Sunteți pe pagina 1din 7

Impactul izolarii asupra perceptiei stresului

agentilor de securitate

1.4. CATEGORII DE STRESORI SPECIFICI SERVICIULUI DE PAZA


Serviciul de paza contine solicitari diverse, care reprezinta un obstacol in calea satisfacerii
unor trebuinte si ameninta starea de echilibru a celui care executa un astfel de serviciu, surse
ce includ privatiuni, restrictii, pericole, nesiguranta, solicitarile intense fizice si psihice, etc.
Acesti factori nu conduc in mod automat la comportamente deviante, dar pot cataliza anumite
stari care, impreuna cu evenimentele de viata si pe fondul unor caracteristici dispozitionale,
pot determina astfel de comportamente, cu atat mai mult cu cat actiunea lor este conjugata
in timp. Vom descrie acesti factori, precum si impactul acestora asupra starii de echilibru
psihic al agentului de securitate. S-a folosit modelul Le Blanc, Jonge si Schaufeli, 2000 pentru
a categoriza stresorii serviciului de paza, astfel:

1.4.1. STRESORI RELATIONATI CU CONTINUTUL MUNCII (FACTORII INTRINSECI POSTULUI):


MONOTONIA consta intr-o substimulare rezultata din existenta unui flux redus de informatii si
stimuli noi necesari pentru mentinerea la parametri optimi a activismului cerebral. Astfel,
simturile (in special cel vizual si auditiv) nu sunt suficient de bine stimulate, respectiv
activate. Reducerea sau chiar absenta informatiilor din mediul exterior afecteaza functionarea
mecanismelor psihice (atentie, perceptie), fapt ce se reflecta in plan mental prin stari de
plictiseala, nerabdare. Monotonia depinde si de fluctuatia din raza postului, de numarul de
activitati desfasurate in zona. Munca neprovocatoare este mai predictiva pentru reactii de
stres decat supraincarcarea cu sarcini (Deeker si Borgen, 1993), si datorita nivelurilor scazute
de arousal fiziologic, ceea ce duce la plictiseala si tulburari ale atentiei.

GRADUL CRESCUT DE RISC, datorita faptului ca agentul se afla intr-un loc fix, usor de
urmarit si reperat de catre un potential agresor. De regula, prezenta agentului in obiectiv are
un efect descurajant pentru potentialul agresor, insa nu acest lucru este resimtit si de cel
care executa paza. Constientizandu-si elementele vulnerabile, agentul poate fi incercat de un
sentiment de insecuritate, printr-un mecanism de anticipare care ii produce anxietate, cu atat
mai mult cu cat el poate fi luat usor prin surprindere. Obiectiv, vulnerabilitatea poate fi
apreciata dupa posibilitatile de aparare, gradul de camuflare, raza de observare si actiune,
iluminarea zonei supravegheate, tentative anterioare de patrundere in obiectiv.

IZOLAREA OBIECTIVULUI se refera, in primul rand, la posibilitatile reduse de comunicare si


contact cu ceilalti. Disponibilitatile fizice si psihice ale agentului sunt solicitate intens in
conditii de izolare, imprejurare cu efecte stresante accentuate, ca lipsa de informatii,
insuficienta sau chiar absenta sprijinului din partea colegilor, posibilitatea ca cineva sa
patrunda in zona in care patruleaza. Criteriile de apreciere a gradului de izolare sunt
posibilitatile de contact cu alte posturi (distanta dintre ele, raza vizuala), timpul de deplasare
al interventiei la postul respectiv, frecventa contactelor cu ceilalti agenti de securitate.
Persoanele izolate au nivele crescute ale anxietatii si depresiei, izolarea avand un impact
negativ asupra copingului cu situatiile stresante (Gammon, J. 1998). Izolarea poate genera
stari psihologice negative de neliniste, teama, intensitatea variind de la un individ la altul.
Agentul izolat este intotdeauna supus unui pericol sporit si constient de aceasta, el este
solicitat suplimentar.

