
serie
de
argumente
care
apar
pentru
prima
data
in
aceasta
incercare
de
a
vedea
cum
a
evoluat
rela=a
dintre
civiliza=a
europeana
si
lucrurile
facute
de
inaintasi
.
El
vine
si
arata
ca
respecJul
pt
operele
de
arhitectura
ale
inaintasilor
are
ceva
din
spiritual
cres=n
si
respectul
pe
care
cres=nul
trebuie
sa
il
aibe
pt
parin=
,
pt
relicvele
sfin=lor
,
pt
tara
si
locul
in
care
traiesc
.
Este
pentru
prima
data
cand
nu
mai
exista
un
interes
pragma=c
,
de
legi=mizare
poli=ca
,
de
interes
de
simbolizare
ci
apare
ceva
cu
adevarat
cultural
.
Este
pentru
prima
data
cand
cineva
incearca
ca
mo=veze
de
ce
era
important
sa
pastram
ceea
ce
au
facut
al=i
nu
prin
prisma
unor
interese
meschine
,
ci
din
perspec=va
unor
valori
culturale
ingemanate
de
aceste
obiecte
.
In
acest
text
vedem
cumva
,
din
nou,
aceasta
idee
a
protejarii
pentru
todeauna
,
Rafael
subliniind
ca
ceea
ce
natura
si
=mpul
nu
a
fost
in
stare
sa
distruga
,
o
fac
cu
mare
succes
oamenii
in
cazul
Romei
si
spune
ca
reusesc
sa
distruga
o
cetate
ce
in
contra
legilor
naturii
“parea
a
fi
extrasa
mor=i
si
promisa
eternita=i
“.
In
aceasta
epistola
,
dincolo
de
aceste
aspecte
morale
de
e=ca
cres=na
,
ce
se
bazau
pe
un
cult
al
relicvelor
ce
fusese
bine
dezv
In
=mp
,
Rafael
mai
aduce
niste
argumente
.
El
spune
ca
nu
a
putut
invata
mai
mult
si
mai
bine
despre
lucruri
care
pare
imposibile
astazi
de
facut
decat
din
cercetarea
lucrurilor
facute
de
inaintasi
.
Spune
ca
ceea
ce
lor
le
parea
foarte
simplu
,
noua
,
astazi
ne
pare
imposibil
.
Lafel
,
adduce
acest
spirit
al
renastesii
care
cauta
secretul
proceselor
,
frumuse=i
.
mai
spune
ceva
f
important
pt
ca
a
ramas
in
filozofia
europeana
.
Astazi
spunem
legat
de
un
monument
in
stare
precare
de
conservare
:
asa
ceva
nu
mai
poate
fi
facut
(decora=i
,
tehnici
,
oamenii
cababili
sa
le
reia)
.
Aceasta
idee
a
unor
lucruri
stapanite
de
trecut
,
dar
care
astazi
noi
nu
mai
s=m
cum
sa
le
facem
apare
in
acest
moment
si
este
marturisit
de
Rafael
in
scrisoarea
sa
catre
Leon
al
X
lea:
“si
cand
examinez
ra=unea….
lor
le
erau
facile
,
noua
ni
se
par
imposibile”
.
Deci
vine
cu
o
serie
de
argumente
bazate
pe
e=ca
cres=na
,
argumente
care
pleaca
de
la
rolul
educa=v
si
forma=v
al
studierii
monentelor
pentru
ca
la
un
moment
dat
sa
evoce
si
aceasta
apropiere
pe
care
el
o
vede
intre
grija
si
dragostea
pentru
ceea
ce
au
facut
inaintasii
si
pentru
grija
si
dragostea
pe
care
biserica
o
propavaduia
pentru
familia
si
pentru
patria
cres=nata=i.
Aceasta
interven=e
a
lui
Rafael
face
ca
Papa
Leon
al
Xlea
si
apoi
si
al=i
sa
emita
o
serie
de
decrete
papale
prin
care
pedepseau
distrugerea
monumentelor
si
a
statuilor
an=chita=i
.
Sunt
vreo
40
de
decrete
papale
care
pedepsesc
.
Perioada
renasterii
este
cea
care
incearca
lafel
ca
si
perioada
anterioara
sa
foloseasca
locurile
monumentelor
an=ce
sau
monumentele
in
masura
in
care
acestea
permiteau
.
Exemple
:
Templul
Athenei
si
Faus=nei
,
sunt
constr
care
sunt
fol
in
fel
si
chip
:
Teatrul
lui
Marcelius
-‐
resedinta
nobiliara
;
transformari
ale
unor
construc=i
in
spa=i
de
produc=e
:
Coloseumul-‐
tesatorie
,
alte
spa=i
ale
forurilor
imperial
–
abatoare
,
macelarii
.
Rela=a
cu
construc=ile
trecutului
este
si
teore=zata
.
Alber=
in
“Zece
car=
despre
arhitectura”
observa
ca
exista
2
=puri
de
greseli
care
pot
fi
observate
la
construc=ile
vechi
,
aceste
greseli
jus=ficand
interven=a
arhitectului
contemporan
;
corectarea
greselilor
era
un
lucru
firesc
de
acceptat
.
Sunt
greseli
manuale
sau
sunt
greseli
mentale
,
de
concep=e
care
jus=fica
o
interven=e
mai
aplecata
a
arhitectului
.
In
randul
acestor
greseli
mintale
este
si
compozi=a
specific
medievala
care
nu
corespundea
principiilor
renasterii
.
*Santa
Maria
Novella
,
Florentza
,
structura
medievala
pe
care
Alber=
o
placheaza
cu
aceasta
fatada
de
piatra
,
realizata
in
principiile
renasterii
Alte
interven=i
la
Pantheon
,
Templul
Agripa
;
Palladio
–
Basilica
din
Vicetza
,
imbraca
cu
un
vesmand
pe
care
poate
prac=ca
principiile
s=lis=ce
ale
renasterii
;
Santa
Maria
de
Angeli
,
Roma
,
Michelangelo
,
nu
intervine
asupra
interiorului
decat
cu
cateva
decora=i
;
Teatrul
lui
Marcelius
–
suprainaetajare
;
cea
mai
clara
–
inlocuirea
basilicii
a
Sfantului
Petru
cu
catedrala
de
astazi
.
CURS
2
Privinta
generala
asupra
lucrului
facut
de
al=i
in
trecut
.
Totusi
,
exista
si
limite
intyre
ce
renasterea
nu
considera
important
decat
an=chitatea
clasica
romana
si
greceasca
,
iar
pe
de
alta
parte
nu
considera
importanta
cunoasterea
ca
si
protejarea
lucrurilor
produse
in
epoca
an=chita=i
,
ba,
mai
degraba
,
dupa
cunoastere
,
protejarea
nu
intervine
niciodata.
Rolul
apropierii
de
monumentele
an=ce
este
de
a
cunoaste
secretele
dupa
care
ar=s=i
,
arhitec=i
,
sculptorii
ar
putea
sa
a=nga
perfec=unea
Dar
in
fond,
este
pt
prima
data
cand
la
o
scara
vasta
exista
o
const
a
unei
leg
intre
prez
si
crea=ile
trecultului
–
aspect
din
scrisoarea
lui
Rafal
–
pt
prima
data
dim
interesului
nu
mai
este
una
de
interes
pol
si
un
interes
e=c
,
moral
(se
ref
la
imp
bunurilor
–
relicvele
par,
ingrijirii
relicvelor
).
Momentul
din
jumatatea
sec
16
cand
in
Franta
avem
pentru
prima
data
apare
idea
pe
care
azi
am
numi-‐o
“zona
de
protec=
e
aunui
mom”
.
Francis
1
mergand
sa
viz
..
ajunge
in
orasul
…
sic
ere
guvernatorului
orasului
….
sa
faca
asJel
incat
templul
roman
Maison
Caree
sa
fie
protejat
ai
construc=ile
sa
nu
se
alipeasca
,
sa
nu
ii
s=rbeasca
perceperea
–
realizeaza
zonele
de
prot
ale
mon
.
Acesta
in
memoriu
vb
despre
acest
mom
si
consecintele
sale
.
Ceea
ce
incepuse
renasterea
sa
faca
,
sa
trimita
in
interesul
pub
o
preocupare
pt
lucrurile
trecutului
,
incepe
pe
masura
mai
curand
a
ex=nderii
lumii
cunoscute
prin
marile
descoperiri
geografice
,
sa
avem
de
a
face
in
sec
17
,
cu
precadere
sec
18
,
cu
ceea
ce
am
putea
sa
spune
o
noua
moda
a
colec=ei
de
arta
si
o
spargere
a
monopolului
pe
care
il
exercita
anta
an=chita=i
in
interesul
pub.
Lumea
devine
mai
mare
prin
desc
geo
,
nu
mai
consta
doar
in
lumea
si
in
arta
europeana
.
In
sec
17
avem
de-‐a
face
cu
cons=tuirea
unui
muzeu
in
sensul
in
care
noi
astazi
consideram
muzeu
ca
ins=tu=e
-‐
..
Museum
in
Oxford
,
o
ins=tu=e
care
aduna
,
conserva
si
cerceteaza
bunurile
ar=s=ce
.
Pe
fondul
acestui
interes
pentru
lucruri
exo=ce
din
locuri
indepartate
,
din
locuri
in
care
exploratorii
ajungeau
din
ce
in
ce
mai
departe
,
avem
de-‐a
face
si
cu
un
eveniment
foarte
important
–
descoperirea
in
Peninsula
Italica
in
1738,
apoi
1748
a
doua
orase
atunci
acoperite
de
lava
Veziuvului
in
epu=a
din
79
,
era
noastra
,
Este
vorba
de
orasele
Herculanum
si
Pompei
.
Ele
sunt
descoperite
si
soarta
face
ca
sa
poata
fi
studiate
de
un
important
om
de
s=inta
al
perioadei
,
angajat
,
secretar
al
unui
puternic
cardinal
,
mai
apoi
devenit
papa
,
Johan
…
care
in
baza
descoperirilor
,
cercetarilor
pe
care
le
face
,a
noilor
descoperiri
de
opera
de
arta
,
realizeaza
o
serie
de
lucrari
punand
bazele
unei
discipline
s=nt
,
el
fiind
cons
de
at
,
parintele
ist
artei
an=ce
.
aceste
desc
vin
intr-‐un
mom
in
care
artefactele
ant
fusesera
epuizate
ca
cercetare
,
unele
chiar
pierdute
din
lipsa
interesului
de
cercetare
si
momentul
1738/1748
aduce
o
noua
energie
in
aceasta
aplecare
a
interesului
europeanului
pentru
arta
trecutului
.
Ramanem
in
con=nuare
intr-‐o
sfera
a
cercetarii
,
nu
neaparat
si
a
protejarii
.
Acesta
a
fost
primul
impuls
,
primele
efecte
asupra
part
pe
care
le-‐a
generat
Revolu=a
Franceza
dupa
principiul
ca
aceste
monumente,
dupa
si
sensul
pe
care
il
dadea
enciclopedia
,
aduceau
aminte
de
aristocra=e
,
de
starile
care
le
apar=nusera
,
aduceau
aminte
de
epoca
despo=smului
.
Cu
toate
acestea
,
presiunile
generate
de
evou=a
evenimentelor
,
revolu=a
se
afla
la
un
momnet
dat
in
fata
unui
atac
venit
de
afara
,
trebuie
sa
apere
armat
teritoriul
fr
,
criza
ec
face
ca
totusi
,
rela=ve
repede
,
chiar
si
revolu=onarii
sa
realiz
ca
nu
pot
sa
inlocuiasca
construc=ile
trecutului
cu
noi
construc=i
ale
liberta=i
,
ale
rev
asa
cum
isi
doreau
sic
a
vor
trebui
totusi
sa
foloseasca
din
pct
de
vedere
economic
–
era
nevoie
de
prefecturi
,
primarii
,
spitale
,
puscarii
.
In
a
a
doua
parte
avem
o
sch
de
capcare
pleaca
de
la
concre=zarea
aceste
valori
ec
a
part
.
De
alJel
,
cineva
spunea
ca
nici
cea
mai
bogata
din
societate
nu
este
capabila
sa
inlocuiasca
pe
parcursul
unei
genera=i
in
mod
semnifica=v
construc=ile
pe
care
le-‐a
mostenit
sic
a
desi
noua
ni
se
pare
ca
ritmul
sch
eate
rapid
,
totusi
numar
mare
de
construc=ilor
existente
face
ca
raportul
dintre
ceea
ce
putem
construi
,
demoland
sa
fie
totusi
mic
in
raport
cu
ceea
ce
mostenim
din
trecut
.
In
fata
acestei
realita=
schimba
pu=n
deciziile
si
ac=unile
si
pe
fondul
existentei
unor
voci
care
spuneau
totusi
,
dand
la
o
parte
simbolurile
,
sunt
niste
piese
de
arta
impotante
care
ne
pot
arata
evolu=a
istoriei
de
astazi
,
ritmul
distrugerilor
scade
.
Una
dintre
aceste
voci
care
cons=en=zeaza
spectrul
poli=c
pentru
ca
se
adreseaza
in
fata
adunarii
cons=tuante
cerand
o
decizie
favorabila
pt
inventarierea
monumentelor
este
……
care
pledeaza
in
fata
adunarii
pt
ca
piesele
ramase
dupa
distrugerea
aba=ilor
,
constr
in
ca
in
picioare
,
biserici
,
aba=i
,
resedinte
sa
fie,
de
vreme
ce
erau
na=onalizare
intrasera
in
part
public
,
inventariate
.
El
vine
in
fata
poli=cienilor
cu
un
asJel
de
catalog
pe
care
el
il
in=tulase
“An=chi
…Na=onal
,
adica
An=chita=le
Na=onale
sau
Culegere
de
Mon
,
El
fiind
an=car
,
a
considerat
ca
termenul
de
an=chita=
este
cel
potrivit.
Este
pt
prima
data
cand
intr-‐un
doc
public
este
fol
termenul
de
mon
si
de
mon
ist
pt
a
define
aceasta
categ
a
unor
bunuri
de
sorginte
ist
,
consistenta
ar=s=ca
,
fie
ele
construc=i
sau
buca=
de
construc=e
.
Ce
este
important
este
ca
pana
la
urma
adunarea
cons=tuanta
decide
in
favoarea
acestui
inventor
si
acesta
este
primul
inventor
cunoscutr
al
mon
ist
.
Acest
an
1790
cu
aceasta
ini=a=ca
de
inventariere
este
defapt
mom
de
nastere
a
unei
idei
,
categorii
,
concept
care
se
cheama
patrimoniu
na=onal
.
AsJel
,
cu
ajutorul
Revolu=ei
Franceze
se
iden=fica
boga=a
culturala
ce
piate
fi
vazuta
prin
opera
de
arta
cu
conceptul
de
na=uni
.
Intr-‐un
fel
se
petrece
ceea
ce
am
vazut
la
Teudoric
at
cand
e
vb
de
o
fractura
intre
ceea
ce
era
un
system
si
ceea
ce
rev
considera
cat
b
sa
fie
un
nou
system
de
guvernare
.
de
at
pana
astazi
,
fr
considera
ca
part
nat
si
na=unea
sunt
2
concepte
in
stransa
legatura
.
na=unea-‐
impartaseste
,
se
bucura
,
este
mostenitoare
si
garantul
unui
part
cultural
nat
=>
dorinta
de
a
fi
in
primul
plan
al
culturii
.
Dupa
Franta
,
toate
tarile
europene
,
printer
care
si
Romania
,
cand
s-‐au
cosituit
ca
na=uni
(Germania
,
italia
,
Romania
)
au
adoptat
acelas
concept
–
al
na=unii
care
este
definit
prin
par=moniu
cultural
na=onal
.
Tot
perioada
Revolu=ei
Franceze
este
si
cea
in
care
se
consemneaza
primele
mari
muzee
publice
dupa
modelul
..
de
la
Oxford
avem
insituirea
Muzeul
Luvru
–construc=a
acestui
palat
a
fost
muzeul
revolu=ei
prima
data
.
Aceasta
cons=en=zare
a
dimensiunei
economice
,
a
patrimoniului
,a
importantei
monumentelor
ca
locuri
in
care
se
pot
intampla
ac=vita=
umane
,
face
ca
o
serie
de
biserici
sa
scape
distrugerilor
care
erau
caracteris=ce
primei
etape
,
Un
ex
este
Saint
V…
care
erse
astazi
Pantheonul
Frantei
pt
ca
acolo
sunt
depusi
marii
oamnei
ai
poli=cii
si
culturii
Frantei
,
ridicata
de
Ludovic
al
16lea
,
pt
a
multumi
ca
a
scapat
de
o
boala
grava
.
Construc=a
este
salvata
pt
ca
foloseste
unor
u=lizari
de
care
avea
nevoie
rev
.
Un
alt
exemplu
este
de
la
Stralzburg
unde
Palatul
Episcopal
este
transformat
in
prefectura
.
Un
at
ex
,
Versailles
unde
palatal
a
scapat
pentru
ca
intre
=mp
ideea
ca
arta
este
calea
pe
care
poporul
poate
ajunge
la
libertate
,
cucerise
destui
adep=
.
Aceste
idei
pe
care
le-‐a
generat
Revolu=a
Franceza
incep
sa
se
gaseasca
si
in
evolu=a
altor
tari
din
Europa
–
Prusia
,
nucleul
viitoarei
Germanii
unde
avem
de-‐a
face
cu
opera
si
gandurile
unui
arh
–
Frederick
S…
,
lucrari
cuplate
astazi
in
centrul
Berlinului
,
Insula
Muzeelor
.Arhitectul
este
insarcinat
de
regale
Prusiei
sa
se
ocupe
de
mon
publice
.
S…
se
apleaca
aspupra
aceste
pb
,
si
emite
cateva
principia
inca
valabile
:
idea
ca
a
pastra
monumentele
nu
este
treaba
unui
singur
om
ci
trebuie
sa
se
bazeze
pe
existent
unei
ins=tu=i
;
si
asa
cum
facuze
in
Fra
Mi…
existent
unui
inventor
al
mon
sip
e
de
alta
parte
Sh
..
este
primul
care
de
vremece
aceasta
ingrijire
este
de
interes
general
,
aceasta
trebuie
finantata
de
,
print
axe
si
impozite
.
Nu
in
ul=mul
rand
vorbeste
de
felul
in
care
tb
sa
se
intervina
asupra
monumentelor
,
are
o
opinie
oarecum
inedita
in
contextual
epocii
:
pledeaza
pentru
interven=a
minima
,
nu
pt
interven=i
ample
.
Plecand
de
la
aceasta
idea
a
lui
Sh
,
ex
a
2
arh
angaja=
de
statul
papal
si
care
asupra
catorva
mon
ale
an=chita=i
la
incep
sec
al
19
lea
au
niste
interven=i
pe
care
astazi
constatam
ca
sunt
exemplare,
corecte
din
persp
pe
care
noi
o
avem
*arh Rafal Stern – arcul lui Constan=n consolideaza si restaureaza , apoi la Colloseum
Incepand
cu
Stern
si
interven=a
la
Arcul
lui
Constan=n
avem
pentru
prima
data
situa=a
in
care
cineva
intervine
aducand
terenul
la
starea
din
momentul
in
care
a
fost
ridicat
monumentul
,
construc=a,
Stern
eliminand
construc=ile
si
degajand
terenul
pana
la
pavimentul
roman
in
jurul
mon
,
sip
t
prima
data
realizand
cu
elemente
de
metal
o
consolidare
a
constr
si
mai
ales
o
ancorare
a
elemenelor
ornamentale
.
La
Colloseum
,
problema
pe
care
o
are
e
a
consolidarii
si
stabilizarii
acestei
constr
ce
din
cauza
secolelor
in
care
a
fost
fol
ca
si
cariera
isi
pierduse
integralitatea
.
E
o
construc=e
care
rezista
foarte
bine
atat
=mp
cat
inelele
sale
structural
sunt
intregi
.
Numai
ca
,
asa
cum
vedem
,
din
cauza
carierei
de
traver=ne
,arcele
care
erau
echibrate
unele
de
altele
,
din
cauza
ruperii
incepusera
sa
se
descarce
,
crea
un
pericol
de
prabusire
.
Rafael
vine
si
aplica
un
sistem
care
era
oarecum
cun
,
cel
al
contrafortului
.
Interesant
este
ca
stern
allege
sa
faca
acest
contrafort
dintrun
mat
contemporan
–
caramida
pe
care
il
arata
ca
atare
,a
I
vedem
unde
este
mat
an=c
si
unde
este
interven=a
.
In
partea
opus
ape
circumverinta
exterioara
,
Giusepe
Valadier
.
Ca
principiu
fol
tot
contrafortul
,
doar
ca
el
nu
face
unul
plin
ci
face
un
nr
descrescator
de
arcade
de
pa
parter
la
ul=mul
nivel
asJel
incat
acest
contrafort
sa
fie
aratata
de
o
serie
de
deschideri
.
La
randul
sau
si
Valadier
face
acest
lucru
folosind
caramida
,
cu
excep=a
locurilor
unde
se
realiza
ornamenta=a
,
profilatura
.
Interven=a
lui
Stern
si
Valadier
este
surprinzator
de
corecta
din
perspec=va
noastra
de
astazi
cand
si
noi
consideram
ca
daca
intervii
asupra
unui
mon
este
normal
sa
fie
usor
de
observant
ce
este
mat
ist
,
si
ce
este
intervenia
noastra
A
doua
lucrare
a
lui
Valadier
,
cea
mai
interesanta
,
fina
,
este
restaurarea
Arcului
lui
Titus
,
care
in
perioada
evului
mediu
fusese
inglobat
intr-‐o
incinta
de
for=fica=i.
Valadier
recoins=tuie
geometria
generala
a
arcului
,
dar
se
ab=ne
acolo
unde
a
reconsituit
arcul
sa
recons=tuie
si
decora=a
sau
elementele
de
modelatura
si
oprindu-‐se
la
forme
s=lizate
,
elemente
care
nu
merg
pana
in
ul=mul
detaliu
.
De
la
departare
ci=m
coinstr
asa
cum
trebuie
,
cand
ne
apropiem
desc
care
sunt
locurile
care
au
fost
pastrate
in
=mp
prin
decora=e
,
parina
,
degrader
,
si
zone
cu
coloane
fara
caneluri
,
profile
mult
simplificate
pe
care
Valadier
le-‐a
marcat
ca
si
interven=e
.
In
Franta
1830
-‐
scrisoare
pe
care
min
de
interne
,
Francoi
Guizot
,
istoric
,
pe
care
acesta
o
adreseaza
regelui
pt
a-‐I
cere
sa
fie
de
accord
cu
ins=tuirea
unei
inalte
demnita=
publice
pe
care
el
o
den
ca
fiind
Inspector
gen
al
mon
istorice
.
In
scrioasere
se
sugereaza
ca
monumentele
istorice
pe
care
Franta
le
are
“provoaca
invidia
“
Europei
;
spre
deosebire
de
orice
alta
tara
din
Europa
,
Franta
poate
fi
prin
monumentele
sale
sa
fie
un
adevarat
manual
al
istoriei
,
ca
aceste
monumente
istorice
sunt
perla
coroanei
Frantei
.
Cere
ca
pentru
aceasta
perla
a
coroanei
monumentele
istorice
sa
fie
pastrate
si
sa
se
ins=tuie
la
mininsterul
de
interne
aceasta
func=e
de
inspector
general
al
monumentelor
istorice
.
