L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MzkyODA PDF

TEFAN GR.
BERECI-C
Profesor-sup+irrtmr1M61113tea Cre- drept din Iao.
- //
JUDECATA
LA ROMANI
PANA IN SECOLUL AL XVIII.lea
(CERCETARE PE BAZA DOCUMENTELOR SLAVO-ROMANE)
.9
CHISINA U.
TIPOGRAFIA. EPARHIALA CARTEA ROMANEASCA".
1926.
www.dacoromanica.ro
an rut (zts °rya c crihrinos
en tre.yoer-,-/, esrele ojt tarl; b2 -
Z2
ern n 4 rn r
$iXIA let e c"rin,r In /n/Iriicc meat
a-mi7cazzrecz .
)
efr_ e c
21..y.,7.10.4-
LAMURIRE ek;r1!rAdic..-
,
Lucrarea de lata este rodul unei indelungate cercetdri. Docu-

mentele noastre slavo-romilne tipdrite le-a Jost ternelia. Sistemul de
o clddi, in prima parte a cdrfei cu maTiTialul din a doua parte,
izvordste din convingerea cd pasii siguri spre noi rezultate numai
pe aceastd cale se pot indrepta. In lumea slava- este de mull cu-
noscut. La noi 1-a pus in practicd, pentru prima oard, addncul
cunosciitor al veclnului nostru drept romilnesc, d-1 profesor loan
Peretz. Dibuirile celorlalti autori au dus numai la repetire si imi-
tatie reciprocd. Necunoasterea limbei acestor documente a fost pricina
stdrei pe bc. Adesea s'au afirmat Jucruri neexistente.
judecata la Romani OM in secolul al XVIII-lea"
m'a ademenit prM lucrurile noi surprinse la citirea documentelor.
Arn oprit-o la inceputul secolului al XVIII-lea, fiindcd de aci inainte
avem un colorit de influentd bizantina dat de nomocanoanele
sbornicele tdlnuicite de calugdri. fustitia romdneascd sub fanarioti
este alta de ctit cea veche. In pragul acestui secol se sting multe
din formele de procedurd, läsánd. bc .liber altora. Cimentul de legdtura
al pietrelor clddirei noastre au fost codicele Bandinus" din 1646,
Descriptio Moldaviae" din 1715 si paginele C'ronicelor" noastre.
Tdlmeicirea unora din documente este a noastrd, iar Ia cele deja
traduse din vechime, le-am rotanzit forma pentru a le scdpa de
plictisitoarele pleonasme, lurniniind intele:i.ul Mr. Am pdstrat forma
.arhaicd numai la documentele scrise In limba romitheasal a timpulub
In acelas chip am alaituit i cele trei mici lucrdri ale noastre apd-
www.dacoromanica.ro
rute de mull: 1) .ParticularitAtile cojurätorilor la Romfini
dupá documente slave" ; 2) FrAtia de cruce" si 3) Cateri-
sirea preotului" zemislite din cloud manuscrise slave, gdsite aici
in Basarabia. Când vor vedea lumina tiparului sumedenia de do-
cumente, cari se odihnesc incei in praful Arhivelor noastre i Aca-
demiei RomOne si mai cu seamd cdnd se vor intoarce cele din
Cremlinul moscovit, atunci ele vor grdbi pasul istoriei dreptului
nostru vechi. Insirarea biblio.cfrafiei s'a feicut la locul cuvenit.
- Stefan Gr. Berechet.
www.dacoromanica.ro
1.
INSTANTELE DE JUDECATA.
Domnul ca judeuitor.
Din citirea documentelor slave e§ite din cancelariile
domne§ti vedem indatd calitatile de judecdtor ale domnului
tArei. In ele afldm expresiunile: rornoAnne 1), rornomr.2)=
domn, stapAn §i rare 1= slugA, supus, rob, cari fixeazd ca-
litatea §i rolul domnului tärei. Aceste expresiuni s'au pAstrat
§i in graiul documentelor reclactate in limba romând din
veacul al XVII-lea. Domnul este nu numai inaltul ocro-
titor al locuitorilor tarei lui, dar §i judecdtorul lor. Ver-
bul tyAHTH 4)=a judeca, redat sub diferite forme ortogra-
fice infinitivale : MAIITHi CX,AHTH pe care-1 gdsim aproape
in toate formele lui verbale ca : rmarAi Hx", i-am ju-
decat, mo,H)coht HA MX 110 tlf.AKAy li no 3aKoHy 3m1ncomy" 1=
i-am judecat dupd dreptate §i dupd legea pämântului, fac
sä se gAseasca in acelea§i acte de judecatä substantivul
mAs, NAs,exAs1=judecatA, care s'a pAstrat pAna t'Arziu cu
Insemnarea de : judet, tinut §i judecAtor, §i tgAmpE ca§i rg-
1) Crestomatia pag. III, V, VIII, XXVII, XXXVII, XLV, LXV1, LXVIII,
LXXI, LXXIV.
2) Crestomatia pag. LXXVII.
3) XXVII.
4) IV.
5) XLV.
n
6) XXIX.
,,
www.dacoromanica.ro
6 Stefan Gr. Berechet
Armliqu= load de judecatd, tribunal. Aldturi de acest ter-

men juridic m4i gäsim si verbul : 9r4ragqh 1) TAVATH
TWATH = a Ord, a reclarnA, deasemenea sub diferite for-
me verbale chiar si de perfect ca: TIVAAHC %%A 3A ,A,HH
CEAO" 2)-----s'au park amdndoi pentru un sat; WH Trkral1
el a pardt pe....; T`krAA 3A AHH,E HA vivre 3)--a park de
bid pe slugile H TrfirAAH HA cAgni HAWN" 4)--si au park asu-
pra slugilor noastre, dând substantivul : TrLwoc-=-- Ord,
proces, in expresiuni ca: WHH TOWN t MI (34) (TM .r.bc"5)
ei au park pentru aceastd pricind.
Toate actele de confirmare, date de domni, se ter-
mind prin formulele imperative, cum de pildd: TAIS m
3HAEHThe H HAMOMBE HE KAAVEUI IVA CHM AH(TOM FOCIIOACTKO-
Milo fOrflOAHHIs tE4" 6)= A§a sd sti. Sd nu mai inväluesti
inaintea acestei cal-0 a domniei mele. Domnul a zis; TANO
AA 3HAETE /MAK HE OrIHHHT17).=A§a SA §titi. Altfel sd nu
faceti; Ibialso AA H+CT. HO 11E4 FOCHOA(TKAMH. H HE CAM tivi
rornoAcTKome)=Altfel sa nu fie. Dupd cuvântul domniei
mele. Insumi domnia mea a zis. /MAK HE sufT=Altfel
nu va fie) si apoi formulele românesti: ,,Intealt chip sä
nu hie si Aceastajacem stire". Si alt nime sá nu sd ame-
stece". Din toate hotArdrile se vede cA domnul detinea
in m'Ana sa cele trei puteri: legislativd, judecAtoreascd si
executivd.
Domnul judecA tot felul de procese: `1"6AT'6I-1--=
parapdri, fie cd ele ar avea coprins civil, penal si corner-
1) Crestomatia, pag. XXV, XXVIII, XXIX, LXII, LXV, LXVI, LX1X.
2) XXV.
- ,.
3) LVII, LXIX.
4) , XXVIII. LXV.
5) " ,, LXVI.
6) . m.
7) , V.
8) XI, XVI.
9) ,, XV, LXIII.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rornam ;Ana In secolul si XVIII-lea 7
cial, judecând i pe streinii, cari au legaturA cu tam sa.

Inaintea lui vine s'A se plângA WMOKATH [WaitOKAAH etAihR
XMOKAAII HAAV,' MAAOKAA HAM; Wamnaurk; Aaim TH 3HATH KO
HAM MMVHT a5111 HAW] en vreo plAngere 'AZAAOKI [60411144

:KUM; CH 71:V1067, :ICAAORg; ('A KEANICON ICANOSOIV, (1. CIA1-11C010
ICMORW]n toti supusii sal, fie oameni sim p.. nommi, CAy-
se, boerii sal Komori's, liOtatin KOApd 1)1 KOA+JIHH% 2) epis-
cbpii precum i egumenii de mAnAstiri.
El judecA ori unde se gAseste: in capitalV) la re-
sedintele de yard') prin orasele din provincie 5), prin sate
si chiar and se gAseste in tabArà la luptA, cum se vede
dupd localitatile arAtate la sfArsitul cartilor de judecata,
a actelor de cumpärare, vAnzare, schimbare, mArturiilor,
zapiselor i citatiilor7).
Nu-i de loc indreptatita parerea cunoscutA, cA dom-
nul judeca numai pe boeri, dregAtori i pe supusii de
seanla. Documentele InlAturA aceastà pärere. Erem ia MovilA,
de ex. in 30.VII 16048), hotArAste ca un oarecare Miron sä
intoarca nepotilor unui oarecare Ciolpan bâtrAnul, bucata
de pAmAnt din satul Bodesti, cump5ratA fArd stirea aces-
tor nepoti, fiindca.", dupd lege, nu avea drept sA" 0 com-
pere. DacA cercetAm documentul observAni, ca el nu aratà
dregatoria pe care ar fi avut-o päiIe, cari cer dreptate
de la domn i cA actul s'a scris in satul BAiceni, deci
dar, când domnul sä gäsia intAmplAtor prin partile ace-
I) Crestomatia, pag. LXI; 2) Ibidem, pag LXV, LXVII.
3) Ibidem pag. V; VIII; XI; XIV; XV; XVI; XIX; XXIII; XXV; XXVII;
XXVIII; XXIX; XIX;
Ibidem pag. VII.
5) Ibidem pag. XVI,
6) lbidem pag. Ill.
7) Ibidem pag. XVI; XVII.
Gh. GhibAnescu: Ispisoace i zapise" vol. I, p. 11. Iasi, 1907, pag.
36; cf. Crestomatia, pag. IIIIV; cf. Oh. Ghibänescu: Surete i izvoade" vol.
III, 1907, Ia0; pag. 38.
www.dacoromanica.ro
8 5tefan (3r. Berechet
lea. FärA indoialà, ca dad s'ar fi putut pastra toate ho-

tarArile de judecatd, mai cu seama cel e cu caracter pe-
nal, atunci ne-am incredinta, ca domnul facea dreptate
oricui din supusii sai, fie simplu locuitor, fie dregator. Mul-
timea actelor de posesiune ne dovedeste Ca numai ace-
le acte s'au pastrat, care privia stApanirea asupra vre-
unui sat, mosie sau mostenire, ca.ci posesorii aveau tot
interesul sa le .09 cu grija, pe cand hotArkile penale
au dispdrut din vitegia vrernurilor. Nu trebuie s'a uitam
nici situatia poporului de jos de lucrator pe mosia bo-
erului si domnului, astfel cd nu prea aveau obiecte de
litigiu, Intru cat toate acestea se aflau in malia stdpa`nu-
lui mosiel sau satului pe care el trdia.
Adesea domnul hotara sentinta si o executa singur
cand judeca fa'rä divan. Aceasta se intAmpla uneori Cand
era in conflict cu vreun boer puternic din divanul sdu
sau când se temea ca divanul sa"-i fie impotriva.
Puterea si vointa domnului era nemarginifa mai cu
seama când nu erau legi precise, scrise voluntatem tamen
principium naturaeque jura legis scriptae vim et auctori-
tate habuisse conjicere licet"1). Adesea ori hotarkile dom-
nului erau In afard de lege dupd cum ne spune cronica.
Alexandru Upusneanu ucide 47 de boeri: Alexan-
dru voda dad s'a curätit de toata grija dinafara si au
adus pre doamna-sa pre Roxanda si fii sai din tara
munteneasca, au vrut sd se curäteascä si de vrajmasii
sal cei din casä, pre cari ii prepusese el ca pentru vide-
nia lor au fost scos din domnie 5i au invatat cu taina
inteo zi lefecii, carii au avut streini, de i-au supus in
curtea cea domneascd in Iasi, si au chemat pre obiceiu
boerii la curte, carii Mt nicio grijà de primejdie ca aceia
1) D. Cantemir: Descriptio Moldaviae cap. XI.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani 'Jana In secolul al XVIII-lea 9
negAndindu-se, dacã au intrat in curte, slujitorii, dupA

InvidtAtura ce-au avut, inchis-au portile §i ca ni§te lupi
inteo turmd fArA nici o apArAturA au intrat intr'An§ii de-i
snopia §i-i injunghia, nu numai boerii ce §i slujitorii; nici
alegea pre cei vinovati, ci unul ca altul Ii punea supt
sabie; adea multi, de pre zthrele Oath' sada de-§i fran-
,,gia picioarele. Si au perit atuncea 47 de boeri, WA' altA
curte ce nu s'au bagat in seamd. Si a§a dupd atAta ne-
dumnezeire, ii parea Ca i-au rdscumpdrat inima").
loan vodd cel cumplit arde de viu pe episcopul de
Roman, Gheorghe, sub presupunerea de sodomie, pe and
adevärul era de a-i smulge bAnuitele-i averi : Si din zi
in zi izvodia feliuri de munci nouä: Bagat-au in foc de
viu pre vlAdica (ilheorghe de au ars, dAndu-i vinA de
sodomie, auzind a are strAnsurd de avutie 2).
Cronicele vorbesc limpede de faptul cä domnul pe-
depsia atunci and viata §i domnia lui erau puse in pri-
mejdie, cum a fAcut Alexandru LApu§neanu. Dupd aceia
ei ucideau WA mild and erau cuprin§i de anumite vi-
tii. DupA ce savar§ia omorul le pArea rAu. Astfel: Duca
voda era mAnios, aci din cuvintele spuse lui de lane Ha-
dambul, reese, : in zilele trecute te-ai mAniat Ma-
ria ta pe mine, ai trimis un arm§ sä ma inece in Bah-
lui; el, batA-1 Dumnezeu, arma§ul, n-au pazit sA md
inece, ci m-au ingaduit pAnd te-ai desmAniat Maria ta
§i m-ai ertat 3). Prin urmare, iatA cum Duca vodA, care
omora fard milä, i bAtea singur cu buzduganul, pre ci-
I) C, Giurescu: Letopisetul Torii Moldovei pdmi la Aron Vodd (1359-7

1595), 1916, Buc. pag. 209.
2) Ibidem, pag. 221.
3) M. Cogálniceanu: Cronicele Romdniei sau Letopisetele Moldaviei gi
Valahiei ed. 11. 1872 Buc. torn. 11, pag. 23.
www.dacoromanica.ro
10 $tefan Gr. Berechet
ne se mania, murind multi din bataia lui, ca dupà ce

trecea momentul supararei, erta pe cei sortiti de el mortei.
Un caz de pribegire al boerilor in masa din cauza
rautatei domne§ti avem pe acela tot din timpul lui Duca
vodd, and fugit-au atunci Dubau vel spätar §i Gavriil
Neniul vel stolnic, Ilie Nistor vel medelnicer, Ilie Dra-
gutescu vel arma§. Nicolae Murgulet ftori logofät, Savin
biv vel medelnicer §i frate-sau Gheorghita postelnicul,
Varian logofatul §i frate-sau Sbiera §i alti multi" ').
Pe sotiile a trei boeri, tot el, a dat porunca sa." le
lege la pu§ci : pre giupaneasa lui Stefan Braescu §1 pre
giupaneasa lui Bucium ce au fost vel medelnicer §i pre
giupaneasa Sandului Stamati comisul... de stau ziva le-
gate, iard noaptea stau inchise la odaile seimenilor 2),
Pe targovetii din Ia§i §i de aiurea ii punea pin grosuri
de stau inchi§i cate un an. Ei saracii de lipsa §i mare
scarbd fugeau prin lume. Lasandu-§i femeile §i copii §i
casele, de groaza mare. Domuul atunci prindea pe veci-
nii de aproape sau pre femeile lor de le tinea in grosuri
pe unele Cate un an §i mai bine, dintru care multe au
§i murit de foame, altele de prunc, ca erau multe §i gre-i
le, deli faceau copii pin grosuri §i tot nu le slobozia,
pana la multe le-au crescut copii acolo in grosuri, Oa
au inceput a grai §i unii a umbla in picioare 3).
Din and in cand insä se ivea pe tronul tarilor roma-
ne§ti Cate un domn, care judeca cu direptate", .cum
este Ilia§ Alexandru vocla. Pentru a ne lumina asupra
felului lui de judecatd, tot acest cronicar ne zugrave§te o
sank care de sigur, cd se repeta adesea ori. Cand avea
divan §i pierdea una din parti procesul, domnul ii zicea:
1) M. Cogálniceanu: op. cit. pag. 23.
2) Ibidem, op. cit. torn. II, 1872, Buc. pag 22.
3) Ibidem, pag. 23.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom AM pane' to secolul al XVIII-lea 11
Pas de plateste celuilalt ce i-ai luat cu strambul". Cel

pedepsit ii raspundea: Plati-voi Doamne, numai ca sa
ma mai pasuiasca pand la o zi, cà stint sarac si n'am
cu ce plati acum". Dar dad reclamantul zicea: Mie Inca
Imi trebuie ca sum sarac .si imi mor copii de foame ca
n-am cu ce-i hräni, ci ma rog Doamne, ca sa se puna
acest QM la inchisoare sau sa-mi plateasca acum ca nu-I
pociu astepta". Atunci Bias voda scotea banii din po-
zunar de la sine si plätea pre datornic. La multi fa-
cea asa. 1)
Ace las cronicar care povesteste despre Alexandru
Ilia§, ne arata cat de schimbatoare era judecata domnu-
lui supus schimbarei firei. Acest domn este Constan-
tin Cantemir, despre care cronicarul spune, ca: era la
fire bland si cu inirnd milostiva, rabdator, cu putina
manie intai, apoi ertator, §i nelacom la avere, si indu-
rätor, necarturar, iara slujit si la toate priceput. Bise-
ricele cu ruga pazia, si cu sfat bun intemeiat, impo-
dobit la cuvinte, duke li era vorba lui..."2). Cand insä
tara li era plina de cete de talhari; conduse de boerii
fugiti la Poloni, atunci el : cu munci grele ii muncea,
ca pre unii de vii cu foc ii ardea, pre altii in patru
bucati de vii ii taia, altora le taia manele si picioarele
§i asa ii !Asa de se pedepseau pand ce muriau 3).
0 simpla banuialä, o vorba nelatnurita prin cercetare
si judecata, era destul ca dintr'un bun slujba§ §i ajuta-
tor in vrenturi grele pentru insa§i viata dotpnului sa i se
scurteze zilele. Grozava pilda o avem ve§nicita in ace-
iasi cronica, care vesteje§te un intreg trecut de lupta
pentru neamul salt. Pentru a nu pierde nimic din cum-
I) M. CogAlniceanu: op. cit. pag. 6.
2) ibidem; op. cit. pag. 35.
3) Ibidem, pag. 36.
www.dacoromanica.ro
12 tefan Gr. Berechet
plita icoana a omorarei marelui cronicar Miron Costin