RISCUL ATACULUI FIZIC, chiar daca este dificil de evaluat dinainte cat de probabil sau
periculos este riscul. Exista o paleta larga de situatii in care acte de agresiune sunt comise
impotriva personalului de paza.
POSIBILITATILE REDUSE DE CARIERA, factor de stres in special pentru agentii de securitate
tineri. In cel mai bun caz, un agent poate deveni sef de tura, insa experienta arata ca acest
lucru se intampla foarte rar.
STARE DE VIGILENTA CONTINUA SI OBOSEALA. Se manifesta atentia in expectativa cand
este asteptat un anumit eveniment sau semnal la care trebuie sa se reactioneze prompt,
vorbind, in acest caz, de vigilenta. Necesitatea obiectiva a unor asemenea "reglaje"
permanente este data de complexitatea ambiantei si situatiilor in care se desfasoara
activitatea, de caracterul aleatoriu si adesea imprevizibil al factorilor ce pot interveni pe
traiectoria ei. In conditii de oboseala, campul perceptiv este afectat in mod negativ, afectand
astfel calitatile de paza ale angajatului. Perceptia depinde de o multime de variabile externe.
Legat de aspectul intensitatii, o actiune de intensitate slaba, liminala, va produce o imagine
perceptiva vaga, agentul avand serioase dificultati in identificarea corecta a stimulului. Va fi
obligat la o concentrare deosebita a atentiei, la o mobilizare maxima a incordarii vointei. Ca
urmare a incordarii neuropsihice, in cadrul analizatorilor implicati, se instaleaza oboseala, cu
efecte in toate cazurile negativ, de la scaderea performantelor la sarcinile perceptive, la o
stare generala dezagreabila.

CARACTERISTICILE MUNCII DE NOAPTE. Ritmul nefiresc somn–veghe, privatiunea de somn,


implica ruperea echilibrului si continuitatii perioadelor de odihna. Depasirea senzatiei de somn
din turele de noapte marcheaza necesitatea fiziologica a alternarii starii de veghe cu cea se
somn, senzatie ce isi face simtita prezenta prin ingreunarea pleoapelor, incetosarea privirii,
slabirea tonusului muscular. Daca acestei stari i se incearca opunerea voluntara de a ramane
treaz, apare o stare tensionala neplacuta. Privarea de somn se cumuleaza si actioneaza ca un
depresiv al sistemului cerebral activant, cu efect in scaderea vigilentei cerebrale, motiv
pentru care capacitatile agentului vor fi mult diminuate. Efectele produse de intuneric din
turele de noapte nu trebuie neglijate. Instalarea linistii si, o data cu ea, lipsa culorilor, a
miscarilor, il confrunta pe agent cu senzatia instinctiva de teama, si chiar neputinta. A nu
distinge cu claritate mediul inconjurator inseamna a nu putea preveni si actiona, se instaleaza
nelinistea iar sentimentul de siguranta dispare. Cateva din starile psihice traite de catre agent
pe timp de noapte sunt: senzatia de neputinta (faciliteaza aparitia starilor de teama) si
senzatia de nesiguranta (consecinta directa a nelinistii si fricii).

DUBLA IERARHIE. Cand lucratorii unor firme diferite sunt implicati in acelasi mediu de munca,
relatiile de munca pot complica coordonarea activitatilor. Aceasta poate produce
dezorganizare, tensiuni si confuzie in ceea ce priveste sarcinile, resposabilitatile sunt slab
definite, iar agentului ii va fi dificil sa indeplineasca asteptarile de rol, acest lucru ducand la
insatisfactie in munca. CONFLICTUL SARCINI REPARTIZATE - REALIZATE. In sectorul
securitatii, sarcinile repartizate sunt subiect constant de schimbare, ca rezultat al factorilor
imprevizibili si a cererilor aditionale de la clienti.