Ce
ar
face
acest
inspector
–
inspectorul
va
trebui
inainte
de
toate
sa
stabileasca
o
lista
a
monumentelor
care
vor
trebui
sa
fie
restaurate
,
sa
faca
obiectul
unei
aten=i
serioase
din
pargea
guvernului
si
ca
aceasta
lista
va
trebui
sa
fie
transmisa
mininsterului
de
interne
unde
ea
sa
faca
obiectul
unei
alocari
de
fonduri
.
De
alJel
,
inca
din
1820
,
ministerul
de
interne
fusese
insarcinat
sa
aloce
niste
bani
pt
repara=i
la
o
serie
de
resedinte
regale
.
Monarhia
doreste
ca
prin
ingrijirea
resedintelor
regale
sa
ob=na
ceea
ce
am
vazut
ca
de
la
Teodoric
dorea
sa
ob=na
in
asJel
de
situa=i
–
o
legi=mitate
pe
care
publicul
sa
o
faca
intre
trecut
,
intre
dinas=ile
si
monarhia
din
perioadele
respec=ve
.
Regele
nu
rezista
la
aceste
argumente
si
este
de
accord
cu
infiintarea
postului
de
inspector
general
al
monumentelor
,
asa
ca
din
1830
in
Franta
se
creaza
aceasta
pozi=e
care
va
genera
prin
diverse
etape
desprinderea
acestei
ac=vita=
de
ingrijire
a
monumentelor
de
la
ministerul
interne
si
cons=tuirea
ministerului
responsabil
de
cultura
in
Franta
.
la
1830
nu
exista
un
ministru
al
culturii
,
ministerul
de
interne
se
ocupa
de
construc=i
si
de
aceea
acest
func=onar
a
fost
infiintat
la
min
de
interne
.
Prospere
Merime..
?
a
fost
al
doile
insp
general
al
mon
a
facut
ceea
ce
se
cerea
,cel
care
scoate
la
iveala
frumusetea
,
boga=a
si
valoarea
romanicului
.
Pana
la
el
se
accepta
ca
este
valoroasa
crea=a
an=chita=i
,
se
accepta
ca
go=cul
are
o
oarecare
valoare
pt
ca
este
un
spirit
na=onal
in
franta
,
dar
romanicul
era
cons
a
fo
o
per
in
care
mesterii
nu
reuseau
sa
construiasca
construc=i
perfecte
–
baza
premergatoare
go=cului
.
P.M
aduce
in
vizor
valoarea
,
boga=a
arhitecturii
romanice
.
Este
cel
care
incearca
sa
normeze
rela=a
pe
care
o
aveau
arhitec=i
cu
monumentele
si
nu
era
o
perioada
bogata
in
specialis=
,
constata
acest
lucru
si
considera
ca
principalul
principiu
este
acela
de
a
nu
face
rau
,
a
nu
inova
.
El
constata
ca
e
nevoie
de
specializare
atunci
cand
un
arhitect
se
apleaca
asupra
unui
monument
istoric
si
in
nici
un
caz
a
nu
considera
ca
s=i
mai
bine
cum
se
restaureaza
o
construc=e
.
Al
treile
inspector
general
este
Eugene
Emanuel
Viollet
le
Duc
–
theore=cian
al
arh
.
Este
un
apropiat
al
lui
Vitet
(primul
inspector
general
)
si
este
fiul
unui
asa
zis
arhitectului
viocezean
,
care
se
ocupa
de
construc=a
unei
vioceze
,
lucru
care
il
face
sa
cunoasca
mai
bine
,
de
tanar
,
construc=ile
medievale.
Are
curajul
ca
la
26
de
ani
,
atunci
cand
nici
unul
dintre
arhitec=
nu
si-‐a
luat
raspunderea
sa
intervina
asupra
bazilicii
Madelaine
de
la
Vezelay
(Vezlei)
,
to=
considerand
ca
aceasta
nu
mai
putea
fi
salvata
,
in
1840
Viollet
le
Duc
spune
ca
el
crede
ca
poate
sa
consolideze
sis
a
intervina
asupra
acesteia
si
in
contra
tuturor
parerilor
,
el
chiar
reuseste
sa
faca
acest
lucru
.
Este
cel
care
pt
prima
data
def
termenul
de
restaurare
si
da
o
def
restaurarii
intr-‐un
ar=col
“la
restaura=on”=asupra
restaurarii
,
intr-‐o
lucrare
pt
care
a
devenit
cunoscut
“dic=onaire
…”
.
Aici
da
o
serie
de
defini=i
diferitelor
categorii
cu
care
opera
in
arhitectura
.
In
aceasta
definire
a
restaurarrii
el
spune
ca
atat
termenul
cat
si
ac=vitatea
pe
care
termenul
o
defineste
sunt
amandoua
moderne
,
aratand
ca
pana
in
sec
19
prac=c
nu
exista
o
ac=vitate
care
sa
poata
fi
denumita
ca
restaurare
(
pe
parcursul
evului
mediu
,
a
renasterii
se
reparau
,
se
consolidau
sau
chiar
se
demolau
construc=i)
si
da
aceasta
defini=e
:
”a
restaura
o
cladire
nu
inseana
a
o
conserva
,
a
o
repara
sau
a
o
reconstrui
.
Este
a
o
restabili
intr-‐o
integralitatei
in
care
poatesa
nu
fi
existat
niciodata”
.
Socanta
pt
noi
,a
stazi
nu
acest
lucru
este
cel
pe
care
il
luam
in
calcul
cand
vb
despre
restaurare
,
dart
b
sa
cons=en=zam
ca
in
mom
in
care
restaurarea
este
teore=zata
.
O
spune
nu
dintr-‐o
perspec=va
teore=ca
,
ci
dupa
ani
de
preac=ca
in
care
a
plecat
de
la
ideea
ca
orice
interv
a
arh
asupra
unei
const
ist
trebuie
sa
ii
dea
acesteia
o
noua
speranta
de
viata
,
mai
mare
,
interv
sale
pleaca
de
la
ideea
ca
mai
ales
in
const
go=ca
medieval
orice
element
ar
exista
are
o
ra=une
de
a
fi
–
“nimic
nu
este
in
plus
in
arh
medieval
“
.
defineste
s=lul
ca
fiind
acea
ra=une
care
guverneaza
existenta
par=olor
.
Viollet
le
Duc
spune
at
cand
intyervenim
,
tb
sa
ne
punem
in
sit
acestei
logici
pe
care
mesterul
,
arh
constr
a
stapanit-‐o
sau
a
stapanit-‐o
par=al
.
tb
sa
ducem
aceasta
perfec=une
a
s=lului
ca
logica
a
lucrurilor
sis
a
ducem
constr
la
o
perfec=une
,
perfomanta
ai
sa
ii
dam
aceasta
s[eranta
de
viata
.
Arata
ca
pt
prima
data
sec
19
prin
acumularile
in
s=inta
istorica
,
este
primul
moment
al
evolu=ei
europeanului
in
care
se
poate
face
restaurare
.
Spune
“
doar
acum
cand
s=m
atatea
despre
trecut
putem
intradevar
sa
gasim
logica
si
sa
urmarim
logica
trecutului
at
cand
intervenim
pe
un
mon
“
.
da
ex
printer
s=intele
natural
care
aj
la
diverse
concluzii
,
puteau
spune
cum
arata
animalul
resp
.
Cons=en=zam
pe
de-‐o
parte
ca
Viollet
le
Duc
era
nu
un
paseist
ci
unul
din
arh
poate
cel
mai
puternic
orientat
catre
viitor
din
ra=onalismul
pe
care
il
propavaduia
,
sis
a
connst
ca
la
mom
la
care
si-‐a
inceput
act
nu
existau
repere
care
s
ail
contrazica
f
mult
.
O
buna
parte
din
constr
care
au
trecut
prin
san=erele
sale
pb
nu
ar
mai
fi
existat
azi
daca
el
nu
ar
fi
intervenit
.
Interv
lui
si
a
scolii
pe
care
o
genereaza
in
Fr
si
exterior
,
urmaresc
a=ngerea
acestei
perf
a
s=lului
si
de
aceea
sc
si
doctrina
se
cheama
“doctrina
unita=i
de
s=l”
.
2
lucrari
:
….
Care
arata
aceasta
idee
ca
nu
se
urmareste
aducerea
construc=ei
la
o
stare
care
a
avut-‐o
candva
ci
aducerea
la
o
perfec=une
a
s=lului
care
in
opinia
arh
constr
ii
apar=ne
.
*.. si .. aratau poate apfe pt ca at cand au fost luate erau degradate total .
Viollet
le
Duc
este
in
multe
din
scrierile
sale
suprinzator
pentru
ca
deseori
una
spune
si
alta
face.
Cand
se
refera
la
rest
Notre
Dame
,
el
spune
ca
cel
care
se
apropie
de
Notre
Dame
trebuie
sa
isi
suspende
orice
urma
de
subiec=vism
,
orice
gand
si
sa
se
supuna
monumentului
.
Sensul
supunerii
la
care
el
se
refera
nu
este
supunerea
fata
de
isoria
edificiului
ci
fata
de
ra=unile
interne
ale
edificiului
,
e
alJel
,
linia
lui
directoare
.
Exista
un
citat
in
care
vedem
ca
defapt
restaurarea
este
o
expresie
a
gandurilor
despre
calea
pe
care
arhitectura
trebuie
sa
o
urmeze
ca
pe
un
demers
intellectual
:
“daca
europeanul
a
a=ns
aceasta
faza
,
a
cun
,
si
e
interest
de
mon
,
el
o
face
pt
ca
deplasandu-‐se
din
ce
in
ce
mai
repede
spre
viitor
,
europeanul
are
nevoie
din
ce
in
ce
mai
multa
nevoie
de
repere
ale
trecutului
“
.
El
impreuna
cu
alt
arh
…
este
implicat
in
rest
de
la
notre
dame
,
in
tp
rev
cat
a
supferit
o
serie
de
distrugeri
(decapitarea
regilor
)
,
la
3
dintre
statui
este
portretul
lui
v
l
d
,
e
vb
de
o
interven=e
spectaculoasa
de
a
reconstrui
o
piesa
remarcabila
din
plesa
go=ca
,
unul
din
cei
12
apostoli
in
loc
sa
fie
orientat
in
jos
,
este
orientat
catre
plesa
(autoportret
a
lui
v
l
d
)
,
adduce
os
erie
de
sculpture
pe
care
le
astzeaza
in
locurile
in
care
cons
ca
art
b
sa
fie
,
modifica
o
serie
de
goluri
de
ferestre
–
val
s=lis=ca
superioara
celei
pe
care
o
avea
,
o
himera
proiectata
de
v
l
d
sau
piese
de
decora=e
,
unuri
dintre
portaluri
erte
marcat
cu
culoare
inchisa
acolo
unde
a
fost
restaurat
O
alta
restaurare
este
unul
dintre
arh
scolii
lui
v
l
d
constan=n
..
la
sf
laurentziu
extrage
fatada
renascen=sta
si
face
o
presupunere
de
fatada
go=ca
.
…
la
cat
din
Angouleme
care
realizeaza
o
rest
in
maniera
scolii
lui
v
l
d
punand
in
partea
de
sus
o
compozi=e
al
lui
paul
abadie
care
considera
ca
asa
s=lul
cat
este
implinit
La
noi
in
tara
–
andre
lencompte
,
pus
la
dispozi=a
principelui
pt
a
restura
cateva
din
bis
,
mon
principatelor
.
Serie
de
interven=i
f
libere
,
subiec=ve
.
CURS 3
Cri=ci
ale
=mpului
,
ramanem
in
sec
19
,
jum
sec
20
,
pt
a
vedea
ce
se
int
in
parallel
cu
dez
acestora
din
pct
de
vdr
ins=tu=onal
,
de
la
1830
in
fr
avem
un
insp
gen
al
mon
,
la
1837
acesta
este
ajutat
de
o
comisie
superioara
a
mon
ist
care
exista
si
astazi
in
toate
tarile
europene
,
vom
vedea
cum
se
dezv
opiniile
despre
ingrijirea
part
.
Este
o
perioada
in
care
exista
o
preocupare
pentru
patrimoniu
in
Franta
.
Aratam
data
trecuta
ca
grija
pt
aspectul
ins=tu=onal
la
care
se
facea
referire
in
scrisoarea
trimisa
de
catre
Guizot
,
provenea
din
faptul
ca
in
acel
an
,
in
Franta
,
se
revine
la
monarhie
care
incearca
sa
se
lege
de
istoria
monarhiei
fr
prin
recuperarea
rel
pe
care
monarhia
a
avut-‐o
intotdeauna
cu
resedintele
regale
si
nobiliare.mon
are
iteres
in
a
ingriji
si
a
arata
ca
se
ingrijeste
de
mon
si
incepund
cu
anii
20
ai
secolului
19
incep
san=ere
de
restaurare
.
de
la
aceste
opera=uni
in
care
lucr
erau
cuprinse
in
dosare
si
dosarele
clasate
,
ne
vine
termenul
de
clasare
a
mon
.
lucrurile
sunt
intr-‐un
process
.
nimeni
nu
era
posesorul
unei
prac=ce
sau
unei
teorii
care
sa
spuna
lucr
correct
asa
se
fac
.
Acest
lucru
s=muleaza
o
debatere
despre
patrimoniu
si
despre
felul
in
cum
trebuie
acesta
tratat
,
si
vedem
2
opinii
ale
unor
personalita=
ale
=pului
:
…..
si
Victor
Hugo
,
pers
care
nu
sunt
arh
,
nu
au
fost
restauratori
,
sunt
oameni
de
cultura
,
implicate
poli=c
si
care
isi
expun
niste
pareri
legate
de
tratamentul
ln
care
era
supus
patrimoniul
fr
in
per
resp
.
La
jum
sec
al
19
avem
o
puternica
,
na=ve
transf
a
parisului
,
planul
prefectului
de
sena
Osman
,
care
traseaza
bulevardele
,
traversari
ale
tesutului
istoric
,
dar
distruguri
ale
part
.
Impotriva
miscarilor
de
stardaa,
revolu=onare
(1830
,
1848-‐rev
care
se
petrec
in
sp
urban
al
parisului
)
prefectul
de
sena
Osman
considera
ca
degajarea
pietelor
,
degajarea
prin
trasarea
bulevardelor
are
si
un
asJel
de
benefiuciu
–
o
mai
buna
stapanire
a
miscarilor
populare
din
paris
.
exista
si
o
serie
de
considerente
legate
de
concep=ile
urb
ale
perioadei
in
felul
in
care
a
fost
trasat
parisul
acelei
per
.
Sunt
oameni
care
remarca
ca
o
data
cu
aceasta
modernizare
a
Parisului
se
petrec
lucruri
care
sunt
mai
importante
in
percep=a
part
,
…
spune
ca
de
ce
tb
sa
facem
goluri
in
jurul
catedralelor
de
vreme
ce
ele
au
fost
construite
pentru
a
fi
vazute
de
la
mica
apropiere
,
sa
te
domine
prin
supriza
pe
care
=-‐o
da
perceperea
lor
din
apropierea
lor
.
*
Notre
Dame
astazi
vedem
trasate
cu
un
marcaj
din
piatra
alba
limitele
constr
si
a
strazilor
care
avansau
pana
in
apropiata
proximitate
a
catedralei
.
*la
strazburg
rela=a
dintre
tesutul
urban
si
biserica
,
=
se
deschide
catedrala
de
la
o
distanta
f
mica
,
efectul
este
cy
totul
altul
.*
aba=a
Saint
Denis
e
foarte
suges=va
pt
efectul
diferit
de
percepere
a
catedralei
.
Vocea
care
probabil
a
generat
cel
mai
puternic
efect
a
fost
cea
a
lui
Victor
Hugo
.
el
era
poet
,
un
om
implicat
poli=tc
,
un
revolu=onar
,
ca
urmare
a
ac=unilor
sale
si
a
opiniilor
sale
,
el
a
fost
exilat
.
Victor
Hugo
scrie
in
jurul
anilor
30
o
serie
de
ar=cole
publicate
sub
suptaritulul
“Razboi
Demolatorilor
”
.
Se
ridica
in
aceste
ar=cole
pub
in
ziare
,
adresate
publicului
mare
,
se
ridica
impor=va
atacului
impotriva
patrimoniului
Frantei
,
atac
exercitat
de
dezv
indistriala
si
urbanis=ca
a
fr
sub
aceasta
perioada
a
monahriei
.
El
spune
la
moment
dat
ca
este
=mp
pentru
tot
felul
de
legi
si
de
reglementari
care
mai
de
care
mai
caudate
pt
a
adduce
o
har=e
de
la
un
minister
la
altul
este
nevoie
de
o
lege
,
nu
este
=mp
,
spune
el
,
pt
ca
o
lege
necesare
pt
salvarea
patrimoniu
,
o
lege
a
mon
sa
fie
elaborate
si
promulgate
.
Este
pentru
prima
data
cand
cineva
(
ne
gandim
ca
suntem
la
ul=ma
treime
a
sec
19
)
,
nimeni
pana
in
acel
mom
nu
se
pronuntase
pt
o
lege
a
ptr
,
pt
o
lege
care
sa
protejeze
mon
ist
.
Unul
din
arg
pe
care
le
adduce
in
fac
acestei
idei
:
”sunt
2
lucruri
intr-‐un
edificiu
:folosinta
si
frumusetea.
Folosinta
apar?ne
prorietarului
,
frumusetea
apar?ne
tuturor”.
Arata
ca
dreptul
de
prorietate
in
virtutea
caruia
un
proprietar
poate
sa
dispuna
si
de
despiintarea
imobilului
,
nu
trebuie
sa
se
exercite
atunci
cand
este
vorba
de
monumente
.,
de
constr
care
sunt
puternic
evocatoare
pt
ist
fr
.
Intrucat
aceste
monumente
nu
apar=n
decat
prin
folosinta
proprietarului
ci
si
prin
frumusete
(val
culturale)
ele
tb
sa
fie
protejate
printr-‐o
lege
care
sa
interzica
in
virturtutea
acestui
interes
public
.
aceasta
idee
este
defapt
fundamentul
din
pct
de
veder
juridic
al
legilor
de
protec=e
a
mon
ist
in
Europa
.
si
in
legea
romaneasca
de
astazi
este
invocate
interesul
public
general
care
face
ca
asupra
proprieta=lor
par=culare
care
sunt
mon
ist
sa
se
exercite
prin
lege
un
anumit
control
referitor
la
exerci=ul
dreptului
de
roprietate
,
fara
sa
se
nege
dreptul
de
proprietate
pe
care
orice
proprietar
il
are
.
Cons=tu=a
romana
spune
ca
dreptul
de
proprietate
se
exercita
conform
legii
.
Legea
romaneasca
priveste
valoarea
culturala
a
unui
imobil
ca
o
valoare
de
interes
general
.
In
virtutea
interesului
general
se
stabileste
o
forma
de
servitute
,
o
anumita
limitare
a
exerci=ului
dr
de
propr.
Aceasta
idee
este
adusa
pt
prima
data
in
despatere
publica
intr-‐unul
dintre
ar=cole
“Razboiul
…
“
de
Victor
Hugo
:
“a
distruge
inseamna
o
depasire
a
drepturilor
“.
De
la
mom
in
care
incepe
sa
lucreze
asupra
mon
ist
,
prac=cand
o
restaurare
in
consens
cu
teoria
sa
referitoare
la
ce
inseamna
restaurarea
,
V
l
Duc
devin
=nta
unor
cri=ci
f
acide
.
Cea
mai
imp
si
cea
mai
produc=ve
vine
de
peste
Canalul
Manecii
,
din
Anglia
si
apa=ne
lui
John
Ruskin
–
alaturi
de
Viollet
le
Duc
este
considerat
unul
dintre
teore=cienii
arhitecturii
.
Se
naste
in
1819
,
moare
in
1900
si
este
o
figura
emblema=ca
a
perioadei
victoriene
.
Influenta
sa
asupra
publicului
britanic
in
chiar
per
vie=i
sale
se
dat
si
apropierii
de
regina
Victoria
si
intr-‐un
fel
faptului
ca
ideila
sale
filozofice
sunt
caracteris=ce
per
marcate
de
regina
victoria
.
El
nu
este
un
arh
,
nu
este
un
constructor
,
el
este
un
filozof
,
este=cian.
Pornim
de
la
perisajul
perioadei
respec=ve
,
marcat
de
pe
de-‐o
parte
de
victoria
Angliei
asupra
lui
Napoleon
,lucru
care
deschide
publicului
dupa
mai
mult
de
30
de
ani
din
nou
con=nentul
(de
la
incep
rev
fr
1789
pana
in
1915
fr
si
Anglia
au
fost
intr-‐o
cin=nua
disputa
care
a
agenerat
o
blocada
a
fr
de
catre
Anglia)
.
Acest
lucru
genereaza
un
iteres
deosebit
,
e
si
perioada
in
care
apare
pt
prima
data
cumva
organizata
ac=vitatea
turis=ca
.
Aceste
interes
pentru
valorile
culturale
ale
con=nentului
se
combina
cu
un
ineters
dintr-‐o
persp
pol
care
este
Acela
de
a
da
,
de
genera
o
preocupare
si
o
ocupare
tuturor
celor
care
au
fost
sub
arme
,
in
armata
import
lui
napoleon
care
dupa
1815
se
intorc
acasa
.
Ideea
care
apare
este
aceea
a
unui
program
de
constr
a
bisericilor
.
Se
aloca
o
suma
important
apt
mom
resp
–
2
mil
de
lire
pt
constr
a
peste
200
de
bis
in
localita=le
mai
mici
,
in
loc
mai
degraba
rurale
.
Desigur
,
apare
pb
in
ce
=mp
,
care
pb
sa
fie
forma
pe
care
sa
o
ia
aceste
bis
–
ele
tb
sa
fie
proiectate
,
in
maniera
go=ca
;
go=cul
era
cons
s=lul
nat
britanic
.
Era
evident
ca
nus
e
putea
aplica
un
s=l
care
sa
se
apropiete
de
ceea
ce
se
putea
considera
specific
fr(classicism
,
renascen=st)
.
dupa
infrangerea
fr
,
in
nici
un
caz
nici
un
s=l
apropiat
fr
nu
trebuia
acceptat
.
Acest
lucru
face
ca
sa
apara
un
inetes
deosebit
pt
a
cerceta
felul
in
care
intercut
constuiau
britanicii
bis
in
s=lul
go=c
,
ceea
ce
genereaza
o
apropiere
de
conbstr
trecutului
,
o
cercetare
a
acestora
si
o
prac=ca
in
consecinta
.
in
1840
,
parlamentul
britanic
,
a
lui
…
,
este
un
foarte
bun
exemplu
de
perfec=unea
la
care
a
a
juns
cercetarea
modalita=i
de
const
go=ca
pt
a
fi
fol
in
aceasta
per
.
aceasta
apropiere
de
trecut
,
cercetarea
constr
trecutului
ii
va
servi
alaturi
de
curiozitatea
britanicilor
pt
ceea
ce
era
redescoperirea
con=nentului
pt
exemplificarea
teoriilor
sale
.
despre
Ruskin
trebuie
sa
vorbim
de
2
princ
lucrari
:
cele
7
lampi
ale
arhitecturii
din
1848
,
“The
severn
lamps
of
architecture”
si
o
luctare
din
1849
“pietrele
vene=ei
“,
“The
stone
of
Venice”
,
scrisa
ca
urmare
a
unui
turneu
in
Europa
,
in
care
a
gasit
vene=a
ca
un
symbol
,
exemplu
al
cresterii
de
decadentei
unei
civiliza=i
,
dand
exemplu
vene=ei
pt
a
vb
de
fenomenele
din
soc
si
arta
brit
.