§i a fratelui sau Velcico, mare vornic, lasam sa se ros-
teased insu§i cronicarul; La veleatul 7200-1692 in lu-
na Decembrie, in domnia sa, Cantemir voda, taiat-au pre
.Miron Costin, ce au fost logofat mare, §i pre frate-sau
Velicico ce au fost vornic mare, dandu-le vina ca s'au
radicat pre domnia asupra lui; insa Miron logofatul ne-
fiind la Iasi inteacea data, ci la lard, la un sat al lui,
§i s'au fost tamplat de i-au fost murit giupaneasa, ce
vrand sa o astruce, iata au sosit §i la dansul de la Can-.
temir voda, arma§ul al 2-lea, Racovita, cu tm steag de
Iefecii, ca sä-1 duca la Ia§i; ce el se rugase sä aibd pa-
suiala pana §i-a ingropa giupaneasa, §i sa. purceaga; §i
fiind a§a, iatä de sarg au sosit §i Macri vdtavul cu a
doua porunca, cum in ce loc il va afla acolo sa-i taie
capul §i dupa porunca a§a inteacela ceas i-au taiat
capul, §i 1-au astrucat impreuna cu giupaneasa lui. $i
a§a intorcandu-se trimi§ii inapoi cu ispravirea de po-
runca, atunce noaptea, ca la cinci ceasuri, scoasera §i
pe Velicico din beci, de sub casa cea mica, §i-1 dusera
la 4antana de-i taiara capul. $i au stat acolo de fata,
,,pentru credinta, fiul sau Dumitra§co beizade, [Ana ce
i-au taiat capul. In zadar mai adaoga cronicarul dupa
aceastä fapta, ca acest Cantemir vodd: fost-au om cin-
stit la cuvinte, §i cunoscator la giudete, facand drepta-
te tuturor ').
Totdeauga domnul judeca in ititaia §i ultima in-
stanta. Cand nu se putea lamuri, dà delegatie vreunui
boer din localitatea apropiata de locul cu pricina, care
mergand la fata locului §i strangand oameni buni, cin-
stiti §i drepti, afla adevärul prin maruriile lor, pe care
1) M. Cogalniceanu: Cronicele Romdniei, t. II, 1872. Buc. pp. 38-9.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Pornâni pana in secolul al XVIII-lea 13
le consemna in scris, §i le comunica domnului spre a

putea da hotararea in cuno§tinta de cauzd. In cazul a-
cesta cel insarcinat cu cercetarea capata calitatea de ju-
decator. Orice boer sau dregator putea sa fie insarcinat
cu indatorirea de judecator 1). Nu lipsia de la aceasta
insdrcinare nici episcopii 2). Putea sä cheme §i un sat
intreg sa judece un proces, care cerea marturiile locui-
torilor de acolo 3). Parcalabii erau de cele mai multe ori
insarcinati cu astfel de cercetari la fata locului ca unii
ce cuno§teau oamenii din regiunea lor §i imprejurarile
in cari trdiau ei 4). Surprindem §i judetul cu 12 pargari
judecand 5). Dupa cercetarea documentelor pe care le
posedau partile in proces §i dupa ce aduna de la cei in-
sarcinati cu ancheta la fata locului toate datele necesare
da porunca sa se scrie hotararea domneasca 6) Nu ara-
re ori se intAmpla ca acela§ proces hotarat de domn
pentru mai mita tdrie trecea §i prin fata divanului, ca
la instanta apelativd, pentru a avea mai multa Mile pen-
tru vremurile viitoare 7). Astfel avem procesul judecat de
Gheorghe Stefan, domnul Moldovei, din 16. IVIII, 1656,
care trebuia sa hotarasca afacerea vistiernicului Pelin §i
fratii lui cu Murge§tii asupra satului Mihalciul din tinu-
tub Cerndutilor. Domnul expune prin actul de porunca,
trimes parcalabului de Suceava, Dumitra§co Dragutescul,
coprinsul tuturor documentelor de proprietate al-Mate de
parti pe care nu le crede nici pe ele §i nici marturiile
date oral de parti. Pentru mai multa lumina pârcalabul
1) Crestomatia pag. IV; VIII; IX; XIII; XIV; XVI; XVII
2) lbidem pag. XI.
3) Ibidem pag. XV.
4) Ibidem pag. XIII; XVII.
5) Ibidem pag. XIV.
9 M. Cogälniceanu, op. cit. pag. XXI.
7) Crestomatia, pag. XXIII.
www.dacoromanica.ro
14 *tefan Gr. Berechet
fu indatorat sA mearga la fata locului si sA strAngd oa-

meni buni si pe cei 24 jurAtori, .Elati Murgestilor cu rA.-
vas domnesc, ca sa jure cA satul MThalciul nu-i al lui Pelin.
AmAnuntele cercetdrei fAcute prin oamenii buni" de
acolo si felul cum vor jura cei 24 jurAtori vor fi af-A-
tate de pArcAlab in scris, care se va trimite domnului.
La 7. IX. 1656 pArcalabul rAspunde domnului asupra re-
zultatului din care reese, cd in urma amanuntitei cerce-
tAri si a jurAmAntului celui mare depus de cei 24 jura.-
tori in biserica: pe sf. evanghelie si sf. cruce, jurAnd cA
Pelin nu a tinut niciodatA. satul Mihalciul, si cA a fost
sat domnesc. RAspunsul spre mai mare tArie este sem-
nat de toti jurAtorii. La 5 II 1657 domnul da. Murges-
iilor hotArArea prin care cAstigA procesul, rAmAnând de-
plini stApAni ai acestui sat. Peste cinci zile, in 10. II. 1657,
si divanul domnesc dA o altA hotArAre in acelas sens.
Astfel cA acest proces a tinut mai mult de cinci luni,
ceia ce nu insemna cA Pelin nu se va mai ridica sub
alt domn cu aceiasi pretentiune asupra acestui sat. De
teama unui nou proces Murgegii, dstigatori, si-au pus
si ferAe in vistieria domneascA.
Domnul ca presedinte al divanului sAu nu judeca
In materie civilA de cat pe boeri '), si locuitorii de la
oras; iar restul populatiunei de la tard se judeca de
scaunele inferioare de judecatd competente 2). In mate-
rie penald erau anumite infractiuni, earl se .judecau de
cAtre domn chiar cAnd infractorii erau din cei din po-
poi"). Aceste infractiuni erau uneori arAtate in porun-
cile domnesti cum sunt desugubinile si furturile.
1) Crestomatia: pag. IV; VI; VIII; IX.

2) Ibidem, pag. XX, XXXIII.
3) Ibidem, pag. XIX; Uricarul, XX, p 129.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români pana in secolul al XVIII-lea 15
Adesea judeca si procesele manastirilor1) in leg-

turile CU delimitarile de mosii, apartinatoare lor, de si-
gur, socotind pe egumeni Intre persoanele nobile.
Sentintele civile sau penale In cazul and nu se
executau potrivit hotararei, si acesta era cazul cand
domnul miluia pe cel pedepsit la moarte, se plätia gloaba:
rAosa" In bani 2) sau vite3) (F/10611 110AH1 AOT li TAUTH");=---
boi de gloaba buni si grasi, uneori Ingaduind si Impaca-
rea pärtilor.
Spre mirarea noastra intalnim printre documentele
românesti cercetate si unul din 30.VI. 1621, card arata-
rea locului, din care reiese ca si doamna judeca adesea
ori cu divanul. Acesta-i curiosul caz de judecata al \TA-
duvei fostului domn al Munteniei, Simion Movild, pe
and domnia fiul ei Gavrilas, increzuta autocrata Mar-
ghita. Ea se intituleaza Icy ri_o]rn[o]Awa Ailrivran r[o]-
cn[o]Awa rioicoimaro 1ll1 OtAiftfal ILOEBOAA-=-I0 Doamna Mar-
ghita, sotia raposatului lo Simion voevod" si dispune ca_
sätenii de prinprejur si oräsenii din Arges sa nu mai o-
preasca pe calugarii manastirei Argesului de a merge cu
carul la morile lor.
latà cum glasueste insusi documentul: Iar domnia
mea am cautat si am aflat dereptatea si am judecat
denpreuna cu boiarii, cum sa aiba sfanta man[alstire ca-
le sa mearga cu carul la moara. i am manat pre slu-
ga domnii meale, pre Stanciul vätahul, cum sa faca
cale. Deci au taiat gardurele gradinilor si-au facut ca-
le sä poata mearge cu carul sfanta man[a]stire la moa-
it cum au fost si mai denainte vreame si le-au läsat
si lor loc destul sa fie de hrana. Deci intralt chip sa
1) Ibidem pag. L.
2) Ibidem, pag. XXII.
3) Gh. GhibAnescu Surete # izvoade vol. III, 1907, Ia§i pag. 69.
www.dacoromanica.ro
nu fie peste cuvântul domnii meale. CAMA fLEYE r[o]c[no]-

,,OTKA MH=InsáI domnia mea a spus" !).
Domnul avea drept sä aprecieze pdrtile unui pro
ces, chiar calcând legea. Pravila lui Vasile Lupu ii re-
cunoa§te acest 'drept 2).
11.
JUDECATA LA DIVANUL DOMNESC.

histanid apelativd i adesea de fond.
Cercetand documentele e§ite din cancelariile dorn-
ne§ti in materie de judecatd pánä in secolul al XVIH-lea
gdsim neaparat expresia : wi ritrHAE 1A HAMH H
=iatd venit-a
HAWN A10AA4KCISHAW Map HAW KrlpIifl 60A+1WH
inaintea noastrd si Inaintea boerilor nostri moldoveni
credinciosul nostru boer") cu variantele VJAZE 11faHAE
!IAA HAMH H IltAA IMAM HAWHAW MW(%AAKCICHAM 60Apt., KI-
ANWLIAIN H AMA/AMINiatd veni-a inaintea mea i inaintea
tuturor boerilor nostri moldoveni, mari .si mici"); §i
7,unKt 1101,40111+ (ltrfrA HAM H 11(A,A, gCHMH HAWHAIH MOAAAKm
CISHMH 60A41 lifAHISHMhI H MAAILIMI1 (Agra HAWN iatd =
venit-a Inaintea noastrd si inaintea tuturor boerilor no-
stri moldoveni, mari i mid, sluga noastrd" .
Din toate aceste expresiuni intelegem, cd in seco-
tele XIV, XV, XVI, XVII cdnd cancelaria domnitorilor
1) B. Petriceicu-Hajdau: Cuvente den Bdtrdni" toni. I, 1840. Buc.
225-226.
2) Pravila lui Vasile Lupu, cap. § 4; cap. 35, § 15; cap. 50 § 2'
I
cap. 62 § 10.
3) Cea mai frecventä.
4) Doc. din 1476, Mai 20, al lui Stefan cel mare: I. Bogdan Docu-
mentele qui $tefan eel mare" vol. I, Buc. 1913, p. 208.
5) Doc. din 1623 (7131) lunie 20 al lui Stefan Tomsa: Gh. GhilAnescu:
ispisoace qi zapise", vol. I, p. II, Iasi 1907, pag. 152.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pane in secolul al XVIII-lea 17
romani era slovond, ele nu pot da de cat intelesul cu-

vantului ruirkTY, -=sfat" pe care-1 intalnim impreund sau
imediat dupd in trebuintarea primei perifraze : ,nrfrA
NIAWHAtmrkTom=inaintea sfatului nostru" 1) care nu dd
de cat aceiasi notiune de adunare", consfatuire", sfat",
;,judecatd".
Abia pe la inceputul veacului al XVII-lea incepe sd
pdtrundd expresia turd. divan", care devine cea free-
yenta in epoca fanariotä, inlocuind cu totul expresiile
existente mai inainte. In traducerile romanesti ale acte-
lor slavone i apoi in cele scrise direct romane§te gäsim
stand aläturea ambele expresiuni sfatul tarei si divan".
Acolo unde se gäsia domnul in diferite timpuri pi
imprejurdri, acolo era si sfatul", divanul" sdu. Pretu-
tindeni impartea dreptatea, dupd cum dovedesc atatea
earti de judecatd, semnate de boerii, cari alcdtuiau sfa-
tul sau curtea sa de judecatd, date din diferite targuri :
Targoviste, Bucuresti, Suceava, lai, Vaslui, Harldu. Di-
vanul avea atributiuni judecdtoresti, politice si adminis-
trative. El facea dreptate in diferite pricini de judecatd,
declara rdzboi, incheia tratate i alegea pe domn, acte
pe cari nu le putea executa de cat dupd hotararea in-
tregului sfat, cad fdra hotdrarea lui nu se cacea absolut
nimic. Era o instantd apelativa, judecand insa adesea
on i ca instanta de fond. Compunerea lui era läsatä la
vointa absolutd a dornnitorului. Mitropolitul ocupand lo-
cul de cinste, in dreapta pe un scaun deosebit, sta in
fruntea boerilor, alcdtuitori ai divanului, cdruia i se dd
primul loc de cinste dupd domn si sarcina de a cerceta
pravila la aplicarea pedepselor. Langd domn si in jurul
lui stati marii boeri, cari ocupau cele mai mail slujbe
1) Gh. Ghibanescu: Surete i izvoade", vol. IX, Ia§i 1914, intr'un doc.
din 1610, pag. 88.
www.dacoromanica.ro
18 Stefan Gr. Berecl,Gt
in stat, aranjati dupd trepte, mai departe stau ceilalti

boeri, cari nu mai erau in slujbA si personalul de ser-
vici al divanului, care indeplinea poruncile domnului, ea:
aprozi, armasei. Ei stau in fata domnulni spre a putea
fi vazuti de el. Sala de judecatã era in mijlocul curtei
donmesti. Din spatele tronului domnesc de pe peretele
din dos, cAdeau asupra acestui juriu de judecatá bran-
dele raze ale unei candele ce ardea continuu, luminAnd
chipul lui Christos judecAnd : Ibi in posteriori pariete
Principi thronus ponitur, imagine lest, Christi ad judi-
chun apparentis superius, ornatus, quam perpetuo ardens
candela illutninat" ').
Misionarul Bandinus, care a vAzut un asemenea
divan de judecatA in 1646, spune ea' boerii mici erau
in numAr de 10 si mai multi, din ei vodd chema cAte
until pentru a-i fi tAlmaci, cAnd vreun inpricinat nu
stia limba inteleasd de domn: subtus in loco humili
decem circiler , aut plures barones, ut quern Princeps
audire voluerit, unusquisque sit paratus vocare, et si
quis Principi ignota lingua loquitur" 2). In dosul lor stau
cAnd 20, cAnd 30 scutieri cu scuturi aurite, inalti de
staturA si imbracati in haine rosii. In al treilea rand'
stau cam 2000 de osteni de curte fArd arme, iar in do-
sul lor asteptau impricinatii. Toti impreunA sunt co-
prinsi ca de un cerc de 200 pedestrasi alesi, imbracati
honeste" ca la nevoie sA fie gata la bombarde, sägetare
si tdere : Hos omnes per modurn coronae cingunt du-
centi pedites selecti, bornbardis ad jaculandum et frameis
ad secandwn instructi si opus foret" 3).
Se face rugAciune inaintea icoanei lui Christos,
.
9 Crestoniapa, pag. LXXIX --LXXX.
2) lbidem, pag. LXXVIII.
3) Ibidem, pag LXXVII.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români pOná tn secolul al XVIII-lea 19
domnul se aseaza pe tron si facandu-se tacere se chiam'a

de vornicei prin aprozii de la usd cei impricinati : Quam-
primum Princeps, praeviis ad judicem Christum precibus,
In throno consederit" ').
Se aduc legati in fata domnului mai intAi cei ares-
tati, vinovati de vind capitala, adicä de furt, omucidere
sau violentia spoliatorum : Tum ad Principem prius
accusati de capitali culpa, scilicet de furto vel homicidio
ant violentia spoliatorum compedibus vincti adducuntur" 2).
Cercetati public prin dovezi, martori suficienti si
propria lor rnärturisire, smulsa adesea prin torturi, li se
aplica sentinta pedepsei cu moartea : qui si convincantur
aut propria fassione, aut testibus sufficientibus, adhibitis
torturis, certissima illis mortis sententia profertur" 3). Cei
cari nu sunt retinuti prin sentinta sunt scosi prin altä
usä a divanului. Se judeca pana la amiaza.: Si vero
kora meridiei audita fuerit, reliqua plebs, quae fuerit,
ad alteram judicii diem adesse jubetur" 4). Celor ramasi
nejudecati li se fixeazA altä zi pentru judecata: Causa
plerumque uno eodemque die, ant si minis perplexa fuerit,
tribus aut quator sessionibus excutitur et sententia pro-
nunciatur". Nepartinirea judecatei domnesti o laudd
atat Bandinus cat si Cantemir. Primul spune ca inaintea
lui Vasile Lupu nici cel mai mare boer nu avea nicio
trecere fata de Oran. Chiar pe insusi fratele sau, hat-
manul, 1-a dat Minas" la o judecata cu taranii. Pe doi
frati ai lui dupa 'mama i-a pedepsit cu 3 zile de in-
chisoare la un loc cu facatorii de rele. El chiar spunea
cu tot dreptul non fratres, non filios aut filias curare,
--
1) Crestomatia, pag. LXXX
2) Ibidem, pag. LXXVIII
3) Ibidem pag. LXXVIII.
4) Ibidem, pag. LXXX.
www.dacoromanica.ro
20 Stefdn Gr. Bereckui
sed unam et solam justitiam" '). Afacerile cele mai grele

le judeca el, deoarece era convins ca ceilalti judecatori
se conrup cu daruri, caci din cauza aceasta : pauperes
etiam in causa justa affligerentur" 2); adesoa ori se da
acestora, cazuri grele, pentru anumite motive. Domnito-
rul judeca de obicei crimele si faptele cari cer condam-
nare la moarte. Cele usoare se iãsiu pe seama judecl-
torilor-boeri mai mici 3). Acestia judecau acasa i dau
hotdrárea, care li se parea lor cd-i build 4). Multumirea
ambelor parti cu;aceastA hotasare inchidea litigiu. Puterea
unei astfel de sentinte este casi cea pe care ar fi dat-o
divanul. Partea nemultumita se adreseazd cu plangerea
sa divanului, care va cerceta din nou. Boerul judeckor
gAsit vinovat de nedreaptA hotärke, Hind cä s'a läsat
biruit de favorizare sau de mita, se pedepseste greu.
Gäsindu-se ca apelantul a fost judecat drept, se bate cu
toege si se obligä, fata de partea adversa, la plata indoitä
a cheltuelilor de judecatd 5). Nu existä nicio pärtinire
,,,rcpoaqyzoAvkta", in judecata domnului, cad chiar dad
marele logofat Ii aude numele chemat in vreun proces
cu UB Oran, indatä pAräseste scaunul ski i trece la
stânga, taranului 6).
Dupd Bandinus, divanul judeca in toate zilele, afarä
de duminici i sArbatori. Sunt rare cazuri and nu ju-
deed in fie care zi Exceptis Festis et Dominicis diebus
quibus non judicat, vix aliquando tribunalitium judicium
omittit"7). Sub Cantemir, la finele sec. XVII-lea, se ju-
-
I) Ibidem, pag. LXXXVIII IX
2) ibidem, pag. VIII.
3) Ibidem, pag. LXXXIX.
2) Ibidem, pag. LXXIX.
5) Ibidem, pag. LXXX.
9 Ibldem, pag. LXX.
7) Ibideni, pag LXXXIX.
www.dacoromanica.ro
Juoecata la Rornãni 'Dana in senoluI al XVIII-Iea 21
deca de 3 sau 4 ori pe saptamand afara de postul cel

mare : Per totum annum exceptis diebus, giros jejunio,
quad magnum vacant, destinavit ecclesia, Princeps ter
(rut quater in hebdomade publice litigantium causas in
divano audit"). Duca vodd tinea divan de cloud ori pe
zi : de cloud ori facia divan in zi. Deci la divanul cel
de dimineata, dvoria toti la divan ; iar la cel de chin-
die, umblau fustasn prin tang, chemand oamenii la
divan").
Dupa desbaterea pricinei, mitropolitul cu toti boerii
sfetnici ii spun parerea cu glas tare, chiar dacd domni-
torul nu este de acea parere: Discussa causa, metro-
polita et onines barones de sfat, sive consiliarii, clara
voce sententiam suam, etiam si sciant, aliud esse Principi
propositum, profuerunt, et accusatum vel absolvunt cri-
mine, vel sine culpa declarunt"3). Boerilor scosi din slujbã
rar le cere domnul parerea : Deposittis autem baronibus
nihil projerre nullamque sententiam dicere licet, nisi a
Principe interrogatis"). Dacd acuzatul este gasit vinovat,
domnitorul intreabd pe mitropolit ce pedeapsa i se cu-
vine dupd legile civile i bisericesti. Cetind textul legei,
mitropolitul cere mila dornnului, ceia ce destul de multe
ori fac i boerii : Auditis cunctorum opinionibus, si reus
izabeatur, Princeps metropolitam interrogat, quae secun-
dum civiles et sacras e leges, poena debeatur. Metropolita
primo verba legis recitat, post autem Principis clementiam
cui rnodus praescribi non possit, implorat, good simul
cuncti barones facere conserveveruut"5). Acuzatul este ertat
1) Crestornatia, pag. LXXV.
2) M. Cogalniceanu, op, cit. t. II, pag. 5
3) Crestomatia pag. LXXXI
4) Ibidem pag. LXXXI.
CI Ibidem pag. LXXXI.
www.dacoromanica.ro
22 $tefan Gr. Bereehet
sau pedepsit la moarte sau primeste altA pedeapsa dupd fapta:

Tandem Princeps suam ert sententiam accusatumque
vel absolvit, vel morti, a/live poenae adjudicat" 1). Ban-
dinus povesteste despre asprirnea pedepselor date de
Vasile Lupu, care condamnase la moarte peste 20.000
criminali, si la rugAmintea boerilor de a fi mai bland,
el le rAspundea cA nu are in vedere persoana, ci drep-
tatea, nu lucrul ci legea : non personam sed justitiam,
non rem sed legem aestimo" 2). La argumentarea boerilor,
ca tara se pustieste din pricind cA pentru sim pla rdpire
cu forta a unui bun de la un Oran pe care o face un
destoinic ostas sau un boer se pedepseste rapitorul cu
moarte, Vasile le rdspunde : Chiar dacd voi toti ati face
o faptd pentru care sã meritati pedeapsa cu moarte, de
sigur, ar trebui sä muriti. Chiar dacd jumAtate din tara
Moldovei ar deveni crirninalà, sA piard jumä tatea cea
rea ca sA se pAstreze cea bund. Cu cei buni trAesc In
sigurantA, cu cei rài vesnic voi fi in pericole : si vos
omnes morte dignum aliquid feceritis, certó moriendum
erit vobis. Imo si media pars terrarum Moldaviae erit
nequani pereat mala pars, at bona servetur cum bonis
tutus vivam cum malis semper in periculis constitutus
essem"). Dorinta Lupului era ca un cAlAtor sä poatA
cAlAtori in cea mai mare sigurantA, sä rneargA i s'a se
intoarcA, sA umble i sa doarmä, incArcat cu aur si
pietre scumpe: tutissimus viator, auro gemmisque onustus
ire, redire, ambulare et dormire, etiam secus viam protest").
Cei condamnati de omor sunt rdati in primire ma-
relui armas sa-i in chidA, cei retinuti pentru datorii sunt
_
1) Crestomapa, pag. LXXXI.
2) Ibidem pag. LXXIX.
Ibidem, pag. IXXIX.
4) Ibidern: pag.IXXIX.
www.dacoromanica.ro
Judecnta la Romani ria'na In secolul al XVIII-lea 23
dati in seama vdtafului de aprozi. Talharii se spanzurd,

sacrilegii se ard, ucigasii nobili se decapiteazd, iar cei
de jos sufere inceata i greaua moarte a intepdrei. Uci-
gasul impäcat cu rudele mortului poate nddAjdui o oare
care "indurare de la domn. Ertarea trebue spusa public
domnului. Altfel, moartea se pedepseste cu moarte, caci
sangele cere räzbunare prin sange si moartea prin moarte.
Dacd pedepsele pentru faptele trecute nu I-a putut in-
drepta sau dacd mai sunt i alte motive pentru care
domnul voeste sal smulgd dintre oameni, ertarea rude-
lor celui mort nu4 scapd de moarte sau ocnä. Boerii
care au intrebuintat in folusul lor bani din visteria tarei
sau au conspirat in potriva domnului lor, se pedepsesc
numai de el fait pdrerea celorlalti boeri, cu pierderea
vietei i averei lor. Executarea pedepsei cu moarte se
face numai prin täerea capului. Bdtaiadacd este fixatd
ca pedeapsdo executa numai domnul cu topuzul, cäci
un hoer nu poate fi batut de cat de domn, intrucat era
injositor sà fie bdtut cu toiagul sau biciul.
Procesele se judecd grabnic. Cele mai lungi des-
bateri nu se pot prelungi peste trei sau patru sedinte.
Lipsind domnul din cauzd de board sau alte impre-
jurdri, boerii judeca singuri, comunicand desbaterea si
hotdrarea prin scris : Sin Princeps vet per morbum, vet
alia negotia in divan venire non possit, barones tamen
cuncti, in suis sedibus dispositi, haud aliter ac si Prin-
ceps praesens esset, vexatorum querelas audiunt et sol-
vunt decisiones: lumen cum enarratione causae per lit-
teras Principi referunt" t) Plecand prin tara la plim bare, sau
mergand la bisericd supusii sunt liberi sä-i dea plan-
geri. Ele se strang de spdtarul al 3-lea, care dupd in-
I) Cresinmatia; pag. LXXXII.
www.dacoromanica.ro
toarcere le pune pe masa. Logofatul al 3-lea le citeste,

i
domnul Ii scrie hotararea pe dosul cererei. Petitiile
celor cari au cerut ceva impotriva adevarului i legei le
rupe. Toate se dau suplicantilor, iar capetenia aprozilor
le aduce la indeplinire.
Niciodatä judecata doninului nu a fost contra legei,
ceia ce nu s'a intamplat en hotararile celorlalti boeri
judecatori.
La divan mai sunt adesea procesele a carora sen-
tintã a fost data gresit de boerul-judecator al fondului,
pe cari marele logofat le rupe, trimetandu-le divanului
spre rejudecare.
Porro cum Princeps in templum aut alio recreatio-
nis causa perrexerit, cuilibet preces sums ipsi offerre licet;
quas omnes spatharius tertius colligit, redeunteque in
palatium Principe in mensa reponit ; Accedit statim ter-
tius logotheta supplicumque desideria coram Principe le-
git, literarumque parti adversae Principis resolutionem
inscribit . . . Cunctos deinde spatharius querulis reddit,
quae praefectus aprodorum carat, ut ad executionem per-
ducantur voluntas Principis" ').
I ll
JUDECATA IN PROVINCIE.
Populatia tarei fiind din ce in ce mai mare si infractiu-
nile destul de numeroase, divanul nu reusia sa le
judece pe toate. Era greu ca domnul i divanul sau
sä poata judeca cauzele marunte, cari aveau loc pe in-
tinsul intregei tari. De aceia domnul judeca in divan
numai afacerile mai grele i apelurile. $tim dupd Can-
1) Orestamatia, pag. LXXXII.
www.dacoromanica.ro
Judecate la Rorn'anl ;Ana' in secolul al XVIII-lea 23
temir, ca boerii divanului de primul rang aveau voie sa

judece in toata tara, gall de Iasi. Tot ei judecau si pe
boerii subalterui. Daca partile conveneau, puteau fi jti-
decate de marii boeri chiar si in Iasi. Restul proceselor se
judeca de ceilalti boeri de tara i anume de vornici
parcalabi: Hi omnes quidem causas audire possunt,
dirimere autem tantum leviores; graviores vel ad mag-
num suae provinciae vornicum, vel ad Principem re-
legare debent. Eo autem casu litigantibus sorok i. e., di-
em constituunt, qua utraque pars coram Principe corn-
parere tenetur"1). Judecata vornicilor nici un supus al
tarei de sub jurisdictia lor nu o poate refuza, pe cata
vreme pe a celorlalti boeri o poate refuza, cand o parte
Ii recuza, apeland la domn.
Multimea docurnentelor de acord cu spusele lui Can-
temir vorbesc despre scaune de judecala prin diferite
targuri. Astfel, pentru ca vornicii (in Muntenia si banii) si
parcalabii sä poatä birui judecarea proceselor, se nurniau
cate cloud persoane in orasele mai marl. Aceasta la
finele sec. XVII, cad, dupa documente, in secolele
anterioare era numai ate un vornic i un ban, fiind
procese mai putine. En Ballad functionau doi vornici, lo-
cotiitorii mareltu vornic al Tarei de jos, tot asa si la
Dorohoi pentru Tara de sus. Tot prin delegatia marelui
vornic judecau i alti 2 vornici la Campu-lung si unul
la Vaslui, iar pentru salinele de la Targu Ocna erau doi
camarasi cu puteri de judecator. In Hotin, Cernauti, Su-
ceava, Neamt, Soroca, Roman, Botosani, Orhei, Chisindu,
Lapusna, Falciu, Galati Tutova i Putna functionau ate
2 parcalabi; iar la Targu Frumos, Harlau, Vaslui, Co-
vurlui i Bacau Cate unul.
9 Crestornatia, pag. LXXX1V
www.dacoromanica.ro
Vornicii judecau cauzele mai mici si mai usoare,

iar pe cele mai grele le trimeteau la marelui vornic al tärei.
Data Insd se ridicd nemultumire din partea unei pärti,
treindu-se caz de apel, mergeau la divan. PArcAlabii an-
chereazd afacerile i fixeazA un soroc" pärtilor pentru
a se infatisa tribunalului competent. In caz de apeI fie-
care parte primia o invitatie, care ar corespunde citatiei
de astAzi. IatA un model de citatie din acea vreme :
Pentru aceasta, deaca vei vedea cartea domniei
mele, iar tu sà aibi a da zi lui $tefan i cu Istrat, sd-si
aducA $tefan uricile inaintea domniei mele, sA sã tie
cine i-au vândut acel loc. Aceasta-ti scriu i intealt
chip sä nu faci. $i hArtie de zi 'Inca sä le faci sA li
se stie ziva" ').
In acelas timp se trirnetea la divan textul li-
tigiului i rezultatul anchetei a acestor pArcalabi: Fit
auteni id hoc modo: pircalabius litteras scribit quibus
memorat Titium et Cajum cum de tali re lites invicem
aluerint, ad Principem appelasse et promisisse tali sorok
vel termino coram Principe se sistere. Has litteras in
duas partes scindit et utrique litigantium unarn partem
porrigit" 2).
AfarA de acestia, orice boer de tara, i slujbas, care
era socotit slugA" a domnului primia anumite insärci-
nail de acestea in legAturd cu cetcetäri de delimitdri
de mosii, cu anchete etc. Cel Insärcinat aducea la
indeplinire porunca instiintând rezultatul prin scris. Divanul
dA hotArAre definitivd.
Partile trebuiau sa se prezinte la termenul fixat:
a veni la zi". Cel care era absent pierdea procesul: rd-
1) Doc. din 1625 (7134) od. 20, Harlau in Documente rortittneW I,
Bianu, p. 1, Buc. 1907, pag. 109; cf. Crestomafia, pag. XVIXVII.
2) Crestomafia, pag. LXXXIV.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RornOni panä in secolul al XVIII-lea 27
mdnea de lege". WA' o pildd. H COt091HAH NT nO ISAA/4

rEtH WT Elvin nrA rOrflOACTKO A1/1 H AMA Hhi ECT HA CP&
TA IlfEHOAORHAA ilailACICHKAq TAME ICAAgrEtH WT ETErAW WHH
IlpTHAOHJA rifEA rotrioArinio AiH HA AEH H HA COtOIS 3A AHHY
II 'TEA rocnoArno MH, A ISAAgrEfH WT IA39 ACT AOWAH CTA.
TH AHHY ISAKO NT C0J109HMI 110 ISAA)crEr Writ Hi Valk CA'ArAAH
H g9EA0KAAH. WCTAKIA KAAgrEri WT fit3Ep (UT 3AICOH. si
sorocit-au pentru alugärii de la Vieros inaintea dom-
niei mele si le este ziva la sfanta preacuvioasa Paras-
chiva, dar pe and au venit inaintea domniei mele ea-
lugärii de la Vieros la zi si la soroc la infatisare ina-
intea domniei mele, calugarii de la ,Ezerul insä n-au
venit sa stea in fata domniei mele cum au sorocit pe
cAlugäri si au mintit si s'au rusinat, Rams-au calugä-
di de la Iazer de lege ')...
In materie de plângere, in vechiul nostru drept, nu
exista incapacitate, ori ce persoand putea sa actioneze
in judecetä inaintea tribunalului competent sau inaintea
divanului, caci: Etenim a principio tribunali, arceri ne-
mo potest.
Adesea ori locuitorii unui tinut, supus unui vornic,
cei de pe mosiile vreunei episcopii sau mândstiri erau
scosi prin porunca domneascd, din punct de vedere ju-
deatoresc, de sub jurisdictia judeatorilor lor firesti.
Stefancel Mare prin hrisovul din 30. VIII. 1479
scoate pe locuitorii satului Rdc läuti, apartinätor epis-
copiei cu acelas nume, de sub jurisdictia boerilor, sta-
rostilor, soltuzului si pargarilor din Suceava si Siret, a
vornicilor din ambele tArguri si a globnicilor din Su-
ceava. Acesti slujbasi nu vor avea dreptul sa judece §i
1) Doc. din 1586 Oct. 12 Arhiva istoric4 a Ronzdniei tont. i, partes

-1, Sucure0i, 1865, pag. 68; cf. Crestomatia, nag. LV1.
www.dacoromanica.ro
sä globeasca pe sdtenii din Racläuti pentru nici un fel

de crime, nici macar pentru moarte de orn sau rapire
de fata", ce s'ar intAmpla pe pamântul bor. Pentru certu-
rile si furtisagurile din targ ii vor judeca vornicii din
acel ,tArg ; iar pentru celelalte fapte vor fi judecati de
episcopul de Radauti sau urmasul lui sau de vornicii
tArgului. Aceleasi conditiuni se vor respecta i pentru
locuitorii satuhii Cotmani, supusi aceleiasi episcopii. Afa-
cerile privitoare la vitele de pripas din Radauti si Cot-
mani intrau in jurisdictia episcopului de acolo sau a vor-
nicilor : HA TO raiso Aa HE HAMET HH EAHH Ham 60AtHH1 MTh
tHOATg3H H Hprar twr CipTricoro Traran AHH AKOplutcH
KIT THN AEO TrArop AHH VAOKHHH,H RIP KOAOETH OgIAK.
MOW" Aa HE HAIMOT AHAO AO THX HAWN ANA [H] WT P[A]-
AORLIJI ll/T UItO HAWEAN MHTI1OH0AHFOI NH CW,A,HTH Hp AHH
FAOKH HC HHX 91ATH1 HH 3A KEAHISCIE AHAOn AIM 3A MMOE 1111
3A ,4YHIErg6CTKOI NH 3A KOAOMEHT[tO AHRIN1 Ivo erk TAAA] E0y4rr

g`t HHHTH g Toro CEAO g PaAoKu,,Ex. rOAICO 3A CKAAg TOr
romiloto H 3A TATai 410 a 3ACTAHET AHU,EM k 'TOL A611
CgAHAH AKOpHHH,H TOFOKCISH TOTH MOAH [OT PAA01111I,EXI A 3A
II] HOE HE HMAAH AHAO NAHTH Hp MU A611 NAHAH 111
A6II
MOAFEHHK HAM 1S91 IWAHHISTEn HAH icoro fiora H3KEpET AA 6W.
MT tnnricon g tiaui MHTp0110/140 WT PAAOKH,EXI HM1 ABOr
na[it] Hp A FM HHKTO. II TAK0W,A9E KAIE ISCAHICO MA NT /I
1{0[rMAH [H]1 gio nragNatom WT HM11EV0 MHTfOn0A40 WT PA.
Aaiun, a Ao THX mom' yo CgT g Trky rEAa[r] AKH HE HAWN
AHAO HH EA1111 FIA111 KOAflali AHH ETAkOCTH WT AELI,HHAI AHH
rA06111111,Hq AHH flEp1pKU,H 1 HH EgArITH tix, AIM MKS g3ATN
WT HHX1 UN 3A KEAHICOE AHAO AHH 3A MAAOE AlMa, HIE 3a A-
wErgsrmgo, UM 3A 110A04EHIFO AIM& 410 rk T AA1 K ROIVIAHH
6gAET gkIHHHT111 AAA 410fai HX NAHAH HAU111 EIHICIC011H HAH
AliOrliyi H MISO KHIllE -1111111EM. II TH7E: HAWN aril mpg-
www.dacoromanica.ro
Judecath la Rornani pane in secolul al XVIII-lea 9(4
tV611,H1 A6H HE roinutH TOTH MOAN WT KOH/HAHH HH HA ro-

f0,30 fill 114 MAHHEIII HIE HA HAWN AliOtORE1 Clt HHHAM BEAAA'tHEIK
H TIM 34 fltHrIACHHI tçJO cr1z 31iaHAVT oy PaAoKyy H g
1401%M4HEI g THy MAX IVO HI1HEAgX4NT tVT AHITI)0110Ai10 n. A
AO TEEN I1HiJ4CHH HHK9'0 AgH HE HAIM II H WAAHOE AHAO* MU
ADE HMAA AHAO EHEICKOHA tiawfro WT PMOKH,,EX HAH Ak01IH4H =
,ca sa nu aiba nici un boer al nostru, nici starostii, nici
soltuzii i pargarii din Suceava, nici soltuzii i pargarii
,din targul Siretului, nici vornicii din aceste doted tar-
guri, nici globnicii din tinutul Sucevei, sa nu aiba. treaba
,cu oamenii nostri din Rada* din satul mitropoliei
noastre, nici a-i judeca, nici gloaba a lua de la dansii,
nici pentru fapta mare nici pentru fapta mica, nici pen-
tru moarte de om, nici pentru rapire de fata, ce se va
,face acolo in acel sat al Radautilor. Numai pentru sfa-
da in targ i pentru furtisagurile ce s'ar dovedi la fata
locului in targ, sa-i judece pe oamenii din Radauti
vornicii targului, dar pentru altceva sa n'aiba treaba a-i
,judeca, ci sa-i judece rugatorul nostru chir loanichie
sau cel pe care Dumnezeu ii va alege sã fie episcop
,la mitropolia noastra din Radauti sau vornicii lor, dar
altul nimenea. $i tot astfel i pentru satele ce sunt la
Cotmani, cari apartin mitropoliei noastre din Radauti
cu oamenii din acele sate sa n'aibd treaba nici un
,boer al nostru, nici starostii de la "retina, nici glob-
nicii, nici pererubtii, nici sa-i judece, nici gloaba sa ia
de la dânsii, nici pentru vre-o fapta mare, nici pentru
vreuna mica, nici pentru moarte de om, nici pentru
rapire de fata, ce s'ar intampla acolo la Cotmani, ci
sa-i judece episcopii nostri sau vornicii lor, cum scriem
mai sus. Deasemenea slugile noastre pererubtii sd nu
mane pe oamenii din Cotmani, nici la cetate, nici la
www.dacoromanica.ro
30 *tefan Gr. Berechet
mori, nici la curtile noastre, cu alti tarani la un

loc. Tot astfel, pentru vitele de pripas ce se vor gasi
in Radauti sau in Cotmani, in satele ce ascultd de mi-
tropolie, cu acele vite de pripas nimenea sa n'aibd nici
o treabd, ci sa aibd treabä numai episcopul nostru de
la Radauti sau vornicii lui '). De aici reese limpede,
ea in rari cazuri domnul prin puterea sa absoluta smulgea
pe infractori din competinta judecatoreasca a judecato-
rilor lor legali, supunandu-i judecatei unei alte persoane
cum este,in cazul dat.episcopului de pe vremuri al
Radautului. Aceasta cedare o face domnul : a) pentru
faptul, cã episcopul este, din punct de vedere moral, su-
perior ori carui alt dregator, a cdror hotarari puteau fi
vitiate mai usor de cat a unei fete bisericesti si b) sa-
tele despre care este vorba fiind däruite acestor institutii
religioase, trebuia cedat pastorului lor si dreptul lor de
judecatd. Acest drept de judecatä se ceda uneori si egu-
menilor si dregdtorilor lor, cum vedem din documentul
dat de acelas domn in 19. VIII. 14'12, tot pentru aceleasi
argumente, credem : II TAKOWE TOTH MOAN HE TAX A10-
HACTHJVISHX max (Bodestii, Math si lurcanii de pe langà
Pobrata) AA HE HAIMT HHKTO VUT HAWHX HAHOX H OttpAAHH-'

'SOX CgAHTH HX HH oy 9EA, A HE oy icomotom AEA.. flu isomoy
a 0y3pHT KOKAA A7KE HMAET tVT THX MOAH HE TAX CE4tAX,1
KgA Or YFAin HAH 3A KfAHKOE AHAO HAN 3A MAU*, A WHH AO
Tr6ZgTh H AA HWTOyT FIX [IAA irgautioat, KTO W[aM] soyors
oy MIMI CKATOF0 IIHKOAH,9 H HtAA Oy(AAHHKOM Eros A imoro
NAtia AA HE HAIAIOTEs HHKOAH FM oy voyA17, LAE AA toyAATs
cam' CKOHAIH AFOAH WT THX "TX MOHACTFICKHK IMAX H AA
AOKHAMOT HX IV TEAM H oy rAogax H oy KUAKHX ItHHaxn
tpo KOAH KgAET Ha THX MOAN ÌHHHTH A =*i asemenea pe
1) I. Bogdan : Documentele lui .*fan al Mare", vol. I, Buc. 1913s
p.p. 229-232.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana in .secolul al XVIII-lea 31
oamenii dintr'acela trei sate rnanAstiresti s'a n'aibd ni-

menea din boerii si dregatorii nostri a-i judeca de ni-
mic si de nici un fel de pricind. Dar cui s'ar pArea
cd are strarnbAtate din oamenii acestor trei sate, oricum
ar fi, sau pentru o pricind mare sau pentru vreuna
micA, ei sa se plangA si sa-si caute dreptatea inaintea
egumenului, care va fi in mandstirea sf. Nicolae si
Inaintea dregatorului sdu, iar pe altul sä nu aibd jude-
calor niciodatà pentru nimic, ci sA judece singuri pe
oamenii lor din aceste trei sate mandstiresti si sa-i ur-.
mAreascA pentru toate, atat pentru gloabe, cat si pen,
tru ori ce fel de vinovAtii, Cate se vor face asupra a-
cestor oameni 1) Deci, egumenii mandstirei Pobrata,
cAreia apartinea aceste 3 sate, aveau sd judece pe oamenii
de pe aceste rnosii.
Aceiasi conceptiune despre dreptul de judecatã dat
egumenilor de cdtre domni o aflAm si in prima jurnd-
tate a secnlului al XVII, cand Moise Movild in 25.VII
1631 opreste pe parcAlabii tinuturilor sd facd nea--
junsuri vecinilor si tiganilor mandstiresti, trecand drep-
tul de judecata egumenului. Iatä cum se exprimd el :
AdecA s'au jAluit inaintea domniei meale rugAtorii nOs-
tri episcopii i egumenii de pren toate mAndstirile pre
parcAlabii den tinuturi inteacela chip : cum le Intrd prin
sate si le pradd vecinii si-i ciubotesc fArà isprava. ; alta
InblA desugubinari in toatà vreamea de fac nApdsti a
ff femei si a feate de oameni buni si a sdrace pre men-
ciuni, de le fac pradd si-i bagA in fearà si-i ciubotesc ;
alta : Inblá slugi hAtmAnesti si giuzi tigAnesti de le In-
väluesc tiganii si-i pradA. Intru aceia, domnia mea si
cu tot sfatul domniei meale, cu mitropolitul si cu alti
1) 1. Bogdan : Documentele lui $tefan eel Mare, vol. f, Buc. 1913,
pp. 173-177.
www.dacoromanica.ro
episcopi, socotit-am de aesta lucru §i am aflat, cum