1.4.2. STRESORI RELATIONATI CU CONDITII DE MUNCA (MEDIUL FIZIC DE


DESFASURARE AL ACTIVITATII)
A. IMPORTANTA OBIECTIVULUI rezulta din gravitatea consecintelor din plan economic si
profesional in conditiile patrunderii unor elemente ostile in obiectiv, cu consecinte ce se
repercuteaza in mod direct asupra agentului de securitate, el fiind considerat direct
raspunzator de securitatea acestuia. Gradul de importanta actioneaza ca un factor presor pe
fondul responsabilizarii induse subiectului, care se poate simti coplesit, mai ales ca exista
posibilitatea aparitiei unor evenimente pe care el nu le poate controla.
B. RESTRICTIILE SEVERE IN PRIVINTA DEPASIRII PERIMETRULUI. Agentul isi executa
activitatile intr-un perimetru pe care nu are voie sa-l paraseasca. Daca este resimtita ca o
puternica constrangere, in fond o limitare a posibilitatii acestuia de a actiona, de a se apara
ori de a-si satisface nevoia de miscare, acest aspect se poate reflecta la nivelul psihic al
agentului securitate intr-un sentiment de neputinta, chiar de „sufocare".
C. ECHIPAMENTUL NEADECVAT, calitatea slaba a acestuia, purtarea de echipament uzat
sau neadecvarea echipamentului la anotimp, sunt aspecte ce aduc sentimente de
nemultumire.
E. CONDITIILE IMPROPRII DE MUNCA se refera la cea mai mare parte dintre pericolele
considerate ca fiind inerente in activitatea de paza, ca: frigul, lipsa de lumina, umiditate
excesiva, aerisire defectuoasa, ce pot provoca disconfort, accidente si boli. Legat de zgomotul
ambiental la locul de munca (al utilajelor, multimii, etc), atunci cand angajatul nu este
multumit de munca, el va fi mai sensibil la zgomot sau il va percepe ca pe o sursa de iritare.
Alti factori de risc sunt: nivele necorespunzatoare de temperatura, umiditate, contracte de
munca ce nu acorda protectie fata de caldura sau frig (adapost, incalzire, acces la apa rece de
baut, etc.) sau expunerea la temperaturi necorespunzatoare pentru lungi perioade de timp.
F. SOLICITARILE DE ORDIN PSIHIC. Extenuarea nervoasa este cauzata si de solicitarea
fizica excesiva, dar mai mult de cea psihica, si se datoreaza unui complex de cauze, ca:
atentie sustinuta, oboseala organelor de simt, variatiile temperaturii mediului, etc. Printre
altele, vederea joaca un rol important in multe activitati de paza, iar oboseala vizuala produce
tulburari ale somnului, ameteli, etc.
G. DESFASURAREA MUNCII IN AER LIBER. Serviciul de paza se executa la aceiasi
parametri, in orice conditii meteorologice. Schimbarile climatice frecvente declanseaza stari
de nesiguranta precum si eforturi fizice semnificative pentru a fi suportate, fiind o sursa de
oboseala atat din cauza constrictiei/ dilatarii vaselor periferice, cat si a faptului ca organismul
consuma energie pentru producerea/ inlaturarea caldurii, factor important pentru a intarzia
aparitia disconfortului psihic si al oboselii. SITUATIA DE ASTEPTARE rezulta din obligativitatea
ramanerii o perioada determinata in post, timp in care agentul trebuie sa suporte toate
privatiunile inerente serviciului. De aici rezulta anxietatea de asteptare pe fondul careia se
modifica perceptia subiectiva a timpului scurs, agentul de securitate isi pierde rabdarea si
poate fi preocupat doar de modul in care se scurge timpul si nu de misiunea incredintata.