Aceasta
prima
lucrare
din
1848
,”cele
7
lampi
ale
arhitecturii”
care
il
face
pe
Ruskin
sa
fie
considerat
ca
theore=cian
al
arhitecturii
,
are
7
capitole
,
principii
si
in
aceste
principia
avem
principiul
al
6lea
,
lampa
memoriei
,
in
acest
capito
avem
princ
opinii
despre
monument
si
restaurare
.
Incepe
orin
o
afirma=e
foarte
puternica
,
clara
,
care
se
re=ne
usor
:
“putem
trai
fara
arhitectura
,
putem
sa
adoram
pe
Dumnezeu
fara
ea
,
dar
fara
arhitectura
nu
ne
putem
adduce
aminte”
–
una
din
trasaturile
pe
care
el
o
vede
arhitecturii
,
este
ca
una
din
func=ile
arhitecturii
este
aceea
de
a
ne
aduce
aminte
.
Vorbim
despre
rolul
arhitectului
in
societate
,
el
arata
ca
sunt
2
lucruri
pe
care
o
societate
tb
sa
le
ia
in
considerare
referitor
la
arh
:
1. Sa
ingrijeasca
construc=ile
trecutului
pentru
ca
ele
ne
aduc
aminte
2. Rolul
arhitectului
este
sa
construiasca
avand
cons=inta
faptului
ca
ceea
ce
el
proiecteaza
,
rizica
astazi
vor
fi
monumentele
epocilor
viitoare
sic
a
in
ceea
ce
constr
noi
astazi
trebuie
sa
existe
acele
nuclee
de
valori
de
rememorare
pe
care
urmasii
nostril
vor
tb
sa
le
descopere
si
pretuiasca
.
Spune
ca
nu
cladirea
care
este
puternic
decorate
cu
cine
s=e
ce
pre=ozita=
,
ci
cladirea
care
con=ne
cea
mai
puternica
evocare
reprezinta
construc=ilr
valoroase
.
Ruskin
este
cu
mult
in
inaintea
perioadei
,
pt
ca
pt
prima
data
cineva
defineste
valoarea
unor
construc=i
care
la
prima
vedere
par
modeste
,
defineste
importanta
par=moniului
urban
minor
pt
ca
acest
par=moniu
vorbeste
despre
felul
in
care
au
trait
niste
oameni
la
un
moment
dat
.
Rupe
acea
def
a
mon
care
lega
termenul
de
scarea
impozanta
,
de
marimea
,
de
enfaza
–
conteaza
ceea
ce
este
dincole
de
aceste
lucruri
.
“Gloria
sa
sta
in
varsta
si
puterea
evocatoare,
in
contrastul
lor
tacut
cu
caracterul
tranzitoriu
al
celorlalte
lucruri
.”
Arata
ca
exista
case
care
in
care
noi
vedem
diferenta
dintre
present
si
obiecte
care
sunt
facute
sa
se
piarda
la
un
mom
dat
si
ca
sim=tm
in
raport
cu
anumite
constr
ale
trecutului
,
nevoie
ca
acele
constr
sa
ramana
.
Plecand
de
la
aceasta
idee
el
analizeaza
arh
si
spune
in
subtext
ca
vb
de
o
opera
de
crea=e
,
opera
de
crea=a
oarecum
pusa
in
compara=ve
cu
op
crea=ei
divine
.
Ceaa
ce
ne-‐au
lasta
cei
din
trecut
este
o
opera
de
crea=e
duce
la
concluzie
ca
asa
cum
nu
ne
propunem
niciodata
sa
modificam
crea=a
unui
pictor
,
a
carui
opera
o
cons
defini=ve
incheiata
,
nu
avem
nici
un
dret
ca
sa
intervenim
asupra
crea=ilor
trecutului
pt
care
noi
suntem
doar
un
mijlocitor
intre
trecut
si
genera=ile
viitoare
.
In
aceasta
consecinta
sta
defapt
cri=ca
majora
pe
care
Ruskin
o
face
restaurarii
asa
cum
era
ea
vazuta
de
Viollet
le
Duc
pt
ca
el
spunea
ca
are
dreptul
sa
intervina
asupra
unei
construc=i
si
la
capatul
lucrarii
sa
fie
lasata
intr-‐o
forma
in
care
ea
sa
nu
fii
existat
niciodata
.
El
spune
ca
defapt
ceea
ce
poate
sa
fac
genera=a
din
care
facem
parte
e
sa
ingrijeasca
mon
,
sa
faca
asJel
incat
distrugerea
,
caderea
,
dregadarea
sa
sa
fie
ince=nita
,
dar
pe
undeva
spune
ca
tb
sa
acceptam
ca
asa
cum
in
restul
lumii
lucrurile
au
un
inceput
si
un
sfarsit
,
tb
sa
acceptam
si
acest
fenomen
in
cazul
part
construit
pt
ca
“restaurarea
este
o
minciuna
absoluta”
.
felul
in
care
se
restaura
scoala
lui
Viollet
le
Duc,
ceea
ce
se
ob=nea,
este
calificat
ca
o
minciuna
absoluta
,
pt
ca
spune
se
ia
ceva
ce
este
adevarat
si
se
inlocuieste
cu
altceva
care
nici
macar
nu
este
afisat
ca
fiind
altceva
ca
opera
a
trecutului
.
“Restaurarea
este
distrugerea
totala
pe
care
o
construc?e
o
poate
suporta
,
o
distrugere
in
urmare
a
careia
nu
pot
fi
gasite
nici
un
fel
de
urma
,
o
distrugere
acompaniata
cu
o
falsa
descriere
a
monumentului
.”
E
o
pozi=e
polemica
,
foarte
transanta
care
duce
lucrurile
la
cealalta
limita
:
cel
mult
putem
intre=ne
monumentele
,
cel
mult
putem
sa
ingrijim
daca
avem
nevoie
de
spa=i
mai
mari
decat
cele
din
cladirea
primita
din
partea
trecutului
,
nu
avem
decat
sa
facem
o
alta
casa
,
nu
avem
voie
din
punct
de
vedere
moral
sa
ne
apropiem
de
cladirile
trecutului
.
Ce
este
de
subliniat
in
textul
lui
Ruskin
ca
ori
de
cate
ori
in
text
se
vb
de
restaurare
este
vb
de
restaurarea
conceputa
in
maniera
scolii
lui
v
l
d
si
nu
putem
sa
contrapunem
textul
lui
Ruskin
termenului
de
restaurare
pe
care
il
avem
astazi
.
Opiniile
lui
Ruskin
au
avut
o
mare
forta
de
patrundere
.
el
nu
numai
ca
a
scris
,
a
=nut
numeroase
conferinte
prin
care
a
propovaduit
ideile
sale
.
Si
nu
in
ult
rand
gaseste
in
ac=vitatea
unuia
din
prietenii
sai
,
William
Morris
,
o
sus=nere
,
lucru
care
se
vede
in
manifestul
unei
societa=
din
acele
societa=
britanice
tradi=onale
,
este
vorba
de
Societatea
pt
protec=a
constr
ist
,
cons=tuita
in
1877
si
in
care
se
spune
ca
pledam
pt
conservare
in
contra
restaurarii
edificiilor
,
orice
edificiu
apar?nand
trecutului
este
demna
de
a
fi
intre?nuta
si
ingrijita
,
facandu-‐se
apel
la
aceste
mijloace
mai
pu=n
spectaculoase
dar
care
pastreaza
mai
mult
din
auten=citatea
materialelor
,
concep=ei
originala
.
William
Morris
spune
“sa
ingrijim
zilnic
,
sa
prop?m
zidul
ce
se
inclina
,
sa
se
repare
acoperisul
,
sa
se
curate
burlanele
as>el
incat
defapt
lucrurile
care
conduc
la
degradari
sa
fie
evitate
.
[…]
sa
trateze
construc?ile
ca
monumente
ale
unei
arte
trecute
,
create
de
mesteri
disparu?
pe
care
arta
moderna
nu
poate
intervene
far
a
distuge.”
Definire
aceea
ce
noi
astazi
spunem
ca
este
dezvoltare
durabila
,
lumea
in
genere
plaseaza
aceasta
defini=e
in
1984
,
cand
el
este
folosit
intr-‐un
raport
care
spune
“dezvoltarea
durabila
priveste
nevoile
prezentului
,
fara
a
compromite
posibilitatea
genera?ilor
viitoare
de
a-‐si
sa?sfice
nevoile
lor”.
In
lucrarea
sa
din
1848
,
Ruskin
are
un
pasaj
spunand
ca
“Dumnezeu
ne-‐a
imprumutat
Pamantul
pe
durata
vie?i
noastre
,
este
o
mare
oportunitate
care
apar?ne
noua
si
celor
care
vor
veni
dupa
noi
a
caror
nume
sunt
deja
scrise
in
cartea
crea?ei
[…]
nu
avem
nici
un
drept
prin
ceea
ce
face
sau
neglijam
sa-‐
I
penalizam
sau
privam
de
un
drept
pe
care
ei
l-‐ar
fi
putut
avea
din
partea
noastra
mostenire“.
Ruskin
face
o
compara=ve
intre
aceasta
rela=e
dintr-‐o
genera=e
si
cele
care
urmeaza
si
recolta
ac=vita=lor
noastre
:
cu
cat
vom
plasa
mai
departe
rezultatul
muncii
noastre
,
cu
atat
va
fi
mai
durabil.
In
Italia
,
sf
sec
19
,
unde
pe
de-‐o
parte
avem
de-‐a
face
cu
un
fenomen
care
tb
remarcat-‐
inbterven=i
asupra
mon
ist
,
generate
de
cons=tuirea
statului
na=onal
si
de
nevoia
de
a
arata
na=unii
prin
interven=ile
de
restaurare
a
mon
istoria
,
forta
poprului
it.
In
per
dec
7-‐8-‐8
a
sec
19
,
o
serie
de
interven=i
la
mari
mon
in
orase
semnifica=ve
.
Toate
interv
se
caract
intr-‐o
grija
de
a
recupera
integralitatea
constr
,
de
a
o
arata
in
splendoarea
ei
,
de
obt
un
mon
perfect
.
Acest
lucru
se
face
in
Florenta
,
prin
concursuri
na=onale
si
interna=onale
pt
incheierea
fatadei
catedrelei
Santa
Maria
del
Fiore
,
a
fatadei
de
vest
,
fatada
este
realizata
in
1870
in
tp
ce
machetaria
de
piatra
de
jur
imprejur
apar=ne
per
medieval
.
Inchiderea
este
datorata
acestei
lucrari
din
1870.
Alte
interven=i
la
Milano
,
Castelul
S
..
in
par=le
care
isi
pierdusera
o
serie
de
elemente
arhitecturale
,
avem
de
a
face
cu
reintregiri
,
in
genere
interven=ile
urmaresc
aceste
reintregire
pt
a
le
arata
ca
simboluri
ale
trecutului
in
fata
unei
na=uni
proaspat
cons=tuite
Pe
findul
aceste
ac=vita=
oarecum
intense
,
intalnim
opera
teore=ca
si
fascica
a
lui
Camilo
Boito
care
este
arh
,
are
si
cateva
lucrari
de
rastaurare
in
regiunea
vene=ei
.
In
acest
context
,
Boito
este
preocupat
de
felul
in
care
se
intervenea
asupra
mon
,
e
o
per
in
care
se
intervine
destul
de
mult
In
“Conservare
sau
restaurare”
pe
o
maniera
destul
de
usor
de
parcurs
,
e
vb
de
un
dialog
dintre
2
persoane
,
el
exploreaza
teoriile
despre
resturare
ale
epocii
–
v
l
d
si
Ruskin,
in
incercarea
de
a
desprinde
ce
este
obiec=v
,
ce
este
fundamental
intre
aceste
pozi=i
.
Camilo
Boito
gaseste
o
cale
de
mijloc
si
este
prin
acest
demers
care
urmareste
stabilirea
unor
piloni
obiec=vi
considerat
ca
fiind
fondatorul
restauarii
ca
intervenite
,
ca
o
disciplina
s=in=fica
printr-‐o
abordare
obiec=va
si
nu
polemica
.Pleaca
de
la
ideea
ca
desi
restaurarea
asa
cum
fusese
definite
de
Viollet
le
Duc
nu
este
ceea
ce
trebuie
,
nici
respingerea
interven=ei
asupra
monumentului
istoric
cum
o
vedea
Ruskin
,
nu
este
de
acceptat
si
vine
cu
acest
argument
ca
atunci
cand
vedem
ca
ceva
piere
in
ochii
nostrii
totusi
avem
si
datoria
,
respinsabilitatea
sa
intervenim
.
In
argumenta=a
sa
pt
dreptul
interven=ei
el
adduce
arg
din
trecut
“intotdeauna
fiecare
genera=e
a
intervenit
,
a
fost
o
legi=mitate
a
interven=ei
“
.
Il
consideram
ca
cel
care
fundamenteaza
restaurarea
ca
s=inta
,
aceasta
din
cauza
ca
el
planteaza
ca
factor
obiec=v
al
rest
un
lucru
pe
care
noi
il
numim
azi
“auten=citate”
si
in
jurul
acestui
concept
de
auten=citate
el
analizeaza
atat
rest
cum
fusese
def
de
v
l
d
cat
si
opinia
contrara
a
lui
r
.
e
primul
care
def
niste
principia
ale
rest
care
defapt
,
pornesc
de
la
evaluarea
interven=ei
in
raport
cu
acest
element
central
,
auten=citatea
.
La
Camilo
Boito
,
un
mom
este
vazut
compus
din
diverse
straturi
.
O
construc=e
istorica
ne
ajunge
in
prezentul
genera=ei
de
azi
ca
un
nucleu
realizat
la
momoentul
ini=al
dar
care
este
inglobat
in
straturi
adaugate
in
=mp
.
In
mod
paradoxal
,si
C
B
este
cel
care
descopera
acest
lucru
,
chiar
in
cazul
unor
monumente
la
care
noi
credem
ca
nu
s-‐a
intervenit
,
avem
acest
invelis
al
unui
strat
care
s-‐a
adaugat
in
=mp
.
Camilo
Boito
este
cel
care
descopera
si
valorizeaza
astest
strat
si
anume
,
pa?na
,
adica
uzura
semnifica=va
,
uzura
care
o
da
trecerea
tp
,
si
e
primul
care
spune
ca
acest
invelis
este
parte
a
ist
edificiului
si
este
unur
dintre
aceste
component
ale
auten=cita=i
pe
care
rest
tb
sa
o
pastreze
.
El
dezvolta
un
principiu
de
ac=une
de
o
maniera
catren
,
“mon
istorice
trebuie
sa
i?
pastreze
aspectul
lor
venerabil
si
pitoresc
,
daca
completari
ori
reconstruiri
se
dovedesc
a
fi
indispensabile
,
le-‐as
face
as>el
incat
sa
se
vada
ca
aceste
lucrari
sunt
opera
contemporaneita?i
“.este
de
preferat
sa
consolideze
decat
sa
repar
si
este
de
preferat
sa
repair
decat
sa
restaurezi
.
el
realizeaza
ca
interven=a
de
rest
este
ceva
ce
ataca
pana
la
urma
materialul
authen=c
al
monumentului
,
pt
ca
tb
sa
ajunga
trecand
de
acele
straturi
vb
in
nucleul
mon
si
atunci
spune
cu
cat
interven=a
va
fi
mai
pu=n
profunda
,
este
de
preferat
sa
te
opres=
acolo
unde
ai
ob=nut
strictul
necesar
.
Este
de
preferat
sa
consolidezi
decat
sa
faci
mai
mult
sis
a
repair
.
este
de
preferat
sa
repair
decat
sa
restaurezi
adica
sa
intervii
cu
ceva
mai
amplu
.
El
este
cel
care
ins=tuie
pentru
prima
data
in
discrusul
theore=c
despre
restaurare
principii
care
art
b
sa
fie
urmarite
:
pastrarea
pa=nei
,
pastrerea
tuturor
interven=ilor
,
refuzul
unei
restaurari
pe
?pologie
s?lis?ca
care
in
opinia
lui
Camilo
Boito
nu
are
nici
o
baza
pt
ca
nu
se
duce
catre
ceva
care
a
existrat
vreodata
ci
doar
pe
ceva
ce
exista
doar
pur
teor=c
,
dezvolta
ideea
a
legi?mita?i
prezentului
care
tb
sa
aiba
dreptul
de
a
intervene
asupra
mon
chiar
si
pt
a
le
folosi
si
mai
remarca
ca
intr-‐o
interven=e
asupra
monumentelor
istorice
vor
exista
locuri
in
care
vom
intervene
conservand
,
restaurand
,
consolidand
sau
intre=nuand
;
nu
exista
o
singura
cale
sau
o
sg
forma
de
int.
Pentru
interven=ile
contemporane
,
Camilo
Boito
insista
si
dezvolta
un
intreg
aparat
pt
marcarea
interven?ei
.
El
pleaca
de
la
ideea
ca
int
contempt
b
sa
fie
dis=nct
marcata
,
aratata
in
int
de
restaurare.
O
caracteris=ca
a
unui
lucru
care
poate
fi
definit
ca
o
abordare
s=in=fica
exprima
importanta
descrierii
int
si
a
cercetarii
mon
in
vederea
int
.
C
B
este
cel
acre
incearca
si
da
o
prima
reteta
asupra
ce
=p
de
int
si
cum
art
b
int
in
fc
de
vechimea
mon
.
Realizeaza
o
clasificare
a
restaurarilor
dupa
vechimea
mon
carora
interv
de
rest
tb
sa
fie
adresate
.
Pt
mon
an=chita=i
este
potrivit
o
int
de
conservare
in
care
cea
mai
spectaculoasa
forma
de
interven=e
nu
poate
fi
decat
anas=loza
(=asezarea
in
pozi=e
ver=cal
a
unor
elemente
care
au
compus
un
zid.coloana,elem
care
sunt
gasite
la
fata
locului
,
asa
cum
la
faza
locului
vedem
tamburii
,
capitelurile
prabusite
)
.
Pt
mon
evului
mediu
el
cere
o
rest
discrete
cu
un
min
de
completari
si
asemanarea
pe
care
o
face
acestui
=p
de
rest
o
face
raportand-‐o
cu
int
pe
o
picture
.
Asa
cum
dupa
cum
nu
vom
dori
sa
fie
evidenta
si
majora
int
de
rest
a
unui
tablou
,
lafel
tb
sa
procedam
si
in
rest
mon
evului
mediu
.
Pt
renastere
,
baroc
si
per
contemp
–
restauro
architectonico
in
care
interven=iloe
vor
fi
mai
ample
,
dar
marcate
.
Da si 8 suges=i despre cum pot fi aceste int marcate la un edificiu mon ist :
1.poate fi o diferen=ere a s=lului , in raport cu cel al constr ist
3. pot fi anumite s=lizari ale ornamen=cii sau eliminari de figure orn
4.piesele
care
pot
fi
eliminate
,
expuse
in
aporpierea
mon
–
Vene=a
,
capitele
vechi
ale
col
Palatului
Dogilor
7.descrieri
8.
marcarea
prin
notorietatea
cazului
,*fatada
Santa
Maria
del
Fiore
,
unde
concursul
a
facut
notoriu
faptul
ca
fatada
a
fost
o
internenvit
contemporana
la
per
resp
ALOIS
RIEGEL
Odata
cu
C
B
intram
intr-‐o
zina
in
care
discu=iile
despre
rest
ajung
sa
fie
niste
dezbateri
cu
instrumente
si
metode
s=in=fice
,
progresul
este
adus
de
un
domn
Alois
Riegel
in
Viena
anului
1903
care
realizeaza
o
lucrare
“C..
modern
al
mon”
,
lucrare
care
sinte=zeaza
studiile
sale
personale
facute
ca
urmare
a
insarcinarii
primate
de
elabora
o
lege
pt
protejarea
part
din
imperiul
austoungar.
Riegel
era
la
momentul
la
care
a
primit
aceasta
insarcinare
curatorul
unei
sec=i
a
muzeului
de
arta
decora=va
din
viena
si
de
aceea
gaseste
u=l
ca
inainte
de
a
face
o
propunere
cu
privire
la
mecanismul
de
protejare
a
monumentelor
istorice
sa
studieze
din
punct
de
vedere
theore=c
pb
ce
este
un
monument
,
ce
semnifica=i
are
un
monument
istoric
si
in
fond
din
ceval
este
monument
compus
.
Sarcina
de
a
alcatui
un
mecanism
care
sa
protejeze
part
arh
era
cu
atat
mai
dificila
cu
cat
imperiul
cuprindea
jumatate
din
Europa
,
cu
o
multutudine
de
civiliza=i
si
tradi=i
construc=ve
,
nu
era
deloc
simplu
de
raspuns
la
ce
e
de
facut
cand
tb
sa
protejezi
un
mon
fie
ca
el
se
afla
in
Transilvania
,
Croa=a
,
Gali=a
etc
.
Rigel
scrie
aceasta
carte
….
???
care
este
astazi
cons
una
din
lucrarile
de
capatai
pt
definirea
monumentului
istoric
,
astzi
o
consideram
foarte
valabila
.
In
primul
rand
descopera
faptul
ca
exista
o
diferenta
nu
numia
de
cuvinte
ci
si
semna=ca
intre
monument
si
monument
istoric
.
El
arata
ca
in
=mp
ce
monumentul
se
refera
la
ceva
ce
este
din
start
incarcat
cu
o
valoare
de
rememorare
,
e
vorba
de
acea
valoare
pe
are
o
descoperise
si
Ruskin
–
Columna
lui
Traian
care
a
fost
ridicata
cu
ocazia
victoriei
lui
Traian
,
in
cazul
monumentului
istoric
suntem
in
situa=a
unei
structuri
arhitecturale
care
a
fost
ridicata
pentru
a
folosi
drept
resedinta/locuinta/biserica/for=fica=e
s.a.
si
care
printr-‐un
proces
ce
s-‐a
desfasurat
in
=mp
s-‐a
incarcat
cu
valori
de
rememorare
,
lucru
care
o
diferen=aza
de
monumentul
pur
.
Deci
exista
monumentul
care
a
fost
cladit
pentru
a
spune
un
anumit
lucru
,
pt
a
se
referi
la
un
animit
mom
,
personalitate
si
mon
ist
care
este
o
str
arhitecturala
care
nu
are
aceasta
ambi=e
la
mom
creeri
sale
,
nu
proiectam
monumete
istorice
,
dar
care
in
=mp
au
ajuns
la
noi
cu
niste
val
de
rememorare
care
nu
au
stat
in
inten=a
proiectantului
,
beneficiarului
,
finantatorului
.
Asadar
,
existe
monumente
inten=onale
si
monumente
neinten=onale
.