nu iaste domniei meale nici un folos nici tarai, ce nu-
mai iaste de scadere §i de pagubd svintelor mändstiri
de li sä pustiesc §i li fug vecinii §i tiganii pentr'alte
taxi. Deci pentr'acesta lucru parcalabii sa n'aibd treabA
cu satele sántei mânastiri a Dragomirnei a prada pen-
tru depArAturi §i pentru alte svade ce sä vor face, ce
numai cu talharii §i cu furii sä aibä treabd parcAlabii
a-i prinde ; iard alte gloabe ce sä vor face, sA aibd a
giudeca egumanul §i cu sdborul §i a-i globi dupd vina
lor, cum sa va cddea")... .
Mai mult : episcopul uneori judeca cu alti dregatori

procesele ce se iscau intrc marele vornic §i altii, (land
§i carte cu rezultatul judecatei. Acesta-i cazul din 17.V.
1605 când Agafton, episcopul de Roman cu §oltuzul din
acest ora§ §i cu altii a judecat o pricina a marelui vor-
nic, CArstea, cu satul Rumdne§ti pentru un iaz2).
Intre documentele tipárite pdna in prezent gdsim §i
cateva din acelea, care reprezintä carti de judecatä date
de midi dregAtori. Astfel avem cartea de judecatã din
Dec. 1625 semnata. de Costea, vel sluger inteun litigiu
dintre un oarecare Dragornir §i Mitrea comisul pentru
mo§tenirea unei fernei, Despina). $i o alta din 1.VI,
1694 a pitarului Dumitra§cu Poenarul4).
In ora§e competinta de a judeca toate neintelege-
rile dintre locuitori §i bresle o avea juriul alcauit din
§oltun §i cei 12 pargari5). In sate judecau bAtrânii §i
oamenii cei buni.
1)I. Bianu: Documente romdnesti p. 1, Buc. 1907, pag. 190 191.
2) Ibidem: pag. 7-8; cf. Crestomatia, pag. XIX111.
3) I. Bianu : Documente romanesti" p. 1, fasc. 1 2, 1907. Buc.
p.p. 111-112.
4) Buletimil comisiei istorice a Romania" vol. 2, Buc. 1916, p.p. 239-40.
5) N. lorga: Gescluchte des rumanischen Volkes" vol. I, 1905, Gotha,
pag 158; cf. lhidem, trad. romaneasca de Otilia Teodoru-lonescu, vol. 1, pag..218.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rornani pana in secoiul al XVIII-lea 33
I v.
JUDECATA STREINILOR.
Desi nu toate documentele sunt date la lumina, to-
tusi din cele tipdrite putem prinde si firul vietei si acti-
vitatei streinilor in pärnântul romanesc. Ele ne vorbesc
despre diferitele legaturi comerciale cu vecinii, schimburi
de märfuri si imprumuturi bdnesti. In decursul vrernuri-
lor de la intemeerea statului nostru pand la 1700 au avut
loc felurite procese intre neamul rorndnesc si acesti vecini.
De ad deci nevoia de a se ldrnuri si aceste diferende
pe calea judeatei. Pentru judecarea lor au trebuit sd se
ia rndsuri de o parte si de alta prin intelegeri si tratate.
Ca principiu juridic, faille române impotriva tuturor
obiceiurilor celorlalte popoare, puneau pe acelas picior
de egalitate in materie de judecatá pe cel strein conlo-
cuitor cu romanul sau in trecere prin tara. Aceiasi instanta
judeca atat pe autohton cat si pe cel strein. Numai a-
tunci and avea loc vreo neintelegere intre romani si
vecini la hotare, era nevoie sa se stabileascd intre am-
bele pärti un acord asupra instantei, care trebuia sd ju-
dece. Acest acord trebuia sd aibd loc pentru faptul cd
pärtile, cari se judecau apartineau la doud legi diferite si
nu se putea alege mijlocul de urmdrire pentru ipartea
rämasä in proces. A se fi judecat romanul in tam vecind
dupd legea vecinului ar fi dat nastere la mari cheltueli
si ar fi incetat comertul pentru o indelungd vreme.
Reclamantul strein se putea adresd autoritatilor din
tara pardtului, sau autoritatilor din tam sa, sau celor din
Ora unde a avut loc infractiunea, in nädejdea ca va fi
judecat mai bine si astfel va primi o hotdrare mai avan-
tagioasd.
www.dacoromanica.ro
34 $tefan G. Berechet
Un exemplu de judecata intre un autohton si un

strain avem in cazul din 27.X. 16991), cand o femeie
Samfira din Campulung fusese datoare lui lacob Sasul
din Brasov, punandu-si la aceasta niste scule zalog. Ea
si-a plata datoria, dar lacob Sasul nu a voit sd-i rein-
toarca atatea scule Cate i se dedese ca zalog, deoarece
auzise ca ferneia si-a perdut actul. Serban comisul, is-
pravnicul Campulungului, judecd aceasta afacere, obli-
gandu-se feciorul lui Jacob Sasul cd-i va da toate scu-
lele pe ate jurase femeia. Ajungand la Brasov nu-i cla
nimic. Constantin Brancoveanu, cerand judetului din Bra-
sov sa se facd dreptate ferneiei, clandu-i-se toate sculele,
caci altfel, se va opri bucatele altor sasi".
Dreptul egal al streinului in fata judecatei romanesti
era asa de cunoscut in cat domnitorii "II comunica ca
ceva foarte obisnuit oricdrui strein, care doreste sa vie
la noi"). .
Mihnea, domnul Tarei romanesti, instiintand in 18.1.

1509, pe Brasoveni cu privire la reclamatiunea platei fa-
cuta. de un turc, spune ca orice strein se poate plange
judecatei rornanesti : Constat enirn Vestris Circumspec-
cionibus quod quiqumque veniunt ad nos, de quaecumque
parte cuilibet, satisfaccionem et iusticiam impendimus").
Eremia Movild scria 'in 2.X1. 1596 celor din Bis-
trita, cari nu aveau incredere in judecata, dornneasca, cu
privire la un popa Lazar, cum ca pot fi siguri cd: precum
suntem drepti si cu altii, cu streinii, si pe el (pe un bi-
tritean) 1-am fi rnul(umit, daccl ar fi avut dreptate" 4).
1) N. lorga: Brapvul gi Romdnii" Buc. 1905, pag. 165.

2) Analele Acad. Rom. vol.XXXV, pp. 1-13, cf. Hurmuzaki: doc. X,
pp. 340-342.
3) Hurmuzaki. Documente" XV. pag. 190.
4) Hurmuzaki: ,Documente" XII, pag 260: cf. XV, pag. 736.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rornànt pariä n secolul al XV111-lea 35
Matei Basarab scrie in 14 VI. 1644 in Brasov

unui oarecare Mihail BMWs cu privire la judecata unui
dorobant muntean, cu cei din Brasov, pentru un cal, zi-
and : Scriindu-ne dumneata cum sd vie acest dorobant
al nostru acolo, sd-si caute lucrul, deci dorobantul
nostru s'au fost pus zi cu oamenii dumneavoastrd, si au
fost mers dorobantu la zi, sd-si caute lucrul, de au fa-
,,cut atata cheltuiald i atata treapdd ; iar oamenii dum-
neavoastrd n'au venit la zi, cum le-au fost tocmala pi
sorocul...Ci sä cade acum dacd n-au vrut sd vie oame-
nii dumnevoastrd la zi, cand au mers dorobantul nos-
tru acolo, acum sd vie oamenii durnneavoastrd aici, Ca
vor avea judecatd direaptd casi la dumneavoastrd 1).
Un alt caz din 14 X. 1700 prin care ispravnicul
tie Campulung, Radu Golescu, scrie lui Fechil Gheorghe,
marele judet al Brasovului, cd a cercetat pe un Drago-
slavean, dna este autohton sau venetic, si a stabilit cd-i
dragoslavean, cdruia trebuia sa se dea niste vite. Iar
1
acei nemisi, de au altd judecatd cevas, va cerca pe

Mdria sa vodd, pi-p vor afla direptate. Ca n'au fost
niciun om de ai dumneavoastrd, care sd aibd intrebdciu-
ne cu de ai nostri oameni, i sä nu-si fi aflat direptate;
ci i dumnealor, de au altceva, sd-si cearce, pi-pi vor
afla direptate; cd acesta cunoscandu-si direptatea, poa-
te sã va opri bucate de la oamenii de acolo. Ci a vrea
ca, cat voi fi spre aceastd parte de loc, sa nu se facd
trdsuri 2) de spre o parte spre alta, ca sa avem vorbe
de impotriviri, ci sä fim cu priitesug dirept, i fieste
carele sd-s afle direptatea, atat ai nostri la dumneavoastrd,
cat i ai dumneavoastrA la noi. Ci, socotind cu bund
adeverintd cd acest om are direptate ca sä ia aceale
I) N. lorga: Brapvul i Romdnii, Buc. 1905, pag. 178.
Opriri.
www.dacoromanica.ro
36 Stefan Gr Berechet
,
vite ale vAru-sAu, iatA, cd de iznoavA iar vine ca sd-si
afle direptatea de la dumneata".
Avem cazuri and domnul Wei cere vecinilor, ca
judecata sä se MCä in tara lui pentru cA acolo s'a pe-
trecut actiunea (ratione loci). Astfel documentele ne vor-
besc intre altele si despre cazul, and Matei Basarab,
in 20.1. 1644, cere Brasovenilor ca cei cu pricina sä
se infatiseze inaintea divanului, pentru ca. furtul des-
pre care este vorba s'a petrecut in tara lui. Este vorba
despre un oare care Dragomir din Pietrosita jud. Darn-
bovita, care si-a gash doi miei sugari in oile a doi iobagi,
luga si Stan, atArnAtori de scaunul din Brasov. Acestia
au voit sa intoarcA meii stApAnului adevArat. Meii au
111.1
fost adusi la mamele lor. Andronic vornicul a fAcut ju-

decal& prAdAnd pe vinovati. Deci luga si Stan n'au
vrut sh vie inaintea noastrA la divan de sà le facem ju-
decatA cum va fi pre direptate, si sunt de atunce 8 ani.
Iar and iaste acurna, se apucA Stan si luga pe Dra-
gomir, si-1 trag de atAta vreame acia inaintea domniei
tale, si nu se poate rAposa, si n'au vrut sä-s caute de
atunce. Drept aceia nu se cade sd invAluesti dumneata
säracii nostri, cA au vrut sä-s intreabe de atunce, ca.
aici in tad se-aul fAcut acel furtisag, iar lor de le va
parea cu vreo strAmbdtate, iar dumneata sd-i trirniti aici,
sA stea de fata toti depreunA. Deci, cum i va ajunge
Ieagea si judecata si divanul, face-li-se-va judecata,
cum va fi pre dereptate; iar acest sArac sä n'aibA val si
bantuialA despre dumneta 1).
Judecata se face tot in tara, cAnd obiectul litigiului
sau numai probele se gäsia principate, chiar and toate
pärtile erau streini.
1) N. Jorga: Brasovul $1 Roindnil" pag. 175.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RornAni !Ana in secolul al XVIII-leA 37
In legatura cu acestea gäsim un proces dintre un

sas din Sibiu, Stephanus, i patru greci, cari dau mar-
turie contra lui pentru represaliile cerute de un italian.
Judecata o face vornicul muntean, Neagul, in Bucuresti,
la 15 Noembrie 1469. Sasul este gAsit nevinovat. Iatà
cum sc exprimä documentul latin : Qui ipsi quatuor
Greci respondunt in hunc modum: Nos vero ad vestram
personam literam aliud minime dedirnus, nisi quid no-
bis dixit ille ltalicus quomodo vos vendidissetis bona
nostra, videlicet piperum nostrum. Nos non dicimus
quod vos vendidissetis, .quia nescimus neque ibique
fuimus nisi tantum scimus, quod ipse Italicus nobis
dixit et bene constat novem ef medium revolucio annu-
alis. Nos vero et hoc, ambabus partibus audientibus,
insimul veniemus ad castrum Bokoresth, ad Magnificum
dominun Nagh Palatinum, coram Sue Magnificencie
spontanea nostrum voluntate fassi sumus, fide nostra
mediante, quibus tenemur Deo omnipotenti, ut Ste-
phanus literatus innocens esset. Nos, Nagh Palatinus,
visis fidem istorum nobilium virorum, et perfecte intel-
lectis et aliis idoneis probis viris sciscitavimus, simili
modo fatemur, fide nostra mediante, quod ille Ste-
phanus literatus'in omnibus immunus et innocens esset
contra eundem Caspar Italicum, quia nisi quesivisset
unam calumniam falsum ').
Sunt i cazuri, cand desi streinii locuitori ai Prin-
cipatelor se judecd de o instantä streind, recunoscându-i-
se sentinta ca validd de instantele românesti:
Astfel avem un proces in care se vorbeste despre
judecarea unui strein, Ambrozie Kobak, din Husi, cu un
sas Kelemen pentru 20 boi, pomenindu-se i un om din
Agiud2). Procesul are loc in 24.1. 1547, la Brasov.
Hurmuzaki: Documente, vol. XV, pag. 73.
2) anume Antal.
www.dacoromanica.ro
laid cum se rosteste actul in curioasa lui limbd germanä:

Und, als der Ambrus kein Gelt het gehot, so hett der
Schulteis mit seinem Burgeren ym genomen sein Haws
und auch den Waingarten und hetten dasselb Haus und
Waingarten dem Kelemen von Armdorff, vor die Scholt
dy der Ambrus schuldig wer pliben, in dy Hend und
Gewalt gegeben, das der Kelemen gancz und gar ver-
gentiegt wer warden. Und darnach het Kelemen wide-
rum dem Ambrusen Gelt gelawen das er Oxen solt
kauffen in der Molda und solt Theil haben im dem
Gewyn. Das het er der Ambrus auch geton, und het
das Fych gekauft, und dem Kelemen in seine Gewalt
gegeben. So wer nu der Kelemen da und het, der
erster Schult haben, einem anderem Moldner, mit Namen
Antal vom Edgethallem gesant, und het 20 guet Oxen,
wol fl. je ungerisch wert, von ym genomen und ver-
kauft, da er kein Recht czu het gehot 1).
Un italian cu mi armean din Suceava se judecd in
Po Ionia pentru niste bani 2).
Streini, armeni si ruteni, din Suceava sunt judecati,
primii dupd jus armenicum, iar cei de al doilea dupd
in jus civile in Lemberg, desi locuiau in Moldova,
dupä cum vedem dintr'un regest din 1476: Schadbey
Armenus de Soczavia asumptus est in ius armenicum
nostrum et iuravit" si Stepan Rutenum, rubricerdonem
de Soczavia, suscepimus in ius nostrum civile"3)...
Negustorii, dupd privilegiile de libertate ale comer-
tului, se judecd pentru neintelegerile lor, numai de domn,
ci nu de instantele inferioare 4). Din Targoviste in
1) Hurmuzaki : Studii qi Documente", vol. XV, pag. 458,
2) N. Iorga: Socotelele cu Lembergul", pag. 11, doc. din 1469.
3) N. lorga Studii V Documente" XXIII, p.310; cf. Socotelite cu Lem-
bergul, p. 12.
4) N. lorga Studii ;i Documente" XXIII, p. 310, 335; cf. Ibidem:
Studii 0 Documente", vol. VI, pag. 234; cf.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Roni Ani ona in secolul al XVIII-lea 39
11 VII. 1475, domnul Munteniei comunicA negustorilor

brasoveni : 11 KAIE IMO WT KAM MOAT KTET HMATH HEK010
tonOT$i NAH 3EMMO rocnommu Aut, A (V11
HEK010 HEKOMO l'?
AA ntinAry Ks rornommko Ain, A rocnominco MH AA NM gÌH.
HUM npaica no 3rnioiN npriKow , 5i dacA cineva dintre
oamenii vostri ar avea vreo treabA sau vreo nevoie in
tara domniei mele, acela O. vie la domnia mea, iar
domnia mea ii voi face dreptate dupä legea cea dreaptd" 1).
Si in Moldova, sub Stefan cel mare, avem 'privi-
legiul comercial din 13. III. 1458 pe care-I dä dea-
semenea Brasovenilor, ingAduindu-le sA-si vandA marfa
prin toate tArgurile si ceratile moldovene, fixandu-le si
vama ce trebuie sA dea pentru fiecare fel de marra.
Neintelegerile dintre ei si locuitorii tärei se vor judeca
numai de domn in persoanA, ci nici de cum, de dreg-
torii acestuia: boeri, vornici sau soltuzi. WA cum se
.
rosteste documentul in limba lui slavA: fl TAKOWn ISOM

iyexoiriT Biletinoam rifEA HAC CTOIATH HA 3AKOH, KOMI HMET
KIA KTO HA mix Titroorti, A WHH AA NT KOMIH lIpliTH 11tErk
HAL* AKIIIXOM iiihl FIX NAunu. !If HHM IMMO OV' HAIIIIII 3EMAH
KE3 UK KOMI HH 609111H AIM AliTHIS AHH WOATg31 AA HE
CAETh HX NAHTH ---= deasemenea, dacA Brasovenii ar voi
sä stea si sä se judece inaintea noastrA, cand cineva
s'ar jelui impotriva lor, ei sä fie volnici a veni inaintea
noasträ ca sd-i judecAm. Nimeni alt cineva in tam
noasträ, nici boer, nici vornic, nici soltuz sà nu indrAz-
neascA a-i judeca" 2).
Judecata se face uneori si in ambele tari.
1) I. Bogdan Relatille", p. 118. ,
2) 1. Bogdan: Documentele lui $tefan cel Inure" vol. 11, pp. 261-265;
cf. Documente moldovenesti din arhivul Brasovului, No. XIII, pp. 36-39;
extras din Convorbiri literare" pe an. XXXIX, No. din lulieOct; cf. St.
Nicolaescu Docurnente slavo-rorndne cu privire la relallile Torii Romdnesti si
Moldovei cu Ardealul in secolul XV si XVI, Buc. 1905, No. XLV1, p. 116-122.
www.dacoromanica.ro
Avem cazul din 12. VIII. 1500 cand Radu cel

Mare cere Sibienilor ca sä se recunoasca judecata lui.
in legaturd cu procesul dintre oamenii lui : Chirca, Dra-
gota, Nicula, Gherghina §i Dragu§ cu Sibienii pentru
ni§te bani. De aici reese cä judecata se putea face in
ambele tad, §i fie care trebuia sa recunoasca hotararea
data.
Recursul in caz de nemultumire fata de judecata
judecatorilor inferiori, se face catre domnul tarei. Astfel,
Vasile Lupu explica castelanului din Cracovia in legatura
cu un negustor strein nedreptatit; ca streini, acesti ne-
gustori, nu pot sd alba recurs la altd protec(ie de cdt
la a mat").
V.
PR OBELE.
Ele sunt de doua feluri: scrise §i orale.
Cercetand colectiile de docurnente tiparite rand in
prezent, ne convingem, cd cele mai multe vorbesc des-
pre cumpararea, vanzarea saa daruirea diferitelor lo-
curi la persoane §i institutii religioase. Imediat:dupa ele,
sub raportul cantitatei, yin cele privitoare la delimitäri.
Divanurile domne§ti totdeauna se razima in primul rand
pe aceste acte.
Dupa aceia yin martorii §i juratorii, cari dau mar-
turiile lor orale, afirmand mu negand spusele unei parti
sau ale alteia, dupa cum vom lamuri mai la vale.
a) Actele.
Atentiunea cea mai mare se da faptului, daca do-
1) Hurmuzaki: Documente, II, 2, pp. 621-623.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani One" in secolul al XVIII-lea 41
cumentul sau dresul", cartea", ispisocul", zapisur,