1.4.3. STRESORI RELATIONATI CU CONDITIILE DE ANGAJARE


Aspecte temporale ale muncii. Timpul petrecut la munca in sectorul securitatii private este
atipic, serviciul de paza fiind executat zi si noapte. Adaptarea la munca de noapte se face in
functie de particularitatile fizice si psihice ale fiecaruia, dar si in functie de experienta de
viata. Rotatia schimburilor (fixa si alternanta). Metoda de organizare a muncii este aceea in
care angajatii urmeaza succesiv in aceeasi activitate, rotatia schimbului fiind continua sau nu.
Munca atipica are ca efecte scaderea calitatii somnului si reducerea orelor de somn, ceea ce
face ca agentul sa fie obosit in mod progresiv si sa aiba dificultati in a ramane treaz la munca.
Nivelul scazut de salarizare/recompense reduse il poate determina pe agent sa lucreze ore
suplimentare pentru un venit decent, lucru care il solicita la maximum. Cel mai apreciate
recompense sunt zilele libere. Frecventa acestora, comparativ cu alte categorii de angajati,
este foarte mica, situatie determinata de cauze obiective, acordarea de zile libere
presupunand inlocuirea agentului cu un altul, instruit adecvat si, in acelasi timp, apt din punct
de vedere medical si psihologic. Sarcinile suplimentare. Agentii de securitate pot primi si
sarcini de natura administrativa acolo unde nu exista efective destinate pentru acest tip de
activitati. Desfasurarea acestor tipuri de activitati (de curatenie, gradinarit) poate constitui o
modalitate de inlaturarea a monotoniei, cu conditia ca timpul acordat acestora sa nu
depaseasca o anumita limita, iar solicitarile sa nu fie atat de grele incat sa afecteze timpul
necesar pentru odihna, altfel agentii ajung sa intre in serviciu obositi si cu o dispozitie
negativa. Inexistenta a suficiente mijloace de aparare, din lipsa de fonduri, agentii fiind dotati
doar cu bastoane de cauciuc si sprayuri lacrimogene, amplifica sentimentul de vulnerabilitate
in fata unui eventual atac. Lipsa unor sisteme de securitate suplimentare ca monitorizare prin
dispecerat, camere de luat vederi, etc, pot amplifica starea de tensiune in ceea ce priveste
potentialele atacuri fizice.
Lipsa informatiilor legate de posibilele riscuri/lipsa instructiei poate crea tensiuni semnificative
agentilor de securitate in general, si a celor noi, in mod special. Pentru a performa in mod
eficient, agentul are nevoie sa simta ca dispune de instruirea, echipamentul si resursele
necesare. In conditiile in care cei mai multi agenti recunosc ca au obtinut calificarea fara o
instructie riguroasa, din dorinta de a grabi angajarea lor, ei nu se vor simti capabili sa se
descurce in caz de pericol iminent. Nerecunoasterea prestigiului oferit de profesie se
datoreaza faptului ca sectorul securitatii private este inca unul subevaluat. Desi in
componenta agentilor de securitate intra angajati cu calitati uneori superioare mediei, ei sunt
priviti ca o categorie defavorizata. Apare un decalaj intre nivelul de apreciere asteptat de
catre agenti si aprecierea reala de care se bucura acestia. Insecuritatea mentinerii in post,
destul de frecventa, agentii fiind constienti ca beneficiarul poate intrerupe colaborarea, din
varii motive, multe aflandu-se in afara controlului sau. Amintim si nesiguranta privind
realocarea unui contract, situatie in care agentul nu stie daca va fi acceptat de noua firma (si
in ce conditii) sau daca va ramane cu vechiul angajator. Tensiunile pot fi exacerbate daca
incertitudinea se extinde pe o perioada de cateva luni.
1.4.4. STRESORI RELATIONATI CU RETEAUA SOCIALA DE LA LOCUL DE MUNCA
Posibilitati reduse de comunicare. Relatiile interpersonale contribuie la mentinerea tonusului
psihic pozitiv si favorizeaza adaptarea la situatii, indiferent de dificultatea lor. Convietuirea la
distanta diminueaza contactul social, unii agenti suportand cu greu izolarea si manifestand
nemultumire, apatie.
Riscurile rezultate din situatia generala, sfera de referinta fiind sectorul, actorii sai principali
(firma de securitate, clientul) si relatiile dintre ei, fenomenul de dubla ierarhie deja prezentat.
Conflicte intre colegi sau intre sefi si angajati. Interactiunea negativa cu colegii de munca,
superiorii sau clientii, se poate distribui de la incidente de comportament neprietenos la
conflicte ce pot distrage angajatii de la sarcinile de munca, cu rezultate negative ca depresia
si insatisfactia cu munca. Participarea inexistenta in luarea deciziilor poate contribui la
scaderea stimei de sine a agentului, se poate simti subevaluat, aspect cu repercursiuni asupra
satisfactiei percepute in munca sa, cat si asupra motivatiei intrinseci a acestuia. Posibilitati
reduse de interventie se poate constitui intr-o sursa de stres pe fondul sentimentului de
insuficienta a agentului in ceea ce priveste posibilitatile de aparare de care dispune.
In aceste conditii, in care agentul de securitate poate fi expus la un numar considerabil de
potentiali stresori, se contureaza o stare latenta de stres, care poate conduce spre situatii
conflictuale manifeste. Deficientele nu determina in mod necesar evenimente deosebit de
grave, dar isi pun amprenta asupra modului in care este executat serviciul.

