l. Caracteristica zonei de crestere a radacinii dintelui.

O data terminata formarea coroanei, incepe dezvoltarea radacinii la marginea inferioara a mugurelui dentar prin proliferarea
unei lame epiteliale duble, formata din prelungirea stratului adamantin extern, cu eel intern (fara stratul intermediar §i fara pulpa
smal^ului) numita "teaca radiculara Hertwig" §i careia ii revine rolul de a ini^ia formarea radacinii.Teaca radiculara epiteliala
create )a inceput in direc^ie orizontala fa^a de axul coroanei, formand diafragma epiteliala, al carei loc ramane relativ fix in tot
cursul dezvoltarii ulterioare §i evolu^iei coroanei spre suprafa^a. Concomitent cu formarea radacinii, un rol important in procesul
erup^bi revine unei forma^iuni de fibre puternice. dedesubtul diafragmei epiteliale, care poarta numele de "ligamentul in hamac al
lui Skher".Ligamentul in hamac censtituie o baza relativ fixa, in care germenele dentar se gase§te suspendat ca intr-un hamac §i
gra^ie careia cre§terea in lungime a radacinii impinge" dintele spre cavitatea bucala.
Dupa ce radacina a atins lungimea sa definitiva teaca lui Hertwig se dezintegreaza lasand astfel dentina radiculara primara in
contact direct cu ^esutul conjunctiv inconjurator al sacului folicular. In acest moment apexul este inca larg deschis (2-3 mm).
Dentina radiculara are influenza inductoare asupra ^esutului mezenhimal inconjurator pe care-l diferen^iaza cu apari^ia celulelor
inalt specializate: cementobla§tii pentru formarea cementului, osteobla§tii care vor produce os alveolar, fibrobla§tii care vor
produce ligamentele periodontale.
Regiunea apicala larga este bine vascularizata §i are un potential celular activ care contribuie in ca^iva ani la cre§terea treimii
apicale a radacinii §i inchiderea apexului ^ apexogeneza (proces fiziologic care presupune existen^a pulpei vii) ^ in cadrul
tratamentului endodontic trebuie sa fie pastrate resturile pulpare vii.
Prin apexul larg se produce in cazul parodontitelor apicale contaminarea permanenta cu germeni din canal a zonei apicale §i
invadarea permanenta a canalului cu secre^ii din zona periapicala ^ dificultatea reducerii secre^iilor prelunge§te tratamentul
medicamentos §i amanarea obtura^iei de canal.

2 NOTIUNE DE APEX ANATOMIC SI FIZIOLOGIC .ROLUL APEXULUI IN VITALITATEA DINTELUI SI

SELECTAREA METODELOR DE TRATAMENT.
Apexul anatomic se afla la niveluil zonei de trecere a dentinei canaluilui redicular in cimentul radicular, unde se termina canalul
radicul la virful radacinii formeaza apexul extem.Uniori foramenul apexului extern se localizeaza lateral,vestibular sau lingual-pe
peretele radicular,si nu pe- apex Apexul fiziologic-este localizata in regiunea ingustari constrictei apicale interiora,la o distanta 1-
1,5 mm de la apexul radiologic. Acesta constructie se afla in interiorul canalului anterior de joctiune cemento -dentinara, si se
mareste pe masura maturizari dintelui. Odata cu virsta ea indepateaza de apxul radiologic ca urmatoare depunere de dentina
secundara.puctul limitat a interventi edodontice trebuie sa fie anume aceasta constrictie apicala fiziologica,deoarice acesta este
trecerea tesutului pulpii radiculare in tesut pereodontal.
3TOPOGRAFIA CAVITATI DENTARE ALE DINTILOR PERMANENTI.DESCHIDEREA CAMEREI DENTARE Dintele
reprezinta in sine o formatiune dura cavitara .in interiorul dintelui se afla cavitatea dintelui,despusa in axul longitudinal a dintelui
si este umpluta cu pulpa dentara.Pulpa este aplasata central in raport cu toate tesuturile dure dentare-smalt dentina,ciment.ea este
inconjurata de dentina si doar apical contacteaza cu cimentul periodontiului.Cavitatea dintelui reprezinta prin forma si
demensiunele sale o copie minimalizata si destul de fedela al formei externa a dintelui.Gradul acestei reproducere nu in todeauna
este aceiasi ,in special in partea radiculara a dintelui
CAVITATEA DINTELUI-comunica cu periodontiul in portiunea apicala, printrun canal principal si canal ascensoriu cav.dintelui
se inparte in a)partea coronara,b)partea radiculara(canale radiuculare). Cav.coronara reprezinta un spatiu larg in partea coronara a
dintelui repetind morf coronara.In cav.coronar formaza * tavanul *plaseul*si peretii.
Plafonul-este despus deaspura cav .coronare a dintelui paralel in suprfata lui ocluzala si o repeta.coarnele pulpare corespun virful
cuspizilor dentari iar in locul de unire a coarnelor fisurile suprafetei ocluzale .
Pereti laterali-sint dispushi intre plafon si planseu si poarta denumirea acelor suprafete dentinare cu care suprfa e invecinata
vestibular distal,lingua,mezial.
Fundul cavitati dintelui-se numeste peretele,indreptat spre radacina. Ostium-(oreficiu de intrare in canal) este locul de trecere a
pulpei coronare in canalul radicular.Este despus pe plaseul cav.dentaresi are forma infundibulara-forma de pilnie.
4 SALIVA SI LICHIDUL BUCAL.FUCTILE.
Saliva este secretul glandelor salivare care se elimina in cav.bucala.In lichidul bucal se nai contine micraorganisma,leucocite

1
resturi alimentare iar glandele salivare elimina saliva mixta.
Volumul zilnic este 1-1,5l noaptea scade secretia ,10% provin di glandele salivare ,cu cit saliva este mai abundenta cu atit e mai
mic gradul de afectare cariosa.Saliva poseda viscozitate,cu cit viscozitatea sporeste riscul cariei creste.Tamponamentul salivar sub
actiune unor factori scade ex.dieta indelungata cu glucide.ia in dieta proteica tamponamentul sporeste. Componenta salivei este -
99,42%apa
0, 58% materie organica si anorganica.
*anorganica-saruri de calciu, fosfate,conpusi ai potasilui, sodiu ,cloruri,floruri biocarbonati ,ph 6-8 este suprasaturat de calciu ph
6 devine calciu dificitar.fosforul .Fosforul salivei 3,2 de doua ori mai mare decit in serul sanguin ,dificitul de flor duce la carie.
*organica-proteine ,glucide aminoacizi,enzime,vitamine ,substanta de baza a materiei organice o constitue proteina
amilaza,hexozaminele Func^iile salivei:
reglarea pH-ului bucal (sistem tampon);
defensiva (men^inerea echilibrului ecologic bucal);
clearance (diluarea substan^elor introduse in cavitatea bucala);
lubrefianta (prin mucina), contribuind la formarea bolului alimentar,
degluti^ie §i fona^ie;
digestiva (prin amilaza salivara);
excretorie (diverse substance organice sau anorganice, cum ar fi §i fluorul) de protectie(umectarea si autocuratire
microorganismelor)
5 .MECANISME DE PROTECTIE A CAVITATI BUCALE:
Se impart in 2 grupe:specifece si nespecifece: nespecifice:
*fiziologica
*mecanica
*chimica
mecanic-fuctia de bariera a mucoasei,intacte ,eluarea microorganismelor de catre saliva purificarea mucoasei in proces de
alimentatie.saliva de fapt dreneaza microrganismele cit si are efect bactericid continind lizocim care stimuleaza efectul fagocitar a
leococitelor si participa la regenerarea tesuturilor.
biologica-stimuleaza fagocitozei(rolul fundamentar in fagocitoza revine neutrofilelor, granulocitelor si macrofagilor ce capteaza
microbi si alte celule.
Factori specifici- imunitatea specifica
-imunoglobulinele sint proteine de protectie ce se contion in serul sanguin sau secretie si au fuctia de anticorpii sunt 6 clase de
imunoglobuline ig
a,g,m,e,u,d.
ig A celule plasmatice (antivirotice,antoxidante )stimuleaza fagocitoza ,rezistenta antiinfectiosa previne instalarea proceselor
patologice

6 Particularitati anatomo fiziologice ale periodontiului.

Este o formatiune de origene conjuctiva situata in lamela compacta alviolei dentare si cimentul radacinei dintelui si se afla in
contact cu osul maxilarelor prin orificiul apical -cu pulpa dentara iar la marginea alviolei cu gingia si cu periostul maxilarelor.
Prima data periodontiu se opserva in stadiu folicular de dezvoltare a dintelui , odata cu inceputul formari radacinelor si simultan
cu constituirea lamelei corticale a alviolei.periodontiul difinitiveza aproximativ peste un an dupa termenul de dezvoltare apexul
radacinei dentare,grosimea echivaleaza 0,20-0,25mm in dintele format dar care nu a erup de 2 ori mai putin -la mandibula e putin
mai subtire 0,15-0,22 mm maxila0,20-0,25 mm . Periodontiu este format din tesut conjuctiv si fibre colagene Tesut conjuctiv-este
penetrat de vase sanguine si linfatice,nervi.
In portiunea apicala tesut fibros si mai mult tesut conjuctiv.
Tinind seama de orentare si organizarea de varianta a fasciculilor de fibre colagene ele pot fi clasificate in felul urmator
Clasificarea fibrelor are la baza modalitatea de orientare, punctul de plecare §i punctul de ancorare;

2
Fasciculele de fibre principale, care conecteaza cementul §i osul alveolar, sunt reunite in grupul dentoalveolar;
Acestui grup i se adauga, fara a apar^ine direct ligamentului parodontal, un grup gingival
In raport cu localizarea, se descriu 5 grupuri diferite:
- grupul crestei alveolare;
- grupul orizontal;
- grupul oblic;
- grupul apical;
- grupul interadicular
8 Elementele celulare a periodontiului
*Fibroblasti-desemnate in tot spatiu periodontal au fuctia de a produce noi fibre.
*cimentoblasti- la suprafata cimentului secreta matrice organica a cimentului find dispuse mai ales in zonele active apex si
furcatia radiculara.
*osteoblasti- secreta tesut osteoid care ulterior se mineralizeaza.
*osteoclasti- celule gigante polinucliare secreta enzime poliolitice care lizeaza trauma organica a osului ele dispar odata cu
reabsorbtia osoasa.
* celule epiteliale(reticle epiteliale) provin din segmentu teci hertwig care a initiat formarea radacini.
Intre fibrele de tesut conjuctiv in periodontiu se afla elimente celulare fibroblasti cu nucleu oval si citoplasma de culoarea
deschisa in tesutul conjuctiv se gaseste mastocite si histocite(celule migratoare) cu nucleu colorat mai pregnant de dimensiuni mai
mici si citoplasme granulata in apropierea vaselor si capilarelo periodontiului se costata cu histocite advetitiale perivasculare si
mastocite.Mastocitele sunt de forma atit ovala cit si olongata.
celule plasmatice se localizeaza mai alturi de zona de colet.Aceste sint de o forma ovala cu citoplasma bazofila,cu nucleul sferic
si caracteristica acorpuscoli de cromatina.In regiunea periodontiului care se afla la cimentul radacini se afla cimentocitele-ciment
dotat cu fucti plastice in constituirea cimentului secundar, iar in zonele de linga alviola sint situate -osteoblaste celule
constructoare de tesut osos al alviolei. elementele celulare in diferite zone ale periodontiului este variata.Un numar mare de celule
tinere slab defirentiate este caracteristi pentru zonele periapicale si pericervicale ale periodontiului iar la dinti pluri radiculari
aceasta zona se afla la bifurcatie radacinelor.Iportiunea medie a fisurii periodontale predomena forme mature de
fibroblaste.Celulele de origene conjuctiva aproape de ciment sint formatiuni epiteliale reticle.In regiune preapicala sunt reticle
insulare aglomeratede loa teaca apicala preridicularaiar in regiunea de colet acestea sunt vestigii ale lame dentare.
rolul reticlelor:cea mai mare cantitate de reticle epiteliale se constata in periodontiul omenilor in virsta de la 10-20 ani .O cantitate
importanta de aceste celule de acest gen se contine in periodontiu omului 21-30 ani iar la persoane de peste 50 ani numarul lor
scade tot odata de modifica si structura morfologica a acestor reminescente.
9 .Periodontita apicala etiologia patogenia clasificarea
Periodontitele apicale - prezinta inflama^ii ale {esuturilor ce inconjoara
apexul radacinii dintelui ca reac^ie de raspuns la ac^iunea agen^ilor
microbieni, traumatici sau chimico-toxici, ce depa§esc bariera biologica a
apexului dentar
etiologia
Factorul traumatic (microtraumatisme)
Induse de aparatele ortodontice dirijate;
Lucrarile protetice defectuoase ce ac^ioneaza prin: trac^iune asupra din^ilor, cu mobilizarea lor, supraancarcarea ocluzala,
anomalii dento-maxilare cu blocaje in mi§carile mandibulei, bruxism, traumele endodontice.
Agen^ii chimici ce ajung la nivelul periodon^iului pe doua cai:
1. Endodontica ( EDTA, arsenicul, tricrezolul);
2. Prin pungile parodontale
Factorul microbian (cel mai frcvent): prin canalul radicular, punga parodontala, plaga a
mucoasei.
CLASIFIACREA

3
. PERIODONTITA APICALA ACUTA:
1. faza de intoxicate;
2. faza de exudate:
a) seroasa;
b) purulenta.
PERIODONTITA APICALA CRONICA:
1. pt. apicala cr. fibroasa
2. pt. apicala cr. granulanta
3. pt. apicala cr. granulomatoasa
III. PERIODONTITA APICALA CRONICA EXACERBATA IN FAZA DE ACUTIZARE (fibroasa, granulanta,
granulomatoasa). Initial procesul inflamator intereseaza numai spa^iul periodontal apical, printr-o reac^ie vasculara hiperemica,
dupa care la scurt timp se declan§eaza faza exudativa de tip seros:
PATOGENIA
Create foarte mult tensiunea intratisulara,in special cea intraosoasa; Ligamentele alveolo-dentare sufera un proces
de inhibi^ie seroasa;
Dintele devine mobil;
Tensiunea apicala create, se intensifica §i durerea;
Sub infulen^a edemului inflamator §i a Ph-lui acid local incepe demineralizarea corticalei interne, la aceasta contrbuie §i
osteoclastele din spa^iul periodontal (demineralizarea este de intensitate redusa §i reversibila); Datorita vascularizarii
periodon^iului de tip neterminal (se pot stabili comunica^ii derivate), inflama^ia se poate stopa in evolu^ie (vindecare spontana),
spre deosebire de pulpite (vindecare spontana nu exist