.Fi hrisovul", privitor la chestiunea in litigiu era autenic
si avea data exacta. Ca un exemplu de falsificare de
document avem pe aceia pusa la cale de egumenul grec
al manAstirei PangAratilor, falsificare sAvarsitd de un Po-
pA Pavel, in detrimentul manAstirei Bisericanilor.
In sfarsit, mai avem un document curios din 1672
in degAturA cu falsificarea datei. El priveste judecata .
dintre manAstirea Campulung si locuitorii orasului cu a-

celas nume. Matei Basarab dedese un hrisov manAstirei
prin care o IntArea sA primeascA de la locuitorii orasu-
lui vamA de paine si altul prin care scutea pe acesti
locuitori de a dA manAstirei aceastA vamA. Judecata are
loc in fata lui Grigorie Ghica la 1762. Castiga deci par-
tea, care putea dovedi cA posedA cel mai nou hrisov,
desfiintandu-se clauzele celui mai vechi. Locuitorii do-
vedesc, cd hrisovul lor prin care erau scutiti de acea Va-
rna.' este mai nou de cat data inoirei manAstirei, facutA
de Matei Basarab intre 22. VI. 1635 si 20. VIII 1636.
Astfel sustinerile cAlugArilor acestei manAstiri, cA au drept
sa ridice de la locuitori vama aceia de paine, desi
in pisania bisericei mandstirei se vorbeste, cA orasul
Campulung si locuitorii lui sunt ertati de acea vamA, au
fost sfAramate ').
FalsificArile se fAceau de partile interesate ca sA
castige vreo cauzA. In vremurile acestea se pläsmuiau
multe documente, cAci erau felurite interese, cari trebuiau
satisfAcute si nu se puteau dovedi cu usurintA. AstAzi
ele se pot afla ca sunt neconforme cu adevArul, cand
1) A. Treb. Laurian si N. BAlcescu: ,,Magazinu istoriku pentru Dada",
tom, V, Bucuresti 185. p. 355; cf. Jean D. Condurachi: Recherches sur l'an-
cienne organisation judIciaire des Rournaines", t. I. Paris, 1912, P. 83; cf. A.
D. Xenopol: Istoria Romdnitor" vol. VII, Iasi 1898, pag. 89.
www.dacoromanica.ro
42 Btefan Gr. Berechet
se verified cu evenimentele istorice §i datele, controlAndu-se

boerii divanului din cloud documente apropiate ca data
.0 martorii din actele scrise la o data prea apropiatd la
facerea cdrora au azistat acelea§i persoane. Stiinta mo-
dernd a reu§it sa dovedeased multe documente falsifica-
te. In tot cazul, putine erau procesele acelea pe atunci,
cand se dovedia falsificarea, care se prindea mai cu sea-
md la procesele de delimitdri, unde ca dovadd serviau
semnele nesupuse stricAciunei vremurilor, prevAzute in
hrisoavele mai vechi de cat cel care era prezentat ca
veridic. laid un document cand judecata se fdcea pe te-
meiul datelor din actele mai vechi.
Inteun act din 10. V. 1620, Ga§par voevodul mol-
dovean, stabile§te pe baza cercetArei hrisoavelor vechi,
dacd calugdrii de la manAstirea lui Toader Movild din
Suceava au sau nu dreptate asupra rno§iei Cob Alia din
tinutul Sorocei impotriva fostului pArcAlab Iona§co Peai-
cul §i nepotilor lui, care deasemenea pretind pe bazd
de hrisoave, cd mo§ia este a lor. Domnitorul cu diva-
nul spune: iar sluga noastrd lona§co Peicul §i cu toti
nepotii lui ardtat-au inaintea noastrd un uric de la Ste-
fan vodA §i pentru Intdrire ispisoace de la loan voe-
vod §i de la Petru voevod §i de la Aron voevod, dea-
semenea §i ispisoc de la Radul voevod precum cd s'au
I:drat §i atunci iarA§i au rdmas lona§co Peicul §i toti
nepotii lui pe edlugdri pentru acel mai sus scris sat
Cob Alia, §i au jurat cu 24 boeri de la curte. Deci dom-
nia mea cu tot sfatul domniei mele aflat-ain astfel de
acea judecatA ce a fost mai inainte §i deci famas-au
calugdrii de toatd legea noastra, iar sluga noastrd lo-
na§co Peaicul §i s'au indreptat i §i-au pus ferae inain-
tea noastrd = A tAgrA HAW IOHAWISO 11111I5g4 Fl C% ICACH
HAtAtIFIFIU,H HX gliA3OKAAH IlrhA HAMM gt HIS (UT OTOAH HOE-.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom Anl nãná in secolul al XVIII-lea 43
KOM H 3A HOTKIM:MHTE IICHHCOKH WT IWAH KOIKO,A,T H WT

llrru KOEKOAH H 11.1TP, ?frit KOEKOA H TAKOWH IICDHCOK 3A
PAAWA KOEKOAT IcAIcO TWAANC H TOrAH H HMS 30CTM IWHAWKO
IltHISVA CA KM IIAIMEHH4M lir IItt Kaitgrio tAAH TOT. KH-
111II1HCAH CEAO KOKSAIN H nriniran es wok KOAT WT AKOto
liuo r[o]rn[o]A[m]K[a]iiiH C% MITA r[o]en[o]A[m]K[a]Aui
TAKO:KMT WrIVCTHA HA TOT MAXI WO Krfr III HAN 0..
NHO 3ACTAA icuorEfili WT MEV 3/411011A H4tinro7, A tAgrA HAW
falliA111110 11111INA H.. (UHH glltAKHM+ H HOCTAKHA COEN 411
iE HpEA HA%iH. ')
Sub Ilia§ voevod domnul Moldovei, a avut loc ju-
decata dintre mândstirea Trei I&rarhi i Golia. Aceasta
din urmd pretindea, CA are drept la jumatate din veni-
tul feredeului, rlAdit de Vasile Lupu, lAngA Bahlui, pe
cand cea dintAi sustinea, Ca de§i acest drept II avea pe
baza unui uric, dat mAnAstirei Goliei de cAtre Stefan,
fiul lui Vasile Lupu, totu§i acest drept i s'a ridicat prin
uricul mai nom cu un an, dat mandstirei Trei lerarhi,
prin care se revine la hotdrArea datA de Vasile Lupu.
Coprinsul acestui document II gAsim inteo copie elibe-
rata dupA original, sub Antonie Roset la 4 lanuarie 1676.
IatA argumentele pe temeiul cdrora cAlugärii din Trei
lerarhi au cA§tigat cauza. Ilia§ vodd zice: Deci atunce
Ilia§ vodA §i ImpreunA cu tot sfatul boerilor celor mari,
au socotit cum uricul ce au ardtat Golienii este fAcut
mai Inainte cu un an, in carile au fost scriind sA hie
venitul feredeului amandoror mândstirilor, iar ispisocul
Treisfetitelor au fost facut mai pre urmA cu un an. Si
singur Stefanita vodd, au fos scriind in ispisoc, mArtu-
risand, precum scriem mai sus, cum parintele sdu au
cumpärat locul §i au zidit feredeul §i §coala §i le-au
1) Gh. GhibAnescu : Surete izvoade", vol. XI, lasi 1914, pag. 99.
www.dacoromanica.ro
dat la Treisvetitele, unde §i trupul sau zace, §i a§a au

aflat cu socoteala a tot sfatul, una ca ispisocul Trei-
svetitelor iaste facut mai pre urma, carile pre obiceiul
tarei iaste mai tare §i mai desavar§it de cat cel din-
tai; alta cum ce au fost dat Vasile vodd §i ce au fost
,,tocmit, nu poate fiul sdu a premeni intealt chip, §i au
cunoscut ca au avut strambatate Treisvetitele, despre
manastire, despre Golia ca sa \fad sa-s zidite amandoua
de un cititor, iara odoara §i impodobirea, la care cu
ce au socotit §i au dat, volnic a fost §i a luat Ilia§
Alexandru voda uricul §i 1-au rupt §i 1-au dat rupt la
man egumenului de Treisvetitele §i au dat feredeul §i
§coala cu tot venitul la Treisvetitele §i din venitul a-
cela sa poarte egumenul grija feredeului, sa-1 tocmeascd
§i grija ceasornicului celui mare din clopotnita manas-
tirei, iard Golienii sa n'aiba treaba in veci §i de sa
vor mai afla candva nescai drese ori de la Stefanita voe-
,vod ori de la alti domni, intaritura sa nu se tie in searna ).
b) Martorii.
Cuvantul martor §i marturia 1-am imprumutat
din limba greaca, care le are:limba sub formele glicip-rupos* §i
(Ilarcopta» ambele provenind din verbul gliczyrupico-6», in
legatura cu declaratiunile de credinta pe care le fäceau
numero§ii credincio§i ai invataturei lui Hristos in timpul
persecutiunilor. Deci, cuvantul acesta ne-a venit pe calea
bisericei, incetatenindu-se in limba, cäpatand §i inteles
juridic. Slavii 11 au sub forma veche tEliATEA11", care a
dat in rusa pe CKHKETE/1/11 tKliolATEAkerno", in bulgara
17 tlitikTEM,", in sarba MAWS/ CKE,21,011AlitT110" in polona
pe swiadek, swiadectwo" (land pentru documentele
1) Teodor Codrescu: ,Uricariul", torn VII, Iasi, 1886, pp. 11-14,
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pane In secolul al. XVIII-lea 45
noastre forma rKFATEAk" cu pluralul caArrimi", pe

cari prea adeseaori diacul inselandu-se punea in lo-
cul cuvantului slay pe cel romanesc maroyriA", map-
TgrA", Mitrya", intrebuintandu-se i verbul Marg_
plearrH" chiar i cu forma de perfect.
Atunci cand nu se putea face proba prin acte scri-
se se recurgea la cunoscuta, de toate popoarele, proba
cu martori. Aceasta probä era cea mai des intrebuintata
in vremurile acelea, mai cu seama atunci and neamul
nostru era supus deselor Wax/Mid dusmane, razboaelor,
focurilor i pierderilor de acte ce aveau loc in urma
fugei posesorilor lor. Martorii sunt amintiti in cele mai
neinsemnate acte, zapise, documente de cumparare §i
vanzare si mai cu seama in cele de delimitare, and
stiinta masuratoarei nu era cunoscuta, ci era bazata
numai pe simple semne supuse si acelea vremelnicelor
schimbari. Ei nu puteau lipsi nici din procesele penale.
Singura nadejde de castigarea cauzei a celui interesat
nu era alta de cat nuirturia prin jurdmdnt pe sufletul
kr" a martorilor, cari trebuiau sa fie alesi dintre oame-
nii buni" de buna credinta i dintre megiesii cunosca-
tori ai faptului sau dintre bdtreinii" satului.
Institutia martorilor a fost multa vreme in cinste
deosebita i pentru aceia se pedepseau foarte aspru mar-
torii mincinosi. Nici un document, atat pana la editarea
Indrepteirei legei" lui Matei Basarab, cat si dupa acest
eveniment literar juridic, nu pomenesc clar despre calitatile
§i numarul martorilor de cat, dupa cum am zis, prIn
expresia pe sufletul lor", beitrdni", buni", iar numarul
lor este neprecizat : uneori gasim ate doi, :alte ori mai
multi dupa insemnatatea .obiectului in litigiu ; dar in nici
un caz numarul lor nu poate fi mai mic de doi.
Indreptarea legei" lui Matei Basarab cu privire la
www.dacoromanica.ro
calitatea martorului, sub raportut confesional, spune CA

nu trebuie sA fie eretic" and dA mArturie contra unui
arhiereu sau preot, iar numärul martorilor contra lor sA
fie mai mult de doi, pentru arhiereu dupA can. 73 a-
postolic, iar Ep. cAtre Timotei 1 cere pentru preot cel
putin doi. Reclamantii nu au voie sA aducA ca martori
oameni din casele lor sau rude, potrivit can. 58 vi 130
al soborului din Cartagena.
$i ea adaogA, cA. Numai oamenii drepti, credin-
cioqi # fdrd nici o vine pot dà mArturie. CAlugArul
simplu este exclus de la mArturie, dar preotul este pri-
mit. Desfreinatii, ucigaqii, Wizard", precum orivi care
persoanA, care ar fi sdvdrqit fapte grele asemenea aces-
tora, nu numai cA nu pot fi aduvi ca martori, dar nici
nu au dreptul sA reclame pe altul, nefiind crezuti, dupa
Legiuirea ImpAratilor Leo vi Constantin. Cei de 20 ani",
surzii, indrdcifii, sin& # desfrdnatii nu pot mArturisi.
Cei de 14 ani" depun mArturie numai cAnd este vorba
despre o cauzA de bani, cAci in alte afaceri nu este admis.
Peirdfii" nu pot reclama pe altul, ca vi vamml",
care detine prin cumpärare lucruri domnevti. Nu se ad-.
mite cloud mdrturii" ale aceluiavi martor impotriva a-
celeiavi persoane. Tatdl si fiul" puvi sub epitropie nu
pot mArturisi, dar doi frati" pot depune mArturie, devi
sunt din aceiavi casA. Mdrturie prin auzire" se admite
numai atunci and este vorba de hotare, impdrfirea
caselor, viilor # mo$iitor". Evreii" nu mArturisesc, dupd
Armenopol, asupra crevtinilor, vi nici ereticii". Sd-
racii" deasemenea nu sunt primiti ca martori ').
Mdrturia strdmbd" fAcutA de vreun cleric cAnd
obiectul in litigiu estd o vie, movie, case, vevminte, sau
1) Indreptarea legiei" din Targoviste, 1652, ed. 11 din 1871, a Iui N.
Blarenberg si G. Misail. glava XXII, XXIII si XX1V-a pp. 30-34.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani !Dana in secolul al XVIII-lea 47
bani aduce dupA sine lipsirea lui de preotie 3 ani, fiind

trimis si la rnanAstire. Aceiasi mArturie strâmbA datA a-
supra cuiva ca sA i se facA stricAciune trupului, sau sA-si
piardA viata atrage dupA sine luarea preotiei. Tdgcl-
duirea iscdliturei" se pedepseste tot cu aceiasi pedeapsa.
Orice alter' persoand", care ar tägadui cuprinsul unui
zapis sau iscAlitura sa va fi lipsit de cinstea sa 1).
Martorii jucau rol important si la stabilirea filiatiu-
nei si rudeniei, caci pe acele vremuri nu existau acte de
nastere, de cAsAtorie si de deces, de aceia importanta
lor crestea cu atAt mai mult in judecarea unui proces
de aceastA naturA.
latA coprinsui catorva documente in care se vor-
beste despre martori:
1) Inteo carte de märturie, din 23 III. 1635,
scrisA româneste, vorbeste Furtunä, Orcalabul de Neamt
cum un oarecare Gligorie, feciorul lui Vasilie si al Anghe-
linei din Mosetesti, tinutul Neamtului, a furat 17 stupi
ai lui Noe Lazor, si ai lui Naco din PrAjesti si 13 stupi
ai lui Blaga din Rusciori si 1-au prins. Adus fnaintea par-
cAlabului acestuia, 1-a intrebat, dinaintea a unor oameni
buni, dacA i-a -furat, sau a cazut pe el numai o näpas-
te. El a spus, cA i-a furat Impreund cu altii. Voind par-
cAlabul sA-1 trimitA in temnitä la Iasi, fAptasu1 I-a ru-
gat sA-1 lase slobod, cA are sd plateascA si paguba pA-
gubasilor si gloaba datorita parcAlabului. Cea dintAi a
fost plAtitA, dar gloaba parcalabului, neputând-o plAti,
atunci hotul cu tatAl si mama lui a luat 10 stupi nero-
iti cu 10 mAsuri de ceard lAmuritA de la Buchea par-
cAlabul din BogdAnesti de i-a plAtit gloaba, dinaintea
lui Marcu Focsa, si dinaintea lui David din Bogdanestr
- --------
1) andreptarea leger, ed. II, 1871 glava XXV-a pag 34.
www.dacoromanica.ro
si dinaintea scaunului". lar pentru acesti 10 stupi a dat

Gligorie tatal si mama lui, lui Bechea parcalabul, par-
- tea de ocina a mamd-sei Maria din Bogdanesti cu tot
venitul a tuturor fratilor Anghilinei. Aceasta iarasi din-
naintea acelorasi martori aratati mai sus.
In actele de vanzare numele martorilor cari sunt
amintite in coprinsul actului, sunt semnate la sfarsitul
lor. Acesti martori sunt persoane cu o situatie de its-
pundere si preotul nu lipseste, iar la fine neaparat se
fixeaza si persoana, care a scris actul. Intr'un zapis de
vanzare, din 27 lanuarie 1657, se scrie cum Todosia
calugäroaia inaintea duhovnicului ei, popa Neculai, si a
lui Pan, fost staroste, si a lui Manea negustor grec, a
lui Pavel staroste, Necula negustor, Panaioti si Dumi-
trasco Sucevan, Pepanos (grec) si David ginerele lui
Archerce vinde o casa cu privnita cu loc cu tot gine-.
relui ei Mihalache pentru 200 taleri batuti.
Vanzarea aceasta se face iinaintea a altor doi gi-
neri ai ei cu invoirea lor, azistand Pascalina, nepoata
ei, fica sorei ei Anastasia si cu fiul celei dintai Gheor-
ghita. Opreste ca fiul vanzatoarei, Trandafir, and va da
Dumnezeu sa se lutoarca de unde ete, sä se amestece si
sa strice aceasta vanzare, deoarece ea a vandut acestea
pentru all ingriji sufletul. Nici o ruda, nici un nepot
sau stränepot sa nu aiba voie a strica vanzarea incheiatä.
Cine va face dinpotriva va cadea sub blestem 1).
Cu cat afacerea, care se judeca, era mai insemnata
cu atat se aducea un numar de martori mai mare.
In anul 1655 am vazut, ca fratii boeri : Pelin, Grigoras
si Simion se prang lui Gheorghe Stefan, domnul Moldovei,
impotriva familiei Murgestilor, care le-ar fi rapit pe nedrept
1) Gh. Ghiba.nescu: ,Surete qi izvoade", vol. IX, lai, 1914, p. 150.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani 'Dana' In secolul al XVIII-lea 49
mosia Mihalciul. Neputandu-se lAmuri domnul si cu di-

vanul säu cu toatd cercetarea hrisoavelor privitoare la
chestiune, se orandueste o cercetare la fata locului prin
pkcalabul Sucevei, spunându-i : si le-am socotit for
legea Intru acest chip, sd aducd Murgestii 24 de oameni
1) buni megiasi, cari sunt scrisi Inteun izvod iscalit de
cinstit boiarinul nostru Ionascu, logolatul cel mare, cari
sä fie Intrebati de rándul satului Mihalciul" '). Pkcala-
bul cere ca martorii sä jure in biserica din Siret si ei
depun mkturiile lor in favoarea Murgestilor, castigAnd
cauza. Divanul intocmind o carte detaliata, iscalitA de
toti acesti martori o trimite domnului, care cercetand
din nou afacerea, spune : vazând mkturia acelor oameni
buni cu tot sfatul nostru, am crezut si au rämas boia-
rinul nostru Pelin inaintea noasträ si din toatd legea
tarei, iar slugile noastre Murgestii s'au indreptat"2).
Martorii se intrebuinteaza mai cu deosebire in afa-
cerile de delimitare, Cele mai multe documente *trate
panA la noi sunt acestea, ele fiind *trate cu scumpd-
tate de posesorii lor, caci pierderea lor ar fi Insemnat
pierderea stdpanirei asupra obiectului despre care se
vorbeste In acel document. Domnul si cu divanul ski
orânduia pe vreun dregator, care sd cerceteze litigiul la
fata locului dupd care Incheia un act de cele constatate.
Cercetarea aceasta se facea prin ajutorul martorilor me-
giesi si batr.ani, singurii in stare sa- restabileasca dupd
semne si amintire hotarele contestate.
In 1633, domnul Moldovei, Alexandru VIII-lea Radu
numeste ca hotarnic pe credinciosul boerul domniei
1) A. D. Xenopol Istoria Romdtulor, vol. VII, WO, 1898, p.-90, cf,
-George Alexiauu: Institutia juratorilor in vechiul nostru drept" Bucure§ti
1924, pag. 22; cf. Crestomatia, pp. XVIII XIX.
2) Crestomatia, pag. XXII.
www.dacoromanica.ro
50 $tefan Gr. derechet.
mele lona§co Cehan, pitariul cel mare, de au hotarat