CAPITOLUL 2. OBIECTIVELE SI IPOTEZELE CERCETARII

2.1. OBIECTIVELE CERCETARII


Acest studiu isi propune identificarea potentialilor factori generatori de stres ai serviciului de
paza prin dezvoltarea unui instrument organizational adaptat sectorului de securitate si
evaluarea diferentierei in perceperea stresorilor serviciului de paza, in functie de gradul de
izolare al obiectivelor aflate in paza.
2.2. IPOTEZELE CERCETARII
Ipoteza generala: In cadrul aceleiasi categorii profesionale, specificitatea locului de munca
duce la diferentiere in perceperea nivelului de stres ocupational si a stresorilor responsabili de
acesta.
Izolarea sociala poate genera stari psihologice negative de neliniste, teama, frica, intensitatea
si efectele lor variind de la un individ la altul. Agentul de securitate izolat este intotdeauna
supus unui pericol sporit si constient de aceasta, el este solicitat suplimentar. Principalii
stresori ocupationali s-ar putea diferentia in functie de criteriul izolarii obiectivului aflat in
paza, unde nivelul crescut de fluctuatie a persoanelor din raza postului modereaza efectele
stresului, nivelul stresului fiind de asteptat sa fie mai mare la angajatii din obiective izolate.
Ipoteze:
1. Este de asteptat ca intensitatea nivelului de stres ocupational sa fie mai crescuta la agentii
de securitate ce isi desfasoara activitatea in obiective izolate.
2. Este de asteptat ca gradul de izolare al obiectivului sa determine perceperea in mod diferit
a stresorilor specifici serviciului de paza.
CAPITOLUL 3. METODOLOGIA CERCETARII

3.1. PREZENTAREA MODELULUI CERCETARII


Controlul variabilelor s-a facut in felul urmator: izolarea participantilor in incaperi cu iluminare
controlabila, protejata acustic; mentinerea constanta a variabilelor straine identificate. Pentru
aceasta, instructiunile oferite participantilor, ora desfasurarii experimentului, etc, au fost
egale pentru toti participantii; balansarea efectelor variabilelor straine pentru a avea efecte
similare atat la grupul experimental, cat si la cel de control.
Selectia participantilor: s-au conceput doua loturi, 40 de barbati, 20 dintre ei desfasurandu-si
activitatea profesionala in obiective izolate, iar 20 in obiective cu fluctuatie. Esantionul a fost
grupat in functie de varsta, statutul marital, obiectivul pazit, vechime in munca si
flexibilitatea programului. La constituirea grupurilor s-a facut egalizarea subiectilor dupa
echivalenta lor la factorii ce ar putea influenta variabilele. Toti angajatii indeplinesc cerintele
pentru exercitarea profesiei, evaluarile fiind facute inca din procesul de selectie, cerintele atat
medicale (integritate anatomofunctionala a membrelor superioare si inferioare, acuitate
vizuala si auditiva normale), cat si psihice (capacitatea de autocontrol, spirit de observatie,
rezistenta la stres, asumarea responsabilitatilor, tip de personalitate I.S.C. - Intreprinzator,
Social, Conventional (clasificare Holland).

3.2. DESCRIEREA METODELOR DE INVESTIGATIE SI A PROCEDURII DE LUCRU.


DURATA MEDIE DE APLICARE. SSSP este un chestionar care se aplica participantilor fara
limita de timp, ceea ce inseamna ca fiecare poate lucra in propriul sau ritm. Cu toate acestea,
administrarea nu dureaza mai mult de 15 minute.

3.2.1. JUSTIFICARI PRACTICE IN ALEGEREA METODELOR


Chestionarele existente care investigheaza stresul ocupational nu au fost considerate ca fiind
adecvate sau suficient de complexe pentru acest studiu, din acest motiv s-a incercat
alcatuirea unui chestionar ce vizeaza doar stresorii specifici serviciului de paza, SSSP.
Concomitent cu SSSP se va utiliza si chestionarul Cohen & Williamson pentru a explora trairea
stresului, punand accentul nu pe eveniment, ci pe reactia individului la contextul stresant,
sentimentul subiectiv de stres resimtit. Prin administrarea concomitenta a acestor doua
chestionare se va putea contura o imagine cat mai acurata despre problemele fiecarui grup in
parte, precum si o imagine de ansamblu a problemelor organizatiei. Principalul avantaj il
reprezinta abordarea examinarii fiecarui potential stresor, permitand recoltarea raspunsurilor
referitoare la evenimentele mai putin frecvente sau chiar absente din chestionarele actuale.
3.2.2. CONSTRUIREA CHESTIONARULUI SPECIFIC SERVICIULUI DE PAZA (SSSP)
Scala de masura utilizata. Scala Likert cu trei trepte, fiecare raspuns fiind insotit de o pondere
ce exprima intensitatea atitudinii, astfel: nu este sursa de tensiune, uneori este sursa de
tensiune si categoric este o sursa de tensiune. Valorile mici corespund atitudinilor pozitive (nu
este sursa = 0), iar cele mari, atitudinilor negative (este sursa = 2). Scorarea chestionarului.
Punctajele sunt aditive, scorul fiecarui subiect se obtine insumand punctajul tuturor itemilor
din componenta scalei, scorul final fiind reprezentat de insumarea punctajelor tuturor
scalelor. Punctajul final pentru fiecare subiect poate imbraca valori intre 0 si 100. Itemii ce
puncteaza stresorii specifici serviciului de paza din obiectivele izolate, sunt: 1, 2, 4, 11, 14,
27, 28, 29, 34 si 38.