10 PERIODONTITA ACUTA APICALA MORFOPATOLOGIA CLINICA DEAGNOSTICUL DEFERENTIAT

TRATAMENTUL T.CAcuze Durere: violenta;
in ascenden^a (24-48 ore); permanenta ziua §i noaptea; nu
se calmeaza la antialgice;
se acutizaeaza la presiune pe dinte §i cre§terea afluxului sanguin in extremitatatea cefalica(caldura pernei, aplecatul inainte);
Durerea iradiaza; (regiunea orbitala, temporala, occipitala §i cervicala), in func^ie de localizarea dintelui.
Senza^ie de dinte crescut.
MORF OPAT OLOGIA Modificari vasculare:
Vasele sunt dilatate, au pere^i sub^ia^i Sunt mai multe la numar decat
normal;
Plasmexodia-ie§irea din vase a serinelor §i globulelor;
Diapedoza leucocitara-parasirea vaselor de catre neutrofile §i limfocite. Modificari fibrilare:
Ligamentele alveolare sunt ingro§ate datorita inhibi^iei seroase §i depolimerizarii ( pe alocuri disocieri fibrilare).
Modificari osoase:
Corticala interna se demineralzeaza §i prezinta un contur neregulat;
Dilatarea spa^iilor intertrabeculare (datoria presiunii §i exudatului seros). Modificari celulare:
Aglomerarea celulelor gazda de aparare (histiocite, limfocite §i celule endoteliale) , ce cresc datorita factorilor chimiotactici.
DEAGNOSTIC DEFERENTIAT Pulpita acuta difuza;
Abcesul parodontal marginal;
Osteomielita maxilara;
Foliculita din^ilor inclu§i
11PERIODONTITA APICALA CRONICA FIBRINOASA.MORFOPATOLOGIA CLINICA
Tablou clinic
Acuze-extrem de sarace (peste 60% din cazuri sunt asimptomatice):
Uneori apare o durere cu caracter nevralgiform;
Senza^ie de egresiune, in special diminea^a, ce dispar dupa cateva presiuni exercitate pe dinte Date obiective:

4
Date obiective:
Dinte modificat de culoare cu proces carios profund §i camera pulpara deschisa;
Lipsa simptomului dolor;
Sondarea indolora §i fara hemoragii;
Percu^ia in ax-negativa;
EOD -negativa (peste 100 mkA)
Morfopatologie
Se depisteaza o structura fibrilara, formata din fibroblaste §i histiocite; Infiltrat celular (histiocite,pasmocite);
Raportul dintre celule §i fibre:
Cand predomina celulele, procesul inflamator tinde sa evolueze spre o forma granulomatoasa.
Vasele sanguine au pere^ii ingro§a^i §i strangula^i;
Ligamentele Scharpey sunt sub^iate §i comprimate prin depolimerizarea fibrelor de colagen;
Fibrele nervoase sunt fragmentate, pierzandu-§i conductibilitatea. 12PERIODONTITA APICALA
GRANULANTA.MORFOPATOLOGIA TABLOUL CLINIC

Acuze :
Senza^ii neplacute,de apasare,tensionare, gena,dinscomfort;
Uneori seza^ii de dureri u§oare la apasare pe dinte;
Prezen^a unei fistule,care uneori dispare;
Eliminari de puroi Dinte modificat de culoare;
Sondarea §i probele termice - indolore;
Percu^ia in ax - pu^in sensibila;
Gingia hiperemiata,se observa fistul sau mici cicatrice;
Simptomul vazoparezei este evident pozitiv (la compresarea mucoasei cu fuluarul apare la inceput o pata alba,care trece in una
ro§ie-violacee);
Marirea ganglionilor limfatici,ce sunt durero§i;
EOD-negatv (120 m Morfopatologie
Inlocuirea ^esutului conjunctiv cu tesut granular in care predomona - fibroblaste, histiocite, leucocite;
Lezare evidenta a testului osos (corticalei) §i a cementului in zona apexului 13PERIODONTITAGRANULOMATOASA
CRONICA.
MORFOPATOLOGIA .TABLOUL CLINIC Morfopatologie
Inlocuirea tesutului osos cu tesut de granulate, alcatuit de multipli fibrobla§ti, histiocite, limfocite, rare leucocite, plasmocite §i
numeroase vase sanguine de tip capilar;
La periferia granulomului aglomerarea celulara este mai mare;
Prezen^a fibrelor de colagen ce delimiteaza forma^iunea patologica de ^esuturile sanatoase ca o membrana;
Volumul granulomului poate fi de marimea unui sambure de cirea§a Tablou clinicAcuze:
Simptomatologie §tearsa, aproape inexistenta;
Uneori o u§oara jena in dinte,periodic senzarie de alungire a dintelui;
U§oara senzarie de durere Date obiective:
Dinte cu proces carios profund, modificat de culoare, camera pulpara deschisa;
Sondarea indolora §i fara sangerari;
Percu^ia in ax indolora;
EOD-negativa (peste 100 mkA);
Mucoasa in dreptul apexului dintelui la palpare o u§oara sensibilitate; Prezen^a unei fistule sau a cicatricei;
R-gic - zona radiotrasparenta,bine conturata de forma ovala,rotunda sau “caciula ^uguiata” centrata pe axul dintelui de marimea
unui sambure de cirea§a
14PERIODONTITA APICALA CRONICA IN STADIU DE ACUTIZARE.TABLOUL CLINIC DEAGNOSTICUL

5
DEFERENTIAT

Semne clinice:
Durere permanenta;
Edem colateral;
Mobilitate dentara;
Prezen^a fistulei;
Percu^ia in ax dureroasa.
Diagnosticul se confirma prin: examenul R-gic (prezen^a unei forme cronice de periodontita);
Diagnosticul diferen^ial se face cu:
Periodontita apicala acuta exudativa purulenta (stadiul subperiotal §i submucos);
Chisturile radiculare (este ultima etapa in evolu^ia periodontitei apicale cronice),prezen^a simptomului “crepitate de
pergament”(simptomul Runghe-Diupiuntrena).
15.Principi de deagnostic si tratament al periodontite apicale acute.
Scopul: Indepartarea cauzelor inflama^iei;
Asigurarea unei cai de drenaj;
Combaterea durerei;
Ameliorarea starii generale
Etapele: de tratament ale Pt. apicale acute, in faza de intoxicate.
* Anestezia - infunctie de localizarea dintelui (infiltrativa,
trunculara).
Se utilizeaza anestezice inalt efective,cu o toxicitate minima (2-4% ultracaina forte, 4% alfacaina, 4% ubistezina, 2% xilina,
*TREPANAREA DINTELUI (inlaturarea obturajiei provizorii sau de durata) §I PREPARAREA CAVITAJII
CARIOASE (cu respectarea tuturor etapelor).
La realizarea acestei etape se utilizeaza piesa turbina cu freze diamantate §i din aliaj dur de dimensiuni corespunzatoare (dintelui)
Deschiderea camerei pulpare §i inlaturarea tavanului: E necesar de a inlatura in totalitate tavanul;
Asigurarea vizibilita^ii directe a fundului camerei pulpare;
Forma cavita^ii carioase §i camerei pulpare deschise trebue sa asigure accesul direct catre canalele radiculare cu instrumentele
endodontice Inlaturarea pulpei coronare necrotizate §i prelucrarea antiseptica - utilzand excavatorul ( la necesitate) §i substance
antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid de sodiu 3%, chloramina 2%) Reperarea orificiilor canalelor radiculare (cu sonda dentara) §i
largire lor sub forma de palnie - utilizand freza sferica. Scopul:
De a inlatura toate marginile abrupte §i denticlii de pe orificiile canalelor radiculare;
De a permite instrumentului endodontic patrunderea libera in canalul radicular;
De a evita fracturarea instrumentelor endodontice pe canal.
Evacuarea (inlaturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele) radicular(e)
Se efectueaza cu extractoare de nerv;
Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toata lungimea);
Mi§carile extractorulul de nerv - pe perete, cu jumate de tura^ie §i neaparat sub bai^e din antiseptice (spalaturi periodice, intre
etape).
Determinarea lungimii de lucru:
Metoda matematica;
Metoda R-gica;
Metoda electrica (electronica) - se bazeaza pe diferen^a de potential intre ^esutul periodontal §i mucoasa cavita^ii bucale;
Metoda senzitiva (subiectiva)
Viziografia
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizarii canalului radicular este necesar de al iriga cu solu^ii antiseptice;

6
Dupa prelucrarea mecanica canalul radicular se iriga din abundenta cu solutii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%,
EDTA-10-20%, furacilina-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerintele catre solutiile antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minima;
Actiune bactericida;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste cerinte le poseda hipocloridul de sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca emulsie pentru alunecare u§oara a instrumentelor
endodontice. Efectul maximal este atins la incalzirea solutiei pana la 300C. Combinarea cu solute alcoolica 30%, spore§te
patrunderea lui in tesuturi.
Obturarea canalului radicular
Se efectueaza in prima §edinta utilizand urmatoarele metode §i materiale: Obtutarea cu o singura pasta
(endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.); Metoda pivotului calibrat sau clasica (pivot din gutaperca + siler);
Metoda de condensare laterala (se aplica mai multi pivoti din gutaperca condensati cu sprederul §i siler -AH-26,AH+, guta
siler,cimenturi
ionomerice, sialopex, termasil etc.);
Sistemul termafil
Controlul R-gic (daca nu sa utilizat viziograful)
Aplicarea obtuatiei de baza (izolanta) din cimenturi fosfate, glass- ionomerice;
Aplicarea otuatiei de durata (in functie de dinte, la alegerea medicului §i dorinta pacientului).
16Tratamentul periodontitei apicale acute:
Etapele de tratament ale Pt. apicale acute, faza exudativa
I §edinta:
Anestezie;
Trepanarea dintelui (prepararea cavitatii carioase);
Deschiderea §i inlaturarea tavanului camerei pulpare;
Inlaturarea pulpei necrotizate din camera pulpara §i tratamentul medicamentos (abundent cu sol. antiseptice);
Reperarea §i largirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentara, freze sferice, piesa conraungi);
Inlaturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de nerv) §i irigarea abundenta cu sol. de antiseptici;
Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N 008-010).Criteriul de control a deschderii este
aparitia picaturii de exudat (seros sau purulent) in orificiul de intrarea in canalul radicular Asocierea Pt. Apicale acute - faza
exudativa cu periostita:
Incizie de decompresie (drenaj) pe pliul de trecere (mucozal, mucoperiostal), adica asocierea drenajului endodontic cu cel extern;
Drenajul plagii;
Antibiotice de spectrul larg
Administrarea desensibilizantelor (diazolina, suprastin, taveghil, fencarol); Antipiretice;
Consumul de lichid in cantita^i mari (sucuri, apa minerala );
Dintele se lasa deschis, pentru 2-3 zile;
Recomandari pacientului

§edin^a a II
Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);
Se apreciaza statusul local (starea mucoasei in jurul apexului dintelui, palparea ganglionilor limfatici; percu^ia, prezen^a sau lipsa
exudatului din canalul radicular);
Aprecierea lungimii de lucru;
Prelucrarea instrumentala a canalului radicular (STEP-BACK,STEP- DOWN);
Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermen^i proteolitici);

7
Uscarea canalului radicular (me§e din vata pe acul Miller, conuri din hartie); Obturarea canalului radicular prin una din metodele
expuse anterior; Controlul R-gic;
Obturate provizorie sau izolanta §i de durata
17 Periodontita apicala medicamentoasa in stadiu de intoxicatie .TC.diagnosticul deferentiat.tratamentul.
Faza de intoxicate - dureaza de la cateva ore pana la 2-3 zile T.Clinic
ACUZE: Ca urmare a gangrenei pulpare: durere la atingerea dintelui;
Egresiune (presiune) in dinte;
durerea inceteaza la presiunea exercitata pe dinte;
De cauza iritativ-mecanica (ace rupte, obturate de canal cu depa§ire) durere de intensitate crescuta; suportabila,
persista ziua §i noaptea
nu se calmeaza decat partial la antialgice (daca intensitatea agresorului este mare-peste 3-4 zile procesul evolueaza spre formele
exudative).
De cauza mixta (fizica, chimica §i microbiana): faza de intoxicate are o durata scurta, uneori nici nu poate fi surprinsa clinic;
poate trece rapid catre o forma exudativa; dureri violente, iradiate, continui.