§i au adus marturii de la dansul §i de la Gabär par-
calabul §i de la Tudor comisul §i Ticmon uricariul §i
Ursul vornicul de Hu§i §i Sava aprodul §i Lupul dia-
cul §i de la multi oameni buni i batranni scriind §i
marturisind in acel zapis, cum au hotarat §i au stal-
pit hotarul.
Vasilie Lupu, in 18. VIII. 1649, da de §tire slu-
gilor sale: lui Verga capitanul, Pavel din Voine§ti, Ion
din Nedeiani §i tefan feciorul lui Mereuta din Procel-
nici, ca Vasile Corlat a parat pe Oancea vecinul sau la
domn, pentru Ca aceasta din urma i-a sosit ni§te fan
din mo§ia sa pe care a cumparat-o de la Duraleu §i
Iona§co, dupa cum adevere§te cu actele de cumpärätura.
Pentru aceasta a dat porunca lui Todera§co, marelui
logofat, dandu-i §i invataturi cum sa trimita omul sdu,
care impreuna cu cei de sus §i cu oameni buni §i me-
gie§i sà aleaga mo§ia lui Corlat pe temeiul dreselor de
cumparare. Dupa aceasta le porunce§te ca cele ce va
gäsi la cercetare sa le scrie pe hartie §i sa o trimita
domnule).
Zapisele de vanzare ca§i cele de cumparare sunt
confirmate cu semnaturile unui numär nedefinit de mar-
tori, cari trebuesc sa fie de fata la facerea vanzarei sau
cumpararei. Acest lucru ii gasim atat la vanzdrile §i
cumpararile, cari se fac in stratul de sus al societatei
noastre ca §i in cel de jos al poporului nostru.
Astfel zapisul din 1641 prin care Neculai logofatul
din Därmane§ti impreuna cu feciorii lui, vinde satului
Dragoslavele, muntele numit Cioara pe pretul de 36 gal-
beni, care munte le-a fost proprietate Inca din zilele lui
1) Gh. Ghibanescii: Surete i irvoade vol. III, la§i, 1907, pag. 93:
www.dacoromanica.ro
Juclecata la Români want] In seoolul al VIII-lea 51
Vlad voevod (1487), dupd cum adeveresc §i actele pe

care le dd in stApAnirea satului Dragoslavele. La toc-
meala lor au fost mai multi boeri §i oameni hdtrAni
mArturie §i anume: unchegul Lazär cel bAtrAn ot Sto-
ene§ti §i jupdnul Marco Schileariul ot CAmpulung, ju-
detul Stan Deaconu §i Stanciu lu Focan i Stroe al lu
Bucur i ot Volture§ti Oprea Tobo§ariul i ot Stoene§t i
ot Stoene§ti Mihdi id i ot Rucdru larca" 1).
La facerea de diate, la däruiri de pArnant persoa-
nelor din cler pentru ca ddruitorii sd fie pomeniti, la
Infiere de copii, la punere de zalog §i la orice alt act,
care se alcAtuia ln legaturd cu nevoile vietei omene§ti azistau
martorii cari dau tArie acelui act §i care slujea ca dovadd §i
verificare a adevdrului pentru orice nevoie viitoare in le-
gAturd cu coprinsul actului Incheiat.
Nu numai jurAtoriidupA cum vom vedea mai de-
partese luau pre rdva§e domne§ti", ei uneori §i mar-
torii: Astfel avem un document din 22.IX. 1583-1585
prin care 3 boeri : Tudor log. ot VlAdeni, Voico log. ot
Cote§ti §i Simeon pitariul ot Retevoe§ti att fost luati
prin rdva§e domne§ti" de Preda feciorul lui Oancea
dvornicul din MihAe§ti §i egumenul de la mAnAstirea
Viero§ul §i Stepan log. de la Tagane§ti pentru ca sd
mArturiseascA cu sufletele lor pentru un tigan, Calciul,
feciorul Oprinei §i al lui Ispas, al cui a fost §i cui sA
cade sd-I tie. LAmurind situatia acestui tigan prin , mär-
turisire" nu prin jurAmAnt" se hotArA§te cine are sa tind
pe acest tigan 2)
2) C. FaclulescuCodin §i Preot I. Raulescu: Dragoslavele" Campu-
lung, 1923, pag. 115.
1) B. Petriceicu-HAjdeu: Cuvente den batrdni" t. 1, 1878, Rue. pp. 32-33.
www.dacoromanica.ro
52 tefan Gr. Herechet
c) Jurcitorii.
0 chestiunc despre care s'a scris mai mult in lite-
ratura rornand juridica" este despre asa nutnitii jurdtori"
in materie de judecatä. Ea a fost limpezitd nu numai de
juristi, dar si de istoricii noslri. Totusi socothn Ca oare-
cari amänunte si lumini noi vom adauga la aceastd chestiune.
De mult s'a emis pdrerea, 6'1 notiunea de jurätori"
sau cojurAtori" este imprumutata din vechiul drept ger-
man '), pärere careia noi ii opunem pe aceia, ca aceste
notiuni si forma in care s'au manifestat la noi apartin
vechiului drept slay, dupd cum se poate dovedi cu ar-
gumente istorice si cu orice manual de drept vechi slay 2).
ldeia vecinatatei noastre cu aceste popoare ne sustine
intru totul pdrerea influentei dreptului slay asupra insti-
tutiilor noastre.
Vestitul filolog slavist. V. I. lagici, editand 131-1H0-
1) A. D. Xenopol: Istoria Romilnilor din Dacia traiand" vol. VII 1896,

lasi p. 99; Dem D. Stoenescu, avocat: Institufia jurdtorilor" studiu isto-
rico-juridic-1921, Craiova, p. 16. D-1 N. forga In Geschichte des Rumae-
niscIwn Volkes um Rahmen seiner Staatshildungen,"vol. 1. Gotha 1905 pag. 237
zice. Dieser Gebrauch der Eideshelfer findet sich ilbrigens auch im alten
deutschen Rechte des Mittelalters, und durch die Slaven haben ihn auch
die Rumänen an sich gebracht" po and in traducerea ei: Istoria poponllui
romdnesc de Cf. forga, traducere dm 1. german de Otilia Teodorulonescu,
vol. I, Buc. 1922, pag. 311, face urinkoalea schimbare; Acest obiceiu al
Jurdtorilor se gaseste, de altfel, si In vechiul drept german medieval si la
Slavi, desi Românii par al aibl din strävechiul fond tracic". Deci acum d-1
Prof. N. lorga trece de la teoria cd jurdtorii nostri ar fi o influenta. slavá
la aceia ca' ar izvora dintr'un fond tracic, desi nu avem nici o dovadà, pe
cAnd In dreptul vechi slay 11 gásim in toate amAnuntele.
2) C. C. Bo6ttein): FICTIETHH Ha eTapo6sarapenoTo "ipso (neinon
H Hacat)I0BaHH51,=-Lstoria vechiului drept bulgar (lectii si cercetdri) 1910
Coln's', pp. 395 -397.
!dem: Cmpayens ple6much no sicTopisaTa na 6wIrapelcoro
npano=Manual prescurat pentru istoria dreptului vechi hulgar" Coital's', 1919,
pp. 152-153.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pa'rla in secolul al XVIII-lea 53
AoAhnciA orraTgrre `) scoate in evidenta faptul jurA-

mantului" si al jurAtorilor" ca una din cele mai ca-
racteristice institutii de la vechii Slavi, i ne atrage a-
tentiunea asupra faptului, CA aceste urme le putem gAsi
si la popoarele, cari au vietuit in decursul veacurilor Ian-
gA aceste natiuni.
Ijnul din aceste neamuri, cari dupA toate dovezile
istorice a dus viata sa in stransA legatura cu aceste po-
poare este poporul roman. De aceia nu este de cat spre
folosul stiintei juridice dezgroparea chestiunilor de drept
pe care le-a influentat aceastA viata dusA in comun.
Pentru aceia Inca odatä semnalez cä una din adancile
pAcate ce le sAvarsim cu vointä este si refuzul de a stu-
dia viata si limba de unde pleaca cunoasterea vietei, o-
biceiurilor, frumusetea i adancimea stiintei slave. Nu se
pot face studii de drept vechi romanesc MCA pAtrunde-
rea lumei slave. Apusul niciodala nu va putea sA ne
dea aceste cunostinte.
Am spus, mai sus, cA unul din aceste popoare cu
care Slavii au trait ImpreunA este poptirrul roman, asu-
pra cAruia a bAtut vantul influentei institutiunilor juridi-
ce ale lumei vechi slave. Cum au cunoscut Slavii jura-
1) Vinadolski statut" sau Vinodolski zacon" este cea mai veche le-
gislatie sud-slavA, scrisA pe la finele veacului al X11-lea (12)-8). Ea coprinde
in sine principiile de drept adunate din amintirea bAtrAnilor poporului din
comunitätile din regiunea Vinodolului (Croatia). Codificarea lor s'a fAcut la
Novigrad in prezenta cneazului Leonard, pentru care lucrare s'a ales din
sAnul adunArei 39 bArbati cunoscAtori ai legilor din aceste regiuni. Cei alesi
eratt mireni i clerici. DupA codificare s'a dat cAte un sbornic" la fiecare
din cele 9 orase din tinutul Vinodolului. Articolele de legi, adunate fArA
sisteinA, au coprins civil, administrativ, penal si de procedurA. PredominA ca,
de obicei, cele in legaturà cu actele penale cu caracter religios. Dupà lirnbá se
surprinde influenta dreptului roman si cel bizantin, influenfat de cel slaw
Vezi: Jlesgnn no HOTOplIn na 61.2rapcleorro npauo=Lectii pentru istoria
dreptului vechi bulg.ar" p. I introducere i izvoare, Sofia 1921, pp. 18-19
14. H. Baaroewb.
www.dacoromanica.ro
54 $tef an Gr. Berecher
mantul,=notorra" tot astfel au cunoscut §i Romanii ju-

ramantul" lor dupà acelea§i forme ca§i Slavii cu mici
deosebiri. Tot acela§ cuvant putem spune §i despre in-
stitutia slava a juratorilor= nor ').
Daca vom studia coprinsul documentelor slave, scri-
se in -ladle Romane§ti, vom ajunge la rezultate cu
totul nea§teptate. Un intreg §ir de documente slave din
secolele XVXVIII-lea ne da un bogat material cu care
vom putea sa expunem aceasta institutie a juratorilor'),
aratand §i deosebirile dintre ace§tia §i simplii martori.
Analizand cu toata" atentiunea coprinsul acestor docu-
mente vom gasl amanuntimi a§a de interesante pe cari
nu le vom afla nici in documentele celorlalte popoare slave.
Institutia juratorilor dainue§te dupã documente,de
la 12. VIII. 1461 (primul document este acesta al lui
$tefan cel mare) §i pana la 5. V. 1681 (in vremea lui
$erban Cantacuzino). Inainte de aceasta prima §i ultima
data, istoricii n-au mai descoperit alte documente in cari
sd se vorbeasca despre juratori, ceia ce nu insemneaza
ca nu ar mai fi fost cazuri cand s'ar fi recurs la ajuto-
rul juridic in materie de dovadd al juratorilor. $tiinta
noastra romaneasca filologica §i istorica nu a publicat pana
in prezent tot materialul documentar, inmormantat prin
arhive §i prin lazile particularilor. .
a) Juratorii sunt intrebuintati la Romani, in materie

civild, penala, §i chiar bisericeasca3).
b) Cand nu se putea face proba cu martori, nefiind
competenti.
1) Pentru SArbi este revista Glasnik" XH. 60, 62, 69-71, unde avem
un articol asupra jurämAntului la popoarele: din apus in comparatie cu cel.
sArbesc.
2) La Bulgari se numiau i elAtneTnexumr; ogHennutu", iar la
SArbi ,asutemniqa", erau corespunzAtori nurnirilor conjuratores"; sacrarnen-
tales"; deci cojureurs, Eideshelfera.
3) La Germani se intrebuinteaza numai in materie criminalA.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea 55
c) Cand proba era imposibila.

d) Cand trebuia sustinut obiectul unui litigiu, ce nu
se putea dovedi altfel.
Ei se deosibesc de marto_raceia ca nu depun
asupra celor vazute sau auzite de dansii asupra faptu-
lui in litigiu/ci afirea sau neaga cele ce sunt afirmate
sau negate de persoana care-i aduce spre a face _proba
cu dansii. Ei sunt cea din urma nadejde a celui ce-si
sustine un drept in fata unei instante de judecata. Ei
aduc in fata judecãtorului numai cinstea, constiinta si
sufletul lor drept. Juratorii nu pot schimba nimic din de-
pozitia celui ce-i aduce inaintea justitiei, cad nu-i sunt
de cat niste sustinatori ai faptelor si lucrurilor spuse de
cel ce-si cauta un drept. Sunt niste simplii garanti ai
litigantilor. Ei vin la proces cu constiinta formatd, nu li
se cere nici o noud lamurire. Nu-i poate influenta intru
nimic depozitia a nici unui martor. Adesea ori li se fi-
xeazd de judecator ceia ce trebuie sa spuie, cum sunt
cazurile aratate in urmatoarele documente:
a) In Muntenia: Radu Mihnea voevod fixeaza in
12. V. 1614, inteun ravas pe Radu Cuntev si Voico
Bora, cari trebuie sa jure pentru un oarecare Stanila din
Tamburesti, spunandu-se in document ca sa jure cum
c'au trecut preste Dunare cu satul Tamburesti mai inain-
tea de intocmeala lui Mihai voevod"). Tot astfel pre-
cizeaza si in al doilea ravas trimes la aceiasi data lui
Pilat si Puitan cu juratori din partea unui oarecare Pa-
raschiv tot din satul Tamburesti2).
b) In Moldova: Gheurghe Stefan voevod, in 16. VIII.
__ --------
9 Joan Bianu: Dbcumente romãne0 p. 1, tom. I, fasc. 1- -2, Buc.
1907, pp. 24-5; cf. Crestomatia pp. XXXIXXL.
21 Ibidem, pag. 25; cf. Crestomatia pp. XL XLI.
www.dacoromanica.ro
56 Stefan Gr, Berechet
1656 da un ravas lui Dumitrasco Dragutascul, parcalab

de Suceava, ca sd adune 24 juratori sä giure acei oa-
, meni cum n'au tinut acei sat (Mihalciul) mosiile de Pe-
lin si nu le-au fost lor cumparaturd de la Ilea vamäsul,
precum scrie in zapisul de la Costantin vodd 1). Ace-
las lucru 11 gasim si in alte documente2).
In Muntenia juratorii se numesc METOK1.1,11/ ICAEMBH,H"3)
iar in Moldova g0WHAHHLVI" 4) sau npurixtuni,m" 5).
Avand in vedere faptul, ca inainte de prima junta.-
tate a secolului al XVII-lea, noi nu am posedat niciun
cod de legi scrise, iar in Sintagma lui Matei Vlastarie,
care este singurul izvor juridic de care s'au folosit Ro-
mânii din Muntenia si Moldova In veacuriile al XIV-XVII-lea
nu se vorbeste absolut nimic despre juratori, i deci suntem si-
liti sä scoatem toate tiri1e despre existenta lor din co-
prinsul diferitelor documente juridice, date de domnitorii
ambelor tarii in tot acest raspas de vreme, folosindu-ne
de analogiile din dreptul vechi rus, bulgar i sarb 6).
1) B. Petricelcu Hajdau: Arcluva istoried a Rorneiniei" tom I U, Buc

1867, pag. 230; cf. Crestomatia pag. XIX.
2) loan Bianu: o. C. pp. 148-9; cf. Crestornatia pag. XLII; Gh. Ghi-
banescu: Surete i izvoade" vol. VI, Iasi, 1900 pp. 41-42; cf. Crestomatia:
pag XLIII; Gh. Ghibánescu: Ispisoace si zapise" vol. 11 p I, pp. 3-5, Iasi,
1909; cf. Crestornatia: pag XLVI; A. Treb. Laurian si N. BAlcescu: Maga-
zinu istoriku pentru Dada", tom. I, Buc. 1842, pp. 2,)6-9; cf. Crestomatia
pag. XLVIII.
3) loan Bianu: Documente romdnesti" p I, tom I, fasc. 1-2, Buc.
1907, pp. 24-5; cf. Crestomatia pp. XL si XLI; cf. Gh. GhibAnescu: Surete
si izvoade" vol. VI, lasi, 1909, pp. 41-42; ct. Crestomatia pag. XLII; Gh.
GhilAnescu, ibidem. vol. VI, pag. 216.
4) Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. 11, p. I, pp. 3-5, Iasi,
1909; cf Crestomatia pag XLV; cf. N. lorga: Shad i documente" vol. XI,
pp. 48-9, Buc. 1905.
5) loan Blgdan: Doeumentele lui .tefan eel lizard", vol. I, 1913, Buc.
pp. 191-96; cf. Crestomatia pp. LXILXV.
6) 11.1mentitt, uff. 60, 62, 69-71.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani 'Jana in secolul al XVIII-Iea 57
La noi gäsim un numär fix : 21), 41, 61, 124),

241 §i 486). Din cercetarea documentelor reese ea cel
mai des numdr, care se intAlne§te este 6, cel mai obi§-
nuit In procese de mo§ii este 12, iar pentru procesele
.
mai mari avem numerile 25 §i rar de tot 48. Nu s'a

mai intAlnit niciodatä in documentele noastre pdrid a-
stdzi un numar mai mare ca aceasta din urmd. Majori-
tatea jurätorilor dd cd§tig de cauzä pdrtei care-i aduce.
Domnul §i numai el da legea", celui ce cere legea",
ceia ce insemna Ca reclamantul sä aducd la zi la i
soroc" numdrul de jurdtori poruncit de domn. Dacd

partea atacatä se socotea nedreptatitd cerea legea" ca
sd aducd un numdr indoit de jurdtori, ceia ce In lim-
bajul juridic al vremei era 3Alcorn npE3% 3ailoti71" sau
I) Crestonlatia: pp. XXXIXXLI.

2) Ibidem: pp. XLIXLII; cf. GIL GhibAnescu: Surete si izvoade"
vol. VI, pp. 103-4; Iasi, 1909, (19. V. 1667 (7175) din Muntenia.
3) Ibidem : pp. XLIIXLIV.
4) Ibidem : pp. XLIVXLIX; Cf. Ch. GhibAnescu: Surete i izvoade"
vol. I, 1906, Iasi, pp. 325-26. (22. XI. 1511 (7012) din Muntenia; lbidem : pp.
352-57, (5. VII. 1654 (7162) din Muntenia; Gh. OhibAnescu : Ispisoaeei zapise"
vol. II, p. 1. NO, 1910, pag. 3; cf. Crestomatia pp. XLVXLVI; Gh. GhibA-
nescu ,,Surete i izvoade" vol. III, p.p. 274-78, (28. VI. 1635 (7143); cf. Cres-
tomatia : p.p. XLI ; cf. Gh. OhibAnescu Surete si izvoade" vol. V, pp.
145-49; Iasi, 1908 (23. X. 1636 (7144).
Oh. OhibAnescu: Surete I izvoade" vol. VI, 1909, Iasi.
a) pp. 12-17 (3. V. 1628 (7136) din Muntenia.
b) pp. 59 (15. XII. 1652 (7160) din Muntenia.
c) p.p. 86-89 (12. 1. 1662 (7170) din Muntenia.
B. Petriceicu-HAjdAu : Cuvente den bdirdni" vol. II, pag. 123.
Ibidem: Archiva istoricd a Romaniei" tom. I, No. 80, pag. 67-69,
Buc. 1865, (12. X. 1586 (7094) din Muntenia; cf. Crestoma(ia: p.p. LIIILVI1I.
5) Oh. GhibAnescu : Ispisoace i zapise" vol. IV, p. I. pp. 141 143,
Iasi, 1914; (7. Xl. 1689 (7197) din Moldova; cf. Gh.'..GhibAnescu :Surete ot iz-
voade" vol. VI, Iasi, 1909, pp. 214-219,7(30. VII. 1656 (7164) din Muntenia.
6) Gr. G. Tocilescu : Foaia societdfei Romeinismul" An. 1, 1871, Ian.
ii Febr. No. 10-11, Buc. p.p. 465-466; 1-iul doc.din 2. IX. 1528 dat de Radu
vocIA si al 2-lea doc. din 1597 dat de Mihai Viteazul: ambele sunt muntenesti.
www.dacoromanica.ro
BAKWH% Htf3'A 3AIMI lege peste lege" Domnul

ingaduia reclamantului sA. cA ia legea sã jure" dupd ce
pricina era cu dearnAruntul cAutata. §i judecatä cu toti
cinstitii boeri dupd dreptate i dupA lege", andu-i
cA0ig de cauza. Daca nu era dreptatea de partea lui,
atunci trebuia sA aducA jurAtori la zi §i la soroc", sau
la zi §i la termen" ori la zi de vadea", caci dacat
aducea, pierdea cauza, adicA WH WtTAN WT Kliar0
Bedioua"=el rAmAnea de orice lege"2) sau rAmAnea din
divan". Mai pierdea §i and nu gAsia numArul prescris
tie jurAtori sau refuzau sA jure. Când o parte cerea le-
ge peste lege i se da deasemenea c4tig de cauzà.
1) 0 deosebire intre martori i jurAtori ar constA in
faptul, CA pe cAnd cei dintãi totdeauna stint numiti pe
nume, ceilalti uneori sunt designati numai prin expre-
siile oameni buni §i drepti", cad au sarcina numai, §i
mai cu seamd când sunt luati pre rAva§e domne§ti,
sä giure", iar nu sa. mArturiseascd"; de0 alte ori sunt
aratati pe nume §i jurAtorii.
lard cAte-va clocumente in sprijinul acestei concluzii
a noastre. In 13. VI. 1663, Dabija vodà dä o carte de
impAcare din care reese cä PAtra§cu Bote i Neculcea
din Sili0e au avut judecatä cu Vasile Mälai. Domnul a
ales pe Neculai Buhu0 ca sä le fie hotarnic, cartea con-
tinuAnd dupd cum urmeazà: Deci dumnealui (hotarni-
cul) dupd InvdtAtura lui vodA, au strans oameni buni
din sus §i din jos §i ne-au citit §i dresilii... deci so-
cotind dumnealui sa nu se creazA nici o parte, nici
cealalta cu gura, ci numai cu jurdmAntul, deci am
opintit noi pe MAlai sä jure §i sä tie cum au tinut and
au venit vechiul hotarnic pAnd acum, iar MAlai au
1) Gh. Ghibánescu: Surete fi iZVOCIde VOL VI, 1909, la§i, pag. 216.
2) Gh. GhibAnescu: Surete i tzvoade, vol. IX, Iai, 1914, pag. 86.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani paha In secolul al XVIII-led 59
opintit pe noi sa jurAm cu oameni buni strAini §i me-