El
descopera
insa
ca
in
familia
mare
a
mon
ist
sunt
incluse
si
mon
inten=onale
pt
ca
dincolo
de
ceea
ce
a
dorit
de
la
bun
inceput
sa
fie
spus
prin
ridicarea
de
exemplu
,
Columnei
lui
Traian
,
in
tp
s-‐a
incarcat
si
cu
alte
senifica=i
decat
cea
dorita
ini=ala
–
prima
str
care
este
protejata
ca
un
mom
ist
.
Daca
trebuie
sa
ne
preocupam
cu
ingrijirea
mon
,
at
putem
observa
ca
atat
tp
cat
vor
exista
cei
carora
semnifica=a
din
monument
li
se
adreseaza
,
ei
se
vor
ocupa
de
ingrijirea
acestor
structure
*
mon
funerare
,
ne
ingrijim
de
monumentele
funere
ale
familiei
,
la
momentul
la
care
nu
mai
exista
descenden=
,
at
incep
sa
se
vada
faptul
ca
aceste
monumente
nu
mai
sunt
ingrijite
.
Spre
deosebire
de
aceasta
situa=e
par=culara
a
monumentelor
,
monumentul
istoric
nu
creeaza
o
par=culara
rela=e
cu
un
anumit
grup
asJel
incat
sa
se
poata
vb
despre
responsabilitatea
lui
pt
conservarea
si
starea
mon
ist
.
R
spune
ca
,
de
aceea
legea
pe
care
tb
sa
o
propunem
,
sist
pe
care
tb
sa
il
imaginam
trebuie
sa
se
adreseze
mon
ist
si
nu
mon
.
Pt
cam
on
ist
sunt
prin
natura
semnifica=ilor
lor
,
comnuica
cu
intreaga
popula=e
,
colec=vitate
si
rolul
unei
legi
este
sa
reglementeze
rela=a
dintre
aceaste
comunitate
si
mon
ist
.
R
este
cel
care
descopera
aceasta
diferenta
–
monument
incarcat
cu
semnifica=e
aprioric,
mon
ist
–
o
str
a
carei
semnificare
se
realizeaza
a
posterioric
.
Mai
apoi
,
el
pleaca
de
le
ideea
ca
intr-‐o
disputa
cu
privire
la
ce
si
cum
tb
intervenit
asupra
unui
mon
ist
,
essen=al
este
de
a
privi
mon
ist
nu
numai
ca
o
en=tate
tehnica
,
nu
e
doar
o
construc=ve
,
un
par=u
cu
o
existent
fizica
,
el
arata
ca
societatea
isi
defineste
mon
ist
.
Depinde
de
momentul
,
de
genera=e
,
de
val
pe
care
noi
le
impartasim
daca
vedem
intr-‐o
casa
doar
o
constr
frumoasa
sau
daca
vedem
in
ea
un
mon
ist
.
Rigel
descopera
ca
defapt
exista
o
corespondenta
intre
ceea
ce
noi
consideram
valoros
si
valorile
care
sunt
existe
cuprinse
in
str
fizica
a
mon
ist
.
Sunt
perioade
in
care,
lucruri
care
noua
astazi
ni
se
par
valoroase
,
au
fost
considerate
respingatoare
;
barocul
la
un
moment
dat
fost
considerat
ceva
oribil
.
Aceasta
situa=e
arata
ca
exista
o
rela=vitate
in
sensul
rela=ei
care
trebuie
sa
existe
intre
ceea
ce
consideram
valoris
si
ceea
ce
vedem
in
jurul
nostrum.
Pentru
ca
sa
s=m
cum
trebuie
sa
restauram
,
trebuie
sa
analizam
aceste
valori
pt
ca
a
restaura
inseamna
,
defapt
,
a
intervene
,
a
salva
,
a
conserva
,
sau
a
reface
intr-‐oforma
valori
ascunse
sau
pierdute
.
Esenta
pb
este
valoarea
.
El
incepe
sa
analizeze
si
sa
defineasca
valorile
monumentale
–
din
ce
familii
,
ce
=puri
de
valori
sunt
cons=tuite
mon
.
*zidul
berlinului
=
monument
astazi
,
in
1961
era
un
zid
pe
care
trebuia
sa
il
aseze
intre
socialismul
victorios
si
capitalismul
decadent
,
iar
pt
cei
l-‐au
sarit
a
fost
un
bluestem
,
pt
noi
astazi
si
ramasitele
sale
este
un
monument
.
Al
doile
lucru
pe
care
il
constata
este
ca
aceasta
categorie
a
val
de
rememorare
poate
fi
compusa
din
cateva
=puri
de
valori
.
Prima
pe
care
o
descopera
,
cel
dintai
care
ii
arata
impotanta
,
este
valoarea
de
vechime
,
se
cons=tuie
la
un
mon
ist
prin
acele
semen
material
care
vb
in
fata
privitorului
despre
existent
in
=mp
a
constr
.
sunt
semnele
care
il
dis=ng
de
constr
modern
sau
contemporane
.
ne
asteptam
at
cand
ne
apropiem
fata
de
un
mon
ist
sa
sesizam
prin
anumite
trasaturi
ca
este
o
constr
nemoderna
,
const
care
a
fost
realizata
cu
ceva
tp
inaine-‐
imperfec=uni
,
uz\ura
,
pa=na.
O
a
doua
val
de
rememorare
este
cea
pe
care
R
pe
care
o
numeste
val
ist
,
cea
care
repr
rememorarea
catre
privitor
a
unor
fapte
,
a
unor
date
,
informa=i
legate
de
ist
edificiului
.
A
treie
val
de
rememorare
este
cea
pe
care
o
def
ca
fiind
val
de
rememorare
inten=onala
,
acea
incarcatura
de
mesaj
care
a
fost
pusa
de
la
inceput
,
care
vb
despre
un
lucru
précis
si
care
este
intotdeauna
de
gasit
in
monument
(nu
mon
ist
)
Fata
de
aceste
3
val
,
exista
insa
si
anumite
val
pe
care
le
def
ca
val
de
contemporaneitate
,
cele
prin
care
mon
ist
exista
pt
noi
si
care
defapt
au
fost
garantul
in
=mp
a
existentei
si
pastrarii
mon
.
fara
val
de
contempraneitate
pe
care
genera=ile
sa
le
fi
perceput
,
mon
trecutului
ar
fi
fost
demolate
.
aceste
val
sunt
cele
de
u=lizare
si
val
de
arta
.
Val
de
arta
care
in
opinia
lui
R
se
imparte
in
val
de
noutate
si
val
arta
rela=ve
,
cele
2
aspecte
prin
care
desi
nu
neaparat
repr
ceea
ce
noi
preferam
din
pt
de
vdr
ar=c=c
.
avem
intelegere
si
placer
sa
admriram
si
crea=i
arh
ale
trecutului
pe
care
nu
neaparat
le-‐m
gasi
de
refacut,
acceptam
ca
val
ar=s=ca
si
ceea
ce
a
creat
go=cul
,
barocul
etc
.
Daca
ar
fi
numia
descoperirea
acestor
val
,
lucr
lui
R
ar
fi
fost
doar
teore=ca
,
numai
ca
R
arata
ca
pt
a
interveni
correct
asupra
unui
mon
ist
tb
sa
faci
acele
opera=uni
care
se
adreseaza
in
mod
correct
fiecareia
dintre
aceste
valori
(rememorane
/
contemporaneitate)
pt
ca
valorile
sunte
cele
care
fac
diferenta
dintre
o
lucrare
de
restaurare
si
una
de
reparare
.
Spune
ca
nu
putem
spune
de
la
inceput
cum
tb
sa
intervenim
asupra
unui
mon
fara
a-‐l
analiza
si
a
vedea
de
exemplu
ca
zidul
de
incinta
este
imp
pt
valoarea
de
vechime
(arata
uzura
=mpului
,
semnul
obuzelor
de
atac
etc
)
,
nu
putem
spune
cum
intervenim
inainte
de
a
vedea
in
galleria
oglinzilor
de
la
Versailles
ca
acolo
este
esenta
valoarii
de
arta
.
El
remarca
ca
dificultatea
in
restaurare
este
in
faptul
ca
deseori
interven=ile
cele
mai
corecte
asupra
uneia
dintre
valorile
monumentale
pot
sa
nu
fie
neaparat
interven=a
care
tb
sa
fie
facuta
in
raport
cu
alta
valoare
monumentala
.
Din
pct
de
vedere
al
val
de
vechime
tb
sa
lasam
sa
se
vada
pa=na
,
e
cea
care
comunica
cu
noi
vechimea
edificiului
,
din
ptc
de
vedere
al
valorii
de
arta
nu
ne-‐ar
placea
sa
vedem
in
galleria
oglinzilor
fumul
lumanarilor
asezat
pe
picturile
plafoanelor
.
Tb
sa
evaluam
ce
este
mai
important
intr-‐un
anumit
edificiu
.
La
Versailles
,
este
mai
importanta
val
de
arta
.
CURS 4
Dupa
Riegel
,
Europa
trece
prin
primul
Razboi
Mondial
,
lucru
care
este
important
din
perspec=va
faptului
ca
este
pt
prima
data
cand
avem
o
importanta
distrugere
a
part
arh
a
con=nentului
europ
.a
mai
existat
razb
de
20
de
ani
,
jum
sec
17
care
a
cuprins
Europa
,
dar
at
nu
exista
cons=inta
faptului
ca
exista
patrimoniu
cultural
.
de
data
aceasta
avem
un
razb
care
se
poarta
in
inima
construita
a
europei
si
efectul
distrugerilor
mai
ales
cele
de
pe
frontal
de
vest
(
s-‐a
concre=zat
in
4
ani
de
lupte
pe
teritoriul
N
Frantei
,
Belgiei
si
Ger
)
,
a
produs
f
mari
distrugeri
.
distrugeri
f
imp
pt
orasele
flandrei
incat
dupa
terminarea
razb
,
decizia
a
fost
una
fara
precedent
pana
in
acel
moment
:
de
a
reconstrui
.
multe
orase
au
trait
distrugerile
unor
razboaie
,
dar
in
genere
dupa
trecerea
razb
,
construc=ile
noi
inlocuiau
constr
distruse
.
de
data
aceasta
avem
o
sit
cu
totul
nou
,
avem
orase
ca
..
in
belgia
sau
ca
…
in
franta
sau..
in
flandra
care
sunt
distruse
in
marea
majoritate
a
constr
,
centrelor
lor
istorice
.
asazi
daca
mergem
la
Insbruc
vom
vedea
o
imensa
constr
palat
de
tesaturi
a
orasului
,
primaria
orasului
,
constr
care
la
prima
vedere
credem
ca
dateaza
inca
din
evul
mediu
,
ei
bine
ele
sunt
reconstruite
.
distrugerea
oraselor
aflata
pe
linia
acestui
front
a
fost
atat
de
mare
incat
oamenii
dupa
mom
pacii
au
cons
ca
viata
lor
nu
mai
poate
sa
se
deruleze
fara
reperele
care
le
erau
cunoscute
si
care
le
dadeau
iden=tate
,
mai
ales
in
zona
flandrei
,
cea
a
primei
zone
cu
orase
libere
din
Europa
.
Produsul
acestei
conf
este
o
declara=ve
ramasa
de
atunci
in
parohia
ideilor
despre
restaurare
drept
Carta
de
la
Athena
a
rest
din
1931.
La
2
ani
dupa
acest
moment
,
in
1933
,
Congresul
Interna=onal
de
Arhitectura
Moderna
,
miscarea
care
a
fost
condusa
de
Le
Corbusier
,
=ne
tot
la
Athena
o
Conferinta
,
care
se
lasa
si
acesta
cu
o
Carta
,
dar
care
nu
are
nimic
de
a
face
cu
doc
despre
care
bvb
noi
,
ba
dimpotriva
,
din
perspec=va
urbanismului
ai
arh
modern
,
Carta
de
la
Athena
din
1933
este
chiar
opusul
a
ceea
ce
spunea
Carta
restaurarilor
din
1931
.
Este
de
remarcat
cap
pt
prima
data
,
in
mod
coherent
,
avem
opinii
despre
mon
si
despre
interven=a
asupra
lor
,
nu
ca
idei
a
unei
pers
,
nu
ca
mesaj
al
unei
scoli
de
restaurari
,
ci
un
mesaj
tehnc
,
profesional
care
are
aspectul
unui
consens
in
lumea
specialis=lor
in
restaurare
.
Este
prima
incercare
de
a
da
un
instrument
s=in=fic
valabil
peste
tot
in
ceea
ce
priveste
restaurarea
monumentelor
istorice
.
Principalele
puncte
:
o
serie
de
lucruri
care
le
recunoastrem
a
proven
din
gandirea
celor
care
s-‐au
aplecat
peste
aceste
aspect
(
Camilo
Boito
,
Alois
Riegel
)
.
Vedem
insa
si
impactul
pe
care
in
acel
moment
nu
era
departe
de
razb
care
a
trauma=zat
spirirul
European
si
vedem
o
serie
de
aplecari
catre
sensul
social
al
mon
si
scopul
social
al
protearii
acestora
.
Carta
de
la
Athena
este
un
document
care
propavaduieste
,
asa
cum
Camilo
Boito
arata
,
o
con=nuitate
,
o
situa=
in
care
protejarea
monumentelor
este
vazuta
ca
o
combina=e
intre
conservare
,
consolidare
si
restaurare
.
Pt
prima
data
vb
despre
nevoia
ingrijirii
permanente
a
part
cultural
,
idee
preluata
de
la
Ruskin
,
dar
care
de
data
asta
este
exprimata
si
din
pct
de
vdr
opera=onal
aratat
ca
statele
sunt
datoare
sa
prevada
mijloacele
administra=ve
si
financiare
pt
ca
aceasta
intre=nere
sa
se
poata
realiza
.
Este
doc
in
care
pt
prima
data
se
accepta
la
niv
mondial
iodeea
ca
etapele
din
existent
unui
edificiu
au
drept
de
existent
si
dupa
restaurare
,
ca
este
un
lucru
f
important
pt
ca
la
acel
moment
reflexele
gandirii
lui
Viollet
le
Duc
si
a
scolii
sale
erau
puternice
.
Etapele
trebuie
sa
fie
pastrate
at
cand
e
vb
despre
o
interven=e
.
Se
vb
pt
prima
data
e
rolul
social
al
monumentelor
,
de
u=lizarea
lor
,
de
posibilitatea
impunerii
unor
restric=i
proprietarului
de
monument
istoric
in
virtutea
faptului
cam
on
este
imp
nu
numia
pt
proprietar
dar
sip
t
colec=vitate
.
este
un
doc
in
care
se
face
o
mare
propaganda
folosirii
tehnicilor
modern
de
consolidare
(mai
ales
ca
oamenilor
li
se
aratase
la
Athena
de
catre
Nicholaus
capacita=le
,
virtu=le
consolidarilor
cu
metal
si
beton
armat
)
sip
area
ca
pb
de
aceasta
factura
au
fost
indepartate
odata
cu
folosirea
celor
2
materiale
.
Este
pt
prima
data
cand
se
vorbeste
de
cooperarea
interna=onala
in
protejarea
monumentelor
.
*Efetul
trecerii
tp
asupra
restaurarii
de
la
Athena
–dezasrtuos
,
ceea
cela
1931
s-‐a
dovedit
a
fi
un
cosmar
,
metalul
folosit
a
produs
fisuri
si
crapaturi
ale
pietrei
prin
ruginirea
sa
si
maririi
volumului
.
betonul
a
fact
ca
din
cauza
diferentei
de
temperature
si
de
umiditate
,
piatra
sa
aiba
f
mult
de
suferit
.
Astazi
se
lucreaza
cu
alte
metale
,
de
=p
=tan
Op=mismul
din
1931
cu
privire
la
succesul
pe
care
o
putea
avea
tehnica
moderna
in
consolidare
nu
a
fost
pana
la
urma
confirmat
de
realitate
.
Nu
pt
ca
tehincile
moderne
nu
ar
fi
capabile
sa
rezolve
anumite
problem
ci
pt
faptul
ca
at
cand
fol
o
metoda
moderna
tb
sa
o
fac
dup
ace
am
testat
tehnica
,
nu
testam
pe
oameni
medicamente
,
o
facem
intai
pe
animale
.
In
1931
nimeni
nu
s=a
cum
se
va
comporta
in
tp
betonul
armat
sau
cimentul
portland
.
E
o
confuzie
frecventa
intre
1931,
1933
.
Un
exemplu
in
ceea
ce
proveste
part
,
misc
mod
privea
orasul
dintr-‐o
persp
sociala
si
igienista
.
avem
ideile
lui
Le
Corbusier
materializate
in
planul
B…
pt
paris
din
1926
in
care
orasul
era
vazuta
ca
o
vasta
campie
pe
care
se
ridicau
construc=i
de
30
de
etaje
,
asezate
spa=al
pe
un
fel
de
campie
cu
gazon
,
intre
care
mergeau
sosele
,
autostrazi
si
ici-‐colo
cateva
din
mon
parisului
pastrate
doar
in
virtutea
caracterului
de
capodopera
si
de
exemplu
excep=onal
.
Miscarea
moderna
nu
recunostea
in
patrimonial
construit
decat
,
cel
mult
,
proba
de
maiestriei
a
constr
.
Acest
part
tb
pastrat
,
luate
si
=nute
doar
acele
capete
de
serie
,
cel
mai
bun
rezultat
al
unui
anumit
program
,
al
unei
anumite
tehnici
de
constr
:”trebuie
alese
cu
grija
ceea
ce
trebuie
pastrat
“.
Promotorul
acestei
idei
,
Le
Corbusier
,
indragos=t
de
perspec=va
pe
care
o
dadea
urbanismu
,
existent
automibilului
,
in
1943
in
Parisul
ocupat
isi
schimba
total
aceasta
perspec=va
,
urmare
a
faptului
ca
in
1943
,
in
plin
razboi
,
nu
exista
benzina
in
Paris
.
Toata
benzina
era
fol
de
armata
germana
si
foarte
pu=ne
masini
existau
care
mergeau
cu
un
fel
de
gaz
.
Atunci
,
intr-‐una
din
zile
le
Corbusier
face
o
plimbare
pe
care
o
descrie
intr-‐unul
din
ziarele
epocii
,
si
remarca
bucuria
pe
care
i-‐o
da
o
asJel
de
plimbare
in
admira=a
construc=ilor
.
Anii
30
in
Italia
sunt
marca=
in
pct
de
vdr
pol
de
figura
lui
Musolini
.
Incepe
o
campanie
de
cercetare
arheologica
a
centrului
Romei
si
de
de..
a
construc=ilor
imperial
ale
an=chita=i
pt
ca
visul
lui
pol
se
scala
pe
aceasta
idee
a
recuperarii
mare=ei
imperiului
roman
.
Profitand
de
aceasta
ocazie
,
apare
si
un
interes
professional
pt
zona
asta
patrimoniala
sip
t
prob
legate
de
restaurare
si
de
punere
in
valoare
a
mon
.
apar
Gustavo
Gi
..
fauritorul
facula=i
de
arh
din
Roma
si
Cezare
Brandi
,
primul
director
al
unei
structure
-‐
ins=tutul
central
de
restaurare
,
exista
si
astazi
cu
aceeasi
denumire
.
Cezare
Brandi
a
generat
o
serie
de
norme
,
medote
,
aportari
asupra
restaurarii
pe
care
le-‐a
sintetoizat
intr-‐o
lurare
“Theoria
restaurarii”
.
Se
gaseste
tradusa
in
limba
romana
.
Este
cumva
ul=mul
par
pe
care
un
specialist
il
face
si
care
ramane
inaintea
unui
moment
in
care
normele
,
deontologia
restaurarii
se
vor
concre=za
intr-‐o
carte
numita
Carta
de
la
Vene=a
.
Per
linia
celor
care
au
gandit
ce
este
,
c
ear
trebui
sa
fie
restaurarea
,
Brandi
este
ultumul
din
aceasta
linie
care
adduce
o
contribu=e
importanta
teoriei
rest
.
Viollet
le
Duc
spunea
ca
termenul
,
ca
si
con=nutul,
sunt
amandoua
moderne
,
este
o
modalitate
care
poate
sa
conduca
la
realizarea
unui
obiect
care
poate
sa
fi
fi
existat
niciodata
.
Brandi
spune
ca
“a
vorbi
despre
restaurare
inseamna
a
ne
referi
la
o
modalitate
de
intevren?e
umana
specifica
ac?unii
noastre
asupra
operelor
de
arta
“.
El
arata
dis=nc=a
care
exista
intre
reabilitare
,
reparare
si
restaurare
.
Asa
dupa
cum
Riegel
incepea
prin
a
arata
care
este
dis=nc=a
dintre
monument
si
monument
istoric
,
Brandi
spune
in
jurul
nostru
sunt
o
sumedenie
de
obiecte
care
au
diverse
u=lizari
,
cu
diverse
scopuri
;
atunci
cand
unele
sau
altele
dintre
ele
nu
mai
pot
servi
scopului
pt
care
au
fost
create
,
le
reparam
,
le
reabilitam
,
dar
restauram
exclusiv
ceea
ce
pt
noi
nu
este
doar
un
obiect
,
ci
doar
ce
face
parte
din
lumea
artei
.
El
arata
ca
sunt
construc=i
sau
obiecte
pe
care
desi
le
folosim
in
mod
curent
in
buna
masura
datorita
calita=lor
lor
,
pe
care
noi
le
plasma
in
zona
artei
printr-‐un
mechanism
cons=ent
,
subiec=v
.
El
spuen
ca
atunci
cand
vorbim
depsre
restaurare
inseamna
1. Recunoastem
ca
interven=a
noastra
se
face
asupra
unui
obiect
aflat
in
lumea
artei
;
in
clipa
in
care
restauram
o
casa
,
ii
dam
o
calitate
si
alta
de
a
fi
resedinta
cuiva
,
o
privim
dintr-‐o
persp
ar=s=ca
2. Daca
ne
referim
la
interven=a
de
restaurare
inseamna
ca
sesizm
ca
exista
un
menaj
intre
materiale
(zidarie
,
decora=e
,
mortar
)
din
perspec=va
substantei
;
ac=onam
pe
de-‐o
pasrte
asupra
materialului
,
dar
o
facem
pt
ca
suntem
cons=en=
de
faptul
ca
obiectul
nu
este
doar
material
,
el
are
o
dimensiune
este=ca
,
are
niste
mesaje
si
semnifica=i
3. Aceasta
ac=une
asupra
acestui
obiect
pe
care
il
consideram
de
arta
e
deoarece
pt
ca
aceste
mesaje
si
semnifica=i
de
care
suntem
cons=en=
sa
le
putem
transmite
mai
departe
.
De
aceea
el
intr-‐o
formula
mai
academica
spune
ca
“este
momentul
metodologic
al
recunoasterii
operei
de
arta
“
,
recunoastem
ca
nu
avem
o
casa
ci
din
pct
de
vrd
esthe=c
exista
niste
valori
;
dubla
sa
polaritate
este=ca
si
istorica
–
el
spune
ca
e
un
ob
de
arat
dar
care
nu
este
produs
acum
,
nu
vom
restaura
o
opera
de
arta
proaspat
produsa
;
o
facem
pt
ca
aceste
val
sa
se
poata
transmite
catre
viitor
1.In
restaurare
noi
ne
adresam
exclusiv
materiei
,
substantei
.
ne
adresam
par=i
material
,
intervenim
asupra
zidariei
,
nu
intervenim
asupra
ideii
,
nu
restauram
mesajul
cu
care
a
fost
inzestrata
construc=a
sau
monumental
2.
rest
vizeaza
ob=nerea
la
finalul
rest
a
unei
unita=
poten=ale
a
operei
de
arta
de
arh
.
at
cand
ne
propunem
sa
rest
un
edificiu
vom
proiecta
o
interven=a
care
va
realiza
o
reunificare
a
par=lor
acestor
edificii
.