DATE OBIECTIVE:
Dinte modificat de culoare, cu proces carios profund plin cu dentina alterata; Camera pulpara deschisa;
Sondarea camerei pulpare §i a canalelor radiculare-fara sensibilitate §i hemoragii;
Percu^ia in ax este pozitiva;
Testele de vitalitate - negative (100 mkA);
In unele cazuri depistam un dinte cu obturate provizorie, ce vorbe§te despre aflarea acestui dinte in tratament endodontic;
Radiologic, modificari nu sunt DIAGNOSTICUL DIFERENJIAL
Pulpita acuta difuza - semnele ce tradeaza existen^a Pt.apicale (faza de intoxicate) sunt: percu^ia dureroasa §i dispari^ia ei la
incle§tarea din^ilor, testele de vitalitate pozitive, dar cu hiper- §i hiposensibilitate;
Periodontita apicala acuta exudativa seroasa cu:dureri violente, continue, iradiante, ce nu se calmeaza la antialgice, se exacerbeaza
la atingerea dintelui. Apar semne loco-regionale (edem, tumefac^ie in zona dintelui respectiv), alterarea starii generale (uneori
febra), lipsa oricaror semne de vitalitate;
Periodontita apicala cronica reacutizata-durere numai la atingerea dintelui, nu se calmeaza la presiune pe dinte, radiologic-
periodontita cronica preexistenta
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizarii canalului radicular este necesar de al iriga cu solu^ii antiseptice;
Dupa prelucrarea mecanica canalul radicular se iriga din abunden^a cu solu^ii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%,
EDTA-10-20%, furacilina-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerin^ele catre soluble antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minima;
Ac^iune bactericida;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste cerin^e le poseda hipocloridul de sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca emulsie pentru alunecare u§oara a instrumentelor
endodontice. Efectul maximal este atins la incalzirea solutiei pana la 300C. Combinarea cu solutie alcoolica 30%, spore§te
patrunderea lui in tesuturi

18 Principi de deagnostic si tratament in periodontitele apicale cronice

Indepartarea cauzelor inflamatie Conservativ, coservativ-chirurgicale,chirurgicale
Ameliorarea starii generale Anestezie;
Trepanarea dintelui (prepararea cavitatii carioase);
Deschiderea §i inlaturarea tavanului camerei pulpare;

8
Inlaturarea pulpei necrotizate din camera pulpara §i tratamentul medicamentos (abundent cu sol. antiseptice);
Reperarea §i largirea orificiilor canalelor radiculare (sonda dentara, freze sferice, piesa conraungi);
Inlaturarea pulpei necrotizate din canalele radiculare pe etape (extractoare de nerv) §i irigarea abundenta cu sol. de antiseptici;
Deschiderea apexului radicular (numai manual folosind acul Ker-Reamer N 008-010).Criteriul de control a deschderii este
aparitia picaturii de exudat (seros sau purulent) in orificiul de intrarea in canalul radicular se pune o mesa in canal si se lasa
deschis 1-2 zii

§edinta a II
Culegerea anamnezei (au fost, sunt prezente dureri);
Aprecierea lungimii de lucru;
Prelucrarea instrumentala a canalului radicular (STEP-BACK,STEP- DOWN);
Tratamentul medicamentos al canalului radicular (antiseptice,fermenti proteolitici);
Uscarea canalului radicular (me§e din vata pe acul Miller, conuri din hartie); Obturarea canalului radicular prin una din metodele
expuse anterior; Controlul R-gic;
Obturatie provizorie sau izolanta §i de durata

19 Tratamentul periodontitei cronice dintilor mono radiculari:

1 SEDINTA
TREPANAREA DINTELUI (inlaturarea obturatiei provizorii sau de durata) §I PREPARAREA CAVITAJII CARIOASE (cu
respectarea tuturor etapelor).
Deschiderea camerei pulpare §i inlaturarea tavanului Inlaturarea pulpei coronare necrotizate §i prelucrarea antiseptica - utilzand
excavatorul ( la necesitate) §i substance antiseptice ( H2O2-3%, hipoclorid de sodiu 3%, chloramina 2%)
Evacuarea (inlaturarea) pulpei radiculare necrotizate din canalul(ele) radicular(e)
Se efectueaza cu extractoare de nerv;
Strict pe etape (1/3, 1/2, 2/3, toata lungimea);
Mi^carile extractorulul de nerv - pe perete, cu jumate de tura^ie §i neaparat sub bai^e din antiseptice (spalaturi periodice, intre
etape).
Tratamentul medicamentos al canalului radicular
Pe parcursul instrumentalizarii canalului radicular este necesar de al iriga cu solu^ii antiseptice;
Dupa prelucrarea mecanica canalul radicular se iriga din abunden^a cu solu^ii antiseptice (H2O2-3%, hipoclorid de Na-2,5-3%,
EDTA-10-20%, furacilina-1:5000, izofural 0.5% etc.).
Cerin^ele catre soluble antiseptice pentru canalele radiculare sunt:
Toxicitate minima;
Ac^iune bactericida;
Capacitate de a dizolva masele putride din canalul radicular.
Aceste cerin^e le poseda hipocloridul de sodiu
(NaOCl):oxidare,clorare,bactericide,de dizolvare a maselor putride, ca emulsie pentru alunecare u§oara a instrumentelor
endodontice. Efectul maximal este atins la incalzirea solu^iei pana la 300C. Combinarea cu solute alcoolica 30%, spore§te
patrunderea lui in {esuturi Obturarea canalului radicular
Se efectueaza in prima §edin^a utilizand urmatoarele metode §i materiale: Obtutarea cu o singura pasta
(endobtur,evghedent,foredent ,forfenan, etc.); Metoda pivotului calibrat sau clasica (pivot din gutaperca + siler);
Metoda de condensare laterala (se aplica mai mul^i pivo^i din gutaperca condensa^i cu sprederul §i siler -AH-26,AH+, guta
siler,cimenturi
ionomerice, sialopex, termasil etc.);
Sistemul termafil. Controlul R-gic (daca nu sa utilizat viziograful)
Aplicarea obtua^iei de baza (izolanta) din cimenturi fosfate, glass- ionomerice;
Aplicarea otua^iei de durata (in func^ie de dinte, la alegerea medicului §i dorin^a pacientului

9
Consevativ chirurgical- prin rezectia apexului radicular in caz de distructie a tesuturilor osoase in regiunea apicala.
Chirurgical-extirparea dintelui
60. rolul factorilor generali in dezvoltarea afectiunilor dintilor de etiologie necarioasa.

61. tratamentul local al hipoplaziei.

Tratament.
Tratamentul contemporan al hipoplaziei unnSrc§te scopul cstctic $i psiho-emotional includc
tratamentul local $i general.
Caractcrul intervenpilor va dcpindc dc manifestSrile clinicc.
Pctelc albc dcscori nu necesita intcrvcn|ii, dar atunci cand sunt mai pronunjate cu depresiuni, sc rccurge
la ititcrventii curative. In cazurilc hipoplaziei pronunjate tn regiunca marginii incizalc cu dcforniarca ei
sc rccurgc cat mai timpuriu la §lcfuirca dcfectului, dcoarccc dintcle treptat create §i с posibil чй atingS
mfirimca $i forma naturals, in cazurilc cand dcforma{iile ocupa о /опй mai mare, sc cfcctucazS vinire,
rcstauriri cu compozite, restabilind forma ncccsarft a dintilor.
In literature sunt rccomandari dc a utilize tratament ortopedic (coroanc). Noi insa nu sus|incm
accastii idee, deoarece ctricc dcfect hipopla/ic poatc fi inlaturat, utilizdnii compozitele.

63.metode de examinare a pacientului cu afectiunile parodontiului marginal.

Examinarea stomatologies include examinarea tuturor organelor oro-maxilo-faciale, de§i deseori sunt necesare
investiga^ii generale pentru determinarea conexiunii patologiei generale cu leziunile stomatologice.
DupS provenien$, mecanism §i evolu^ia clinicS afecfiunile parodontale poarta un caracter divers. Examinarea
pacienfilor cu afecfiuni parodontale se tncepe cu studierea datelor subjective, obiective, paraclinice §i consultatia altor
speciali§ti. Jinand cont de varietatea factorilor etiologici (locali §i generali) §i a manifestSrilor clinice ale afecjiunilor
parodontale, examinarea acestor pacienji trebuie sй include urmgtoarele elemente: clinice, radiologice,
Examenul clinic al pacientului parodontal - motivele prezent£rii
—
► Miros neplScut din cavitatea ЬисаШ

Sangerarea gingivala
Probleme estetice legate de mjSrirea gingiei in volum

Probleme estetice provocate de denudari sau migrari dentare

— Senzatie de tensiune, prurit, dureri in gingie

►
— Abcese, fistule parodontale, sindrom endoparodontal, pulpits retrograde
►
— Probleme odontale (carii $i complicatiile lor)
►
— Mobilitatea §i migrarea dinti lor
► Supura^ia gingiilor

Defecte cuneiforme la unii dinti, sensibilitate mirita etc.

68.Electroodontodiagnostic.Metoda investigatiei.
Electrodul pasiv se aplica pe bratul bolnavului si se fixeaza.dupa uscarea minutioasa a dintelui examinat cu un tampon de vata si
dupa aplicarea rulourilor de vata se procedeaza la determinarea excitabilitatii dintelui.Capatul activ al electrodului unit cu clama
cu semnul minus se infasoara cu un strat subtire de vata umectat in apa si se aplica la punctul sensibil al dintelui.Dintii sanatosi
reactioneaza la curentii de 2-6 uA.La 2040 uA ne vorbeste despre un proces inflamator in pulpa.La 60 uA denota o necroza a
pulpei coronariene.La 100 uA si mai mult necroza pulpei coronare si radiculare. Peredontiul normal e sensibil la 100-200 uA.

66. Estimarea indecelui CPIT N dupa OMS.

Cerintele de tratament paradontal sunt inregistrate pe sextanti,grupe de dinti frontali si laterali,care prezinta o sesime a dentatiei

10
existenta,molarii de minte nu sunt luati in consideratie decit ca inlocuitori ai molarilor secunzi, in absenta acestora.
Sextantii cuprind urmatorii dinti.
17-14,13-23,24-27,47-44,43-33,34-37. indicele se inregistreaza cind intr-un sextant sunt prezenti cel putin 2 dinti.Daca intr-un
sextant exista un singur dinte,el este inclus in sextantul vecin.Pentru determinarea indicelui se foloseste sonda de
parodontometrie,cu partea activa terminala sub forma unei sfere cu diametrul de 0,5mm si care permite detectarea tartrului
subgingival,tendinta de singerare gingivala si adincimea pungilor parodontale.Forta exercitata nu depaseste 25 g ,pentru a nu
traumatiza tesuturile examinate.
Pentru fiecare sextant examinat, se codifica valorile
0. nici un semn de imbolnavire
1. singerare gingivala la atingerea cu sonda
2. tartru supra-sau subgingival
3. pungi parodontale adinci de 4-5,5mm
4. pungi parodontale adinci de 6mm sau mai mult

Pe baza valorilor inregistrate ,subiectul examinat se incadreaza in una din urmatoarele clase de necesar terapeutic parodontal
0=nu este necesar de tratament parodontal (cod 0)
I=instituirea sau imbunatatirea igienei bucale (cod 1)
II=Igiena bucala+detartraj+tratament antimicrobian (cod 2 si 3)
III=I+II si tratament complex parodontal chirurgical,de reechilibrare functionala,ocluzala,de biostimulare locala si generala (cod
4)

67. estimarea starii igienice a cavitatii bucale Green si vermilion,IDD,ITD, Feodorov-Volodchina.

Indicele OHI (oral-higiene-index) imaginat de catre Green si Vermilion este primulindice de apreciere a igienii bucale,aparut in
1957, si apoi simplificat tot de catre ei in 1964(OHIS= oral-higiene-index-simplified).
Indicele OHI
1. companenta placa- DI(debris index),debris=placa dentara moale poate avea 4 grade
-0=nu prezinta placa -1=placa in treimea cervicala -2=placa in cele
2treimi cervicale -3=placa pe toata suprafata
Cantitatea de placa se evalueaza fara colorarea ei,numai prin apreciere vizuala,prin inspectie.
2. componenta tartru-CI(calculus index)
-0=nu prezinta tartru
-1=tartru in treimea cervicala,supragingival -2=tartru in cele doua treimi cervicale si
subgingival -3=tartru pe toata suprafata+depodite mari gingivale

73. Investigajii biochimice §i imunologice:

Con^inutul vitaminei E in sange;
Saturarea {esuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) - mic§oreaza permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);
Testul intracutanat (dupa Kavetchii modificat de S. Bazarova) - determina starea functionala a tesutului conjunctiv (in mucoasa
buzei inferioare se introduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu - rezultatul se cite§te imediat masurand pata de colorant, in norma
este-5-7 mm;

70. Investigatii complimentare funcionale in paradontologire

Este un examen complex cu ajutorul caruea se apreciaza starea de sanatate parodontala, intinderea §i gravitatea leziunilor
parodontale;
Evoluarea starii de sanatate parodontala cuprinde trei etape:
Anamneza (vietii §i a bolii) - obtinem informal asupra starii de sanatate generala §i stomatologica pacientului pana la momentul
examenului prezent; Examenul clinic dento- parodontal (date obiective) - va permite elaborarea unui diagnostic corect §i include:
inspecctia, examenul exo- §i endobucal;

11
instrumentar (arcadelor dentare, dintilor - mobilitatea, profunzimea §i continutul pungilor, ocluzia, prezenta depozitelor dentare;
determinarea indicilor de igiena (II), IS, de gingivita PMA, IP, CPTIN (de necesitate in trtament a afectiunilor parodontale);
Examen complementar - contribue la precizarea diagnosticului, posibilitatilor §i mijloacelor de tratament, include:
Metode funcionale (stomatoscopia,capilaroscopia, reografia, polearografia); Metode de investigate atesutului osos (R-grafia -
panoramica
ortopantomografia, radioviziografia etc.);
Ivestigatii de laborator:
- citologie - studierea elementelor celulare din continutul pungilor parodontale;
- migrarea leucocitelor (proba Isinovschi) - determina gradul de aparare a tesuturilor parodontale;
- monocitograma - starea functionala a mezenchimului.
4. Ivestigatii microbiologice:
- examinarea cantitativa §i calitativa a continutului pungilor parodontale (microorganismelor);
- examinarea fluidului gingival (prin metode citologice,histochimice, microbiologice, imunologice):
. Investigatii biochimice §i imunologice:
Continutul vitaminei E in sange;
Saturarea tesuturilor parodontale cu acid ascorbinic (vit.C) - mic§oreaza permiabilitatea vaselor sangiuine (capilarelor);
Testul intracutanat (dupa Kavetchii modificat de S. Bazarova) - determina starea functionala a tesutului conjunctiv (in mucoasa
buzei inferioare se introduce 0,1 ml de 0,25% sol. tripan blu - rezultatul se cite§te imediat masurand pata de colorant, in norma
este-5-7 mm;

6. Investigatii morfologice:
biopsie - tesut gingival, studiat histologic.

65. Inspectia mucoasei gingivale...Pungi..clinice,parodondale,Proba Parma Dupa decurgerea procesului: cronica, agresiva;
Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;
Gravitatea procesului - se determina dupa tabloul clinico-radiologic: gradul u§or - pungile parodontale pana la 4 mm.;
gradul mediu - pungi parodontale de la 4 mm. pana la 6 mm.; gradul grav - profunzimea pungilor parodontale peste 6
mm.;
Raspandirea procesului: localizat, generalizat.
In general PM se caracterizeaza ptin prezenta a trei semne patognomice:
- inflamatie;
- alveoliza;
- prezenta pungilor parodontale.
Inflamatia - este o continuare a celei gingivale §i depinde de stadiul de evolutie, de morfologia parodontiului, de grosimea §i
calitatea testului gingival;
Aleveoliza - reprezinta distrugerea osului alveolar ca urmare a actiunii diferitelor enzime bacteriene §i lizozomale, fiind unul din
simptomele caracteristice ale bolii parodontale;
Punga parodontala - rezulta din aprofundarea patologica a §antului gingivo- dentar prin migrarea epiteliului de jonctiune in
directie apicala;
Clasificarea pungilor parodontale:
In raport cu dintele pot fi:
- simple - cand intereseaza o fata a dintelui;
- compuse - cand afecteaza doua §i mai multe fete;
- complexe - cand afectaeaza mai multe fete avand un
traect sinusos;
- interradiculare - daca patrund intre radacinile unui
pluriradicular.

