tendinţe ale managementului general Defineşte conceptul de motivare, componentele motivării şi se enumeră pricipalele concepţii şi teorii privind motivarea Se face o abordare a conceptului de atitudine Sunt enumerate principalele concluzii ce reies din abordarea temei Dezvoltarea economiei şi a tehnicii, transformarea rapidă a mediului social al organizaţiilor, creşterea responsabilităţii sociale şi a mobilităţii resurselor umane, schimbarea psihologiei industriale reprezintă aspecte semnificative care evidenţiază importanţa resurselor umane pentru o organizaţie. În contextul globalizării şi mondializării pieţelor, au loc continue schimbări semnificative ale mediului de afaceri, cu influenţe asupra conducerii organizaţiilor şi determinând mutaţii în calificarea resurselor umane şi în managementul acestora. Pe de alta parte, progresul rapid al ştiinţei şi tehnicii contemporane, amplificarea cunoştinţelor în toate domeniile de activitate sunt factori de presiune pentru schimbări în organizarea structurală a firmelor şi în managementul acestora, în structura şi calitatea resurselor umane, precum şi în managementul acestor resurse. Trăim într-o societate în care schimbările se succed cu o mare rapiditate şi în care, pentru lumea afacerilor, provocările şi obligativitatea schimbării ţin de domeniul normalităţii. Cert este că, fără Resurse Umane, capabile de schimbare şi adaptare, de creativitate şi competenţe profesionale multiple, organizaţiile de orice fel sunt sortite eşecului. În acest context, oamenii reprezintă o resursă vitală, de azi şi de mâine a tuturor firmelor, care asigură supravieţuirea, dezvoltarea şi succesul acestora. Schimbarile frecvente intervenite în activitatea companiilor multinaţionale impun acordarea unei atenţii sporite domeniului resurselor umane. Strategia şi politicile de resurse umane trebuie să asigure cadrul de menţinere şi dezvoltare a managerilor capabili să coordoneze activităţile la nivel internaţional şi, din acest punct de vedere, trebuie acordată prioritate urmatoarelor activităţi de resurse umane: recrutarea şi selecţia resurselor umane, formarea personalului, managementul carierei şi motivarea angajaţilor. Motivarea corespunzătoare a angajaţilor este scopul principal pe care se întemeiază buna conducere a unei firme. Slaba calitate a conducerii reprezintă principala cauză a nemulţumirilor salariaţilor care sunt nesatisfăcuţi de munca lor. A motiva personalul înseamnă a crea posibilităţi pentru îndeplinirea unor obiective individuale şi de echipă, pentru asumarea răspunderilor, recunoaştere, răsplată . Asumarea unor răspunderi creează posibilitatea unor realizări care oferă posibilitatea recunoaşterii individuale sau de grup, iar recunoaşterea asigură posibilitatea promovării personale. Realizările contribuie la succesele firmei în afaceri, iar promovarea asigură succesul angajatului în cariera sa profesională. „Lecţia” însuşită de companiile de succes a fost aceea că trebuie proiectate standarde de muncă sau sisteme de organizare şi control prin care să fie în permanenţă potenţată imaginea de sine pozitivă a oamenilor, respectiv sentimentul acestora că sunt învingători, şi nu perdanţi. Putem afirma că atitudinea faţă de muncă a angajaţilor este un factor complex, care depinde atât de climatul organizaţional (şi indirect de cultura organizaţională) cât şi de mentalitatea generală faţă de muncă a unei societăţi. Atitudinea generală faţă de muncă influenţează în mod direct performanţele organizaţiei, iar la nivel individual este un determinant al performanţelor în muncă, precum şi al carierei personale. În contextul actual, angajatul este abordat colectiv iar în noul context managerul ar trebui să abordeze angajatul individual în funcţie de nevoile lui, punându-se accent pe dezvoltarea unor competenţe individuale. Acest lucru a fost favorizat şi de criza economică mondială care a lăsat să se întrevadă că reînnoirea sistemelor de gestiune a resurselor umane reprezintă singura cale de a ieşi din impas.
Managementul timpului în 4 pași: Metode, strategii și tehnici operaționale de gestionare a timpului în favoarea ta, de echilibrare a obiectivelor personale și profesionale