In
ceea
ce
inseamna
unitatea
poten=ala
a
operei
de
arta
,
Brandi
pleaca
de
la
ideea
ca
at
cand
avem
de-‐a
face
cu
o
opera
de
arta
,
construc=i
,
biserici
,
noi
percepem
fiecare
din
buca=le
care
alcatuies
fizic
construc=a
ca
buca=
ale
unui
intreg
.
Atrage
aten=a
asupra
faptului
ar=s=c
si
istoric
in
aceasta
opera=une
pt
ca
avand
60
%
este
f
usor
ca
ceea
ce
noi
spunem
despre
diferenta
de
40
%
fie
sa
nu
fie
din
punct
de
vedere
ar=s=c
ceea
ce
era
,
fie
din
pct
de
vdr
istoric
sa
nu
arate
cum
a
evoluat
in
tp
construc=a
.
el
pastreaza
aceasta
idee
pe
care
o
arata
pt
prima
data
Camilo
Bonito
,
si
anume
ca
trecere
in
=mp
,
pa=na
este
parte
de
ist
a
edificului
,
chiar
daca
pare
ca
mananca
din
material
edificiului
.
*o
coloana
din
templul
lui
zeus
care
a
cazut,
mosaic
–
idendificare
a
operei
de
arta
.
daca
astazi
am
gasi
doar
baza
si
capitelul
am
putea
sa
restauram
coloana
in
intregime
pt
ca
baza
si
capitelul
con=n
toata
informa=a
de
care
am
nevoie
.
exista
o
logica
a
frumuse=i
coloanei
,
dezvoltata
in
ordinal
grecesc
de
arhitectura
Ceea
ce
remarca
brandi
este
ca
in
restaurare
trebuie
defini=v
respinsa
analogia
pt
ca
,spune
el,
atata
tp
cat
acceptam
ca
ceea
ce
rest
este
o
opera
de
arta
,
acceptam
ca
genereaza
ob
unice
,
nu
putem
sa
tragem
concluzii
dintr-‐o
piesa
oarecare
pt
a
o
muta
la
rest
.
putem
sa
avem
rept
a
lui
venus
cu
maini
,
dar
nu
putem
trage
nici
o
concluzie
pt
venus
din
milo
;
numeni
nu
isi
va
propune
vreodata
sa
restaureze
venus
din
milo
.
sunt
sit
in
care
putem
sa
restauram
un
edificiu
pornind
de
la
date
luate
de
la
un
alt
edificiu
,
dar
in
genere
,
analogia
,
ca
daca
o
bis
din
sec
15
are
o
turla
de
anumita
dimensiune
,
nu
la
toate
se
intampla
asa
=>
fals
este=c
.
I
.Brandi
,si
dupa
Brandi
to=
cei
care
restaureaza
,folosesc
termenul
de
integrare
pt
a
vb
despre
ceva
ce
noi
arh
spunem
reintregire
.
E
vb
de
sit
in
care
avem
o
parte
din
opera
de
arta
pierduta
,
nu
mai
eista
.
B
spune
ca
rest
urmareste
restabilirea
unei
unita=
poten=ale
,
formale
,
o
reintregire
a
formei
,
nu
e
vb
de
unitatea
s=lis=ca
de
care
vb
V
l
D
ci
de
inchiderea
formei
.
Brandi
spune
tb
ca
interven=a
de
integrare
sa
foloseasca
suges=ile
gasite
in
fragmentele
existente
.
Ceea
ce
Cb
spunea
marcarea
interven=ilor
prin
o
simplificare
a
modelaturii
,
decora=ei
,
C
B
aratand
ca
aceasta
marcare
a
interven=ei
in
integrare
,
reintregirilor
,
tb
sa
fie
f
greu
sesizabila
de
la
departare
in
tp
ce
din
apropiere
sa
poata
fi
obs
.
*arcul
lui
=tus
,
restaurarea
lui
valadie
,
in
care
f
correct
,
v
asta
face
.
de
la
departare
,
piesa
este
vazuta
ca
o
piesa
arh
completa
:
are
cele
2
baze
,
arcul
si
arhitrava
.
cand
ne
aporpiem
constatam
lucrarea
de
reintregire
a
lui
Vladier
–
materialul
nou
,
modelatura
.
II
.
B
sesizeaza
ca
exista
2
straturi
:
stratul
vizibil
si
substratul
aflat
dedesupt
,
cel
care
ofera
consistenta
obiectului
.
Daca
exercita
un
principiu
f
clar
in
ceea
ce
poriveste
reintegrarea
acestui
strat
,
exista
o
mai
mare
libertate
in
a
propune
diverse
rezolvari
la
substrat
,
atunci
cand
reintregim
o
construc=ve
putem
sa
avem
o
mai
mare
libertate
in
a
stabili
ceea
ce
este
invizibil
,
deasupra
careia
va
sta
o
forma
oarecare
de
decora=e
.
III.
Prudenta
,
gandirea
in
perspec=va
at
cand
faci
o
rest
.
Orice
interven=e
de
rest
nu
trebuie
sa
impiedice
ci
dimpotriva
,
sa
inlesneasca
viitoare
interven=i
.
o
rest
reversibila
ca
tehnica
este
preferabila
iunei
rest
care
nu
erste
reversibila
.
E
posibil
ca
informa=a
care
a
stat
la
baza
restaurarii
,
in
=mp
,
sa
fie
completata
de
alte
inf
,
sau
sa
se
dovedeasca
falsa
.
Brandi
spune
in
conceperea
modalita=i
de
interven=e
tb
sa
intotdeauna
ca
daca
tu
es=
in
situa=a
in
care
trebuie
sa
restaurezi
,
cu
siguranta
nu
vei
fi
ul=mul
.
Ceva
ce
a
avut
un
process
de
degradare
,
in
tp
va
fi
preluat
.
Tb
gandit
ca
ceea
ce
faci
sa
poata
fi
la
un
mom
dat
desfacut
.
Pb
restaurarii
ruinelor
–
avem
de-‐a
face
in
anii
30
cu
mari
san=ere
arheologice
si
desigur
ca
din
pct
de
vdr
poli=c
,
Musolini
si
cei
care
il
sus=neau
din
persp
ac=unii
administra=ve
in
domeniul
part
,
erau
tenta=
sa
mearga
pe
calea
unei
recons=tuiri
plecand
de
la
ruinele
descoperite
,sa
ajunga
la
recons=tuirea
construc=ilor
pt
ca
poli=c
era
f
avantajoc
.
In
acest
climat
,
Brandi
arata
ca
rest
ruinelor
tb
sa
se
limiteze
la
ac=uni
de
conservare
sau
de
anas=loza
.
Ruinele
con=n
foarte
pu=ne
informa=i
,
material
al
operei
de
arata
a.i.
sa
outem
ajunge
la
o
unitate
formala
a
obiectului
prin
restaurare
.
acea
zona
nedocumentata
,
necunoscuta
,
dintre
ruina
si
ceea
ce
a
fost
candva
constr
,
ne
duce
in
zona
falsului
istoric
sau
esthe=c
.
Opera
de
arta
ne
spune
cu
fiecare
par=cica
despre
intreg
,
dar
exista
si
o
limita
de
la
care
daca
am
mult
prea
pu=n
din
opera
,
nu
mai
pot
sa
recons=tui
un
intreg
.
Adaugirile
–
daca
pastrarea
adaugirilor
este
un
lucru
mai
degraba
firesc
intr-‐o
rest
,
eliminarea
adaugirilor
pe
care
constr
le-‐a
capatat
tb
intotdeauna
foarte
fundamentata
.
exista
etape
care
au
produs
adaugiri
,
at
cand
spun
ca
o
parte
din
ele
tb
sa
le
demolez
pt
a
lasa
nucleul
,
acest
lucru
tb
ff
bine
fundamentat
pt
ca
in
fond
adaugirile
sunt
par=
ale
existentei
istorice
a
edificiului
.
A
pastra
adaugirile
este
preferabil
,
daca
nu
am
mo=v
f
intemeiate
sa
nu
.
CURS
5
bis
de
la
dealul
frumos
?????-‐tema
de
atelier
,
explica=i
Biserica
,
incinta
–
turnuri
si
bas=oane
si
ziduri
de
incinte
si
un
camin
cultural.
In
afara
de
cetate
,
sunt
2
alte
cladiri
in
dir
rel
cu
cetatea
-‐
casa
parohiala
(mon
ist
,
constr
a
barocului
rural)
si
sc
saseasca
.
loc
a
fost
fondata
de
colonis=i
sasi
.
la
mij
sec
12
regii
ungariei
apar
colonis=i
.
doc
ne
spune
ca
in
1374
despre
existent
acestei
localita=
care
a
purtat
mai
multe
denumiri
,
mai
mult
sau
mai
pu=n
apropiate
de
denimirea
existent
az
-‐
…
si
…
maghiara
.
constr
bis
for=ficate
,
cercetatorii
ist
spun
ca
prima
constr
a
uni
lacas
de
cult
sa
fii
datat
dinainte
de
prima
invazie
din
1241
,
ceea
ce
vedem
azi
fiind
dezvoltari
ale
unei
structure
care
a
fost
realizata
dupa
1241
.
aceasta
invazie
tatara
din
1241
care
a
reusit
sa
distruga
cam
tot
ceea
ce
au
ridicat
colinis=i
a
aratat
nevoia
unei
for=ficari
a
localita=lor
,
incepand
prima
data
cu
prncipalele
constr
–
bisericile
.
asJel
incat
vazand
ca
o
aparare
cu
palisade
de
lemn
,
nuiele
nu
este
deloc
buna
avem
de
a
face
nu
numia
in
dealul
frumos
,
cu
bis
ridicate
,
for=ficate
,
intai
prin
realizarea
unei
for=fica=i
de
jur
imprejur
,
apoi
chiar
prin
for=ficarea
in
sine
a
bisericii
.
sunt
peste
500
localita=
de
colonizare
din
care
sunt
peste
cca
250
de
cata=
,
bis
,
inca
ramase
in
buna
masura
si
astazi
.
Bis
de
la
dealul
frumos
are
cateva
par=cularita=
:
biserica
ce
isi
arata
inca
o
faza
bazilicala
,
o
str
cu
nava
principla
si
colaterala
,
in
care
prima
are
o
inal=me
mai
mare
decat
ce-‐a
de-‐a
doua
,
o
bis
ce
dincolo
de
aceasta
str
baziliocala
are
2
turnuri
(unul
pe
E
,
altul
pe
V)
a.i.
dn
mul=tudnea
de
loc
,
putem
spunem
cad
oar
59
au
bis
realizate
dupa
sist
bazilicat
,
vreo
10-‐11
au
bis
care
au
o
inchiiere
in
partea
de
e
intr-‐o
forma
rectangulara
,
si
numai
4
bis
care
au
aceasta
trasatura
a
unei
bis
ce
incepe
si
se
incheie
u
un
turn
de
aparare
.
Din
interior
se
observa
ca
ini=al
a
fost
o
str
romanica
de
=p
balizical
ceea
ce
se
vede
pe
intradosul
bazulicii
are
rol
decora=ve
,
se
obs
nervurile
s=lului
go=c
,
dar
este
o
expresie
a
modei
si
no
o
expresie
structural
,
vedem
legatura
dintre
nava
principal
si
colaterala
prin
arcade
si
inca
si
astazi
,
chiar
daca
a
existat
o
transformare
ce
a
ridicat
navele
laterale
pt
a
ajunge
la
inal=mea
celei
principale
,
se
poate
sesiza
aceasta
formula
ini=ala
bazilicala
.
Altarul
este
un
spa=u
in
plan
patrat
,se
observa
galriile
ce
au
fost
asezate
la
un
mom
dat
in
mom
ridicarii
colateralelor
–
biserica
hala
.
localitate
aapare
pe
har=le
europene
la
1567
.la
un
mom
dat
,
in
sec
15
,
popula=a
ajunsese
spre
1000
de
locuitori
,
ceea
ca
a
fortat
marirea
bisericii
;
au
contat
si
factori
externi
precum
nevoia
de
aparare
si
apari=a
unor
noi
sisteme
de
construc=ve
.
CURS 6
impactul
acestui
don
nu
a
fost
f
mare
pt
ca
imediat
,
Europa
a
intrat
in
cel
de-‐al
doile
rm
,
exista
inca
de
la
jumatatea
deceniului
4
o
stare
conflictuala
care
facea
pu=n
probabila
raspandirea
unor
principii
de
ac=une
culturala
.
A
venit
al
Doilea
Razboi
Mondial
si
odata
cu
acesta
s-‐au
repetat
distrugerile
,
ba
chiar
mai
mult
,
din
Primul
Razboi
Mondial
.
Lafel
ca
si
dupa
primul
razboi
,
at
cand
in
1945
europa
a
cunoscut
din
nou
pacea
,
o
serie
intreaga
a
unei
largi
par=
a
patrimoniului
cultural
al
europenilor
s-‐a
vazut
a
fi
fost
distruse
.
intr-‐o
serie
de
locuri
,
orase
ale
europei
(cracovia
)
oamenii
au
hotarat
cat
tb
sa
reconstruiasca
,asa
dupa
cum
a
existat
un
program
de
reconstruire
a
europei
finanat
in
buna
masura
prin
acel
program
Marchall
–
finantare
americana
,
in
cadrul
aces=
act
de
reconstr
s-‐a
pus
in
e
cat
si
in
v
pb
reconstruc=i
,
reconsituirii
unor
simboluri
iden=tare
,
unor
constr
,
a
unor
spa=i
urbane
de
cea
mai
mare
important
a
pt
specificul
cultural
al
colec=vita=lor
si
al
popoarelor
europene
.
Dupa
al
2lea
rm
avem
aceasta
par=cularitate
de
ordin
oli=c
:
Europa
este
impar=ta
in
doua
din
pct
de
vdr
pol
si
ideologic
,
Europa
de
vest
unde
se
implementeaza
acest
plan
Marchall
,
si
statele
es=ce
sunt
sub
comanta
Moscovei
,
in
care
reconstr
postbelica
si
reconstr
economica
a
fost
de
inspira=a
sovie=ca
.
atat
in
tarile
de
e
siVarsovia
,
racovia
,
orasele
din
Polonia
,
da
si
in
V
avem
de-‐a
face
cu
un
san=er
deosebit
de
reconstr
si
recons=t
a
mon
ist
sau
a
spa=ilor
urbane
ist
.
aceasta
vasta
experienta
a
suscitat
niste
pb
metodolocice
.
inainte
de
al
2lea
rm
,
specialist
precum
brandi
spuneau
ca
nu
este
jus=ficata
o
recos=tuire
in
integralitate
atunci
cand
toata
materia
istorica
s-‐a
pierdut
.
pe
de
alta
parte
,
la
sc
anilor
50
apar
o
serie
de
noi
experiente
legate
de
o
campanie
interna=onala
de
salvare
a
a
mon
nubiene
(
pe
valea
nilului
in
egipt
)
.
Egipt
,
dupa
na=onalizarea
canalului
desuez
decide
sa
realizeze
o
serie
de
lucrari
de
amenajare
hidrotehnica
,
sa
constr
un
baraj
care
sa
regleze
ciclul
transi=onal
al
indunda=ilor
sis
a
dea
energie
–
barajul
de
la
aslan
.
era
o
lucrare
de
inspira=e
sovie=ca
,
cu
o
finantare
puternica
din
partea
soie=cilor
,
dar
a
ridicat
problema
monumentelor
aflate
in
teritoriul
care
urma
sa
fie
inundat
.
se
cere
spirijin
comunita=i
interna=onale
pt
salvarea
acelor
monumente
.
un
vast
program
de
colectare
de
conturi
si
apoi
de
asistenta
tehnica
s
san=er
,
cu
sprijin
interna=onal
este
realizata
de
UNESCO
la
sf
anilor
50
,
inceputul
anilor
60
.
Urmare
a
acestui
program
,
o
sumedenie
de
temple
,
cel
al
lui
Ramses
al
2lea
,
sun
reconstruite
si
reamplasate
pe
cote
mai
inale
,
despura
niv
apelor
barajului
.
Pb
este
pus
ape
tapet
la
Vene=a
,
mai
1964
,
cea
de-‐a
doua
reuniure
a
tehnicienilor
si
arhitec=lor
de
restaurare
.
Este
remarcat
ca
este
un
congres
interna=onal
intradevar
deschis
pe
plan
mondial
pt
ca
par=cipa
atat
din
estul
europei
,
vestul
europei
,
sua(v
in
sesn
poli=c)
.
este
poate
unul
dintr
primele
mom
in
care
dupa
declansarea
razboiului
,
estul
si
vestul
se
intalnesc
sa
puna
bazele
unei
lucrari
commune
.
in
1963
,
a
fost
o
asJel
de
intalnire
cand
rusii
si
americanii
au
decis
sa
nu
mai
faca
experienta
cu
arma
nucleara
in
atmosfera
pt
ca
au
constatat
ca
creeaza
o
oroaore
interna=nala
.
este
probabil
ca
reuniunea
din
1964
se
reia
un
dialog
intre
2
par=
ale
lumii
.
La
aceasta
reuniune
,
din
partea
romaine
a
fost
grigore
ionescu
,
gheorghe
cunischii
,
au
fost
comunicari
,
prezentari
,
un
grup
de
lucru
a
fost
insarcinat
sa
prezinte
un
cadru
norma=v
al
restarailor
.
aces=a
prezinta
un
set
de
16
ar=cole
care
este
adoptat
in
cvasiunanimitate
pt
ca
au
existat
2
ab=neri
din
partea
americanilor
si
rept
din
acel
moment
singurul
document
unanim
acceptat
care
guverneaza
principiile
restaurarii
.
Din
1965
pana
astazi
in
cateva
randuri
s-‐a
pus
pb
daca
aceste
16
art
sunt
inca
valabile
in
totalitatea
lor
,
daca
mai
poate
fi
adaugat
/
scos
ceva
.
de
fiecare
data
concl
a
fost
ca
fata
de
consensul
care
l-‐au
intrunit
cele
16
art
,
toate
propunerile
nu
au
intocmit
un
asJel
de
consesn
.
avem
o
carta
a
restaurarilor
cu
aceste
16
art
pt
ca
este
vb
de
un
document
care
a
fost
acceptat
in
unanimitate
de
specialist
din
intreaga
lume
.
Acest
set
de
propozi=i
este
inca
valabil
nu
pt
ca
este
o
dogma
sau
o
biblie
care
nu
poate
fi
pusa
in
calcul
.
Rezultatul
dezbaterilor
a
fost
acela
ca
prin
ceea
ce
carta
proclama
in
preambul
–
cele
16
art
sunt
intoteauna
de
aplicat
in
func=e
,
in
rela=e
,
adaptate
contextului
cultural
al
locului
in
care
se
gaseste
monumental
,
aceasta
adaptabilitatea
a
principiului
la
sensului
pe
care
in
fiecare
loc
il
capata
mon
ist
(riegel
spune
aca
noi
suntem
cei
care
vedem
valori
in
mon
ist
,
mon
ist
nu
sunt
create
de
la
inceput
inzestrate
)
;
aceasta
rezistenta
in
tp
este
datorata
acestei
adaptari
normei
la
sensul
pe
care
rest
si
mon
ist
il
capata
in
fiecare
cultura
si
civiliza=ei
.
“este
esen=al
ca
princ
ce
ghideaza
protejarea
si
restaurarea
sa
fie
stabilite
si
agreate
pe
plan
interna=onal
,
dar
,
fiecare
tara
fiind
responsabila
de
aplicarea
acestora
in
contextual
proriei
culturi
si
tradi=i
.”
*in
Romania
au
fpst
recons=tuite
o
serie
de
turle
,
de
la
bis
de
sat
,
la
mari
cladiri
episcopale
mitropolii
.
at
cand
arh
restaurator
a
realizat
reconst
turlei
,a
avut
la
indemana
o
inf
rela=ve
saraca
.
a
avut
la
disp
picture
care
infa=sa
c=torul
cu
modelul
bis
din
care
se
vedea
existent
turlei
si
inf
care
i-‐o
dadea
sec=une
abazei
turlei
,
aflate
in
pod
care
in
urma
cutremului
.
inal=mea
turlei
,
cat
era
raportul
bazei
cu
inal=mea
nu
era
o
inf
care
putea
fi
extrasa
din
pictura
care
nu
era
un
relevei
si
care
mai
degraba
arata
topologic
rel
dintre
ob
arhitecturale
.
Oare
ce
au
facut
Stefan
Bals
este
de
condamnat
?
daca
analizam
care
este
rolul
turlei
in
raport
cu
biserica
,
turla
de
pe
naos
,
sub
aceasta
se
desef
ritualul
religios
de
cea
mai
mare
importanta
.
se
observa
ca
in
peisajul
rural
ca
accentul
ver=cal
al
turlei
da
sens
simbolis=cii
si
iden=ta=i
satului
romanesc
.
O
biserica
ca
are
dificulta=
in
a-‐si
duce
la
bun
sf
misiunea
va
fi
o
bis
ce
de
indata
ce
oamenii
vor
avea
mijloacele
sa
inalte
alta
o
vor
face
si
vor
neglija
vechea
constr
.
in
aceasta
balanta
nu
au
gresit
atat
t
cat
au
avut
grija
sa
arate
care
este
mat
authen=c
si
unde
este
interven=a
lor.
ART
1
–
DEFINITII
Def
mon
ist
,
cea
care
ramane
cea
pe
care
o
acceptam
si
astazi
si
daca
o
parcurgem
“conceptul
de
mon
ist
acopera
nu
numai
opera
arhitecturala
izolata
,
dar
si
ansamblul
rural
sau
urban
in
care
se
gaseste
marturia
unei
civiliza?i
“
constatam
ca
defapt
defini=a
valorifica
ceeace
spunea
Riegel
–
este
essen=al
pt
un
obiect
e
ca
el
sa
con=na
o
valoare
de
rememorare
,
marturia
inseamna
rememorare
.
Def
are
aceasta
principal
caracteris=ca
–
de
obiect
architectural
care
poate
fi
mai
mare
,
mai
mic
,
intr-‐un
sit
rural
,
urban
,
singur
dar
care
vb
despre
ceva
.
Dincolo
de
func=unea
pe
care
o
indeplineste
,
uneori
in
totala
lipsa
de
leg
cu
ceea
ce
face
pt
noi
astazi
,
este
marturia
a
ceea
ce
a
fost
.
Def
nu
poate
decat
sa
ne
dea
exemple
,
ce
poate
sa
fie
aceasta
marturie
:
a
ceva
ce
a
durat
f
mult
si
s-‐a
asezat
pe
un
teritoriu
f
mare
*
Egipt
,
platoul
Gizez
cu
Piramidele
=
repr
civ
egipteana
,
chiar
daca
Sfinxul
au
fpst
ridicate
intr-‐o
anumita
perioada
a
acestei
civiliza=i
;
*
in
Nordul
Moldovei
,
at
bisericile
cum
este
Voronetul
rememoreaza
pt
noi
despre
o
anumita
etapa
,
domnia
lui
Stefan
cel
Mare
,
despre
arh
din
per
resp
,
a
urmasilor
sai
imediat
dupa
ei
–
Petru
Rares
marturia
unui
precis
eveniment
,
a
unui
lucru
care
s-‐a
intamplat
intr-‐un
anumit
loc
,
la
o
anumita
data
*Coloana
fara
de
sfarsit
a
lui
Brancusi
,
Ansambul
Eroilor
care
a
fost
ridicat
pentru
a
comemora
Batalia
de
pe
Jiu
din
Primul
Razboi
Mondial
.