12
In raport cu creasta osoasa pot fi:
- pungi supraosoase - au fundul deasupra crestei osoase
adiacente;
- pungi infraosoase - fundul pungii e situat spre apical, sub
nivelul osului adiacent.

Partile componenete ale pungilor parodontale:

- un perete dur;
- un perete moale;
- fundul pungii;
- continutul pungii.
Peretele dur - reprezentat prin cementul radicular, care poate fi demineralizat la suprafata, infiltrat cu produse bacteriene §i
acoperit cu placa §i tartru;
Peretele moale - format din gingie, ce este edematiata infiltrata cu granulocite neutrofile, macrofagi, lifocite, plasmocite,
anticorpi, vase sanguine neoformate, epiteliu hiperplaziat, uneori subtiat sau cu ulceratii. Fibrele de colagen sunt in curs de
degradare (depolimerizare), printre care se pot gasi §i intacte;
Fundul pungii parodontale - este format din epiteliu de jonctiune retras mult spre apical, cu infiltrat limfoid §i alterari celulare;
Continutul pungilor parodontale - fluid gingival cu microorganisme, produse bacteriene (enzime, toxine, endotoxine), celule
epiteliale descuamate, leucocite, uneori secretii purulente.

91Gingivita. Etiologie. Clasificare.

Gingivite - sunt inflamatii ale gingiei fara interesarea (lezarea) jonctiunii dento-
gingivale (epiteliale) §i pot interesa in intregime sau partial gingia. Aproximativ 80%
din populatia adulta sufera de gingivita cronica. Clasificarea gingivitelor dupa
forma: - catarala;
ulceronecrotica;
- hipertrofica;

descuamativa/atrofica
dupa decurgerea clinica: - gingivite acute;
- gigivite cronice;
- cronice in stadiul de acutizare;
- cronice in stadiul de remisie
dupa gradul de raspandire a procesului inflamator: - localizata/generalizata Gingivostomatita - acest di-c se stabile§te cand
este afectata gingia §i alte zone ale mucoasei cavitatii bucale (obrazului, buzelor, etc.).
Papilita - inflamatia papilelor interdentare (la 1,2,3, pana la 4 papile).
Etiologia:
Factorii locali:
igiena insuficienta a cavitatii bucale (prezenta placii bacteriene); prezenta tartrului dentar;
obturatii defectuoase (in zona papilei interdentare); constructii protetice incorecte (iritatii cu
cro§ete); aparate ortodontice (activarea incorecta);
§inele in caz de fracturi a oselor maxilare (dintilor); inghesuiri de dinti, fixarea joasa (prea sus) a frenulelor
buzelor; deprinderi vicioase (tinerea §i mu§carea pixului);
factori nocivi profesionali (cariere de piatra §i carbune, intreprinderi chimice, de panificatie);
substante chimice (benzina, lacuri, saruri ale metalelor grele); substante chimice iatrogene (pasta arsenicala - necroza papilei
interdentare).

Factorii generali - pe fondalul maladiilor generale se declan§eaza formele grave de gingivite.

boli ale sangelui (unul din simptomele precoce a leicozelor); afectiunile sistemului cardio-vascular;

13
afectiunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite); boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);
Dereglari hormonale (gingivita juvenila);
intoxicatii cu substante medicamentoase (definipin - in tratamentul epilepsiei);
intoxicatii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.);
Iradieri cu razele X; boli infectioase;
la fumatori, alcoolici §i narcomani.
91. GINGIVITA CATARALA
Conform datelor OMS (1980), 80% copii din lume sufera de gingivita. Gingivita catarala acuta - mai frecvent se intalne§te la
copii cu boli respiratorii acute (virotice), care dupa un tratament adecvat, gingivita dispare fara a lasa complicatii.

Tabloul clinic:
Acuze - durere,senzatii de usturime in mucoasa gingivala, apare desinestatator §i se intensifica in timpul alimentatiei (fierbinte,
acru, sarat), edem gingival, sangerari in timpul alimentatiei §i periajului, miros fetid.
Obiectiv - varful papilelor sau a marginii gingivale, sau toata gingia edematiata, hiperemiata, laxa, sangereaza la atingere, u§oara
mobilitate dentara din cauza edematierei sistemului ligamentar superficial, cre§terea profunzimii §antului gingival. Este un
proces reversibil - daca se intervine cu un tratament adecvat.

Diagnosticul - in baza datelor subiective §i obiective.

Tratamentul
Inlaturarea factorilor iritanti locali;
Instruirea in igienizarea corecta a cavitatii bucale;
Recomandari in alegerea corecta a produselor de igienizare;
Periajul profesional;
Folosirea sol. de clorhexidina 0,06% pentru bai bucale pe perioada instructajului de igienizare corecta (7-10 zile), a cate 3 min.
dupa periaj - diminita §i seara pentru inactivarea placii bacteriene;
Irigatii abundente cu solutii antiseptice (stomatidina, hexoral, etc.);
Controlul igienei cavitatii bucale de efectuat peste 5; 10; 20 zile. Daca hiperemia se mentine - preparate antiinflamatorii: sub
forma de aplicatii (instilatii) cu LevoBioR, MetkloDenta, Metrogil Denta, Elugel, Eludril Izofual, etc.

Gingivita catarala cronica - apare pe locul unde persista mult timp elementul iritant cronic (inclusiv §i gingivita catarala acuta de
la 1 pana la 7-14 zile).

Tabloul clinic Acuze - pot lip si;

- prurit, usturime, disconfort;
- sangerari gingivale, indeosebi la periaj, taerea alimentelor dure (mar, morcov, paine);
- miros fetid din cavitatea bucala, defect estetic.
Obiectiv - hiperemie gingivala cu nuanta cianotica;
- edem al papilelor §i marginii gingivale, papilele raman in cre§tere §i nu se lipesc catre suprafata
dintelui;
- prezenta pungii gingivale clinice;
- prezenta depozitelor (moi §i dure);
- miros fetid din cavitatea bucala.

Tratamentul gingivitei catarale cronice

Inlaturarea factorilor cauzali (locali §i generali);
Irigatii §i clatituri abundente cu solutii antiseptice (hlorhexidina 0,06%, hexoral, stomatidina);
Instilatii §i aplicatii cu LevoBioR, MetkloDenta etc.

14
Proceduri fizioterapice (hidroterapie, curenti diadinamici, vibromasaj, vacum-masaj - Kulajenco), electroforeza cu aloe, vit.C,
etc.

93 gingivita ulceroasa
Este o boala infectioasa cu caracter acut §i cronic, apare rar la copii mici, ocazional intre 6 §i 12 ani §i frecvent la tineri 13-20
ani, mai rar la 40-45 ani. Apare prin asocierea a doua microorganisme specifice - spirocheta Borellia Vincent §i un bacil fuziform
gram-negativ §i neaparat pe un teren deficitar. Gingivita UN afecteaza §i alte zone ale mucoasei bucale, motiv pentru care poarta
§i alte denumiri, cum ar fi - Gingivostomatita UN, “Gura dureroasa a soldatilor” (XENOPHON), la soldatii din timpul I razboi
mondial a fost denumita “Gura de tran§ee”

Etiologia:
Factori locali:
Igiena buco-dentara deficitara;
preexistenta unor gingivete acute;
accidente de eruptie a dintilor (in special molarul trei);
fumatul;
alcoolismul (deficitul de vit. C,B1 §i B2 - in alcoolism); perecoronaritele.
Factorii sistemici:
oboseala, stresul emotional §i fizic (stari de razboi, nevrozele §i depresiile, examene);
Deficiente nutritionale;
afectiuni ale sangelui, leucemii, agranulocitoze; afectiuni virotie (rujeola).

Clasificare:
Dupa decurgerea procesului: acuta; cronica
Dupa gravitatea procesului: forma u§oara; forma medie;
forma grava

Tabloul clinic este dominat de triada: durere, halena fetida, necroza

gingivala
Acuze:
Foma u§oara - usturime in timpul alimentatiei §i gingivoragii, miros fetid; Forma medie §i grava - durerile sunt intense,
intoxicatia organismului (din cauza absorbtiei toxinelor in sange) §i se expria prin febra 380C, slabiciune, somnolenta, dureri de
cap §i in mu§chi, diaree, lipsa poftei de mancare, prezenta ulceratiilor, miros fetid, salivatie abundenta §i viscoasa

Obiectiv
Starea generala dereglata: pacientii sunt palizi, cefalee, inapetenta, dureri musculare §i in articulatii, febra pana la 390C, marirea
ganglionilor limfatici (durero§i), pielea fetei de culoare pamantie, rigditatea fietii, stare depresiva, insomnie, tulburari
gastrointestinale;
Local - papilele interdentare sunt necrotizate, necroza se extinde pe gingia marginala §i ata§ata precum §i la nivelul mucoasei
orale - valul palatin (gingivo-stomatita ulcero-necrotica, “angina Vincent”;
Gingia necrotizata este acoperita cu o pseudo-membrana galben-deschisa pana la sur-murdar, papilele interdentare parca ar fi
sectionate la un nivel;
In zonele fara necroza gingia de culoare ro§u-aprins, care sangereaza spontan sau la cea mai mica atingere;
Hipersalivatie, saliva fiind viscoasa §i cleioasa, cu miros fitid;
Limfadenita loco-regionala, ganglionii durero§i la palpare

Tratament:
Local - I §edinta:

15
Prelucrarea minutioasa gingiei afectate §i a cavitatii bucale cu sol. 0,1
0, 06% hlohexidina, 0,25% hloramina. Solutiile vor fi caldute (spore§te fagocitoza §i migrarea leucocitelor);
Anestezia (infiltrativa, trunculara, aplicativa);
Inlaturarea minutioasa a depozitelor moi§i dure (partial, cat este posibil), dupa care cu un excavator steril se inlatura gingia
necrotizata ( se pot utiliza fermenti proteolitici - tripsina, hemotripsina).

Sedinta 2
Prelucrarea antiseptica minutioasa;
Aplicatii cu metronidazol (o pastila dizolvata in hlorhexidina 0,06%) pana la obtinerea unei suspenzii - pentru 15 min. (in caz ca
pacientul nu poate
veni la medic, aplica singur acasa dupa o instruire anterioara de catre medic);
Dupa 2-3 §edinte se mic§oreaza evident durerile, scade temperatura, se imbunatate§te starea generala;
Dupa caderea fenomenelor acute se recurge la tratamentul cariei dentare §i complicatiile lui, detartrajul definitiv (asanarea
cavitatii bucale in totalitate); Epitelizarea definitiva parvine la a 3-7 zi, in functie de gravitatea procesului;
Tratamentul general se continua conform prescriptiilor anterioare cu corectii la necesitate.

Ratament general:
Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori in zi;
Desensibilizante (suprastina, tavegil, erolin cate o pastila ininte de somn); Daca persista febra (formele medie §i grava) -
antipiretice;
Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclina sau tetraciclina 1 gr./zi 7-10 zile;
Dieta semilchida, caloriinica bogata in vitamine, neiritanta;
Folosirea lichidului in abundenta (apa minerala plata, compot, ceai verde, etc.)
94. profilaxia gingivitelor catarale

Iluminarea sanitara in viziunea igienizarii cavitatii bucale;

Alimentatie rationala;
Vizite periodice la medicul stomatolog cu scop profilactic;
Mod sanatos de viata (factorii de risc, ce sporesc retinera §i acumularea de placa bacteriana, functionarea normala a
parodontiului):

Profilaxia GUN Educatie sanitara in viziunea igienizarii cavitatii bucale;

Alimentatie rationala;
Vizitele profilactice la medicul stomatolog cu recomandarile respective; Mod sanatos de viata (inlaturarea factorilor de risc, ce
induc la retinerea §i acumularea placii bacteriene.

95. Gingivita hipertrofica - proces inflamator preponderent cu

elemente proliferative

Etilogie:
Dereglari hormonale (pe prim plan), in legatura cu aceasta unii autori evdentiaza forme desinestatoare (de pubertate §i de
sarcina);
Dereglari in dezvoltarea sistemului stomatognat (patologia mu§caturii - adanca, ingramadire de dinti, anaomalii de pozitie);
Actiunea nociva a unor medicamente (hidantonina, difenina);
Avitaminoze (vit.C), boli sanguine;
Trauma mecanica cronica (marginile ascutite aele dintilor cu defecte, marginile suspendare ale obturatiilor, cro§etele protezelor,

16
aparatele ortodntice;
Prezenta in trecut a gingivitei catarale cronice.

Clasificare:
Sunt evidentiate doua forme:
Edematoasa (localizata §i generalizata);
Fibroasa (localizata §i generalizata);
Dupa gravitatea procesului:
- stadiul u§or, hipertrofie gingivala pana la 1/3 din inaltimea
coroanei;
- stadiul mediu, pana la */2 din inaltimea coroanei;
- stadiul grav, mai mult de /, sau intotalitate coroana dintelui este acoperita de gingie.

Morfologia:
Vegetatia §i cre§terea accentuata a epiteliului;
Distrofia vacuolizata a citoplasmei stratului spinos; dereglarea procesului de descuamare;
Repartizarea neuniforma a glicogenului (indica la dereglarea proceselor metabolice);
Edematierea tesutului conjunctiv subepitelial;
Ffibrele din colagen sunt dezmembrate (din cauza edemului);
Spore§te numarul de vase sanguine, sunt delatate §i pline cu sange;
Infiltratia tesuturilor cu celule plasmatice §i limfoidale;
Elemente de scleroza subepiteliala;
Infiltratie leucocitara pritre celulele epiteliale;
Activizarea tuturor fermentilor in vasele sanguine §i zonei de cre§tere.