gie§i curteni §i sA tinem noi. Apoi noi i-am zis sA afle
Mdlai oameni buni §i curteni, sä jure cu 24 oameni,
pentru cAci i s'au venit lui sA jure cA i-s diresAli mai
bAtrAne de cat ale noastre ; deci au strAns oameni buni
sA jure §i au mers pAnd la bisericA sA jure"...1). Do-
cumentul spune mai departe pe uncle s'a tras hotarul,
ce pArti s'au dat lui MAlai §i cari sunt martorii, cari au
azistat la punerea semnelor pe hotar.
2. A doua conditiune neapAratA a jurAtorilor la Ro-
mAni era ca ei sd fie din aceia§ clasA socialA cu partea
interesatA. Acela§ lucru il gAsim §i in cap. 152 din
Zaconicul lui Du§an, unde se zice: ICAKO I1CTA BHA!, 3n.
ISCHIA Oy ArkAA U,AftTlia MH1 Oy MTV() ItfeMtA: ,A,A coy KEAHAih
IKAACTrkAOM/3 KEAH BAACTAM HOF/ Th [NH] !ph A 91FAHHMA MAMA
NOTHKOy Hp AryWHHAI A rE91A,MAA16HXA ApOrAZHHA AA rOy
110110Th [HH111),H1 H AA H+CTA olf nolootri plUAHMA HH f1H3Aif.
HHICA (var. nH3Aierota)2). ---- Cum a fost legea in timpul
bunicului domniei mele, la sfAntul crai, sA fie ca jurA-
tori pentru boerii mari, boeri mari; pentru oamenii de
mijloc, 'oameni potriviti stArei lor; iar pentru tArani sA
.fie oameni de treapta lor. SA nu fie la jurAmAnt nici
rudd §i nici du§man.
RomAnii in practica lor se folosiau de jurAmAntul
jurAtorilor in dezlegarea proceselor lor. Majoritatea do-
1) Teodor Codrescu: Uricariula, vol. X, lasi, 1888 pp. 155-158; cf,
Dem. D. Stoenescu, avocat: Institutia juratorilorstudiu istorico-juridic*
Craiova, 1921, pag. 21; cf. George Alexianu: anstitufta jureitorilor in veclziut
nostru drept", Buc. 1924, pag. 29.
2) T. OJI0p1111C1rill IlaMSITIMItll sattouoAarrenbuoil ,IVISITOJII,HOCTH
Ayinaua 'taps' Cep5owb it Ppezowb, 1888, II c.rp 11.
3altounicb GrecDana Aymama ttapst Cpbneitorh 1349 a 1354. Zaco-
nicul lui Stefan Dusan Tarul Serbiei 1349 0 1354. Comparat cu legiuirile bi-
zantine, slave 0 romane, de Ion Peretz. Partea 1 (Textul, traducere, observa-
fiuni i vocabular), Buc. 1905, pp. 44-45.
www.dacoromanica.ro
cumentelor vorbeste de boeri, mai putin de cler, i foarte

rar de tarani. Pierderea celor cari privesc pe tarani este
cu putinta sA fie Pricina pentru care astazi nu avem
multe documente in cari sd se vorbeascA despre aceasta
clasa inferioard a muncitorilor, care pierdere stä in le-
gaturA cu starea sociala a stratului de jos si cu vremu-
rile nestatornice prin care a trecut poporul roman.
Documentul dat in Suceava in 12.VIII. 1461, de
Stefan cel mare vorbeste despre aducerea a sase preoti
jurAtori pentru a jura cd in adevar hrisovul privitor la
satele Urvicolesa, Strointi i Molnita care se afla la
preotul rusesc din mahalaua targului a dispdrut and a ars
biserica. Ei trebuiau sa jure precum CA acel hrisov
era de la Alexandru cel bun si cA prin el se confirma
stapanirea lui Ion Munteanu asupra satelor ardtate mai sus).
Inainte ca Mihai Viteazul sA ajungA domn al Mun-
teniei, venise la urechile lui Alexandru al III-lea cel rau
zvonul cA acesta este fiu de domn J deci pretendent
la tronul muntean. Mihai fugi in Ardeal, afland aparare
la Stefan Batory. Mai tarziu fu silit sA dovedeascA, ca
nu este trAdator al domnului muntean jurand impreuna
cu 12 boeri, ca. el nu-i din vita domneascA 2). Semna-
lam, intre altele, CA istoricii dovedisera pânA acum, ca
el este fiul lui PatrasCu cel bun, care a domnit intre
anii 1554-1557 si frate al lui Petru Cercel (1583-1585),
apartinand dinastiei DrAculestilor. Totusi un iscusit cer-
cetAtor genealogist a" dovedit cd este fiul din flori al lui
Patrascu cel bun cu o femeie din Braila 3).
1) loan Bogdan: Documentele lui $tefan cel mare", vol. I, 1913, Buc.
pp. 47-50; cf. Crestomafia, pp. XLIIIXL1V.
2) A. Xenopol: ds(oria Romtinilor" la§i 1896 vol. VI pp. 6-10.
3) Filitti 1. C. Mama fi sofia lui Minai Viteazul" In Convorbiri Lite-
rare" Buc. 192L .Sept. an. LIII, Nr. 9, pp. 609-627.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani (Jana in secolul al XVIII-lea 61-
Las And la o parte ateva cazuri in care este vorba

despre mânästiri si egumenii lor, vom cerceta documen-
tul muntean din 1571. Domnitorul Vlad dA cAlugArilor
12 jurAtori, cari au jurat, cum ca sunt drepte mosii ale
sfintei mánAstiri, anume popa Sava, popa Vlad din Po-
des si popa Bocla din Strugurti (mai urmeazd ina
nou'A nume de preoti), cari au jurat cu sufletele lor
inaintea Radului din BArAsti '), iar jupâttul Radu a scris
carte cAtre domnia mea, cum au jurat si au dat sfintei
mânAstiri dreptate". Aid este vorba de o confirmare de
stApanire asupra unei mosii. Vedem a cei cari vin si
jurA sunt preoti din aceias clasA cu locuitorii manAstirei,
De obicei, reclamantul si acuzatul nu depun niciun ju-
rAmânt, dar and jurAtorii depun jurAmântul lor, atunci.
si acestiareclamantul si cu acuzatulII depun In chip
colectiv, ei depunând Inaintea tuturorconfirmând ,si
prin aceasta adevärul spuselor celor douA pArti in li-
tigiu. DacA insA declaratiile lor se dovedesc neadevärate,
atunci cu toti se supun pedepsei. Din aceasta se vede
caracterul de clasä al institutiei, interesele individuale
putând sä fi sustinute numai de acele persoane, cari a-
partineau aceleiasi clase.
In legaturA cu egalitatea de clasä, practica roma-
neasck spre deosebire de acea s'Arba., bulgarA si rusA,
cere ca atunci and este vorba despre o femeie, jurAto-
rii sä fie de sex femenin si din aceiasi clasä cu invinu-
ita. In legAturd cu acest fapt, avem documentul din 1633
din timpul lui Matei Basarab, unde se descrie amAnun-
tit afacerea dintre spätarul Vasile si sotia sa Maria de
care doria sä se desfacA prin divort, pe care a numit-a
unde-va femeie proastä si tiatoasA". Femeia simtindu-
1) A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor" vol. Vg p. 99.
www.dacoromanica.ro
62 5tefan Gr. Berechet
se nevinovatA, ceruse fostului domn Leon vodd legea

pdmantului" ca sd se desvinovateascd. Atunci sotul ei
cu bani, a impiedicat-o sd se desvinovateasca, §i a
putut dobAndi §i act de divort. IndatA dupd suirea lui
Matei Basarab pe tron, Maria a venit in capitala tdrei,
in ziva Botezului Domnului, sd se desvinovateascd. ,5i
nu am putut eu,zice domnitorul in documentul ardtat,
sd opresc pe jupdneasa Maria sd nu se foloseascd de
legea celor 12 jupdnese pe temeiul rdva§elor domne§ti",
ca sd se jure pe sufletul lor inaintea sfintei evanghelii
§i inaintea pArintelui nostru mitropolit, vladica kir Gri-
gorie, ea jupdneasa Maria nu-i vinovatã de niciuna din
vorbele §i bAnuelele cAzute asupra ei. Indatd jupdneasa
Maria a cautat pe cele 12 jupdnese, cari au jurat, cA
dânsa nu-i vinovatd de niciuna din ponosurile aduse de
spdtarul Vasile. Ea a jurat impreund cu cele 12 jupd-
nese, cd§tigAnd cauza 1).
3) ARA conditiune prin care jurAtorii se deosebesc
de martori era cA cei dintdi puteau sd vorbeascd, nu
Ilespre miezul afacerei, ci nutnai pentru reabilitarea uneia
din pärti in litigiu. Ei aveau in vedere subiectul, iar nu
obiectul procesului. Nu de mult am adus un exemplu;
care aratd acest lucru foarte limpede. Având in vedere,
cd nu dispunem de legi scrise in aceastd vreme, cari
legi erau inlocuite prin obiceiul pdmantului", nu cunoa-
§tem deci formulele juridice, pe cari trebuie sd le au-
t.:1m in practica vietei, coprinsd in glasul documentelor.
Din aceastd practicd putem stabill, cd in anumite cazuri
jurAtorii nici nu aveau dreptul sd vorbeasca despre mie-
zul afacerei sau sd dea vreun amdnunt despre aceastA afa-
I) A. Xenopol: Istoria Romdnilor" vol. VII p. 95; cf. Crestomatia,
pp. XLVIXLIX.
www.dacoromanica.ro
cere: ei puteau numai sd confirme sau sa nege ceva, cad

de fapt insasi prezenta lor inaintea judecAtorului era a
confirmare a. aceia ce spune reclamantul sau acuzatul
de partea cui erau jurAtorii. DacA nu se infAtisau la ter-
menul hotärk, aceasta insemnA ca reclamantul sau acu-
zatul de partea cAruia erau,acesti jurAtori, nu au dreptate,
si in consecinta pierdeau cauza. In unele cazuri rAspun-
deau numai printeun simplu: da"; iar in alte cazuri prin
negatiunea nu".
Principiul roman tertium non datur" era foarte aspru
observat in practica româneascA. Pentru aceste motive
aducem aci textul din Zaconicul lui Stefan Dusan, care
nu este strein nici capiilor românesti : II T1311 tiotOTA--
IIIHP1kH AA Hrk COy" WWII HHISOFAA OyhtlitATH ?ADA AA Onpalie,t,
HAH DAKIII M Oliplie §i mai departe H Oy noto.rk ICAKO LE
IIIIM ISAtiNor, H Kora BEIM! AA OftpAlie TH3H AA toy 111140BAHTH 1).

Acei jurAtori sä nu fie slobozi &A impace pe cineva, ci
sA indreptateascA sau sä invinovAteascA 2)". [Tot jurAman-
tul sA fie (fAcut) in bisericd si preotul sa-i blesteme in
odAjdii]; si la jurAmAnt, unde jurA mai multi, pe cari-i
indreptAtesc mai multi, aceia sä fie crezuti".
De aici se vede, cd in vremea cAnd martorii puteau
sä declare cu totul diferit, ba puteau sä se contrazica
unii pe altii, datoria judecatei era sA prinda dela ei adevdrul..
JurAtorii raspundeau absolut in tocmai casi juratii dela
Curtea cu juri. Astfel cd judecata lor era WA apel. A-.
farA de afacerea aratatA mai inainte dintre spAtarul Va-,
silie cu sotia sa Maria, mai aducem un all caz, in care
judecAtorii au fost indatorati sä reabiliteze reputatia unei
persoane. Este vorba de documentul din 1561 dat de
Petru Schiopul (1559 1567), domnul Munteniei, care
I) T. (13.ttopmtciciti HabffITHEKH" etc. 4 II e'rp. 11, CT. Honotconta
cTp. 118-119.
2) Ioan Peretz: Istoria dreptului roman", vol. II. 1926, Buc. pk,i. 159,
www.dacoromanica.ro
trebuia sA stabileascA proprietatea unui tank boer. Pen-

tfu purtarea proastA, tatal sat' 1-a desmostenit. Cand a
sosit vremea IntrArei in drepturile mostenirei, s'a dus in
divanul domnesc cu 12 boeri, cari prin juramAnt i-au
restabilit cinstea. JurAtorii, totdeauna intervin cAnd se
judeca afaceri delicate si and spusele martorilor nu pot
aduce lumina doritä.
lurie Venelin in EAolo-BoAratnsTA rtamoirm" recta co-
prinsul gramatei muntene din 11. II. 1586, unde
se descrie procesul dintre Despot si urorile lui: Stana,
Neacsa, Rada si Preda pentru mosia Berilesti, din care
fratele voia sa goneascA pe surori, iar surorile au dove-
dit ca el le este frate". Afacerea privia cinstea mamei
lor. Alexandru, (afacerea a avut loc in timpul tatAlui luf
Mihnea) le-a dat lege, adica a dat pentru cercetarea,
care privia pe mama lor Voica, 12 boeri, cari trebuiau
sa afle tot adevArul numai despre dAnsa. Afacerea s'a
terminat prin aceia cá toatA mosia s'a impartit in cinci
parti 1).
Numarul juratorilor era in stransA legAtura cu im-
portanta afacerei Pentru aceia avem documente, in care
se vorbeste despre 2, 4, 6, 12, 24 si chiar 48 jurAtori. In
gramata din 1591 citim urmAtoarea rezolutie a domnului:
A rotHOACTKO Mil thiti% retimAs H NAHA% 1110 fitAKAg H no
3aisong ECIAZito HrTHHCTKOKAXOAM tfAg HAM Whin A0910 H
MA0X0AM rOCDOACTIIA A1H g KOA`frillt, t-AKOWE AA thrAEAATE H
OOTATH tEAV HAM 1110 11A6A0y M HHXHHAM AgWEEHEAM4 H
TAII0 CKEA+TEMCTINFOT% HtEA% rOCHOACTKO MN Te g KOAlfrpH=--
iar domnia mea cercetat-am si judecat-am dupA drep-
tate si dumnezeiasca lege si prins-am foarte bine sirul
lor si dat-am domnia mea 6 boeri, ca sa cerceteze si
1) Baaxo 6wirapcicisi mail ,T1,alco-CaaBARegia rpamoTsl, eo6paHsbu1
Ti 0117ACROMMIA lOpiems BeHeannsrms, C. IleTep6yprs 1840, eTp. 288-229
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pane in secolul al XVIII-lea 65
sä afle rândul lor dupà dreptate cu sufletele lor; si asa

marturisit-au Inaintea mea acesti 6 boeri").
Gramata lui Radu voevod din 1499 formuleazA u-
nor slujbasi (cmyram%) urmAtoarea hot:al-Are de judecata:
110HEMe 3AKAIRIE 1111EA7 rOt110AtTKO MH t'A VI 60A4tH, IWO
NAVA etTh Mika H HtAKA WIEHHA H rgta ilituutgAgil CO DOA+
TgillIVM6Kua=deoarece jurat-a inaintea domniei mete
"cu 12 boeri, a este batrana si dreaptä mosie a lor si
gura Jiltului dela câmpul Turcului intreagd2).
Numärul jurAtorilor este aproape totdeauna precis.
Numärul lor atarna de greutatea persoanei sau a faptei
care se judeca. Dela sine se Inte lege, cd numdrul de 48
jurAtori reprezenta importanta clasei, a persoanei sau
greutatea faptului, care se desbAtea de judecAtor, pe cand
jumAtate din din ei micsora aceastä importanta.
latA ce zice in aceastA privinta ,EHHOAOMEKIII
CTAFF4T21" : Ii OWTE OA VA0iitTKA MO HHtg tKEA011,111 OP-
KAHN OA HErA HMA tE OVECTHTH tAMO IIETAECETn HAAR LEO-
"IX 110pOTHHKHn KA60 HANKOAE KM H MOPE. AKO 110tOTHHKEI
HHMAI IllitE3H OH CAM TOAHKO TT., KMA 3/4 OHNX KH AN
Amman : Sensul acestui fragment este urmAtorul :
,In ceia ce priveste uciderea, unde nu sunt martori,
vinovatul trebuie sä se justifice insusi pe sine pentru
cincizeci, pentru care lucru trebuie sd caute jurAtori
intr'un numAr cat mai mare si mai buni. Dacd nu gd-
sesti juratori, atunci sA jure ei Insusi de atatea ori in
locul cArora nu-i ajung" ).
1) Baaxo-6oarapcaisi rpamorrhi.. p. 232.

2) C6OpIIHIC'b 8a Rapoikua yMOTBOpeRHA, ilayica li ICH118CHHHa us-
,aaua MHMICTETCTBOTO lia Hapoxurro npocatmenue, nirtra IX, Co414si
1893, pag. 348.
3) B. arrim, Builo,aonbcaiti cTaTyrb" p. 99 un loc similar gäsim
si la p. 25-26.
www.dacoromanica.ro
66 Btefan Gr Berechet
Numartil juratorilor din practica romaneasca ii ga-

seste o analogie i In legislatia sarba i anume in Zaco--
nicul lui tefan Dusan. Iata ce spune el in capitolul
special 151 despre jut-Mori" : HolifAiKa 141MKO MU
WVA,AA HAHJAALVI AA FOCTh flOtOTA N 3a amoro H 34 MAAO ;
H 34 IMMO A`kA0 Att coy KA, nor[mi]u,til A 3A [nommoiH]
Awars ki HOtOTHHIII. (-ThtlA) A 3a MAA0 AIM) 5 flOilOTIMA
Poruncit-a Imparatia mea ca de acum Inainte sa fie
juramant si pentru fapta mare si pentru cea mai mica:
pentru fapta mare sa fie 24 jut-Mori. pentru una mai
mica sa fie 12 juratori; iar pentru o fapta si mai mica
sä fie 6 jut-Mori"). Din prima parte a acestui capitol
se vede Ca faptele se deosibeau In fapte mari", Im-
portante" i mici"; iar in patea executivä se mai in-
troduc faptele mai mici", afara de aceasta intre numa-
rul de 24 si 6 al juratorilor se mai introduce numarul
mijlociu de 12 jut-Mori. In compilatia bizantino-sarba, in
asa numitul Zaconic al imparatului lustinian" care este
foarte apropiat de cdpia din Ravanita cetim aproape
acelas text, deosebirea constä numai In ceia ce priveste
numarul juratorilor, care se cere pentru faptele de mica
Insemnatate, si care numar este 3. WA' cunt se exprima
aceasta cOpie : ..A KA4CTEAHH4 ,1 H 34 HOMAHE Ciq A 34 MA.--
,AEXHO P", 24 juratori, i pentru o fapta mai mica 12,.
iar pentru una de tot mica 3" 2). Ultimul numar, se
1) T. (1).aopitacxift. HaMSITIIHNII" cTp. 11. CT. HaTtaRoBat pp. 118-119.
Idem Zaconicul tarului $tefan Dupn" a fost alcatuit de o comisie,
numitã de acest tar in 1347, dupA doi ani (21 Mai 1349) a fost legiferat la
soborul din orasul Scopie, iar dupä 5 ani (1354) a fost complectat cu noi ar-
ticole, avAnd in total 201 paragrafe. In acest Zaconie" stint dispozitiuni cu
1
caracter social si economic, dar, ca in toate legislatiile primitive, predominA

legile penale si de procedura. El cuprinde toate normele de drept existente
in vremea aceia in Serbia si regiunea sArbeascA a Macedoniei Vezi: FL. II-
Baaroes1), Ibidem p. 19 si C. Hosattoswb, ibidem LVIIILXXXII.
2) T. (1).tropfnicitift. naMSITHHICH", p. 90
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pAna In seco(ul al XVIII-lea 67
pare, cd este cunoscut i in practica romaneasca, daca

in documentul din 1637 pe care-1 citeaza -A. D. Xenopol
este vorba despre juramant : la divanul domnesc s'a in-
fatisat un reclamant cu 3 negutätori, avand in vedere
putina importanta a afacerei '). 0 asemenea gradatie to
aflam si in EHHOAOALCdri OTATgTe . Articolul al 9-lea
spune urmatoarele : Daca inaintea curtei se va cerceta o
afacere despre siluiri sau furt i partea acuzarei nu dis-
pune de nicio proba, atunci acuzatul are dreptul sa
jure, si anume, el trebuie sa gäseasca pentru juramant
25 juratori pentru un delict, sau 20 pentru delictul de
furt, iar pentru un delict sau 20 pentru delictul de furt,
iar pentru furtul de fan din copitä noaptea putea sa se
margineasca numai la 6 jurätori2).
5) Cauza era pierduta, daca partea care primia
din partea domnitorului Iegea nu putea, In general,
sä prezinte pe juratorii fixati. Despre acest fapt vor-
beste un intreg sir de documente, de ex. afacerea din
anul 1542 privitoare la mosia pentru care s'a ridicat
cearta Intre Dan si fratii lui i cu Anca. Wä cum se
exprima documentul H AAAVNI, VOCOOMTKO MH 3AKOH6 1
60/1111111 ,2I4 3AKAE, !CAW mum, H OH A OYHHg II OHA HHKA.