CONSTRUIREA CHESTIONARULUI. Metoda de investigatie: discutii individuale si de grup


cu agentii privind problemele ce le resimt si realizarea unei analize specifice profesiunii de
agent de securitate, cu scopul de a descrie integral activitatea profesionala si de a surprinde
sarcinile individuale la locul de munca si agentii cu potential stresant specific serviciului de
paza. SSSP este un chestionar de tip self-report, include intrebari formulate dupa o riguroasa
operationalizare a conceptelor, iar construirea s-a realizat prin respectarea algoritmul de
constructie a unui chestionar psihologic.

3.2.3. DESCRIEREA CHESTIONARULUI SSSP


Instrumentul este compus dintr-un numar de 50 de itemi ce puncteaza caracteristici ale
serviciului de paza cu tendinta de a deveni stresori pentru agentii de securitate, astfel:
stresori relationati cu factori intrinseci postului, cu mediul fizic de desfasurare al muncii, cu
conditiile de angajare si cu reteaua sociala de la locul de munca. Evaluarea se face in functie
de intensitatea presiunii pe care agentii cred ca o exercita asupra lor. Inainte de aplicarea
propriu-zisa, a fost aplicat chestionarul pilot si s-a realizat analiza de itemi, impreuna cu
realizarea analizei fidelitatii prin metoda consistentei interne.

3.2.4. DESCRIEREA CHESTIONARULUI COHEN & WILLIAMSON


Masoara nivelul de stres perceput, este compus din 14 itemi si este un instrument self-report
cu 5 scale de raspunsuri. Nu este un instrument de diagnoza, dar este folosit cu succes
pentru compararea nivelului de stres perceput al subiectilor dintr-un esantion dat. Punctajele
pot lua valori de la 0 ->70, unde scorurile mari indica un nivel de stres mare.
Chestionarul de date factuale – rol de a colecta informatii utilizate ca variabila eticheta,
susceptibile sa devina variabile implicate in cadrul investigatiei. Intentia a fost aceea de a
valorifica cat mai exact rezultatele obtinute, dar si de a evita obtinerea unor rezultate
neexploatabile. De asemenea, chestionarul contine si un item referitor la posibile surse de
tensiune omise in chestionar, dar despre care agentii ar putea avea cunostinta.
3.2.5. DESCRIEREA PROCEDURILOR DE RECOLTARE A DATELOR
Conditii de aplicare. Chestionarul a fost administrat individual, intr-un mediu cu iluminare
adecvata, lipsit de stimuli ce ar fi putut distrage atentia, la intrarea in tura a agentilor de
securitate, cand gradul de oboseala a fost considerat ca fiind cel mai scazut.
Modalitati de aplicare. SSSP a fost administrat sub forma creion – hartie, aplicat doar de catre
autor si completat sub supravegherea acestuia. Confidentialitatea a fost asigurata prin
pastrarea anonimatului, ceea ce a creat premisele unor raspunsuri mai conforme cu
realitatea. Li s-a explicat respondentilor ca aspectele suplimentare nu au fost introduse spre a
duce la identificarea lor, ci au o relevanta statistica, putand diferentia categoriile de personal.