Forma edematoasa Sangerare gingivala, rar durei in timpul alimentatiei;

Prurit, dereglarea actului masticator;
Miros fetid din cavitatea bucala;
Pungi gingivale false cu eliminari exudative din ele; Joncjiunea epiteliala nu este afectata;
Depozite dentare moi in abundenja (pigmentate).

Forma fibroasa - evoluiaza benign §i se caracterizeaza prin: gingie hiperplazica cu aspect bulbar;
senzajie de consistenja densa la palpare;
Lipsa sangerarilor §i durerei;
culoare roz-pala, uneori cu ten cenu§iu sau ro§u;
Pacienjii de regula nu prezinta acuze (numai forma neobi§nuita a gingiei), adica dereglari estetice;
Pentru stadiul u§oar
- papilele interdentare de culoare normala sau pujin palide, alpite bie de dinte (hipertrofiate pe 1/3 din inaljimea coroanei);
- nu sangereaza;
- pungile gingivale (false) nu sunt profunde §i fara eliminari;
Pentru gradul mediu §i grav (daca procesul este generalizat), sunt caracteristice:
- hipertrofie gingivala - 1/2-2/3 din inaljimea coroanei dentare.
97. Parodontita marginala este un proces infalmator cu lezarea aparatului ligamentar periodontal §i a jesutului osos;
La baza morfogenezei bolii sunt procesele exudativo-alterative cu elemente de distrucjie pronunjata a osului alveolar;
Afecjiunile parodonjiului maginal sunt cunoscute din antichitate, dar odata cu dezvoltarea civilizjiei, raspandirea acestei afecjiuni
brusc create §i la ziua de astazi atinge aproximativ 100% (95-98%) la populajia adulta;

17
In prezent se observa o tendinja de raspandire a formelor agresive de parodontita marginala;
Analiza epidemiologica efectuata in trei grupe de varsta (28-30, 30-44, §i peste 60 ani), au aratat ca la tineri 29-44 ani) numai 4-
5% au parodonjiu clinic sanatos §i menjin o igiena buna a cavitajii bucale (Джамилева Т.,1999).

Etiologia:
Afecjiunile parodonjiului se pot dezvolta sub acjiunea factorilor locali §i generali, dar §i combinarea lor pe fondalul scaderii
reactivitajii organismului. In ultimul timp o deosebita importanta se acorda factorilor etiologici locali §i anume placii bacteriene;
Momentul primordial catre studierea etiologiei afectiunilor parodontiului marginal sunt expuse in trei grupe de factori etiologici:
1. Starea produselor metabolice in placa bacteriana §i in tartrul dentar;
2. Factorii de la nivelul cavitatii bucale capabili sa sporesca sau sa slabesca potentialul patogenic al microorganismelor §i
produselor lor metabolice;
3. Factorii generali ce regleaza proceselor metabolice a tesuturilor gazda (cavitatii bucale), de care §i depinde reactia de
raspuns la actiunea patogenica a microorganismelor;
In parodontologie o importanta prioritara o are 4 notiuni: din depozite dentare nemineralizate (placa bacteriana §i depozitele
dentare moi, adica substanta alba);
din cele mineralizate (tartru dentar supa- §i subgingival).

Factorii locali:
Igiena insuficienta a cavitatii bucale (prezenta placii bacteriene);
Prezenta tartrului dentar;
Obturatii defectuoase (in zona papilei interdentare);
Constructii protetice incorecte (iritatii cu cro§ete);
Aparate ortodontice (activarea incorecta);
§inele in caz de fracturi a oselor maxilare (dintilor);
Inghesuiri de dinti, fixarea joasa (prea sus) a frenulelor buzelor;
Deprinderi vicioase (tinerea §i mu§carea pixului);
Factori nocivi profesionali (cariere de piatra §i carbune, intreprinderi chimice, de panificatie);
Substante chimice (benzina, lacuri, saruri ale metalelor grele);
Substante chimice iatrogene (pasta arsenicala - necroza papilei interdentare).

Factorii generali Boli ale sangelui (unul din simptomele precoce

a leicozelor);
Afectiunile sistemului cardio-vascular;
Afectiunile sistemului gastro-intestinal (ulcere, gastrite, colite);
Boli ale sistemului endocrin (diabetul zaharat);
Dereglari hormonale (gingivita juvenila);
Intoxicatii cu substante medicamentoase (definipin - in
tratamentul epilepsiei);
Intoxicatii cu metale grele (mercur, plumb, bismut, etc.); Irradieri cu razele X;
Boli infectioase;
La fumatori (alcolici) §i narcomani).

CLASIFICARE:
Dupa decurgerea procesului: cronica, agresiva;

18
Fazele procesului: acutizare (abscedare), remisie;
Gravitatea procesului - se determina dupa tabloul clinico-radiologic: gradul u§or - pungile parodontale pana la 4 mm.; gradul
mediu - pungi parodontale de la 4 mm. pana la 6 mm.; gradul grav - profunzimea pungilor parodontale peste 6 mm.;
Raspandirea procesului: localizat, generalizat.

In general PM se caracterizeaza ptin prezenta a trei semne patognomice:

- inflamatie;
- alveoliza;
- prezenta pungilor parodontale.
Inflamatia - este o continuare a celei gingivale §i depinde de stadiul de evolutie, de morfologia parodontiului, de grosimea §i
calitatea testului gingival;
Aleveoliza - reprezinta distrugerea osului alveolar ca urmare a actiunii diferitelor enzime bacteriene §i lizozomale, fiind unul din
simptomele caracteristice ale bolii parodontale;
Punga parodontala - rezulta din aprofundarea patologica a §antului gingivo- dentar prin migrarea epiteliului de jonctiune in
directie apicala;

PATOGENIA:
Reactia locala a tesuturilor gazda (parodontale) la actiunea microorganismelor §i toxinelor lor la nivelul capilar, deoarece anume
la acest nivel se petrece schimbul de substante, cu eliminarea produselor metabolice;
Pentru izolarea §i distrugerea agentului microbian (§i a toxinelor), in zona respectiva se indreapta leucocitele (neutrofilele PMN);
In procesul de distrugere a celulelor microbiene, ele elimina fermenti celulari (lizozomali) foarte toxici;
Localizate in spajiile intercelulare celulele gigante elimina substanje biologic active (heparina, histamina) §i mulji alji fermenji
pentru izolarea §i distrugerea celulelor microbiene (inflamajie acuta);
Dilatarea brusca a capilarelor §i marirea permiabilitajii, clinic se pronun ja prin sangerari gingivale;
Edemul jesuturilor moi apare ca rezultatul afectarii sistemului capilar venos §i dereglarea evacuarii limfatice;
Simptomul de durere gingivala este rezultatul acumularii in jesututri a peptidelor §i bradichininei;

Daca la aceasta etapa se inlatura agentul lezant (de regula microbian), peste o perioada scurta, toate elementele structurale
(vasele, celulele gazda §i jesuturile parodontale) revin la normal;
Daca nu - procesul trece in cronic §i capata un caracter mai pronunjat: Permiabilitatea create §i se menjine un timp
indelungat;
In capilare se mic§oreaza fluxul de sange;
Largirea brusca §i lizarea vaselor sanguine (sistemului capilar venos); Evacuarea lifmatica se stopeaza pe o perioada
indelungata;
Edemul jesuturilor moi se mare§te;
Se deregleaza troficitatea jesuturilor gazda;
Lezarea lizozomala cu eliminarea fermenjilor activi de catre celulel de aparare devine de nereglat;
In jesututri se acumuleaza o cantitate mare de fermenji (prostoglandine, proteaze, tripsina, catepsina, etc.), care au menirea de a
proteja jesuturile gazda, insa ele incep lezarea lor (autoliza);
Se modifica mediul acid cu dereglarea procesului de formare §i maturizare a osteobl§tilor, in schimb se activeaza formarea
osteocla§tilor;

Dereglare metabolismului in toate structurile parodontale (jesutul colagenic, conjunctiv);

Acumularea de substanje toxice, acjioneaza destructiv direct asupra structurilor osoase, colagenice §i substanjei fundamentale;
Ca rezultat apare o situajie ideala de patrundere a microorganismelor §i toxinelor lor in profunzimea jesututrilor gazda;

19
In a§a condijii acjiunea mecanica din fizilogica devine patologica (traumatica) pentru structurile osoase §i de amortizare ale
parodonjiului NB
Conceptia moderna in etiopatogenia Bolii Parodontale Boala parodontala este initiata §i sustinuta de factorii microbieni virulenti
produ§i de placa microbiana subgingivala.;
O parte din aceste substante sunt capabile de a leza la direct celulele gazda in timp ce altele pot activa celulele umorale §i tisulare
care provoaca leziuni parodontale;
Patogenitatea bacteriilor subgingivale catre tesutul parodontal este confirmata de
multipli cercetatori, prin care se atribuie un rol predominamt urmatoarelor
microorganisme - markeri: Acidobacilus
actinomycetemcomitans, Phorphyromonos gingivals, Prevotela intermedia, Bacteroides forsythus, Fusobacterium nucleatum,
Ekenela corrodens, Streptostreptococcus micros, Streptococcus intermedium;
Mecanismele de patogenitate bacteriana in parodontite sunt fie directe prin actiunea nociva a unor factori de structura bacteriana,
producerea de exotoxine, endotoxine, enzime, metaboliti toxici, invazia tesuturilor, fie
7 7 ? 5 7 5 7
inderecte. Mecanismele inderecte include raspunsul imunologic al gazdei - specific si nespecific - care incearca sa se apere fata de
agresiunea microbiana, mecanisme care pot deveni ele insusi factori de agresivitate si progresie a leziunilor parodontale.

In etiopatogenia parodontitelor marginale, in prezent se accepta doua elemente dominante certe si solid conturate (Cozma I.A.
2008, Т.А. Вольф et al.2008):
gradul microbian provenit din placa bacteriana subgingivala;
2) susceptibilitatea macroorganismului de a declansa un proces imun.
De rand cu alte functii macrofagele elibereaza enzime cu rol distructiv tisular ca: elastaze, hialuronidaze, citochne (interleuchina-
1, factorii citotoxici, prostoglandine, leucotrine, s.a.), care pot resorba osul.
Dupa parerea unor savanti microorganismele parodontopatopatogene nu pot dezvolta boala parodontala fara al surprinde pe
pacient intr-o etapa sau conditii de susceptibilitate, in care factorii de imunitate sunt lezati.
99. Abcesul paradontal
Parodontita acuta este o continuare a parodontitei hiperemice, in care se intalnesc modificari inflamatoriimai avansate. Exudatul
inflamator creste mult tensiunea intratisulara, ligamentele sufera un proces de inbibitie, iar dintele capata un anumit grad de
mobilitate.
Se remarca o demineralizare a osului periapical.
Durerea are o evolutie ascendenta, de la simpla jena, pana la dureri insuportabile, pe parcursul a 24-48 de ore. Durerea nu este
calmata de antialgicele obisnuite si este permanenta. Pacientul evita miscarile capului, nu zambeste.
In dreptul radacinii, mucoasa este congestionata, depresibila la palpare si se constata durere. Poate existaadenopatie regionala de
insotire.
Daca inflamatia se extinde, poate aparea edemul tegumentelor. De exemplu, pentru dintii frontali superiori edemul intereseaza
buza superioara, pentru caninii superiori aripa nasului si regiunea palpebrala, pentru premolari si molari superiori, regiunea
geniana. La arcada inferioara, edemul poate interesa buza inferioara, regiunea submandibulara sau submentoniera, in functie de
localizarea dntelui cauzal.
Diagnosticul pozitiv se pune pe caracterul acut al durerii, durerea la percutia in ax a dintelui, tumefierea mucoasei si
tegumentelor, lipsa semnelor de vitalitate dentara si starea generala afectata.
In evolutie, parodontita seroasa poate trece spre o parodontita acuta purulenta, se poate croniciza, sau se poate vindeca spontan
(rar).

Parodontita marginala cronica exacerbata Se poate dezvolta pe fondalul PMC de gradul mediu - apar inflamatii acute, este
caracteristica pentru bolnavii ce sufera de afectiuni generale.

100. Parodontita cronica forma usoara.Morfologie.Tablou clinic.Clis radiolo.

Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului

20
interdentar.
In par cron usoara acuzele sunt nesemnificative:singerari gingivale periodice(cind se spala dintii).miros neplacut.senzatii
gingivale neplacute,depuneri curente de tartru.Se localiz in regiunea incisivilor maxilei si mandibulei.
La examinare se observa hiperemie in reg gingiei interdentare si o parte din gingia alveolara,punga gingivala de pina la 3,5mm.
Cliseu radiologic:resorbtia placii compacte de la nivelul septului interdentar,reducerea pina la 1/3 din inaltimea septului
interdentar cu dereglarea virfului sept inter.
Lipseste mmobilitatea dintilor.

101. Parodontita cronica forma medie.Morfologie.Tablou clinic.Clis radio.

Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului
interdentar.
Se caracterizeaza prin extinderea proc inflamat asupra unei parti insemnate din gingia alveolara si adincirea pungii
gingivale,formarea pungii gingivale cu o adincime pina la 5 mm.
Acuze:singerari gingiv frecvente in timpul spalarii,consumului de alimente tari,schimbarea culorii gingiei,mobilitatea unor dinti
dispersati.
La consultatie se depisteaza: cianoza papilelor gingiv
interdentare,inflamarea lor,aderarea usoara la dinti.Singerari la cea mai mica atingere.La palpare se elimina un continut
seros.,migrari patologice de grad
I.
Cel mai des in regiunea incisivilor maxilarului inferior si a molarilor de pe ambele maxilare.Anomaliile dispunerii dintilor
agraveaza procesele inflamatorii din zona.
Cliseu radiologic: destructia tesutului osos pina la */2 din septul
interdentar,prezenta osteoporozei,largirea spatiului periodontal in zona festonului gingival.