So=a
primului
min
de
at
i-‐a
comandat
si
a
pla=t
cu
fondurile
unei
asocia=i
de
caritate
a
femeilor
liberale
acest
ansamblul
,
nu
statul
roman
.
Brancusi
prin
ansamblul
care
porneste
de
la
masa
tacerii
–
poarta
sarutului
–
coloana
vb
despre
sacrificul
ostasilor
romani
*Moara
din
Bruges
,
un
oras
cu
palate
,
lucrari
care
pot
fi
catalogate
capodopera
.
construc=a
acestei
mori
nu
ar
spune
nimic
din
pct
de
vdr
ar=s=c
,
dar
este
una
din
pu=nele
care
faceau
in
secolele
15
si
incep
16
,
defapt
boga=a
orasului
Bruges
.
el
si-‐a
creat
palatele
at
cand
canalul
care
lega
orasul
de
Marea
Nordului
aducea
la
Bruges
nave
incarcate
cu
cereal
care
erau
procesate
in
aceste
mori
.
la
un
mom
dat
acest
canal
a
colmatat
,
a
devenit
nisipos
,
navele
nu
au
mai
venit
,
morile
au
incetat
sa
mai
macine
,
au
fost
demolate
,
din
acel
moment
si-‐a
pierdut
suprema=a
in
favoarea
Amsterdamului
.
intr-‐un
fel
aceasta
saracie
brusca
dupa
o
perioada
de
inflorire
economica
a
carei
marturie
este
moara
,
face
ca
noi
astazi
sa-‐I
putem
vedea
frumuse=le
pt
ca
dup
ace
au
ridicat
aceste
palate
nu
au
mai
avut
bani
sa
le
inlocuiasca
cu
noi
constr.Moara
b
depsre
atapa
in
care
s-‐a
acumulat
boga=a
Prac=ca
a
aratat
ca
in
afara
constr
special
(inalte
si
poduri
)
,
locul
unde
the
cele
mai
avansate
sun
fol
in
constr
este
conservarea
si
rest
mon
ist
.
*
stabilizarea
Turnului
din
Pisa,c*uratarea
cu
laser
a
obiectelor
de
patrimoniu
cultural
a
sculpturilor
de
pe
fadate
,
*scanarea
3d
,
Ideea
restauratorului
ca
fiin
profesorului
in
varsta
care
s=e
f
bine
ce
a
facut
alt
arh
este
departe
de
adevar
.
Restauratorii
cei
mai
import
sunt
cei
care
s=u
sa
fol
s=inta
si
tehnica
contemporana
*fatada
din
Bruxelle
sus?nuta
de
o
structura
metalica
spectaculoasa
pt
ca
in
interior
sa
se
poata
lucre
Art
2
spune
nu
numai
ca
avem
de-‐a
face
cu
o
ac=vitate
care
face
apel
la
s=inta
si
tehnica
contemporana
,
dar
,
cumva
,
arata
ca
apelul
la
acestea
sa
fie
facut
in
scopul
protejarii
patr
arh
.
Vedem
din
ce
in
ce
mai
des
,
mai
mult
ca
aceasta
the
contem
etse
fol
nu
pt
a
proteja
patr
(Bruxelles
,
sprijiinirea
fatadei
,
dar
in
fine
,
opera=unea
nu
este
una
de
protejare
).
Val
culturale
ale
unui
obiect
de
arhitectura
nu
stau
doar
in
fatada
,
a
folosi
the
contemp
pt
a
maximize
profitul
imobiliar
nu
este
ceva
in
sensul
ar=colului
.
ART
3-‐scopul
restaurarii
si
conservarii
Spune
intr-‐o
singura
fraza
“scopul
cns
si
rest
este
de
a
proteja
atat
ca
opera
de
arta
,
cat
si
ca
marturie
ist”
.
Dincolo
de
aceasta
banalitate
,
art
3
este
unul
dintre
cele
mai
importante
deoarece
ne
vorbeste
despre
scopul
restaurarii
.
Se
intervine
pt
a
proteja
niste
valori
,
art
3
artrage
aten=a
asupra
faptului
cam
on
ist
este
o
stranie
,
par=culare
combina=e
intre
val
istorica
(de
document
,
de
rememorare
,
depsre
ce
s-‐a
intamplat
)
si
val
este=ce
,
ar=s=ce
.
Mon
in
buna
masura
ni
se
adreseaza
celor
mai
educa=
,
celor
care
intelegem
carei
per
apar=ne
constr
dar
si
celor
care
sunt
sensibili
la
val
art.
Cand
intervenim
asupra
unui
mon
sa
nu
uitam
ca
este
compus
din
aceste
2
valori
–
topite
,
amestecate,
nu
pot
fi
usor
despar=te
.
Asa
cum
spunea
Riegel
,
tb
sa
ne
adresam
fiecareia
dintre
aceste
2
val
cu
o
ac=une
tehnica
specifica
*Galeria
Oglinzilor
de
la
Versailles,
are
o
rezistenta
exprimare
a
val
este=cii
.
val
de
este=ca
face
ca
interven=a
restauratorului
sa
fie
centrata
pe
reintregirea
formelor
care
sa
faca
posibila
admirarea
de
catre
vizitatori
a
acestora
.
la
mom
la
care
au
inceput
lucrarile
,
oglinzile
isi
pierduera
stratul
de
argint
,
de
oglindire
,
tavanele
era
afumat
de
la
candelabra
,
pardoseala
era
cu
lipsa
de
parchet
ar
fii
existat
discu=a
ca
daca
aceste
semne
ale
trecerii
tp
nu
ar
fii
tb
respectate
,
daca
nu
ar
fi
fost
jus=ficat
ca
in
locul
in
care
lipsea
o
parte
a
parchetului
sa
nu
fie
inlocuita
deoarece
introduceam
un
lemn
nous
pre
deosebire
care
avea
mai
mult
de
300
de
ani
,
daca
nu
cumva
plafonul
afumat
nu
era
o
forma
a
pa=nei
=mpului
.
In
acest
loc
valoarea
ar=s=ca
este
mai
importanta
.
Prin
urmare
,
interven=a
tb
sa
favorizeze
val
de
arta
a
locului
,
intr-‐o
forma
oarecare
intr-‐o
forma
de
defavorizare
a
val
de
ist
*Termele
de
la
Histria.
Aici
nimeni
nu
isi
va
pune
problema
sa
recompuna
incaperea
,
sa
gaseasca
care
poate
fi
zugraveala
plafonului
si
pere=lor
pt
a
putea
fi
receptata
val
art
.
Aici
avem
de-‐a
face
cu
memoria
ist
pe
care
locul
ne-‐o
exprima
,
ne
arata
cum
faceau
romanii
baile
,
ce
material
foloseau
si
asta
este
ceea
ce
exprima
acest
monument
.
ART
4
–CONSERVARE
“Pentru
conservarea
monumentelor
este
necesar
ca
ele
sa
fie
ingrijite
permanent
.”Este
o
idee
pe
care
am
intalnit-‐o
pt
prima
data
la
Ruskin
si
Morris
–
intre=nerea
inainte
de
restaurare
.
Se
reia
aceasta
teza
pt
a
sublinia
ca
primul
lucru
care
intra
in
categ
interv
de
cons
este
aceasta
intre=nere
permanenta
.
O
construc=ve
istorica
neintre=nuta
va
avea
un
proces
de
degradare
mai
accelerat
cu
atat
mai
mult
daca
nu
va
fi
intre=nut
.
O
construc=e
care
isi
pierde
la
un
mom
dat
o
parte
din
jgheaburi
si
burlane
in
scurt
tp
isi
va
degrada
tencuiala
,
apoi
o
parte
din
zidarie
,
apoi
apa
infiltrate
in
funda=e
va
duce
la
distrugere
.
Avem
intotdeauna
o
marja
de
acomodare
intre
arhitectura
mon
ist
si
func=unea
contemporana
care
este
de
dorit
sa
o
capate
.
Atat
funciunea
cat
si
construc=a
au
un
prag
de
adaptabilitate
una
la
cealalta
.
Construc=a
monumentelor
istorice
rar
nu
poate
sa
fie
intr-‐
un
fel
modificata
pt
a
serivi
unei
u=lizari
,
situa=e
in
care
nu
putem
face
vreo
modificare
,
dupa
cum
sunt
foarte
rare
situa=ile
in
care
func=unea
contemporana
pe
care
dorim
ca
mon
s
ao
preia
sa
nu
poate
fi
si
ea
adaptata
localizarii
in
mon
ist
.
Limitele
acestei
adaptari
dintre
constr
si
funct
:
compozi=a
,
respecJul
pt
compozi=a
arhitecturala
si
respecJul
pt
decora=a
cladirii
.
nu
vom
admite
ca
din
considerente
func=onala
o
constr
care
e
compusa
dupa
un
principiu
sa
o
marun=m
a.i
sa
nu
mai
fie
evidenta
axialitatea
,
monumentalitatea
,numai
pt
ca
func
nu
cere
aceste
elemente
de
compozi=e
.
Desigur
,
nu
vom
accepta
sa
razuim
decora=a
int
numai
pt
ca
nu
ne
este
necesara
.
O
invatatura
pe
care
ist
o
arata
este
ca
ceea
ce
noi
am
primit
din
trecut
cam
on
ist
s-‐
a
realizat
pt
ca
pe
parcursul
acestor
mon
ist
ele
s-‐au
putut
adapta
unor
noi
u=lizari
.
f
pu=ne
constr
s-‐au
pastrat
cu
func=unea
ini=ala
.
*
Pantheonul
–
a
rez
dintre
multele
temple
ale
romei
deoarece
in
608
a
fost
tranf
in
biserica
;
nici
o
bis
din
forul
roman
nu
a
fost
pastrata
.
in
ideea
folosirii
au
fost
anumite
modificari
,
cand
Bernini
a
realizat
niste
mici
turle
in
stanga
si
dreapta
(urechile
de
magar
ale
lui
Bernini
)
*Castelul
Ducilor
de
Flandra
,
construc=ve
care
a
fost
for=fica=e
,
resedinta
,
in
tp
rev
fr
a
fost
cucerita
de
fr
,
a
fost
transf
in
puscarie
si
spital
de
campanie
,
apoi
iun
sec
19
sa
fie
fol
tesatorie
;
o
serie
intreaga
de
modificari
s-‐au
facut
.
azi
acest
castel
este
muzeu
si
foloseste
la
manifestari
culturale
.
O
intreaga
serie
de
u=lizari
care
au
lasat
urme
pe
edificiu
,
dar
fara
de
care
azi
numai
o
parte
ar
fii
fost
in
picioare
*car=er
,
la
incep
anilor
60
.
era
un
ansamblu
de
constr
realizare
de
femei
vaduve
ce
alegeau
de
buna
voie
sa
isi
petreaca
restul
vie=i
intr-‐o
formula
pseudomonars=ca
si
aceste
car=ere
astazi
sunt
unele
dintre
ele
incluse
in
patr
mondial
.
acest
berlinaj
era
menit
sa
fie
desfiintata
la
incep
anilor
60
cand
universitatea
catolica
a
preluat
acest
ansamblu
si
l-‐a
transf
in
campus
–
resedinte
,
laboratoare
,
bibioteci
,
centre
de
studiu
.
*intr-‐un
oras
din
Ungaria
,
o
moschee
(Ungaria
a
fost
cucerita
de
otomani
)
,
in
chiar
centrul
orasului
.
Dupa
alungarea
turcilor
,
sf
sec
17
,
moscheea
nu
a
fost
distrusa
,
este
tranf
intr-‐un
lacas
de
cult
catholic
.
*viaduct
…
din
Paris
,
unde
intreg
viaduct
a
fost
transformat
intr-‐o
promenade
la
partea
superioara
,
iar
la
partea
inferioara
in
bu=curi
de
arta
*
State
Modern
din
Londra
,
acomodata
intr-‐o
central
electrica
(acest
proiect
cu
centre
de
inf
turis=ca
in
bis
care
nu
mai
au
enoriasi
)
*Aba=a
N..
din
Luxemburg
,
locul
in
care
a
fost
semnat
tratatul
de
aderare
la
UE
a
Romaniei
si
Bulgariei
,
o
aba=e
transformata
in
centru
cultural
care
a
fost
puscarie
in
per
ocupa=ei
naziste
“Nici
o
constr
noua
,
nici
o
demolare
nu
trebuie
sa
afecteze
acest
cadru
tradi?onal
“,
daca
acest
cadru
trad
exista
.
Asa
cum
in
art
5
se
spunea
de
adaptabilitate
si
de
limitele
in
care
o
func=une
poate
fi
localizata
intr-‐un
mon
ist
–
pastrarea
compozi=ei
si
a
ornamenta=ei
–
int
contemp
in
cadrul
inconjurator
trad
e
permis
.
Se
poate
constr
langa
mon
ist
,
tb
controlata
scara
constr
,
rela=a
de
masa
si
de
culoare
intre
constr
noua
sau
golul
care
se
naste
prin
demolar
si
mon
ist
.
in
jurul
mon
ist
tb
sa
existe
un
control
asupra
ceea
ce
se
intampla
.
deseori
intelegem
mon
ist
si
datorita
rela=ei
pe
care
el
o
are
cu
mediul
inconjurator
.
*Strazburg
,
catedrala
este
descoperita
dupa
accesul
pe
care
il
faci
pe
o
strada
ingusta
*int in cadrul construit – Bruges(constr noi inserate in tesutul tradi=onal) , Frankfurd
Studiul de impact visual : texture , culori , marimi ; casa in raport cu mon ist .
*in
calea
avanselor
,
pe
un
teren
instabil
si
e
in
pericol
sa
fie
dus
la
vale
–
este
jus=ficat
sa
stramut
acel
monument
Atr
7
in
ul=ma
parte
–
sau
jus=ficat
de
un
interes
na=onal
sau
interna=onal
de
importanta
covarsitoare
.
era
foarte
greu
in
1964
sa
spui
ca
tot
ceea
ce
s-‐a
facut
in
Irak
sau
Egipt
nu
este
bine
,
in
condi=ile
in
care
aceste
mon
nu
au
fost
stramutate
pt
ca
venea
peste
el
un
cataclism
natural
,
ci
datorita
dorintei
omului
in
locul
respec=ve
nilul
urma
sa
creasca
cu
ca=va
metrii
.
de
principiu
ar
trebui
cumva
uitat
.
este
greu
sa
gases=
sit
in
care
interesul
nat
si
internat
sa
se
manifeste
obiec=v
si
nu
prin
act
poli=cului
–
anii
in
care
Ceausescu
stramuta
bisericile
in
spatele
blocurilor
de
locuit
.
Cap
8
-‐
este
un
narator
care
da
o
regula
de
comportament,
in
ceea
ce
priveste
obiectele
structurale
,in
ceea
ce
priveste
decora=a
monumentului
istoric
Si
regula
este
ca
DECORATIA
fie
ea
structurala
,
nestructurala
sau
chiar
de
mobilier
fix
,ele
fiind
concepute
o
data
cu
monumentul
trebuie
sa
ramana
in
cadrul
acestuia.
Cu
toate
acestea
ca
si
in
art
7
si
art
8
vb
despre
situa=i
in
care
acesta
regula
are
excep=i
si
anume
ca
in
sit
de
la
ar=colul
7
evident
ca
excep=a
este
situa=a
in
care
singura
posibilitate
de
a
salva,de
a
pastra
,decora=a
structurala,nestructurala
de
orice
natura
ar
fi
ea
este
extragerea
acesteia
din
cadrul
monumentului
istoric.
Caz
celebrul
:
Erehteionul
si
Caria=da
de
la
Erehteion
.Dupa
cum
s=m
una
dintre
ele
este
in
Anglia
la
Bri=sh
Museum
,
dar
chiar
si
pe
Acropola
originalele
au
fost
de
fapt
inlocuite
cu
copii.Originalele
se
gasesc
in
Muzeul
Acropolei
,
deoarece
poluarea
Atenei
este
atat
de
grava,
incat
marmura
acestor
Caria=de
era
intr-‐un
proces
de
degradare
atat
de
avansat,
incat
a
le
=ne
in
con=nuare
expuse
ar
fi
insemnat
o
certa
distrugere
a
acestora.
Art
8
spune
:
Exista
o
singura
situa=e
in
care
se
jus=fica
sa
luam
piese
de
decora=e
,piese
de
sculptura
sau
alta
forma
de
decora=e
si
sa
o
amplasam
in
alta
parte
decat
in
cadrul
monumentului,daca
aceasta
este
singura
cale
de
a
le
asigura
protec=a
,
conservarea
.
Avem
suficiente
situa=i
de
acest
gen
si
ele
sunt
celebre
,
pentru
ca
pe
de-‐o
parte
aceasta
extragere
si
reamplasare
le
da
o
anumita
celebritate
,
este
o
situa=e
excep=onala
si
in
al
doilea
rand
pentru
ca
in
mod
evident
cu
cat
decora=a
este
mai
importanta
,
mai
valoroasa,
cu
atat
grija
de
a
o
conserva
este
si
ea
mai
mare
si
in
anumite
situa=i
aceasta
impune
sa
fie
protejata
intr-‐un
spa=u
clima=zat
,
intr-‐un
spa=u
ferit
de
ac=unile
nebenefice
ale
poluarii
atmosferice.AsJel
vom
vorbi
de
cateva
asJel
de
situa=i
,
este
vorba
de
sculpturile
alate
deseori
pe
exteriorul
catedralelor
,
pe
care
le
gasim
astazi
in
muzeele
catedralelor
(
Ex.
caii
de
bronz
ai
Basilicii
San
Marco
,
care
se
gasesc
de
fapt
expusi
in
interior
,
si
care
au
o
copie
ce
se
gaseste
pe
logia
exterioara
a
Basilicii
.Sunt
niste
sculpturi
de
bronz
din
perioada
an=chita=i
clasice
greces=.)
Ori
de
cate
ori
cineva
ne
poate
prezenta
o
asJel
de
situa=e
,cu
doua
imagini
:
asa
a
fost
asa
este,inseamna
ca
intre
cele
doua
stari
s-‐a
petrecut
o
interven=e
care
este
posibil
sa
fie
de
restaurare.
Deci
scopul
ei
este
de
a
pastra
si
revela
valoarea
este=ca
si
istorica
a
monumentului
,
a
pastra
evident
pentru
ca
in
font
indiferent
ca
vorbim
de
conservare
sau
restaurare
scopul
interven=ei
noastre
este
de
a
invinge
existenta
valorilor
monumentului
spre
viitor,
dar
restaurarea
spre
deosebire
de
conservare
scoate
la
iveala
ceva
necunoscut.Acest
ceva
necunoscut
ne-‐a
fost
pana
la
acesta
interven=e
,
fie
ascuns
,
fie
dintr-‐un
mo=v
sau
altul
in
alte
a
lipsit.
Art.9
accentueaza
si
asupra
faptului
ca
este
o
opera=une
restaurarea,specializata
si
cu
caracter
excep=onal
.
Spre
deosebire
de
conservare
,
unde
problema
pe
care
interven=a
noastra
doreste
sa
o
rezolve
este
o
problema
simpla
sa
zicem,dar
care
cere
o
abordare
sa
spunem
din
perspec=va
unei
singure
specialita=
;
In
restaurare
avem
nevoie
intotdeauna
de
o
echipa
mul=disciplinara
,
tocmai
pentru
ca
suntem
in
situa=a
in
care
nu
toate
valorile
istorice
si
ar=s=ce
ale
edificiului
sunt
evidente
si
le
putem
analiza,sunt
multe
lucruri
ascunse;sunt
multe
lucruri
necunoscute.
Din
aceasta
perspec=va
nu
putem
de
la
inceput
sa
spunem
ce
trebuie
facut
,
in
restaurare
intotodeauna
avem
o
faza
de
inves=gare
istorica
si
ar=s=ca
a
edificiului
care
trebuie
sa
ne
scoata
in
evidenta
care
sunt
valorile
,
ce
din
aceste
valori
s-‐a
pierdut
in
parte
,
mai
mult
sau
mai
pu=n
sau
in
totalitate
,
pentru
ca
scopul
restaurarii
este
acela
de
a
putea
sa
scot
la
iveala
toate
valorile
pe
care
la
un
moment
dat
acest
monument
le-‐a
avut.De
aceea
in
restaurare,desi
in
majoritatea
cazurilor
ea
este
condusa
de
un
arhitect
specializat
in
restaurare
,
avem
o
echipa
care
cuprinde
un
documentariu
care
s=e
sa
caute
in
arhiva,avem
aproape
intotdeauna
un
arheolog
care
s=e
sa
interpreteze
prin
prisma
metodei
arheologice
istoria
si
etapizarea
construc=ilor
in
monumentul
pe
care
il
avem
de
restaurat
,
avem
deseori
probleme
structurale
care
necesita
in
echipa
un
structurist
dupa
cum
avem
deseori
nevoie
de
un
biolog
,
sau
de
un
chimist,
sau
de
un
fizician
,
in
func=e
de
problemele
specifice
ale
obiectului.
Dar
intotdeauna
vom
avea
nevoie
de
cineva
care
sa
exploreze
istoria
edificiului
,
sa
ne
clarifice
cu
privire
la
etapele
de
construc=e
,
aces=a
sunt
istoricul
de
arta
si
arheologul
,
pentru
ca
ei
ne
vor
ajuta
sa
desprindem
care
sunt
valorile
istorice
pe
care
va
trebui
sa
le
puem
in
valoare,
sa
le
conservam
si
sa
le
punem
in
valoare
,
si
vom
avea
intotdeauna
nevoie
de
cineva
sa
ne
reliefeze
valorile
este=ce,istoric
de
arta,istoric
de
arhitectura
un
istoric
specializat
care
sa
spuna
,,acestea
sunt
valorile
este=ce
pe
care
trebuie
sa
le
conservam
,sa
le
punem
in
valoare”.
Art.
9
ne
spune
ca
vorbim
de
restaurare
in
mod
cert
doar
prin
spectrul
ac=vita=lor
in
care
avem
informa=e
si
document
auten=c.Deci
noi
nu
vom
putea
sa
spunem
ca
este
restaurare
decat
acolo
si
atunci
cand
orice
decizie
care
a
fost
luata
si
materializata
in
san=erul
de
restaurare
a
plecat
de
la
informa=i
si
date
culese
de
aceasta
faza
premergatoare
care
se
in=tuleaza
cercetare.Dincolo
de
ceea
ce
este
cert,
ar=colul
9
ne
spune
ca
este
ipoteza,ipoteza
nu
mai
este
restaurare,interven=a
de
restaurare
,
se
numeste
asa
pentru
ca
se
bazeaza
pe
ceea
ce
s-‐a
descoperit
si
este
cert
atestat
prin
cercetarea
istorica
si
ar=s=ca.