CAPITOLUL 4. REZULTATELE CERCETARII SI INTERPRETAREA DATELOR


Intensitatea nivelului de stres este mai crescuta la agentii din obiective izolate fata de cei din
obiective neizolate, media pentru cei izolati fiind de 46.40, fata de cei neizolati, cu 34.95 (Fig.
4.1)
Fig. 4.1 Nivelul de stres Cohen & Williamson si gradul de izolare al obiectivului

Prin realizarea Testului Independent s-a obtinut o corelatie semnificativa intre variabila gradul
de izolare al obiectivului si variabila nivelul de stres perceput, rezultat obtinut prin studierea
intensitatii dintre variabile, prin analiza de corelatie. Pragul de semnificatie obtinut este
p<0.05, coeficient de corelatie semnifitacativ (Tabel 4.2).
Valoarea de semnificatie determinata prin testul nonparametric pentru 2 Independent
Samples (Tabel 4.5) este semnificativa (p<0.05), cei din obiective izolate si neizolate din
acest studiu difera semnificativ in ceea ce priveste stresul resimtit. Sensul diferentei este dat
de semnul notei Z, adica cei din obiective neizolate experimenteaza un nivel de stres mai
scazut decat cei din obiective izolate.
Sursele de tensiune derivate din executarea serviciului de paza se diferentiaza in functie de
obiectivul aflat in paza (Fig.4.6, 4.7):
Am obtinut un prag de semnificatie pentru izolare p <0.05, interpretarea generala fiind aceea
ca obiectivul izolat influenteaza nivelul de stres, confirmand ipoteza numarul 2 (Tabel 4.8).
In tabelul al doilea (Tabel 4.9) este prezentat suportul statistic pentru testul de contrast; si
aici, pragul p<0,05, deci diferentele sunt si ele semnificative, izolarea obiectivului afectand
nivelul stresului.
Pentru cei din obiectivele izolate, supusi monotoniei si plictiselii, dar si vulnerabili, nivelul
stresului are o valoare mai ridicata, lipsa relatiilor de munca, a sistemelor suplimentare de
securitate, munca neprovocatoare, neputinta de a beneficia de ajutor in caz de nevoie,
insuficientele posibilitati de aparare, toate reprezinta stresori critici. Itemii care vizeaza
caracteristicile specifice ale serviciului din obiective izolate coreleaza semnificativ cu stresorii
resimtiti de catre cei care isi desfasoara activitatea in obiective izolate, comparativ cu cei din
obiective neizolate pentru care acestia nu reprezinta sursa de tensiune. In legatura cu cei din
obiective neizolate, putem afirma ca suportul social si relatiile interpersonale reprezinta
puternici moderatori ai stresului, lipsa acestora reprezentand un stresor important pentru cei
din obiective izolate.

CAPITOLUL 5. CONCLUZII SI DIRECTII ULTERIOARE DE CERCETARE


In prezent, emotiile au devenit extrem de importante in ceea ce priveste stresul ocupational,
in cadrul cercetarilor din domeniul organizational, o dovada fiind includerea si investigarea
diferitelor tipuri de emotii. Solicitarile muncii (stresorii) se afla intr-un proces constant si rapid
de schimbare ca urmare a dezvoltarilor la nivel social si tehnologic. Este important sa se
dezvolte proceduri de management al stresului fundamentate teoretic, bazate pe analiza
nevoilor organizatiei si angajatilor, proceduri care este important sa fie reevaluate si revazute
in mod regulat. Pentru a obtine date mai relevante pentru aceasta tema, studiile ulterioare ar
trebui sa utilizezeze esantioane in care participantii sa fie selectati aleator, deoarece prin
intermediul unei astfel de esantionare pot fi reduse o parte din distorsiunile rezultatelor. Este
interesant si de a afla daca exista o posibilitate de a scurta chestionarul SSSP pentru a putea
fi mai usor de aplicat, dar si de interpretat.
Obiectivul studiului a fost acela de a demonstra ca in cadrul aceleiasi categorii profesionale,
specificitatea locului de munca duce la diferentiere in perceperea nivelului de stres si a
stresorilor responsabili. Cercetarea a avut loc in sectorul securitatii, participanti fiind agentii
de securitate ce isi desfasoara activitatea in obiectivele izolate si neizolate, angajati ai
societatii Nimrod Guard. In urma analizei corelationale dintre potentialii factori generatori de
stres ai serviciului de paza si tipul de obiectiv (izolat / neizolat), s-au obtinut rezultatele ce
confirma ipoteze de lucru ale cercetarii.
Gradul de izolare al obiectivului aflat in paza influenteaza nivelul de stres al agentilor de
securitate, dar si perceptia lor asupra stresorilor considerati responsabili de acesta. Daca se
va tine cont de acest lucru, printr-o abordare diferentiata a strategiilor de reducere a stresului
specific serviciului de paza in functie de criteriul de izolare al obiectivului aflat in paza,
calitatea vietii profesionale a agentilor de securitate s-ar putea imbunatati simtitor.