102. Parodontita cronica forma grava. Morfologie.Tablou clinic.Clis radio.

Parodontita proces inflamator gingival ,se caracterizeaza prin destructia progresiva a periodontiului si tesutului osos al septului
interdentar Bolnavii acuza dureri in procesul de masticatie,schimbarea pozitiei dintilor,supuratie periodica,aparitia spatiului intre
dinti,aparitia mirosului neplacut actioneaza asupra psihicului bolnavilor.
La examinare: deformarea accentuata a gingiei din cauza proliferarii granulatiilor,fibrozei si hiperemiei de staza.Papilele
gingivale adera fragil la suprafata dintilor,depuneri insemnate de tartru,resturi alimentare,placa microbiana.Din cauza singerarii si
durerilor bolnavii nu-si mai spala dintii contribuind la evolutia procesului inflamator.La sondare pungi parodontale adinci de 5-7
mm,dintii au migrari patologice de gradul II-III.Deplasari ale dintilor in forma de evantai,rotiri in jurul axei.
Cliseu radiologic: destructia tesutului osos de grad II-III,focare de
osteoporoza,pungi osoase.

Stare de remisie dupa tratament complex inclusiv chirurgical si ortopedic.

103.Parodontoza.Etiologie.Patogenie.Clasificare.
Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.
Etiologie : Microorganismele: Se considera ca toti factorii care influenteaza etiopatogenia si evolutia paradontozei sunt
favorizanti sau predispozanti, dar nu constituie cauza bolii. Factorul cauzal de paradontoza este considerat factorul microbian. Se
poate afirma ca factorul determinant este raspunsul imun al organismului. Paradontoza
este rezultatul interactiunii intre
bacteriile din placa bacteriana si raspunsul imun al gazdei, terenul.Sistemului imunitar: Paradontoza are o evolutie ce depinde nu
numai de agresivitatea si specificitatea bacteriilor, dar si de modul cum va raspunde organismul la atacul microbilor, existand o
interactiune intre microorganismele cavitatii orale si raspuns imun al organismului.

21
Factorii generali sunt factorii care influenteaza reactivitatea generala, favorizand imbolnavirea pacientului:
-factori genetici (predispozitia constitutioanala);
-factori metabolici (diabet);
-factori hormonali (endocrinopatii);
-afectiuni ale tesutului conjunctiv;
-afectiuni ale sistenului nervos central;
-factori imunitari: scaderea capacitatii de aparare sau reactivitate autoimuna; -factori externi (intoxicatii);
-stari carentiale (hipovitaminoze).
Factorii locali sunt factori de iritatie pentru parodontiu si pot fi cauzali, ex.: placa bacteriana, si favorizanti: tartrul dentar, trauma
ocluzala, carii dentare, edentatia, anomalii dento maxilare, obiceiuri vicioase, factori iatrogeni. Patogeneza:Schimbari
distrofice:intirzierea substitutiei structurilor osoase,coloritul tesutului osos este neuniform,se accentueaza liniile de forta,are loc
ingrosarea trabeculelor osoase din substanta spongioasa pina la pierderea spongiozitatii.
Boala se manifesta prin atrofia progresiva a proceselor alveolare.roentgen releva modificari osoase sclerotice,procesele atrofice in
acest tesut ducind la micsorarea in inaltime a septurilor interdentare.
Clasificare:
Forma usoara - senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilar inferior,radiologic scaderea de 1/3 a inaltimii septurilor
osoase interdentare. Forma medie - radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori au culoare galbuie,hiperestezia
tesuturilor dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din suprafata radacinii,reducerea pina la / a inaltimii septurilor osoase interdentare.
Forma grava - dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se deschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea
estetica.
104. Parodontoza.Tabloul clinic.Diagnostic diferential.

Afectiunea tesuturilor parodontiului cu caracter primar-distrofic.

Tablou clinic: Forma usoara - senzatii neplacute in gingie,prurit in reg incisiv maxilar inferior,radiologic scaderea de 1/3 a
inaltimii septurilor osoase interdentare.
Forma medie - radacinile dintilor(canikni si incisivi) se dezgolesc,adeseori au culoare galbuie,hiperestezia tesuturilor
dintelui,dezgolirea pina la 1/3 din suprafata radacinii,reducerea pina la / a inaltimii septurilor osoase interdentare.
Forma grava - dezgoliri importante ale radacinilor dentare1/2 si mai mult,se deschid spatiile interdentare ,accentuat defectiunea
estetica.

Semnele diagnostice:
absenta inflamatiei,gingia are culoare palida
retractia gingiei si deshosarea coletului apoi a radacinii dentare
absenta pungilor parodontale si gingivale
nu este caracteristica placa microbiana sau depozitul moale
asocierea frecventa cu patologia dintelui ce nu are ca origine caria(eroziunea
smaltului,uzura,defectul cuneiform)
dintii isi pastreaza o buna fixare chiar in cazul atrofiei marcate a septurilor interdentare,deoarece evolueaza sincronic cu retractia
gingivala.
Examenul radiologic nu evidentiaza semne ale destructiei inflamatorii a tesutului osos al septului interdentar,conturul fiind
clar,constatindu-se reducerea inaltimii acestuia fara focare de osteoporoza,dilatarea spatiului periodontal
Afectiuni ale glandelor endocrine si dereglari metabolice

Tabloul schimbarilor distrofice ale tesutului osos asemanator cu cel din parodontoza,a fost observat in unele
endocrinopatii(insuficienta cronica paratiroida),si situatii exceptionala(hipodinamie,hipoxie ,hipoxemie)

22
105. Parodontomele.Etiologie.Tablou clinic.Diagnostic diferential.

Parodontoamele cuprind tumorile si procesele cu aspect de tumori. Fibromatoza gingiei.Epulis.Chistul paradontal.

Fibromat ging- seamana cu gingivita hipertrofica insa nu are nimic comun cu inflamatia.Spre deosebire de gingiv in procesul de
fibromatoza gingivala se observa deformarea atit a gingiei interdentare cit si alveolare.
Morfologic- prezinta infil.tratia tesutului conjunctiv fibros dens cu o cantitate neinsemnata de elemente celulare
Acuze-aspectul neobisnuit al gingiei,care acopera in mare sau mica masura coroana dentara.
Epulis-se aseamana cu hipertrofia papilei gingivale interdentare.
Se intilneste la pers 20-40 ani,mult mai rar la persoane in virsta.
La aparitie contribuie factori iritabili locali (tartru,resturi radiculare dentare) Formatiunile apar doar unde exista dinti(sau radacini
ale acestora),evolueaza incet,ani de zile.
Acuze-prezenta acestor formatiuni nedureroase,care evolueaza ca marime si singereaza usor la palpare.
La examinare se constata tumori de forma unei ciuperci,daca evolueaza rapid pierde forma de ciuperca.
Chistul parodontal-zone ale destructiei tesutului osos cu forme rotunjite. Diagnostic diferential: Cu procesele similare
hiperplastice cu caracter inflamator- gingivita hipertrofica,hipertrofia unor papile gingivale provocate de excitanti locali.

106. Metode fizioterapeutice in tratamentul gingivitelor.

Termoterapia:
se fac clatituri cu solutii caldute din infuzii de plante medicamentoase.
Efectul:
sub influenta caldurii vasele se dilata,
5 ?
se intensifica circulatia saungvina, se amelioreaza trofica,
se intensifica refluxul elementelor patologice, se intensifica metabolismul in tesuturi.
5
Temperatura ridicata se utilizeaza cu scop de a absorbi elementele dezintegrarii metabolice in procesele inflamatorii, pentru
Stimularea regenerarii, pentru micsorarea senzatiilor dureroase.

Razele ultraviolete:
Actiunea directa a radiatiei duce la denaturare si coagulare proteinelor, dupa clivajul lor enzimatic se formeaza substante biologic
active (histamina, acetilcolina). Substante biologic active sunt absorbite in singe, oferindefect secundar umoral asupra tonusului
vascular, muscular, receptorilor nervosi si metabolismului.
Razele ultraviolete sunt esentiale pentru procesele fiziologice normale. Ele participa in procesul de transformare a provitaminei D
in vitamina D3, care provoaca reglarea proceselor de mineralizare si fermentare.
Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiaza germenii care sunt pe suprafata plagii, mucoasei,
precum si in aer. In efect bactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de actiune asupra bacteriilor este altul. Razele
ultraviolete, irita receptorii nervosi periferici, provoaca impulsuri aferente puternice in sistemul nervos central de la locul de
expunere, in rezultat apar reactii reflex, se intensifica metabolismul si astfel se creaza conditii in care bacteriile patogene isi pierd
capacitatea de a se reproduce si mor.
Terapia cu laser:
Esenta tratamentul este in interactiunea fasciculului laser monohrom cu
5 5
formatiunile intracelular. Ca urmare, se schimbacursul reactiilor biochimice
5 7 5
ale structurii moleculare.
Puterea mica a laserului are efect de stimulare, analgezic si antiinflamatorii. Sub influenta radiatiilor laser de joasa frecventa cu
lungimea de unda (0,63
1,3 mm) prezinta urmatoarele efecte biologice:
sporirea circulatiei singelui si activarea schimbului de lichid interstitial; stimularea metabolismului electrolit in citoplasma
celulelor si ca o consecinta accelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperarii

23
celulelor prin cresterea productiei de ATP,
consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici si activarea enzimelor citoplasmatice;
efecte asupra sistemului imunitar;
creste pragul durerii a terminatiilor nervoase.

TErapia cu microunde:
sunt utilizate vibratii electromagnetice alternative de
frecventa ultra-inalta (2.38 GHz).
Terapia cu microunde provoaca:
Accelerarea circulatiei sanguine si a limfei;
Cresterea permeabilitatii peretelui vascular;
Cresterea metabolismului;
5 ~
Cresterea reactii de aparare;
Reducerea sensibilitatii terminatiunilor nervoase (efect analgezic).
Terapia cu microunde are actiune
antiinflamatoare. Aceste manifestari apar in zona de impact si partile simetrice. Stimularea receptorilor nervosi duce la formarea
de reactii reflexe pozitive si actiune umorala secundara. Cura de tratament 3-12 sedinte acIte 5-8 minute.

107. Rolul factorilor generali in etiologia gingivitelor.

Starea generala a organismului conteaza.

Gingivita din cursul unor stari fiziologice ca sarcina,menopauza poate aparea, sarcina poate influenta prin modificari hormonale
reactia locala a tesuturilor fata de placa bacteriana.
Gingivita in cursul unor boli sistemice:Diabet-favorizeaza un raspuns modificat de aparare din partea acestor structuri fata de
placa bacteriana.Hipovitaminoza c - deficitul de vit C modifica in sens agravant raspunsul gingival prin
edem,hiperplazie,singerari gingivale.
Gingivite din leucemii,anemii,tulburari imunodeficitare.
108Gingivita de sarcina.Clinica.Particularitati ale
tratamentului.Profilaxie

Sarcina poate influenta prin modificari hormonale reactia locala a tesuturilor fata de placa bacteriana.
In lichidul santului gingival se remarca o crestere a speciei anaerobe asupra careia hormonii steroizi(progesteronul si estrogenul)
mult crescuti la acest nivel actioneaza ca factori de proliferare.
Simptomatologia - principalele semne de imbolnavire gingivala sunt
hiperplazia si singerarea.
gingia este tumefiata,marita in volum
culoarea variaza de la rosu viu la violaceu,frecvent gingia este acoperita de depozite fibrinoase sau purulente.
Singerarea se produce la cele mai mici atingeri

Uneori hiperplazia gingivala are aspect tumoral,fiind denumita tumora de sarcina(incidenta 2-5%)
Semnele clinice ale gingivitei se accentueaza din luna a II sau aIII ,devin destul de proonuntate in luna a VIII
Apare din cauza productiei crescute de hormoni gonadotropi.
Evidentierea si indepartarea placii bacteriene(principala etapa in tratament),tratamentul medicamentos antimicrobian si
antiinflamator al gingivitei.Educatia igienica a pacientului.

108. Tratamentul complex al paradontitelor.

Incepe prin control igienic,educarea pacientului in spiritul igienei rationale(fara respectare se mentin depunerile supradentare)
Jugularea fenomenelor inflamatorii acute administrind solutii de enzime proteolitice,trihopol,sangviritrina max 2-3 sedinte.

24
Inlaturarea depunerilor dentare si obturarea cariilor.
Numai dupa asta se trece la metode chirurgicale:chiuretajul pungilor gingivale,tratamentul chirurgical al pungii parodontale,in caz
de abces - gingivectomia.
Tratamentul oropedic are caracter de terapie patogenetica fiindca suprima mobilitatea dintilor,traumele articulare.
Folosirea vitaminelor din grupul C,P si grupul B.
Injectiile cu preparate din acidul nicotinic-ameliorarea proceselor de oxidoreducere din peretii vasculari.

109. Principii de baza in tratamentul local al paradontitelor.

Principiile generale:
Profilaxia primara-totalitatea masurilor de igienizare a cav bucale.
Profilax secundara- oprirea evolutiei bolii parodontale spre forme mai avansate.
Profila tertiara- prevenire recedivelor dupa tratamentul formelor manifeste.

Terapia medicamentoasa a pungilor gingivale si parodontale nu poate fi considerata intemeiata si cu efect curativ de
sinestatator,deoarece epiteliul vegetant este refractar la medicamentele aplicate.Asemenea tratament nu suprima pungile.rezulta ca
intre masurile profilactice si curative exista numeroase elemente comune.

110. Tratamentul local antiinflamator al parodontitelor.

Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu exsudat purulent— Ely sol metronidazol gel dentar
25%,Dumex cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscari blinde in interiorul pungii
parodontale pina la portiunea cea mai adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).
Medicatie cu glucocorticoizi - hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de cauze variate,in tesuturle inflamate inhiba
macrofagele,migrarea polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhiba sinteza
proteica,fibroblastele,osteoblastii.
Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea proceselor reparatorii ale tesuturilor lezate.(hidrocortizon
acetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon)

111. Metode de tratament al gingivitelor hipertrofice.

Din mijloacele medicamnetoase cu proprietati de reducere a fenomenului hipertrofic se recomanda injectii in papilele gingivale cu
solutie de lidaza.In procesul terapiei complexe folosim diverse tipuri de masaje,electroforeza cu heparine si alte metode.
Alegerea metodei este determinata de factorii cauzali: la gravide se suprima depunerile dentare,se recomanda preparate
antiinflamatorii,heparina.Tratamentul conservativ in aceasta perioada este putin eficient.
Forma edematoasa trece in fibroasa de aceea efectuam gingivectomia cind exista hipertrofie.
In cazul anomaliei de muscatura se cere si terapie ortodontica.