Cand
intervenim
asupra
unui
monument
istoric
,
o
facem
in
ziua
de
astazi
pentru
oamenii
care
traiesc
astazi,sigur
ca
facem
pentru
ca
sa
scoaltem
la
iveala
si
sa
prezentam
valorile
istorice
si
este=ce
;monumentul
trebuie
sa
traiasca,el
trebuie
sa
poata
fi
folosit
,
iar
pentru
conservarea
si
intre=nerea
sa
are
nevoie
de
acesta
folosinta.
Deseori
suntem
pusi
in
situa=a
de
a
adapta
monumentul
pentru
folosirea
sa
in
societatea
contemporana
,
ori
acest
lucru
nu
inseamna
numai
lucrari
care
scot
la
iveala
valorile
ascunse
ale
trecutului
,
mai
scot
la
iveala
si
interven=i
de
adaptare
a
spa=ilor
sau
chiar
lucrari
de
completare
a
monumentului.
Ar=colul
9
ne
spune
ca
aceste
lucrari
trebuie
:
1)
sa
se
rezume
la
ceea
ce
este
strict
necesar
,
trebuie
sa
fie
in
mod
evident
pentru
oricine
ar
u=liza
si
s-‐ar
apropia
de
monument
,
deci
aten=e
art.9
spune
clar
ca
este
restaurare
orice
interven=e
care
respecta
datele
obiec=ve
ale
cercetarii
,
si
nu
avem
voie
sa
spunem
ceva
asta
neinsemnand
ca
nu
poate
sa
existe
o
completare
a
monumentului.O
completare
care
poate
desigur
sa
fie
ceva
adaugat,o
completare
poate
sa
fie
ceva
intervenit
in
interior
,
dar
care
nu
este
prezentat
cu
ceva
confundabil
cu
valorile
trecutului
,
valorile
pe
care
le
expunem
noi
prin
interven=e
trebuie
sa
fie
unele
obiec=v
determinate
prin
cercetarea
arhitecturala,istorica
si
este=ca
a
monumentului.Ar=colul
se
incheie
vorbind
despre
aceasta
cercetare,arheologica
si
istorica,
cu
care
defapt
incepe
demersul
nostru.Accentuam
asupra
faptului
ca
intr-‐o
opera=une
de
restaurare
aceasta
cercetare,
sigur
este
lucrul
cu
care
incepem
,dar
nu
se
va
incheia
o
data
cu
deschiderea
san=erului
,
ba
dimpo=va
cu
cat
san=erul
este
mai
avansat
si
cercetarea
va
urmari
san=erul;pentru
ca
evident
nu
pot
sta
in
interiorul
unei
biserici
inainte
de
a
avea
san=er
acolo
,
putem
face
un
sondaj,putem
merge
in
biblioteca,putem
merge
in
arhiva
spre
a
cauta
anumite
informa=i
,dar
abia
cand
incep
sa
am
muncitori
pe
san=er
,
incep
sa
am
schele
in
jurul
monumentului,atunci
incep
sa
am
acces
la
materia
monumentului
istoric
;
pot
sa
am
acces
in
locuri
care
pot
sa-‐mi
arate
care
sunt
etapele
de
construire,deci
aceasta
inves=gare
a
monumentului
incepe
inainte
de
san=er
dar
con=nua
mult
dupa
inceperea
lucrarilor
.
Ex
:
la
Dealul
Frumos
spre
xemplu
nu
am
putut
sa
descoperim
anumite
elemente
legate
de
construire
decat
pe
parcurl
san=erului.Desigur
se
puteau
face
presupuneri
dar
ele
urmau
a
fi
verificate
in
=mpul
san=erului.
Trebuie
spus
ca
arhitectul
este
cel
care
piloteaza
aceasta
prima
faza
a
restaurarii
si
anume
,
cercetarea
.El
nu
trebuie
sa
abdice
de
la
acesta
capacitate
si
sarcina.Putem
avea
un
istoric
foarte
bun,care
sa
cunoasca
la
ce
arhiva
trebuie
sa
se
duca
pentru
a
scoate
la
iveala
istoricul
caldirii,al
edificiului,dar
el
nu
va
fi
capabil
sa
rela=oneze
ce
este
scris
cu
realitatea
construita.
Acest
lucru
numai
arhitectul
in
poate
face
.
Surse:
Restaurarea
pleaca
de
la
ideea
ca
in
monumentul
pe
care
il
atacam
sunt
valori
ce
inca
nu
au
fost
puse
in
expresia
lor
cea
mai
potrivita
,
ca
sunt
lucruri
ascunse,
ca
sunt
etape
care
con=n
valori
ce
au
fost
acoperite
de
alte
etape.
Ar;colul
10
are
doua
meniri
:
1.
sa
arate
ca
ceea
ce
noi
spunem
contorizare
,
este
de
fapt
in
cazul
monumentelor
istorice
o
interven=e
de
restaurare
,
dar
care
are
ca
subiect
structura
edificiului
si
a
doua
menire
este
aceea
de
a
discuta
metodologic
care
sunt
tehnicile
,
si
care
este
prioritatea
de
selec=e
a
acestor
tehnici
atunci
cand
vorbim
de
consolidare.
Despre
prima
menire
a
ar=colului
10
:
oricine
poate
sa
consolideze
orice
construc=e
,
tot
consolidare
se
cheama
si
prop=rea
unui
zid
dupa
ce
s-‐a
intrat
cu
chit
in
el.Dupa
cutremur
o
serie
de
cladiri
sunt
consolidate
.
In
cazul
monumentelor
istorice
nu
avem
de-‐a
face
cu
aceeasi
metoda
de
consolidare,
pentru
ca
daca
am
aplica
aceeasi
metoda
ca
si
la
blocurile
zguduite
de
un
cutremur
sau
la
zidul
in
care
se
afla
atunci
ar
insemna
ca
la
multe
dintre
aceste
monumente
am
gasi
niste
propteli
sau
la
altele
am
gasi
niste
imensi
stalpi
de
beton
afla=
,undeva
sa
zicem
in
mijlocul
naosului
unei
biserici,
meni=
sa
sus=na
turla
ce
a
fost
in
pericol
sa
cada
la
un
cutremur
.
- ne
asteptam
sa
stabilizam
o
structura
ce
are
probleme
dar
in
nici
un
caz
nu
ne
asteptam
ca
aceasta
solu=e
sa
inlocuiasca
,
sa
fie
vizibila
si
sa
inlocuiasca
valorile
esen=ale,este=ce
si
istorice
ale
monumentului
- desigur
ca
in
principiu
ne-‐am
astepta
ca
ceea
ce
face
inginerul
in
colaborarea
si
restaurarea
unui
monument
sa
fie
cat
mai
pu=n
vizibil
Ar=colul
10
plaseaza
aceasta
consolidare
sunt
tutela
,
sub
spectrul
restaurarii
=
restaurare
structurala
.
Scopul
restaurarii
este
acela
de
a
pastra
si
eviden=a
valori
.ar=colul
10
vorbeste
despre
aceasta
rela=e
a
consolidarii
cu
restaurarea
si
putem
spune
ca
termenul
cel
mai
corect
este
de
restaurare
structurala.
De
ce
restaurare
structurala
?
Pentru
ca
in
font
si
stuctura
si
materia
unui
monument
istoric
face
parte
din
parohia
sa
de
valori.Valoarea
arhitecturii
go=ce
sta
in
buna
masura
si
in
valoarea
sistemului
sau
structural.
Valoarea
arhitecturii
bizan=ne
si
postbizan=ne
sta
in
buna
masura
in
sitemul
de
acoperire,de
bol=re
a
spa=ilor
,
in
materialele
u=lizate.
Daca
am
plecat
de
la
ideea
ca
doar
forma
conteaza
nu
si
materialul
monumentelor
istorice,atunci
zicem
...
A
doua
menire
a
ar=colului
10
:
este
sa
ne
dea
un
fel
de
ambrozie
;
atunci
cand
trebuie
sa
consolidam
un
monement
istoric
trebuie
sa
folosim
aceleasi
principii
ale
restaurarii
si
sa
aplicam
de
fapt
o
restaurare
structurala.dar
ce
tehnici
putem
sa
folosim
,
putem
sa
folosim
tehnici
contemporane
.Va
aduc
aminte
ca
in
1931
Carta
de
la
Atena
facea
o
pledoarie
extraordinara
pentru
folosirea
acestor
tehnici
contemporane
,
ceea
ce
la
momentul
respec=v
insemna
o
pledoarie
pentru
betonul
armat
pentru
ciment.
Ei
bine
,
pana
in
1964
deja
era
clar
ca
betonul
armat
si
cimentul
portland
nu
erau
acel
universal
care
se
credea
ca
poate
fi
in
1931.
de
aceea
ar=colul
10
este
mult
mai
preudent
:si
spune
ca
daca
pot
sa
rezolv
problemele
structrale
ale
edificiului
prin
tehnici
tradi=onale
trebuie
sa
apelez
la
aceste
tehnici
tradi=onale.Pentru
ca
ele
in
fond
sunt
parte
din
existenta
istorica
a
edificiului
si
in
mod
cert
au
o
compa=bilitate
tehnica
de
100%
cu
ceea
ce
este
vechi
.
Abia
dupa
ce
consta=
ca
tehnicile
tradi=onale
nu
pot
sa
imi
stabilizeze
situa=a
,
atunci
desigur
ma
pot
gandi
la
tehnici
contemporane
.
Dar
si
atunci
art
10
spune
:
aten=e
la
toate
tehnicile
contemporane
aflate
la
dispozi=e
trebuie
sa
alegi
ceea
ce
este
demonstrat
prin
sine
si
ceea
ce
este
probat
prin
ezperienta
.
pentru
ca
monumentul
nu
este
un
cobai.O
data
ce
un
monument
se
distruge
din
cauza
aplicarii
unei
tehnologii
ce
nu
a
fost
testata
,ce
nu
a
fost
probata
din
punct
de
vedere
s=in=fic
acesta
se
distruge
defini=v
si
nu
acest
lucru
il
dorim
.
Deci
a
dori
este
tehnica
tradi=onala
daca
se
poate
nu
atunci
apelul
la
tehnica
contemporana
,
dar
numai
dupa
ce
am
probat
tehnica
contemporana
si
am
cer=tudinea
demonstrata
s=in=fic
ca
nu
este
daunatoare
pentru
monumentele
istorice.Conceptul
de
consolidare
trebuie
sa
fie
intotdeauna
acela
nu
de
inlocuire
a
structurii
istorice
ci
de
sprijinire
a
structurii
,
este
sa
con=nue
misiunea
ajutata
de
tehnica
contemporana
.
Asa
incat
intotdeauna
va
trebui
sa
vedem
ce
din
misiunea
structurala
mai
poate
fi
preluat
de
structura
veche
si
sa
contam
pe
aceasta
structura.In
genere
monumentele
istorice
care
au
probleme
de
consolidare
astazi
au
o
existenta
mul=seculara
ceea
ce
inseama
chiar
daca
putem
constata
astazi
greseli,fie
de
concept
fie
de
execu=e,totusi
ceva
din
structura
lor
este
u=l
,
pentru
ca
alJel
nu
ar
fi
ajuns
pana
in
zilele
noastre.
Si
ceea
ce
noi
trebuie
sa
facem
este
sa
vedem
unde
sunt
elemetele
sensibile
ale
structurii
istorice
,
si
sa
cautam
sa
venim
cu
o
solu=e
pentru
a
micsora
aceste
sensibilita=
si
in
nici-‐un
caz
sa
nu
inlocuim,a
nu
subs=tui
o
structura
istorica
cu
una
contemporana,oricat
de
performanat
ar
fi
a
nostra,si
oricat
de
slaba
ar
fi
cea
istorica
.
Chiar
slabiciunea
structurii
istorice
este
parte
a
marturiei
monumentului.
Stalpii
de
caramida
au
o
frumoasa
decora=e
din
jocul
caramizilor,
si
in
interiorul
acestora
s-‐a
forat
si
s-‐a
introdus
o
structura
de
beton
armat
decomprimat
legata
in
funda=e
si
la
partea
superioara.
Art
11.
“Doctrina
contemporana
a
restaurarii
este
impotriva
unita=i
de
s=l”
-‐
va
aduce=
aminte
de
-‐
prima
teorie
a
restaurarii
cea
promovata
de
Violew
le
Duc,
vorbea
de
obiec=vul
arhitecului
restaurator
de
a
gasi
o
perfec=une
a
s=lului
si
o
unitate
s=lis=ca
a
edificiului
restaurat
-‐
trebuie
sa
respectam
contribu=a
tuturor
etapelor,
avem
de-‐a
face
cu
monumente
care
sunt
realizate
in
etape
diferite,
nu
avem
dreptul
sa
decidem
care
dintre
etape
trebuie
sa
fie
pastrata
in
defavoarea
sau
prin
eliminarea
unei
alte
etape
imagine go=
exemplu
–
car=er
istoric
–
zid
roman
con=nua
zid
medieval,
pe
care
se
aseaza
niste
cladiri
de
sec
18
caloarea
culturala
este
data
de
aceasta
caracteris=ca,
au
de
cele
mai
multe
ori
o
serie
de
etape
care
au
ajuns
pana
aici
-‐
apare
insa
o
problema
atunci
cand
spui
ca
trebuie
sa
pastrezi
toate
etapele
:
ce
fac
daca
am
de-‐a
face
cu
2
etape,
una
care
ascunde
valorii
lasate
de
o
etaa
anterioara
=
art
11
transeaza
din
punct
de
vedere
metodologic
aceasta
problema
si
spune
ca
nu
po=
sa
desfiintezi
o
etapa
ce
ascunde
o
faza
anterioara
decat
in
situa=a
in
care
ceea
ce
desfiintezi
este
de
mica
valoare
in
=mp
ceea
ce
se
scoate
la
iveala
,
ceea
ce
se
expune
prin
indepartarea
acestui
strat,
este
de
mare
valoare
si
in
plus
se
gaseste
intr-‐o
stare
de
conservare
ce
poate
asigura
existenta
acestui
strat
devoalat.
-‐ in clipa in care am eliminat un strat, trebuie sa fie p bine jus=ficat
-‐
a
men=ne
acoperirea
unui
strat
de
un
strat
ulterior,
inseamna
de
fapt
a
=ne
in
viata
a
2
etape,
chiar
daca
una
este
invizibila,
-‐interven=e
a
lui
Nicolae
Ghica
Budes=
–
Manas=rea
Coziei
care
se
afla
in
fata
unei
situa=i
p
dificile
–
privdorul
brancovenesc
adaugat
ulterior
in
sec
18,
acoperea
frontul
de
vest
al
bisericii
de
sfarsit
de
sec
14.
-‐
Manas=rea
Cozia
este
una
din
primele
construc=i
din
Tara
Romaneasca
de
foatre
mare
impotanta
,
este
vorba
de
un
model
adus
de
mesterii
din
Serbia
pe
acest
teritoriu
si
se
punea
problema
ce
este
jus=ficat
de
facut,
aten=e
la
acel
moment
nu
exista
Carta
de
la
Vene=a
-‐
Ghica
gaseste
o
solu=e
pentru
a
arata
frontul
de
vest
al
bisericii,
micsorand
partea
superioara
a
privdorului,
asJel
incat
sa
poate
fi
vazuta
in
parte
zona
de
arhibolta
a
peretului
de
vest
care
tradeaza
bol=rea
interioara
a
pronaosului
-‐
solu=e
care
pleaca
de
la
ideea
ca
acest
pridvor
este
un
elemnet
valoros,
face
parte
dintr-‐o
etapa
importanta
a
istoriei
arhitecturii
-‐ se respinge ideea de a scoate fresca noua pentru a se arata fresca veche
Art
12.
Vorbeste
despre
o
alta
problema
a
prac=cii
restaurarii,
reintregirea
deci
completarea
pieselor
lipsa.
Exemple:
-‐
De
la
indepartare
reintregirile
trebuie
sa
arate
obiectul
intreg,
iar
de
la
apropiere
sa
vezi
diferenta
dintre
ce
a
facut
mesterul
ini=al
si
ce
a
facut
restauratorul
-‐
art
12
ne
aver=zeaza
cu
privire
la
tenta=a
si
pericolul
de
a
falsifica
marturia
istorica
:
exemplu
:
cris=alnita
Manas=rii
Moldovita,
unde
restauratorul
a
gasit
o
ruina
si
a
realizat
o
reintregire
in
care
multe
elemente
se
dau
a
fi
istorice
desi
nu
a
existat
nicio
marturie
despre
felul
in
care
existau
ancadramentele,
ferestrele
si
usile
etajului
superior
-‐
Rela=a
dintre
ceea
ce
noi
reintregim
cu
materialul
istoric,
auten=c
,
a
existat
o
tenta=e
mult
=mp
dupa
1964,
plecand
si
de
la
teoria
lui
Camilo
Boito
care
punea
accent
pe
marcarea
interven=ilor,
ca
aceasta
interven=e
noua
de
reintregire
sa
fie
puternica
-‐
Astazi
se
considera
ca
impactul
vizual
al
unei
marcari
foarte
evidenta
intre
materialul
istoric
si
ceea
ce
noi
am
facut
sa
reintregim
este
daunatoare
perceperii
monumentului
ca
obiect
al
receptarii
sale
ar=s=ce
-‐ in prac=ca vorbim de reintregiri de ancadramente, portaluri, elemente de =pul turlelor
-‐
a
reintregi
inseamna
a
s=i
ca
ceva
a
existat
,
in
locul
cu
pricina,
a
s=i
cum
arata
acel
lucru
sau
parte
din
ansamblul
arhitectural
pierdut
si
a
interveni,
adica
a
proteja
locul
respec=v
cu
un
element
care
pe
de-‐o
parte
se
incadreaza
in
ansamblul
arhitectural
dar
are
anumite
semne
care
il
tradeaza
faptul
ca
ete
opera
sa
nu
a
mesterului
din
trecut
exemple :
art
13
Completariile
reperezinta
locul
in
care
noi
intervenim
pentru
prima
data,
nu
exista
ceva,
este
un
lucru
adaugat
de
noi,
si
nu
o
interven=e
unde
exista
ceva
inainte
Ac=unea
completarilor
este
asa
cum
spuneam
vorbind
de
textul
art
9
,
aceea
de
a
fi
strict
necesare
folosirii
contemporane
a
monumentului
si
completarile
sunt
de
la
arh
contemporana,
trebuie
sa
poarte
amprenta
interven=ei
contemporane.
Aceasta
insa
nu
trebuie
sa
conduca
la
schimbarea
raportului,
la
schimbarea
centrului
de
greutate
vizual
si
a
rap
de
valori
intre
ce
face
restauratorul
si
monumental
istoric,
ramane
de
la
inceput
pana
la
sfarsitul
interven=ei
lucrul
cel
mai
important.
Exemplu :
Luvru
-‐
Asezarea
unui
important
pachet
de
servicii
pentru
a
nu
dezechilibra
din
punct
de
vedere
composi=onal
ceea
ce
trebuia
sa
ramana
a
fi
perceput
de
oameni
ca
fiind
compozi=a
ini=ala
a
Palatului
Luvru
Art
14
Se
refera
la
aplicarea
principiilor
restaurarii
la
vecinatatea,
la
ambientul
monumentelor
In
esenta
spune
ca
ceea
ce
este
stabilit
pentru
monumente
trebuie
sa
faca
si
obiectul
aplicarii
si
pe
vecinatatea
acestora
Art
15
Se
refera
la
sapaturile,
cercetarile
arheologice
Insista
asupra
faptului
ca
niciodata
o
ruina
nu
trebuie
sa
faca
obiectului
unei
recons=tuiri,
ca
singurul
pe
care
il
putem
accepta
in
cazul
ruinelor
este
conservarea
sitului
si
a
obiectelor
care
au
fost
descoperite
odata
cu
ruina.
Pentru
ca
materialul
pierdut
este
atat
de
mare
in
raport
cu
ceea
ce
a
ramas,incat
zona
aceea
a
ipotezei
care
era
o
bariera
in
exerci=ul
restauraii
este
p
aproape
In
cel
mai
bun
caz
putem
vorbi
de
anas=loza,
asezarea
pieselor
ce
se
gaseau
intr-‐o
coloana
sau
un
zid
si
care
la
un
moment
dat
au
cazut,
pe
care
le
gasim
la
fata
locului
si
pe
care
le
putem
repozi=ona
astefel
incat
sa
recreem
o
coloana
sau
un
zid,
este
vorba
de
o
ipoteza,
o
recntruire
ipote=ca
Art
16
Importanta
documentarii
restaurarii
Trebuie
documentat
tot
ce
s-‐a
gasit,
si
cei
care
vor
veni
dupa
noi
sa
s=e
ce
s-‐a
facut
acolo,
deoarece
poate
vor
ac=ona
mai
bine,
cu
tehnici
mult
mai
moderne
Curs 8
Principiile deontologice ale restaurarii
- principiul prudentei presupune a stabili ceea ce este de facut si a vedea cine este
calificat pentru o interventie;
- identificarea problemelor ar trebui sa o poata face orice architect cu experienta in
domeniul monumentelor istorice;
- Ludovic Vitet: “In primul rand nu trebuie sa faci rau.”
- cand ne apropiem de un monument istoric trebuie sa ne oprim la limita experientei
noastre pentru a nu face mai mult rau decat bine;
- primul pas consta in investigarea monumentului;
- o parte din probleme se pot explica la fata locului (ex: o fisura sau o fractura = o
incarcare pe care zidul nu a putut sa o suporte sau o tasare inegala a solului);
- pentru celelalte lucruri ce nu pot fi explicate la fata locului este utila cercetarea de
arhiva;
- instrumentul cel mai important in identificarea si marcarea problemelor este releveul
arhitectural; acesta este si o sursa de descoperire a istoriei edificiului (ex: cand masurand
observam ca un zid este mai gros si altul mai subtire banuim ca cel gros este foarte vechi iar
celalalt este mai nou);
- in releveu se face marcarea fisurilor, a degradarilor, a schimbarilor de material, a
atacurilor biologice (licheni, muschi) si a gradului de profunzime al atacului materialului
istoric;
- in urma investigarii la fata locului se ajunge la decizia cu privire la ce trebuie facutsi
intrarea in spectrul unor interventii de conservare sau de restaurare;
- diferenta dintre conservare si restaurare sta in diferenta de valoare istorica si estetica
pe care o arata restaurarea la sfarsit, in timp ce conservarea e o operatiune in care avem un
proces de degradare pe care trebuie sa il stopam; la conservare nu descoperim valori sau
lucruri noi, in timp ce restaurarea presupune aducerea a ceva necunoscut la iveala, aratarea
lucrurilor ascunse sau pierdute;
- nu putem sti de la inceput ce este de facut; o serie de lucrari se vor arata ca fiind
necesare abia dupa incheierea tututor investigatiilor iar unele chiar dupa inceperea lucrarii;
- investigatiile trebuiesc facute de specialisti si cu aparate de specialitate; trebuie sa
stim exact ce specialisti ne pot ajuta si cu ce (arheolog, inginer structurist, istoric,
topometrist);
-decizia cu privire la modul in care fructificam ceea ce a descoperit arheologul revine
conducatorului de santier;
- art 10 din Carta de la Venetia: indiferent de solutia de restaurare sau modalitatea de
investigare trebuie sa avem grija ca tehnicile folosite sa fie verificate prin experienta;
- trebuie determinat de la inceput care sunt actiunile importante din spectrul restaurarii
si ce se poate face pentru a nu spori riscurile pe care le suporta monumentul;
- trebuie sa identificam locurile din monument care cer o interventie; aceasta trebuie
directionata catre locul care pune in pericol viata monumentului;
- trebuie sa stabilim limitele interventiei structurale de la care incolo distrugem
materialul si valoarea istorica a edificiului;
- trebuie sa directionam interventia spre locurile care impun actiunea contemporana
dar trebuie sa dimensionam amplitudinea interventiei astfel incat sa nu pierdem valorile
monumentului; prin aceasta dimensionare putem minimiza inlocuirea materialului istoric
valoros (ex: protezarea unor grinzi putrezite la Dealu Frumos in loc de inlocuirea lor);
- putem alege dintre modalitatile de interventie pe cea care afecteaza cel mai putin
materialul istoric;
- interventia trebuie gandita in raport cu materialul si cu tehnica;
- nu trebuie sa gasim alternative contemporane acolo unde exista valori traditionale ci
sa le conservam pe acestea din urma;
- despre marcarea interventiei: distinctia nu este necesar sa fie una foarte directa,
contrastanta; poate fi vizibila de la apropiere dar nu inseamna ca nu putem folosi materialul
compatibil traditional pentru reintregire;
- solutia propusa pentru o interventie contemporana trebuie sa fie una reversibila,
asupra careia sa poata sa se intervina;
- trebuie sa conservam valorile in primul rand; tot ceea ce facem in plus este strict
necesar dar subsumat nevoii de conservare; avem o structura arheologica si avem nevoie de o
structura de protectie care sa asigure conservarea a ceea ce se aflla sub ea;
- se poate interveni si cu elemente moderne care vor face monumentul mai usor, mai
confortabil de folosit;
- aceasta solutie contemporana trebuie sa serveasca conservarii; daca felul in care este
gandita folosirea momnumentului il pune in risc trebuie gasita alta solutie;
- despre autenticitate: in preambulul Cartei de la Venetia se spune ca toate principiile
din Carta sunt menite ca aplicate sa poate sa transmita monumentele istorice generatiilor
viitoare in deplinul respect al autenticitatii;
- Camilo Boito spunea ca exista un factor obiectiv care comanda actiunea noastra
atunci cand intervenim asupra unui monument istoric: autenticitatea;
- interventia de restaurare este corecta daca respecta principiul autenticitatii;
- in 1987 un document UNESCO relativ la patrimoniul national spune ca
autenticitatea inseamna a respecta materialul, tehnica, conceptul si locul in care s-a realizat
monumentul istoric;
- asadar a respecta autenticitatea unui monument prin interventia de restaurare
inseamna ca la sfarsitul interventiei materialul din care este facut monumentul sa fie intr-o
masura cat mai mare cel original (folosirea a cat mai mult din ce avem si utilizarea pentru
reintregire a unor materiale traditionale);
- tot respectarea autenticitatii presupune ca interventia sa identifice care a fost
conceptul arhitectural si sa nu intervenim cu altul care sa il nege pe cel istoric (etapele
existentei unui edificiu trebuie sa poata fi recunoscute prin interventie);
- pe cat posibil trebuie sa intervenim cu tehnici de tipul celei prin care s-a creat
monumentul;
- autenticitatea amplasamentului inseamna respectul fata de locul in care este cladit si
pentru ambianta;
CURS
9
Sensurile
auten=ce
-‐un
monument
trebuie
sa
isi
pastreze
auten=citatea
oricateinterven=i,
orice
am
face
atunci
cand
intervenim
pentrurestaurarea
sau
conservarea
sa
-‐cel
care
a
introdus
termenul
de
auten=citate
in
discursul
legat
de
restaurare
a
fost
C.Boito
la
sf
sec
19
si
prin
introducerea
autenci=ta=i
se
trece
de
la
opiniile
ideologice,
polemeice
despre
restaurare,
la
un
drum
s=in=fic.
-‐citat
michael
cristor
care
releva
importanta
auten=cita=i
pentru
lumeacontemporana.
ceea
ce
putem
constata
este
ca
intr-‐o
lume
care
parca
de
momentul
la
care
boito
introducea
termenul
de
auten=citate,
sec
20
vine
cu
o
dezvoltare
deosebita
a
capacita=lor
tehnice
de
mul=mplicare,
copiere,
reproducere
-‐ceea
ce
este
intradevar
oriiginal
in
aceasta
lume
devine
valorors
si
interesul
pentru
autenc=citate
va
marca
interesul
oamenilor
sec
21
-‐"locul
unde
noi
avem
cer=tudinea
auten=cita=i
pe
care
o
cautam
este
trecutul."
trecutul
este
garan=a
auten=cita=i.
prin
urmarea
cautarea
trecutului
mai
degraba
decat
cautarea
locului
este
ceea
ce
ne
cheama,
ne
indeamna
sa
megem
in
orase
istorice,
sa
cautam
in
orase
centrele
istorice
ale
lor,
sa
vedem
monumetele
istorice
.
trecutul
este
real,
trecutul
este
auten=ci
si
asta
il
face
atrac=v.
oamenii
nu
isi
doresc
sa
viziteze
alte
locuri
cat
doresc
sa
viziteze
alte
vremuri,
ptr
ca
acolo,
in
aceasta
materializare
si
prezentare
a
trecutuilu,
gasesc
ceea
ce
cauta,
auten=citatea.
-‐auten=citatea este un factor comun pentru tot ceeaa ce este scris in catra de la vene=a
-‐
se
spune
acolo
ca
este
de
datoria
noastra
de
a
inmana
genera=ilor
viitoare
in
boga=a
integrala
a
auten=cita=i
lor
-‐ce
intelegm
prin
auten=citate?
cetateanul
european
este
preocupat
de
auten=citatea
pe
care
o
gasim
in
materie,
in
substata,
in
materialul
din
care
sunt
facute
-‐amplasarea
in
locul
in
care
erau
originalele
le
da
totusi
o
anumita
can=tate
de
auten=citate,
deorarece
=n
locul
originalului
aceasta
preocupare
despre
ce
ramane
auten=ca
atunci
cand
suntem
intr-‐un
proces
con=nuu
de
reparare,inlocuire
a
pietelor
care
se
degradeaza
intr-‐un
artefact.
apropo
de
relicve,
de
auten=citatea
lor
in
evul
mediu
si
tot
discutand
de
rolul
pe
care
il
joaca
auten=citatea
ca
rela=e
dintre
u=lizare
si
obiect
si
societate
cineva
remarca
ca
pe
undeva
criteriul
cel
mai
important
in
a
stabili
autenc=citatea
era
capacitatea
con=nua
de
a
face
minuni.
proba
ca
o
relicva
era
auten=ca
nu
statea
in
istoria
acesteia
ci
in
capacitatea
de
a
genera
in
prezent
minuni.
felul
in
care
monumentul
serveste
scopurilor
ptr
care
a
fost
creat
este
o
forma
importanata
a
auten=cita=i.
spre
epoca
noastra,
auten=citate
a
fost
considerat
ceea
ce
s=in=fic
a
putut
fi
probat.
ceva
ce
era
intarit
de
cercetarile
oamenilor
de
s=inta.
astazi,
auten=c
este
printre
altele
ceea
ce
este
cer=ficat.
Exista
o
intreaga
preocupare
a
lumii
moderne
de
a
asigura
si
demonstra
auten=citatea.
daca
in
evul
mediu
acest
lucru
era
impus
oamenilor
de
realitatea
miracolelor
lumea
moderna
a
dezvoltat
un
sistem
s=in=fic
prin
care
cer=fica
auten=citatea.o
idee
a
acestui
=p
de
auten=citate
este
ideea
ca
obiectul
nu
a
fost
a=ns,
nu
a
fost
folosit.exista
o
intreaga
istorie
a
ul=melor
secole
in
care
interven=a
oamenilor
asupra
operelor
trecutului
a
fost
de
alterare
a
acestora.
Sergio
remarca
diferenta
intre
ac=unea
arhitectului
si
a
conservatorului
plecand
de
la
ideea
de
a
nu
a=nge,
de
a
nu
extrage
materialul
istoric
intr-‐o
conservare.
arhitectura
este
o
arta,
permite
libertate,
in
=mp
ce
conservarea
este
o
s=inta.sfarsitul
sec
19
este
marcat
de
apari=a
ideii
de
auten=citate
ca
nucleu
a
restaurarii
prin
teoria
lui
Boido
care
vb
despre
sensul
restaurarii
fundamentat
pe
respectul
auten=cita=i.
face
referire
la
rel
pe
care
in
evul
mediu
oamenii
au
avut-‐o
cu
relicvele
ca
rela=e
de
percepere
a
auen=cita=i.orice
alterare
sau
adaugare
structurii
ini=ale
va
fi
considerata
drept
monument
si
tratata
ca
atare.
atunci
cand
spunem
ceva
este
auten=c
inseamna
ca
intre
ceea
ce
s-‐a
dorit
a
fi
spus
prin
cera=a
ar=s=ca
si
ceeea
ce
noi
percepem
nu
a
intervenit
un
filtru
care
sa
distorsioneze
mesajul
sau
semnifica=a.
inecrand
sa
defineasca
aceste
componente
ele
vin
din
pastrarea
nealterata
a
formei
si
designului,
din
pastrarea
materialita=i
si
substantei,
a
uzului
si
func=unii,
din
folosirea
in
con=nuare
si
evidenta
a
tehnicilor
si
tradi=ilor.
o
dimensiune
a
auten=cita=i
este
cea
a
amplasamentului,
credinntele
si
sen=mentele
care
sunt
generate
de
obiectul
respec=v
si
ceeace
se
creaza
ca
patrimoniu
prin
material
in
jurul
monumentului.auten=citatea
in
ghidul
de
punere
in
prac=ca
a
conven=ei
patrimponiului
mondial:
vede
auten=citatea
in
forma
materie,
folosinta,
tradi=i,
amplsament,
spiritualitate.
acest
concept
este
ceva
ce
evolueaza
in
=mp.
daca
in=al
se
spunea
ca
auten=c
este
ce
este
material,
astazi
dimensiunea
auten=cita=i
este
mult
mai
mare.
sensul
auten=cita=i
va
evolua
in
fun=e
de
evolu=a
societa=i.sunt
lucruri
a
caror
auten=citate
deriva
nu
de
la
momentul
crearii
lor.inamicul
auten=cita=i
in
lumea
contemporana
este
kitsch'ul.
recons=tuirea
a
fost
o
moda
a
roman=smului,
a
fost
o
moda
a
perioadei
de
avant
na=onal.
Cercetarea
in
conservarea
si
restaurarea
monumentelor
are
drept
scop
fundamentarea
deciziilor
pe
care
trebuie
sa
le
luam
in
pr
de
restaurare.
studiul
istoric
este
parte
a
documenta=ei
noastre.
obiec=vele
in
cadrul
studiului
istoric
sunt
o
evaluare
a
construc=ei
din
prisma
valorilor
istorice
si
plecand
de
la
felul
in
care
studiul
istoric
ne
arata
cum
se
aseaza
val
istorice
in
edificiul
pe
care
il
avem
de
restaurat
ne
asteptam
ca
el
sa
ne
precizeze
care
ne
sunt
liberta=le
de
ac=une,
obliga=i,
constrangerile
restric=ile.
in
ob=nerea
acestor
obiec=ve
studiul
istoric
prezinta
ca
prin
rezultat
evolu=a
in
=mp
a
edificiului.
valorile
istorice
nu
pot
fi
alJel
reprezentate
pe
releveul
de
arhitectura
decat
plecand
de
la
felul
in
care
a
evoluat
construc=a
in
=mp.
monumentul
poate
sa
fie
cercetat
si
poate
se
clarifice
anumite
lucruri.dificultatea
este
aceea
de
a
gasi
momentul
in
care
monumentul
poate
sa
fie
inves=gat.
1. arhiva
2.
cercetari
cartografice-‐
are
marele
avantaj
ca
ne
poate
ajuta
in
mod
direct
sa
evaluam
evolu=a
in
=mp
a
unor
construc=i
car= postale de epoca, gravuri)-‐ elemane care trebuie coroborate cu realitatea
4. relevee
6.
arhitecturala-‐
s=inta
si
capacitatea
de
interpretare
a
lucrurilor
din
privinta
arhitectului,
intelegerea
Este un lucru care il facem noi, arhitec=i, fiind principalii contributori la studiul istoric.
Scopul
este
de
a
fundamenta
deciziile
din
pr
de
restaurare.
El
are
aspectul
unei
lucrari
fundamentale,
dar
sensul
de
existenta
al
studiului
istoric
ca
parte
a
documenta=ei
tehnice,
este
acela
de
a
defini
ce
trebuie
facut,
adica
ce
este
valoros,=
analiza
substantei
monumentului
istoric.
Aceasta
analiza
se
transforma
in
judecata
de
valoare
prin
intermediul
unei
fundamentari
a
etapelor
de
evolu=e
a
mon
istoric.
Aceste
etape
in
ev
mon
ist
genereaza
aprecierea
noastra,
daca
o
anumita
parte
a
constr
este
sau
nu
valoroasa.
Acolo
unde
avem
marturi
ale
unei
etape
importante
in
ist
arhi
avem
de
aface
cu
valoare.
Prim
instrument:
stabilirea
etapelor
in
evolu=a
obiectului
arhitectural,
evol
care
duce
la
concluzi
la
ce
este
valoros.=>
3
mair
categorii:
-‐
conservare,
-‐restaurare
,
La
polul
opus
avem
locuri
unde
material
prima
intr
adevar
valoroasa
dpdv
istoric
sau
esthe=c
este
acoperita,este
mascata,este
milimizata,este
mancata
de
interven=i
noi
si
nocive.este
una
de
eliminare,de
asanare
a
par=lor
nocive
ale
construc=ei.
Inytre
aceste
doua
extreme
sunt
locurile
unde
exista
posibilitatea
unei
interven=i
care
sa
ia
forma
oricarei
modificari
a
construc=ei
pt
a
face
fata
noilor
cerinte
func=onale,sau
unde
nu
pot
sa
spunca
valorile
iden=ficate
trebuie
sa
conduca
neaparat
la
conservare
sau
restaurare
sau
unde
nici
nu
pot
sa
spun
ca
zona
respec=ve
nu
poate
sa
ramana
asa.in
aceasta
zona
pot
sa
iau
decizii
oarecum
liber
in
fs
de
interesele
func=onale
ale
construc=ei.
Primele
doua
conservare
sau
restaurare
si
eliminarea
par=lor
nocive
fac
parte
din
restric=ile
pe
care
ni
le
impune
cladirea.Cea
de
a
doua
este
zona
permisibilita=lor.
Studiul
istoric
face
apel
la
o
serie
de
colaboratori
,architect,arheolog,documentarist,dar
cea
mai
buna
situa=e
este
ca
noi,ca
arhitec=i
sa
ne
implicam
in
ches=a
asta
pentru
ca
alJel
ne
vom
trezi
cu
nijte
concluzii
care
dpdv
architectural
vor
fi
foarte
greu
de
respectat.
Inves=ga=a
arhitecturala
si
implicit
ceea
ce
facem
noi
are
marele
merit
de
a
putea
sa
verifice
ceea
ce
documentaristul
,istoricul
poate
sa
fie
in
confuzie
,sa
fie
derutat
.Avem
de
ex
Palatul
unesco
de
pe
s=rbei
voda
,avem
situa=i
in
care
nijte
documente
vorbesc
de
cate=
diferite
care
se
afla
pe
acelasi
loc
,la
aceeasi
adresa
,Avem
situa=i
in
care
documenta=a
de
autorizare
a
construc=ei
nu
a
fost
realizata
intocmai
ca
ceea
ce
s
a
depus
spre
acceptare
de
catre
primarie
.Avem
situa=i
in
care
intre
mom
proiectului
sic
el
al
execu=ei
proprietarul
si
a
schimbat
gandurile
sau
moda
a
evoluat
(pe
lipscani
–magazinul
familia
care
a
fost
autorizat
cu
o
frumoasa
fatada
eclec=ca
,intre
tp
s
a
schimbat
moda
si
proprietarul
a
cerut
acolo
sa
fie
o
fatada
s=il
miscare
moderna
).
Fara
controlul
pe
care
arhitectul
si
inves=garea
de
arhitecutra
il
face
la
fata
locului
,o
serie
de
interpretari
date
de
documnetele
altor
specialis=
pot
sa
fie
foarte
eronate
.
noi
putem
sa
confirmam
toate
afirma=ile
istoricului
si
ale
arheologului
sa
reverificam
pe
documente
.
un
lucru
ne
mai
este
la
indemana
prin
ceea
ce
invatam
noi
arhitec=i.Este
vb
de
logica
construc=ve
.Sopre
deosebire
de
ceilal=
specialist
care
ne
ajuta
la
studiul
istoric
suntem
cei
care
inteleg
uitandu
se
la
un
monument
ce
a
putut
sa
fie
inainte
si
ce
a
fost
o
interven=e
ulterioara,pt
ca
putem
sa
intelegem
efec=v
felul
in
care
se
poate
folosi
materialul.suntem
cei
care
putem
sa
interpretam
ceea
ce
vedem
la
fata
locului
sis
a
spunem
:acest
lucru
este
evident
in
fata
celuilalt
.Avea
aceasta
discu=e
referitor
par=i
de
sus
a
bisericii
de
la
dealul
frumos
unde
se
vede
urma
arcadei
unuo
presupus
portal
in
interiorul
caruia
este
codul
mic
al
pere=lor
si
deasupra
cariua
este
un
cot
mai
elevat
de
facgtura
go=ca.Intrebarea
este
care
este
ordinea
acestor
elemente.Arhitectul
poate
sa
dea
ordinea
prin
prisma
cunos=ntelor;odata
analizand
s=lul
sis
a
priveasca
din
punctual
de
vedere
al
tehnicxita=i
de
construire
.Avem
capacitatea
ca
plecand
de
la
nijte
urma
sa
exprimam
ce
a
fost
inainte
acolo
si
sa
gasim
dovezile
materiale
care
sa
cer=fice
acest
lucru.
In
transilvania
bisericile
erau
for=ficate
si
isi
men=neau
func=unea
de
biserica
intarindu
se
exteriorul
cu
zidurile
bisericii
ca
pere=i
unei
cur=
interioare.
Una
din
metode,
pe
care
le
folosim
pt
a
realiza
inves=garea
arhitecturala
este
cea
a
studiului
de
tarament
–
incercam
sa
vedem
ce
se
afla
sub
stratul
de
tencuiala
pt
a
stabili
daca
monumentul
resp
are
faze
anterioare
celei
pe
care
o
vedem.
Pt
analiza
unei
case:
-‐
studiul
istoric
se
face
pt
a
s=
ce
trebuie
facut
in
proiectul
de
restaurare
,
pt
ca
nimeni
nu
spune
ce
trebuie
facut.
Trebui
stabilite
etapele
si
valorile
(
pozi=a
locului
pe
planurile
bucures=ului
–
vorbeste
despre
vechimea
parcelei
si
a
construc=ilor
)
Autoritate
resp
din
RO
este
Ministerul
culturii.
El
este
auytoritate
care
este
insarcinata
de
lege
sa
protejeze
monumentele.
Cum
face?
Stabilind
ce
este
in
Ro
momnument
istoric.
Daca
avem
un
client
care
ne
intreaba
am
o
casa,
este
monument?
Raspunsul
unde
putem
afla
ce
este
mon
si
nu
este:
LISTA
MONUMENTELOR
ISTORICE.
De
la
Ministerul
Culturii.
O
gasim
si
pe
internet:
pe
pagina
ministerului
culturii
si
este
structurata
pe
judete
(
ex
Botosani
-‐
monumentele
din
Botosani
structurate
pe
localita=
)
Ce
importanta
are
acest
lucru?
Va
trebui
sa
facem
o
documenta=e
suplimentara
ce
va
fi
supusa
ministerului
cul
spre
aprobare
,
va
dura
mai
mult
,
va
costa
mai
mult!
2)
Al
doilea
instrument
prin
care
MC
protej
monumnetele
(
PRIMUL
este
a
defini
ce
este
monument
in
aceasta
tara)
AVIZ
–
actul
de
autoritate
al
MC
prin
care
el
se
declara
de
acord
cu
interven=ile
pe
care
proprietarii
de
mon
istorice
doresc
sa
le
faca
asupra
cladirii
mon
istoric.
Acest
lucru
se
consemn
intr-‐o
doc
semnata
de
arhitect.
Suntem
obliga=
de
leagea
422
dar
si
legea
autorizarii
construc=ilor.
3)
CLASAREA
–
al
3lea
instrument
–
Procedura
de
clasare
este
un
instru
al
MC
prin
care
acolo
unde
este
considerat
jus=ficat
,
sunt
valori
este=ce,
memoriale,
de
natura
s=in=fica,
se
considera
ca
imobilul
resp
au
calita
necesare
pt
a
fi
un
interes
public
general
care
sa
jus=fice
pastrarea
lor
si
clasarea
ca
monument
istoric.
Esen=al
este
sa
intelegem
ca
:
UN
MON
ISTORIC
ESTE
CEVA
CE
ESTE
PROTEJAT
,
alJel
putem
vb
de
valori
arhitecturale,
Nu
putem
spune
NU
AI
VOIE
PT
CA
(daca
el
vrea
sa
demoleze
o
asJel
de
casa)
.
nu
ai
voie
pt
ca
colec=vitatea
la
scara
na=onala
are
un
interes
public
ca
aceste
valori
sa
nu
se
piarda.
In
trecerea
de
la
un
statut
normal
la
statutul
de
monument
istoric
trebuie
sa
intervina
intre
specialis=
si
proprietar
un
factor
de
autoritate.
(
casele
intra
in
lista
monumentelor!
)
Exista
si
un
proces
simetric
de
declasare:
casa
trebuie
scoasa
de
pe
lista
mon
istorice.
NR
monumentelor
creste
con=nuu.
4)
INSTITUIREA
ZONEI
DE
PROTECTIE
–
zona
de
protec=e
este
menita
sa
apere,
sa
conserve
ceea
ce
in
jurul
mon
se
pastreaza.
Se
va
creea
o
zona
de
protec=e
,
ini=al
delimitata
in
mod
automat
prin
o
protec=e
100m
Legea
spune
:
zoina
de
protec=e
se
delimiteaza
printr
un
studiu
urbanis=c
,
print-‐o
doc
de
=po
plan
urbanis=c
zonal
urmand
limite
de
parcela.
5)
PRESIUNEA
este
dreptul
prin
care
autoritatea
publica
poate
sa
fie
primul
ofertant
in
cazul
deciziei
de
vanzare
a
unui
mon
istoric.
Daca
vrei
sa
vinzi
un
mi
tre
sa
anun=
la
MC
,
abia
dupa
raspuns
mon
poate
fi
vandut.
6)
EXPROPRIEREA
at
cand
un
mon
istoric
este
in
pericol
de
ac=unea
exercitata
de
prop
sau
,
at
imobilul
se
poate
expropria
plecand
de
la
ideea
ca
mon
istoric
trebuie
protejat
pt
interesul
public.
A
interveni
fara
aviz
asupra
unui
monument
istoric
nu
este
contraven=e,
este
infrac=une.
Proprietarul
este
dator
sa
intre=na
monumentul
istoric
.