112. Planul tratamentului local al parodontitelor

Directii principale in tratamentul local: tratamentul antimicrobian si

antiinflamator tratamentul chirurgical tratamentul de echilibrare ocluzala
tratamentul de reabilitare structurala si functionala a parodontiului marginal prin biostimulare tratamentul complicatiilor

Etapele principale de tratament:

Tratamentul complicatiilor acute ale parodontitelor marg .cronice. Indepartarea factorilor naturali cu incarcatura

25
microbiana: evidentierea placii microbiene indepartarea placii microbiene
detartrajul supra si sub gingival Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni.
Tratamentul medicamentos antimicrobian ai antiinflamator al gingivitei si parodontitei marg cron superf.
Reducerea exsudatului inflamator din pungile parodontale
Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii(altele decit pungi
parodontale)
Suprimarea propriu-zisa a pungilor parodontale.
Restaurarea morfologiei dentare afectate prin carie. slefuiri ocluzale
imobilizarea dintilor parodontici restaurarea protetica tratamente
orto tratamentul hiperesteziei biostimulare
mentinerea prin masuri profilactice a rezultatelor obtinute in tratament.

113. Rolul igienii cavitatii bucale in tratamentul afectiunilor parodontale.

Indepartarea placii bacteriene si prevenirea acumularii ei pe dinti si suprafetele gingivale adiacente reprezinta conditia esentiala
pentru mentinerea starii de sanatate gingivala si parodontala.La persoanele cu parodontiu sanatos indepartarea placii microbiene
previne aparitia imbolnavirii gingivale.
La bolnavii in curs de tratament indepartarea placii favorizeaza procesul de vindecare,iar la cei tratati impiedica aparitia
recidivelor.
Rezultatul tratamentului parodontal poate fi compromis daca pacientul nu isi insuseste un program corect de
autoigienizare,program care trebuie controlat si eventual corectat.
Igienizarea se face prin periaj gingivo-dentar,la care se asociaza mijloace secundare de intretinere a igienei si de catre medic prin:
-detartraj
chiuretaj radicular
aplicaarea substantelor medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare.

115.Importanta slefuirii selective in tratamentul leziunii parodontale,tehnica de efectuare.

De regula, dupa efectuarea masurilor de igiena profesionala a cavitatii bucale pacientilor li se indica tratament antibacterial
complex, §i deja peste 10-14 zile efectul tratamentului devine evident. Reie§ind din faptul ca toate afectiunile parodontului sunt
maladii de etiologie multifactoriala este important ca §i tratamentul aplicat sa fie complex. Frecvent la aceasta categorie de
pacienti lipsesc o parte din dinti, iar cei rama§i sunt mobili, fiind suprasolicitati. In aceste situatii este absolut necesara consultatia
stomatologului-ortoped, pentru elaborarea planului de protezare. Chiar daca sunt prezenti toti dintii, consultatia ortopedului este
indispensabila, deoarece in a§a cazuri este necesara §lefuirea selectiva a dintilor cu supracontact, adica care suporta
suprasolicitare, pentru a le mic§ora efortul Indepartarea punctelor premature prin §lefuiri selective se poate face prin mai multe
metode: metoda Jankelson, metoda Schuyler. metoda
Shore,metoda Ramfjord, metoda Barelle.
-Metoda Jankelson - se monteaza modelele de studiu in Ocluzor si stabilirea in acest fel a ordinii de slefuire selectiva.
-metoda Schyler - preconizeaza o slefuire a contactelor premature in pozitiile de contact centric si intercuspidare precum si pozitii
si miscari excentrice.
- metoda Ramfjord - Ramfjord considera ca §lefuirea selectiva trebuie sa realizeze urmatoareleobiective:
eliminarea punctelor de contact prematur in intercuspidarea maxima §i ocluziacentrica,eliminarea oricarei devieri laterale in
mi§carea de inchidere . In esenta principiile metodei Ramfjord constau in §lefuirea selectiva care sa deblocheze
alunecareamandibulei din intercuspidarea maxima spre ocluzia de relatie centrica §i invers, precum §idin relatia centrica spre
pozitiile laterale §i anterioare excentrice.Tehnica de §lefuire a lui Ramfjord este foarte apropiata de cea a lui Schuyler. Incadrul
§lefuirii interferentelor centrice, autorul recomanda respectarea stopurilor centrice §ia cuspizilor de sprijin. Pentru conservarea
stabilitatii ocluzale, autorul recurge la crearea desuprafete perpendiculare pe axul dintelui, largind fosa dinspre ocluzia centrica
spre ocluziade intercuspidare maxima

26
116.Metode chirurgicale in tratamentul parodontitelor (chiuretajul,chiuretajul deschis,operatii gingivotomie,cu
lambouri).

Chiuretajul subgingival - se realizeaza in pungi parodontale

adevarate,dincolo de zona de insertie a epiteliului jonctional.
Indicatii - pungi parodontale mici 2-4mm adincime,pungi parodontale foarte adinci,ratiunea chiuretajului fiind dubla si explicata
prin necesitatea de a talona reactivitatea locala si posibilitatile de vindecare inaintea unei interventii mai ample;pentru a reduce
riscul de acutizzare prin suprainfectare a pungii parodontale;fistule apico-gingivale.
Contraindicatii - la nivelul bi- tri- furcatiei radiculare;la dintii cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de
chiuretaj.

Tehnica: inchis si deschis.

Inchis- in cimp inchis fara decolari gingivale,cind papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este
tractionata pentru accesul instrumentului la pungile parodontale.
Deschis - incizie intrasulculara cu bisturiul a papilelor interdentare pina la dinte sau osul alveolar,urmata de indepartarea tesutului
epitelial si conjunctiv subiacent inflamat si necrotizat,se formeazaa astfel microlambouri papilare care favorizeazaa accesul.

Gingivotomia - se indeparteaza peretele moale al pungilor parodontale; si gingia hiperplaziata si pungile false sau adevarate
subiacente.
Gingivotomia are cel mai inalt grad de eficienta terapeutica.
Indicatii - pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros,abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare,abcese
parodontale marginale recidivante,hiperplazii gingivale de cauza iritativa.
Contraindicatii - gingivite alergice,hipertrofii gingivale reversibile prin tratament microbian,inn gingivite de sarcina,pungi
parodontale osoase.

Operatii cu lambou: prin lambou se intelege un fragment de mucoasa decolata de osul alveolar subiacent prin una sau mai multe
incizii,fragmentul decolat poate fi partial sau total reflectat,ceea ce permite acces direct si buna vizibilitate asupra zonei operate.
Indicatii - resorbtie osoasa verticala neuniforma;pungi parodontale osoase;recidive dupa chiuretaj subgingival.

117.Selectarea metodelor de tratament al afectiunilor parodontiului in concordanta cu specialisti.

Tehnici terapeutice: indepartarea placii bacteriene,detartrajul sub si supra gingival,tratamentul

medicamentos,antiinflamator,antimicrobian.,restaurarea morfologiei dentare afectate cu carii.
Tehnicile chirurgicale: chiuretajul gingival si
subgingival,gingivectomia,gingivectomia gingivo-plastica,operatii cu lambou,chirurgia osoasa alveolara,chirurgia mucogingivala.
Tehnici ortopedice: slefuiri ocluzale,restaurare protetica,imobilizarea
dintilor parodontici Tratamente ortodontice.

118. Metode fizioterapeutice in tratamentul leziunilor parodontiului.

Termoterapia:
se fac clatituri cu solutii caldute din infuzii de plante medicamentoase.
Efectul:
sub influenta caldurii vasele se dilata,
5 ?
se intensifica circulatia saungvina, se amelioreaza trofica,
se intensifica refluxul elementelor patologice, se intensifica metabolismul in tesuturi.
5
Temperatura ridicata se utilizeaza cu scop de a absorbi elementele dezintegrarii metabolice in procesele inflamatorii, pentru
Stimularea regenerarii, pentru micsorarea senzatiilor dureroase.

27
Razele ultraviolete:
Actiunea directa a radiatiei duce la denaturare si coagulare proteinelor, dupa clivajul lor enzimatic se formeaza substante biologic
active (histamina, acetilcolina). Substante biologic active sunt absorbite in singe, oferindefect secundar umoral asupra tonusului
vascular, muscular, receptorilor nervosi si metabolismului.
Razele ultraviolete sunt esentiale pentru procesele fiziologice normale. Ele participa in procesul de transformare a provitaminei D
in vitamina D3, care provoaca reglarea proceselor de mineralizare si fermentare.
Ca urmare a unui efect bactericid direct al razelor ultraviolete, se iradiaza germenii care sunt pe suprafata plagii, mucoasei,
precum si in aer. In efect bactericid indirect ale razelor ultraviolete, mecanismul de actiune asupra bacteriilor este altul. Razele
ultraviolete, irita receptorii nervosi periferici, provoaca impulsuri aferente puternice in sistemul nervos central de la locul de
expunere, in rezultat apar reactii reflex, se intensifica metabolismul si astfel se creaza conditii in care bacteriile patogene isi pierd
capacitatea de a se reproduce si mor.
Terapia cu laser:
Esenta tratamentul este in interactiunea fasciculului laser monohrom cu
5 5
formatiunile intracelular. Ca urmare, se schimba cursul reactiilor biochimice
5 7 5
ale structurii moleculare.
Puterea mica a laserului are efect de stimulare, analgezic si antiinflamatorii. Sub influenta radiatiilor laser de joasa frecventa cu
lungimea de unda (0,63
1,3 mm) prezinta urmatoarele efecte biologice:
sporirea circulatiei singelui si activarea schimbului de lichid interstitial; stimularea metabolismului electrolit in citoplasma
celulelor si ca o consecintaaccelerarea proceselor metabolice, stimularea recuperarii
celulelor prin cresterea productiei de ATP,
consumul de oxigen, sintetizarea de proteine, acizi nucleici si activarea enzimelor citoplasmatice;
efecte asupra sistemului imunitar;
creste pragul durerii a terminatiilor nervoase.

TErapia cu microunde:
sunt utilizate vibratii electromagnetice alternative de
frecventa ultra-inalta (2.38 GHz).
Terapia cu microunde provoaca:
Accelerarea circulatiei sanguine si a limfei;
Cresterea permeabilitatii peretelui vascular;
Cresterea metabolismului;
5 ~
Cresterea reactii de aparare;
Reducerea sensibilitatii terminatiunilor nervoase (efect analgezic).
Terapia cu microunde are actiune antiinflamatoare. Aceste manifestari apar in zona
de impact si partile simetrice. Stimularea receptorilor nervosi duce la formarea de reactii reflexe pozitive si actiune umorala
secundara. Cura de tratament 3-12 sedinte acIte 5-8 minute.

119. Tratamentul general al parodontitei si parodontozei,preparate medicamentoase.

Indepartarea placii bacteriene si detartrajul nu inlatura prin ele insele leziunile de tip inflamator si proliferativ al parodontiului
marginal superficial si profund.
Local:
Instilatii in pungile parodontale,in caz de parodontota marginala cronica cu exsudat purulent— Ely sol metronidazol gel dentar
25%,Dumex cu actiune antimicrobiana si antiinflamatoare.(acul seringii este introdus prin miscari blinde in interiorul pungii
parodontale pina la portiunea cea mai adinca,instilatiile se fac la 1-2 zile interval,2-4 sedinte).
Medicatie cu glucocorticoizi - hidrocortizonul,in general reduc inflamatia de cauze variate,in tesuturle inflamate
inhiba macrofagele,migrarea

28
polimorfonuclearelor,reduc permeabilitatea capilarelor.In faze tardive inhiba sinteza proteica,fibroblastele,osteoblastii.
Clinic reduc inflamatia,hiperemia,exsudatul inflamator dar si scaderea proceselor reparatorii ale tesuturilor lezate.(hidrocortizon
acetat,prednison,prednisolo, triamcinolon,dexametazon)

Antibiotice:ampicilina,amoxicilina,cefalosporine,nistatina,tetraciclina,strept
omicina,lincomicina.
Medicatie
cortizonica:glucocorticoizii:hidrocortizon,prednison,prednisolon,triamcinolo
n.
Antihistaminice;,antivirotice:amantadina,acyclovir;
Produse imunobiologice: vaccin stafilococic,cantastim.

120.
Medicamente cu actiune antiinflamatorie folosite in tratamentul general al parodontitelor.
Preparate antiinflamatorii (5% unguent cu butadion, Metrogil-Denta, BioR- gel, unguent cu heparina - aplicatii pe gingie sau in
componenta unor paste curative), ce stimuleaza permiabilitatea vaselor sanguine;
Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori in zi;
Desensibilizante (suprastina, tavegil, erolin cate o pastila ininte de somn); Daca persista febra (formele medie §i grava) -
antipiretice;
Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclina sau tetraciclina 1 gr./zi 7-10 zile; Dieta semilchida, caloriinica bogata in vitamine,
neiritanta;
Folosirea lichidului in abundenta (apa minerala plata, compot, ceai verde, etc.)

121.
Terapia hiposensibilizanta in tratamentul complex al parodontitelor.
Acid ascorbic 0,5/ 3-4 ori in zi;
Desensibilizante (suprastina, tavegil, erolin cate o pastila ininte de somn);
Daca persista febra (formele medie §i grava) - antipiretice;
Metronidazol 1 gr./zi + amoxiciclina sau tetraciclina 1 gr./zi 7-10 zile; Dieta semilchida, caloriinica bogata in vitamine,
neiritanta;
Folosirea lichidului in abundenja (apa minerala plata, compot, ceai verde, etc.)

122.
Terapia tonefianta in tratamentul complex al parodontitelor.
- Baije cu antiseptice (0,06% hlorhexidina, stomatidina, hexoral) 2-3 in zi cate 2-3 min., indeosebi dupa periajul dinjilor;

Psatile sibidin ce conjin hlorhexidina §i acid ascorbic, lisobact, imudon(pastile de subt) - stimuleaza forjele de aparare a mucoasei
cavitajii bucale, inclusiv §i prin mecanismul de aparare imuna;

aplicajii cu preparate cheratoplastice (ulei din catina alba, ulei din macie§, pantenol, etc.);

de efectuat periajul neaparat cu o perie moale cu paste ce conjin fermenji sau pihta (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare pasta
curativo-profilactica)

123.
Preparate tonefiante folosite in tratamentul general al parodontitelor.Rejete.
- Baije cu antiseptice (0,06% hlorhexidina, stomatidina, hexoral) 2-3 in zi cate 2-3 min., indeosebi dupa periajul dinjilor;

29
Psatile sibidin ce conjin hlorhexidina §i acid ascorbic, lisobact, imudon(pastile de subt) - stimuleaza forjele de aparare a mucoasei
cavitajii bucale, inclusiv §i prin mecanismul de aparare imuna;

aplicajii cu preparate cheratoplastice (ulei din catina alba, ulei din macie§, pantenol, etc.);

de efectuat periajul neaparat cu o perie moale cu paste ce conjin fermenji sau pihta (pepsodent, lesnaia, extra sau oricare pasta
curativo-profilactica)

124.
Mijloace osteotrope in tratamentul general al parodontitelor. Rejete. Lincomicina, BioR
125.
Rolul metodelor fizioterapeutice in tratamentul complet al afectiunilor parodontale.
In tratamentul periodontitelor metoda fizioterapeutica se aplicadesinestatator sau ca componenta a tratamentului complex. Scopul
procedurilor fizioterapeutice este lichidarea procesului inflamator din periodont §i accelerarea regenerarii tesutului osos.
Pentru diminuarea edemului, stazei, durerilor, pentru imbunatatirea troficii tesuturilor, intarirea proceselor imunobiologice §i
mic§orarea virulentei microflorei in faza acuta pana §i dupa interventia chirurgicala se folosesccurenti de inalta frecventa.
Pentru preintampinarea trecerii fazei seroase in cea purulenta §i in faza de infiltrare celulara, daca nu e asigurata eliminarea
exudatului, se administreza o doza atermica a§a ca pacientul sa nu perceapa caldura. In restul cazurilor se folose§te o doza
oligotermica.
Pentru obtinerea dozei atermice se aplica tensiunea minima a aparatului la ie§ire §i se masoara temperatura sumara in intervalul
de 6 cm. Durata procedurii e de 10 min. Pentru copiii pana la 5 ani; 3-5 min., 5-8 ani: 5-6 min. Tratamentul se efectueza zilnic
constand din 3-5 proceduri.
Dupa interventia chirurgicala pentru stimularea respingerii tesuturilor necrotice, maselor purulente, se folosesc curentii
D’arsonval sau fluctuanti. Efect mai bun au curentii fluctuanti de„forma unu” la intensitatea medio- inalta, procedura fiind de 8-
12 min. Cura de tratament este de 2-3 proceduri. Ultrasunetul sau ultraionoforeza cu lidaza se administreaza 8 min. La regim
neintrerupt la o intensitate de 0,2-0,4 V/cm2. Tratamentul 3-7 zile.

126.
Electroforeza in tratamentul leziunilor parodontale. Mecanismul de actiuni. Introducerea substantelor
5
medicamentoase in tesuturi cu ajutorul curentului electric continuu. Se recomanda
utilizarea solutiei cu KI10%, 2-3 proceduri pentru a influenta microflora. In caz de
eliminari purulente se indica electroforeza cu sol. Tripsina 1%. Se efectuiazadupa sistarea procesului acut

127.
Darsonvalizarea. Indicatii. Mecanismul de actiune in tratamentul afectiunilor parodontale.
Se bazeaza pe utilizarea impulsurilor curentului alternativ sinusoidal de frecventa
inalta (100 - 300 Hz), deinalta tensiune (20 kv) si de putere mica(0.02mA). In acelasi
timp, durata de timp intre impulsuri este mai mare decitdurata impulsului. Acesti
curenti au fost obtinuti de fiziologul si fizicianul francez d'Arsonval in 1892. Se
efectuiaza in regiunile gingivale, la distanta de 1,5 - 2 mm, cite 3
minute
5 7 7
fiecare parte, apoi cimpul cu unde de frecventa ultrainalta - 10 minute. Curentii d'Arsonval influenteaza trofica
tesutului, creste
5 5 5 ? 5
metabolismultesuturilor, are efect analgezic, efect antispastic asupra vaselor de singe si sfmcterelor. In pielea si mucoasa orala
apar infiltratii si focare de micronecroze, care determina activarea proceselor nespecifice de protectie tisulara.
Cura de tratament - 10-12 sedinte a cite 10 minute.
5 5

30
128.
Fluctuorizarea in tratamentul afectiunilor parodontale.
utilizarea curentului alternativ fluctuant de frecventa joasa in
limitele de la 100 la 2.000 Hz.
Acest curent provoaca:
•
efect analgezic;

accelereaza timpul de vindecarea a ranilor;

delimitarea procesului purulent de tesutul sanatos, regresia infiltratului inflamator;

consolideaza procesele de regenerare; accelereaza procesele metabolice;

•

activeaza fagocitoza si activitateaenzimelor.

Se indica 6-10 sedinte a cite 8-10 minute.
5 5

129.
Curentii diadinamici in tratamentul complex al actiunilor parodontale.
aplicarea cimpului electri alternativ de frecventa inalta (40 mhz), cu scop curativ.
Actiunile fiziologice. Sub influenta cimpului electric in tesut apar oscilatie de ioni si particule incarcate. Acesta duce la
transformarea energiei electrice in caldura. In tesuturile cu inalta rezistenta (nervi, oase, tendoane), generarea de caldura este cea
mai intensa. Efectul oscilant conduce la o schimbare in ritmul natural al proceselor biofizice si chimice. Aceasta creaza noi
conditii pentru aparitia de reactii fiziologice.
Efectul UvC:
cauzeaza vasodilatatia, in special in tesuturile profunde, stimuleaza circulatia singelui si a limfei (se amelioreaza alimentarea
tesuturilor, putind rezista mai bine la varietate influente);
Creste permeabilitatea peretilor vasculari, formarea de fagocite, leucocite, ce contribuie la o resorbtie mai rapida a exudatului si
reducerea edemuluitesuturilor;
5 ~
cauzeaza activarea metabolismului si a activitatii enzimelor;
5 5 7
activeaza mecanismele de protectie celulare si de tesut.
Cimpul electric are efect antiinflamator, antispastic,
stimuleaza regenerareatesuturilor deteriorate. Se indica 6 proceduri a cite 10 minute.

130.
Terapia cu microunde in tratamentul afecjiunilor parodontale.
sunt utilizate vibratii electromagnetice alternative de
frecventa ultra-inalta (2.38 GHz).
Terapia cu microunde provoaca:
•

Accelerarea circulatiei sanguine si a limfei;

Cresterea permeabilitatii peretelui vascular;

Cresterea metabolismului;

31
 5 ~

Cresterea reactii de aparare;

Reducerea sensibilitatii terminatiunilor nervoase (efect analgezic).

Terapia cu microunde are actiune antiinflamatoare. Aceste manifestari apar in zona de impact si partile simetrice. Stimularea
receptorilor nervosi
duce la formarea de reactii reflexe pozitive si actiune
umorala secundara.Cura de tratament 3-12 sedinte acIte 5-8 minute.
5

130. Terapia cu microunde in tratamentul afecjiunilor parodontale.

Utilizarea vibratiilor electromagnetice alternative de frecventa ultra inalta (2.38 GHz)
Efecte:
Se imbunatateste circulatia sangvina Creste permeabilitatea vaselor sangvine Se
intensifica metabolismul Scade sensibilitatea terminatiunilor nervoase produce efect
anestezic
Se utilizeaza in tratamentul periodontitei cronice(granulomatoase, granulante), in regiunea fistulei- se aplica 1-3-5proceduri a cite
5 min

131. Hidroterapia in tratamentul parodontal.

Spalaturile se fac in scopul protejarii parodontiului apical inaintede trepanarea apexului.Astazi se foloseste in special hidroterapia
cu apacalda,utilizandu-se o canula cu dublu circuit.

132. Masajul in terapia afecjiunilor parodontale.

Tehnica de masaj este o entitate separata care se folose§te inca din
cele mai vechi timpuri. Prin masaj manual se produce o activare a circulatiei,
o
relaxare-tonifiere musculara §i o activare a refacerii raspunsurilor reflexe care duc la
o ameliorare a durerii §i o sedare psihica. In tratamentul durerii cronice sunt utilizate toate tipurile de manevre principale §i
secundare adaptate la fiecare caz.
Prin vibratie §i netezire se obtine o relaxare-sedare iar prin manevrele de framantare, tapotare §i frictiune se realizeaza o tonifiere
a musculaturii. La unele
cazuri se pot aplica manevrele secundare de rulare sau tractiune. In general se
folose§te masajul pe segmentele afectate, durata §i numarul de §edinte fiind adaptate fiecarui caz.

133. Erori §i complicajii in tratamentul parodontitelor.

indicarea antiinflamatorilor steroidieni- reduc proprietatile imunitare ale gingiei
indicarea antibioticelor- nu actioneaza asupra microflorei din punga
parodontala in parodontite
alegerea unei tactici incorecte de tratament
evitarea unei etape de tratament din toate cele necesare
efectuarea gresita a metodelor de tratament
folosirea protezelor demontabile in locul unor fixe
alegerea incorecta a dintilor de sustinere in constructiile punte
implantarea prea adinca a marginii coroanei artificiale sub gingie
decalajul nemotivat intre timpul de montare a protezelor pe unul dintre
maxilare si dintii opusi - duce la suprasolicitarea functionala a dintilor si
sporirea mobilitatii lor

32
134. Profilaxia complicatiilor in tratamentul parodontitelor §i parodontozei.
Respectarea ordinii tuturor etapelor de tratament Respectarea igienii bucale de catre pacient Efectuarea tratamentului in citeva
etape Conlucrarea cu mai multi specialisti
Alegerea tacticii de tratament individual pentru fiecare pacient in parte
135. Tratamentul fizioterapeutic al parodontozei.
Balneoterapia-tratament cu namol curativ(aplicatii calde pe marginea gingiei)
Parafinoterapia
Fonoforeza + vit E (vibratii ultrasonice)
Electroforeza(curent continuu)+ substante medicamentoase (vit C, glicerofosfat de calciu 2,5%, fluorura de sodiu 1-2%)
Fluctuorizarea (curent electric alternativ de frecventa joasa, fluctuant) Darsonvalizarea(curent alternativ de frecventa si tensiune
inalta)
UVC terapia (curent electric de frecventa ultainalta)
Terapia cu microunde (unde electromagnetice de frecvanta inalta)
Diatermia Raze infrarosii Terapia cu vacuum Masaj vibrator Masaj digital

136. Tratamentul protetic in parodontite.

Scopuri:
Suprimarea mobilitatii dintilor Suprimarea traumelor articulare
Reechilibrarea starii morfo-functionale a arcadelor dentare Repararea defectelor
Se folosesc proteze imediate, proteze cu atela indoita, punti, constructii fixe, imbinari ale acestora.

137. Asigurarea asistenjei curativ-profilactice pentru bolnavi cu afecjiuni ale parodonjiului.

Tratamentul complex necesita participarea stomatologilor de toate profilele si a medicilor de alte specialitati. Sarcinile medicului
parodontolog sunt acordarea unei asistente medicale specializate de inalta calificare, raspunderea la cererea de consult a
medicului terapeut pentru alegerea metodelor si mijloacelor de tratament, organizarea asistentei metodologice, organizarea
dispensarizarii bolnavului, aplicarea in practica a celor mai noi realizari in domeniul de profilaxie a bolilor parodontale si
perfectionarea asistentei curativ-profilactice.
In cabinetul parodontologic bolnavului i se aplica toate metodele necesare de tratament.
In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor pentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui
complex de actiuni de terapie si insanatosire.
Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu stadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de
risc; bolnavii cu gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cu parodontoze; parodontolize; parodontite
grave.
Pentru etapa a doua remarcam 2 grupe de bolnavi: ceicare au urmat un tratament activ si bolnavii aflati sub
supraveghere(perioada de remisiune.)

138. Diagnosticul diferenjial al gingivitei, parodontitei §i parodontozei.

Gingivita: inflamatie, pungi false,r-gic-nu sunt semne de interesare a osului alveolar
Parodontita :rezorbtie de tip vertical, inflamatie, pungi parodontale, placa bacteriana, tartru, r-gic-rezorbtia septurilor
interalveolare Parodontoza :rezorbtie de tip orizontal, lipsa inflamatiei, lipsa pungilor parodontale, lipsa placii, a tartrului, r-gic-
lipsa elementelor de distructie osoasa

139. Dispensarizarea pacienjilor cu afecjiuni parodontale.

In procesul de dispensarizare deosebim 2 etape: 1.selectarea bolnavilor pentru supraveghere la dispensar, 2.desfasurarea unui
complex de actiuni de terapie si insanatosire.

140. Volumul de lucru a medicului parodontolog. Aprecierea eficientei dispensarizarii.

In timp de 6 ore prin cabinetul de igiena trec 15-25 de pacienti. In conditiile efectuarii interventiilor chirurgicale, medicul

33
parodontolog poate primi in decurs de 5 ore 10 bolnavi, dintre care 1 pentru o prima interventie si 1-2 pentru tratament definitiv.
Medicul parodontolog are sub observatie(in dispensarizare) 40 de bolnavi.
Aprecierea eficientei se realizeaza in 2 etape.Aprecierea primei etape cuprinde intregul proces de dispensarizare, depistarea la
timp a afectiunilor, luarea la timp in evidenta medicului.Criteriile celei de a doua etape sunt:desfasurarea integrala a actiunilor
curative si de insanatosire, respectarea termenilor de examinare si a numarului persoanelor transferate din grupele de tratament
activ in grupele de supraveghere.

141. Grupele de pacienti prestate spre dispensarizare.

Spre dispensarizare se preteaza urmatoarele grupe de bolnavi: persoane cu stadii preclinicede gingivita si prezenta unor factori de
risc; bolnavii cu gingivite; bolnavii cu forme usoare si medii de parodontite; bolnavii cu parodontoze indiferent de forma de
gravitate in virsta de pina la 60 de ani;bolnavii cu parodontolize in virsta de pina la 30 de ani;bolnavi tineri cu parodontite grave.

142. Notiuni de remisie in parodontite. Caracterele tesuturilor parodontale.

In perioada de remisie a parodontitei in scopul profilaxiei reacutizarilor vom efectua controlul igienei cav buc, integritatii
obturatiilor, calitatii protezelor, pastrarii unui regim alimentar rational, precum si a regimului de munca si odihna. In perioada de
iarna si primavara se vor prescrie intern polivitamine sau vor fi recomandate injectabil, aplicind aceste preparate se vor utiliza si
factorii fizici.

34