ISOM 11%3A101111E g3ETH 3AKOH61 Hg OtTALUE 3 3AKOH7t W
ntExa rOCHOACTKO MIb KAM KEICE AA HE HMATA iiHISA AiETEX
§i a dat domnia mea lege 12
HaA% K1111119EMEHy 0411Hg =
boeri ca sa jure cum Ca si ea a avut mostenire. Dar
ea in niciun chip nu a pUtat sa ia lege si deci atria-
nand de lege Inaintea domniei mele, Anca nu se va
putea amesteca la sus numita mostenire").
Despre partea protivnica nu se vorbeste In docu-
1) A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor", vol. VII p. 91.
2) B. HrI1111. ButtoAonhocIA forarrgm, CT)). 22-23
3) C6opunica, 6o.n. Mgn, t. IX p. 357.
www.dacoromanica.ro
ment nimic. Despre ea se aminteste in alt document din

anul 1590, in care se spune despre nemultumirea Was-
cutd intre niste frati pentru tiganca Dafina. Domnitorul
Mihnea a judecat: no fitAKA+ H HO 3encong = dupa drep-
tate si lege si la inceput a ales o comisie formata din
patru boeri : tilICOM AA MA MrAFAAAT pEAV, KANO X'0111ET =--
ca sa le descurce firul, cum va voi". Dar cand aceasta
comisie a gasit, ca. postelnicul Giurgea nu a participat
la plata colectiva, atunci domnitorul i-a dat: 3,wou
ri Mar W IVEA VOCHOACTKA MN,' AA 3AHAET,) HMCO ECT 110-
11gHHA CAM CH W4111111 HAAlt frlEH3V ,,,,N KE3 KilATA CH = lege
12 boeri dinaintea domniei mele ca sa jure, cum Ca el
insusi si-a cumparat locul cu cheltuialalui fail fratele sae
Giurgea nu a putut sa prezinte acei 12 boeri si a pier-
dut procesul ').
.. Nu mai putin interesant este si procesul din prac-
tica moldoveneasca, unde partea protivnicd nu a putut
sa infatiseze pe juratorii hotarati de domnitor. Acesta
este documentul, dat de $tefan cel Mare, din 26. VIII.
1474, care recunoaste ca legal dreptul raposatului Ivan
Cupcici de stapanire asupra mosiilor, cari trebuiau sa fie
date ficei sale Marusca. Partea adversä era reprezentata
prin nepotii lui Cupcici dui:id mama. Iata cuvantul do-
cumentului : Toro taAH AAH eriVIH CMOTpHAH li NAHAH HC
HAHIHMH KOtAphl N Aami earn IIKAHOKH H Kt ATTAM% ero, Kam,
eCTI, TKO 11 3AKOH HO 11U6lar1M0q AEH 110111EAS IIKAH CAM% C%
RA 11tHri611114,11 N 4101H IlpirkrHgA% He HHAIH1 AWE BEAN HC%
tKOHACH KIIATTAA111 COrTfl origiiii IWIPIHMEKH no Hp MATTI,'
9ITAKOWM AWE ern H illiapiWKH N 4111110101 TIW OyHVIcH =
Pentru aceasta am cercetat si am judecat cu boerii
nostri si am dat lui Ivan si fratilor lui, cum este drep-
1) Revista p. ist. ark. si fit. vol. 1, p. 1 89-1 90 .
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani oana In secolul a! XVIII-lea
tul §i legea dupd obicei, sa vie -Ivan insgi cu 24 ju-

. ratori ca sa jure cu ei, ca. Ivan cu fratii lui sunt ne-
potii lui Cupcici dupa mania lor, §i ca deci Maru§cai
§i lui Mihno toti nepoti le sunt". Ivan Insa cu fratii lui
au refuzat sä depunA juramantul : a tr1AVITAAH Cil MOND
- Flpilerkrq ---= s'au lepadat de jurämantul lor"; dar Maru§ca
a jurat in ziva fixata inaintea domnitorului §i a boerilor
sai, §i In acest chip a ca§tigat procesul1).
6) Dupd cat putem intelege din coprinsul documen-
telor slave, se pare, ca pentru aducerea jurätorilor la
divanul domnesc, se fixa un termen anume, §i daca nu
se infati§au, atunci procesul era pierdut pentru partea,
care era Indatorata de divan sa-i aduca. Date precise
insa nu avem la indemana. Un asemenea caz este des-
cris in documentul muntean din 1548. lntre un oarecal e
Ivan §i Stanciul a avut loc un proces pentru mo§tenire.
Documentul cu privire la fixarea zilei, and trebuia sa
apara inaintca divanului domnesc partea interesata cu
cei 12 juratori, zice: H g TEA% gBE &Ali% OTle litEAZ
r[OCHOACT [KO MU WI KJArkpl 3A150Hisl K41C0 m 3amr Ora, Kailto
EMI 611A0 AA,A,EHO TAN ,MAII CrIHH$? IIKAHS's TA1c01 ISMA NAN%
HA AAHh 111101S0,14k HA CKITH .21,14Atlin1El 4 MAIM 11111SAISOM HE
MOWE AOHECTH 3A1S0116 (TA% r[ocnoArrpio Min All/i OCTAUlE
R&M% W 34KOH4 El "TA% r[OCHOACTJEA A111 -=--*i a luat
Ivan dinaintea domniei mele 12 boeri lege, cum sa
jure, cum i s'a dat acea parte de mo§tenire lui loan.
Astfel, and a fost la ziva sorocului la sfantul .Dimitrie,
I) Gramata in colectia lui Lukaszewicz (Muzeul Rumeantev din Mos-
cova) Nr. 12; extras la B A. nuniffgffiii: MaTepiaam JUIR HCTOpill Baum-
libIrb omomeffif1 Poccin, Iloabmff, MoNmuia. Bazaxig H Typgiff Bl.
XW XV B. B. Mocrma 1887, ISg 97 p. 199; publicat In extenso de A. PI.
flunraffpcsig in (qkapeTnenffuff rpamorm" .N.I. 10, pp. 11-12; avem §i o tradu-
cere germana la Al. Czolowski din Lemberg; L Bogdan; Documentelelui .Ftefart
eel Mare" 1913, Bucurqti vol. 1 pp. 191-196; cf. Crestomatia pp. LXILXV.
www.dacoromanica.ro
dar Ivan nu a putut in nici un chip sA aducd legea

innaintea domniei mele, deci rAmase Ivan de lege in
fata domniei mele" 1).
Un alt document din 1579 vorbeste despre acelas
lucru adicA partea care a primit "legea" nu a putut gasi
12 boeri, exprimAndu-se astfel : am ern MO HA AIMS
H HA rtoiss4=cand a fost la zi si la termen"2). In sfAr-
sit, un alt caz asemAnAtor cu cele precedente este cazul
din documentul din 1611 al lui Radu, fiul lui Mihnea,
dat logofdtului PArvu. Jup*Aneasa Ana cu fiul ei nu a
putut sA gaseascA numArul trebuitor de jurAtori ca sä se
infatiseze la divanul domnesc, si astfel a pierdut procesul3).
Cu privire la 48 de juratori avem descoperite pAnA
in prezent numai douA documente si fiindcA sunt numai
acestea ne ingAduim sä le dam in rezumat, cad dacd
am fi avut putinta fizicA, le-am fi dat chiar in originalul
lor slay. Primul document este dat de Radul de la Afu-
mati in 2. IX. 1528 din care reese, cd vornicul Ivascu,
având proces cu Candea cu mAndstirea Vierosul si cu
Manea al lui Perisan pentru mai multe mosii a fost ne-
voie de aducerea a 48 boeri juratori. latä cum se ex-
primA documentul: Dat-am domnia mea lui jupan Iva--
cu paharnicul lege 48 boeri si i-a adus de au cautat
§i au jurat inaintea domniei mele, ea ii sunt drepte si
bAtrAne mosii... si a Camas CAndea si calugArii de lege
inaintea domniei mele"`)...
Al doilea document este dat de Mihai Viteazul in
1597 in care se aratA amAnuntele procesului lui Stan
1) C6oputurt, 6coar. Mull. IIpoc. t. IX IL 359.
2) Ibidem p. 363.
3) BeHemitts: Baaxo-6oarapcgist rpamoTra... 267-269.
4) Gr. G. Tocilescu: Foaia societöfei Románismue An. 1.1871, Ian.
Feb. No. 10-11, Buc. pag. 465, originalul In Condica manAstirei Vierostd, v.
II, pag. 10, Condica veche, foaia 30, ambele la Arhivele Statului.
www.dacoromanica.ro
Juaecata la RomânI nânà In seoolul al XVIII-lea 71
Dolofan cu Badea stolnicul. Aceasta din mind 'plecAnd

peste munte In vremea lui Alexandru II-lea in 1570 §i
avAnd nevoie de bani s'a imprumutat de la Stan Do lo-
fan cu 5.000 de aspri, un cal bun §i o dulamd ro§ie, dAndu-i
ca zalog un sat cu conditiune ca sä-i pläteascd .5i do-
bAndd. Copii lui Stan Dolofan, nemai voind sd intoarcA
satul zalogit are judecatà cu Badea stolnicul. La jude-
catA a fost nevoie de 12 §i 24 jurAtori cA§tigAnd cauza
copii lui Stan Dolofan : ...Atunci Radul comisul, urma-
§u1 lui Badea stolnicul nici cum n-a voit a se rasa, §i
a luat lege peste lege 48 boeri pre rAva§e domne§ti
pe care i-a adus Radul comisul la zi i la soroc pe
ace§ti boeri la divanul domniei mele de au jurat Main-
tea domniei mele")...
In ceia ce prive§te prelungirea termenului pentrtt
prezentarea jurAtorilor in fata divanului stA, de sigur, in
legAturd cu faptul, dacA cei cari trebuiau sä apard la
divan erau jurAtori sau martori. 0 persoanA mai cunos-
cutà nu Man-Tinà atAtea greutati pentru a aduce nurnA-
rul necesar de jurAtori ; ei puteau veni chiar peste ate-
va zile in fata Domnului §i boerilor lui, pe and dacà
persoana era din clasa de jos, mai putin cunoscuti, a-
vea sa. IntAmpine mari greutati pAnd sä aducA jurätorii
ceruti de lege, deci dar, pentru asemenea procese se
cerea un termen mai IndepArtat.
7) Fixarea unui termen precis pentru aducerea ju-
la divan era in legaturd cu vremea and se
rAtorilor
primia InsA§i Iegea §i cu faptul CA trebuia sA fie un
numAr deasemenea exact". Pentru aceasta, dad recla-
mantul sau acuzatul aduceau un numAr mai mic de cat
1) -Gr. Tocilescu, ibidein, pag. 466, originalul In Condica mAnástirei
ampul lung, p. 140 la Arhivele Statului.
www.dacoromanica.ro
cel prescris de lege" chiar dacd ar fi lipsit macar unul,

atunci procesul era pierdut, cast c-um nici until dintre ei
nu s'ar fi prezentat. In documentul lui Mircea Ciobanul
din 1550, dreptul de a se folosi de jurAmAnt s'a dat lui
Rosca i fiului lui RAsipA: 24 boeri erau datori sd jure,
cä reclamantii aveau dreptul sä mosteneascA satul Bahna.
Acestia insa nu au putut aduce pe acesti boeri la ziva
si sorocul fixat, si au pierdut procesul In fata domni-
torului, Rosca l cu fiul lUi RAsipà ). Aici putem ri-
dica o intrebare oare sä nu fi fost in stare cei intere-
sati ca sä aducd macar unul din acesti boeri ? Noi cre-
dem, ca in cazurile cad numärul nu era exact, scriito-
rul documentului nu mai aminteste despre faptul cAti
s'au prezentat, caci chiar dacd ar fi lipsit macar unul,
restul chiar dacd Ii s'ar fi ingaduit sd depund jurAtnAntul,
totul ar fi fost in zädar, deoarece juramântul nu 'era
valabil. Ar parea, Ca intre documentele noastre slave am
avea o exceptie ; dar dacA cercetam expresiile, vom ve-
dea cä lucrul stä cu totul altfel : inteun document din
1600 se vorbeste, cd la o anumità zi, din cei 12 boeri
au venit numai patru, cari au marturisit inaintea domni-
torului. Ce fel de mArturie poate fi aceasta ? Este o a-
rAtare de martor sau o depunere de jurdmAnt ? Expre-
siunea de ,,fgrk,NETEAEICTKO" ne aratd limpede cA nu este
jurdmAnt, care s'ar fi exprimat prin notcyra", ci e mArturie.
8) De vreme ce institutia jurätorilor se deosebia de
obisnuitele declaratiuni ale martorilor, si in temelia ei
exista asa numita autoritate moralA a uneia din IMO,
de aici reese ca o fireascd concluzie urmAtoarea obser-
vatie, cä numai acea parte cAstiga, care prezenta un numAr
mai mare de juratori. Intre infAtisarea jurAtorilor ade-
seaori trecea- foarte multä vreme. Din documentul dom-
nului muntean, Vlad CAlugdrul, din 7. I. 1490, a-
I) A. D. Xenopol: istoria Romdnilor" vol. VII, p. 98.
www.dacoromanica.ro
Juclecata la Români 1)&16 in secolul al XVIII-lea 73
flAm Ca boerul Petru s'a judecat cu egumenul mAnAstirei

Tismana, Matei, privitor la partea de jos a unui sat din
jud. Gorj §i a c4tigat egumenul, fiindcA a adus un nu-
mar mai mare de juratori : TaK0 CE 110AHWE .11ETpi TAKO
CE 3AKM CZ ri ROArktIll TA HAI y3E Aomm XOTAle ii0T0Al2
mum CE HOAHME £TAEU, (RATIN,' TA CE 3AKA( CA A Mari
TAW HAI Amowe (ograp W 3,40Aa W rAe H3A+31 PHHA
W ii0A0ra ACTI AOKOAN gAapE ginAto"=Astfel sculatu-s'a Pe7
tru de a jurat cu 12 boieri §i luat-a hotarul de jos, iar
dupa aceasta ridicatu-s'a §i staretul Matei de a jurat
cu 24 boeri §i a recA0gat acel hotar de jos de unde
iese Rugina din Polog pana unde cade in Jiu"). Un
caz la fel a avut loc in Muntenia in 1630 in timpul lui
Matei Basarab 2), cAnd viestiernicul Bunea judecAndu-se
cu ni§tetArani, le-a dat lege 12 boeri dupà rAva§e
domne§ti", pe care ei i-au adus la termen §i au jurat,
dar vAzAnd atunci Bunea, cA jurdmAntul a fost strâmb,
a luat dinaintea domniei mele de la divan lege peste
lege 24 boeri pe rAva§e domne§ti §i au venit la divan
Inaintea domniei mele la termen precis dupd lege cu
24 de boieri". In anul 1505, Radu, domnul muntean,
a dat un act jupanului Arca, care s'a judecat cu Stoiasa
sotia lui Stoev din CopAceni §i cu fii ei. IatA cum glä-
sue§te documentul In limba sa : TaKo H3gami lira FIFA%
r(onioAET)Ko AW MC lei KOArirli TA 34KAEWE H flirkeSATEMA.
CTKOKAWE ritEA r(ocnomir)Ko hUh KAKO HA% eUrts VFW H
HtAKA O`MHA. ii wrromh CTOFACIII g HEHHH CHHOKH 01111 yxKA-

THWE ii,A 60Arkpli KAN AA HVI AOHECETS g r(0rnoArr)K0 hUh
HA KUKfECEHIE. II 01111 HE morowe ,A,OHECTH K0A+1111 aHg OC
TAWe OT CKA 3Alcoua" -=--Astfel esit-a Arca inaintea dom-
niei mele, precum ca a lui este yeche i dreapta mosie.
1) B. Petriceicu-HAjclAu: Arclziva istoricd a Romdniei" tom. I. partea
I, Buc. 1865, p. 66; cf. Crestomatia pp. XLXI- -L.
2 ) A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor" vol. vil, p. 102.
www.dacoromanica.ro
Iar dupA aceia Stoiasa cu fii ei au autat 24 boeri ca

sA-i adua la domnia mea in ziva de Pasti. lar ei nu
.au putut sa aducA pe boeri, si au rdmas de lege" . In
acest chip Arca a astigat1).
In timpul domnitorului Pätrascu cel Bun, la 1558,
s'a iscat un proces pentru stApAnirea mosiei Vulpesti,
care proces s'a prelungit multä vreme, pentru a din co-
prinsul documentului aflAm, ca: au jurat 12 boeri in-
naintea rdposatului Vlad voevod, a Stanciul si-a stäpa-
nit mosia de mult si pe dreptate. Mai departe citim,
cA: PArvul si Stan nu au lasat lucrul fArA urmare si au
adus inaintea lui Mircea voevod 24 de boeri ca sA ju-
re, dar ei nu au putut jurà in niciun chip si deci Par-
vul si Stan au pierdut procesul.
0 imprejurare la fel a avut loc in anul 1639, and
o parte a adus 12 jurAtori, iar partea adversä a InfA-
tisat 24 si, se intelege, cA cea dintAi a pierdut procesul:
at norroms Kit Atm r[ocnoACTIKA AIII KNHHH Mkt WI IVAC.
TAHHAH CI Cris cs npy y AHKAHy pnlytpa, iims AA HI ntom-
KAAH Cl &Pk WHIM AyAIIITty AKOtHH91 Htll AHH MITHAA
140E11401AI WA CSTKOrIA'A Hein eurfi CHAOLTA H litOAMH etTit
graITIO HHKM KIM OTYHHAI li HCHtOCHAH H 3AKOIVA wir% AMA..
HA. Iloirom% Er% KIICT[Tat1 Am% HAM 3AKOH% in KOAtfal Ha
IMMO% rocnoAnchui, TT eCTA KAKAAAH rA 3AISOHA Hp HA
AMA. Bywi KHAHHIA KAISO 34KAAAH KIÌHHH KtM1104 K3MMAAS
OTI1j1INA r [OCHOACT] KA AM 011% AHKAHA 3AKOWA np3s 3An0ns
KA KOA4pH HAAS plum rornoAnt&I, TAM ISSAA WTI& 6MAIL
HA AM. H HA corm. Bywk Kiwr[IAtI otv& Beim' VA%
r[ocnoAcir1LA Am y AIIKAWA C'A 3AISOHA H (HA'AHO KA mar
1) C6opHinch 6oar. Mliii. t. IX. pp. 353-354.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pãna In secolul al XVIII-lea 75
/I H WU eivI HE OCTAKA1ET1An HO H3K4ANAS KW+ KliHrM y Am-

KAHS: Muni MHXAHAA K[OEKo]Ald OT71 II okynitac H Mir&
MEtKAHA K [0EjjK [OAM] H ISHHI'A PAAyAa 401140MI] H 3antich
Aymavrty AKopmawa, HO rICHAik'PEACTKOKAXS H r[ornoArr] KO
AM KAKO KWH 3AKMAH TE LI mErItauni isphlico H I1tH1111/171 erri,
Bra H 3aIVIM% C% Tip VA KOAiLtH OTCTAAH KEYHHH OTS
3AKOHA. II HOTOM7,1 FAISO 3AMEAS Era fl KOArkpHI TOI'M
H HOMAN H irk ie i Wit= li KAETOKLIVin TEtE LICHA+TEMTKO
K AAll H CKA3AAH MO 3AKAMH Two', MKOWE AA HE IIAMEOTS
KS Whim" HO r[OCHOACT} KO AIN 110MAX% TEtE etTis Hp
(WHIM H OCTMH KhITH eAly KEYHHEI KS K+KM
pä aceia in zilele domniei mele ridicatu-s'au vecinii
iarAsi cu Ord in divan, zicAnd, cd nu s'au vAndut ca
vecinii lui Dumitru vornicul in zilele lui Mihai vodA,
ci le-au fAcut silA, si i-au vAndut numai camp fdrA pA-
mAnt de mostenire si au cerut si lege de la divan.
DupA aceia Bunea vistierul le-a dat lege 12 boeri pe
rAvas domnesc si au jurat cu legea lor la zi. Bunea
vAzAnd cum au jurat vecinii (aeestia) strAmb, a luat
dinaintea domniei mele de la divan lege peste lege 24
boeri peste rAvasele domnesti, si and a fost la zi, la
termen, Bunea vistierul a venit inaintea domniei mele
la divan cu legea desAvArsitd de 24 boeri si nu s'a
lAsat Inca mai pe jos, ci a scos toate cartile la divan:
cartea lui Mihail voevod de cumpArAturA, cartea lui
,5tefan voevod si zapisul lui Dumitru vornicul, apoi am
mArturisit si domnia mea cum au jurat acei 12 megiesi
strAmb si cum a venit apoi Bunea si a jurat cu acei
24 boeri si au rAmas vecinii de lege. Apoi cum a ju-
rat Bunea cu boerii si atunci au venit si acei 12 me-
giesi jurAtori si au mArturisit si au spus cA au jurat
strAmb ca sA nu cadA In robie, dar domnia mea am
times ca sA-i robeascA si au rAmas vecini in veci.
www.dacoromanica.ro
De aid vedem, Ca pentru a avea castig de mid,

era nevoie sd se aduca. la un termen un numdr Indóit
de jurdtori, anume stabilit, care in documentele noastre
Slave are o expresiune slava' anurne consarcatä: 3,usous
tift3s 3msoin=lege peste lege". Afard de aceasta, ex-
presiunea de: K% tAichi-An veci", niciodatd nu rämanea
In puterea realei ei notiuni, caci de fapt castigul sau
pierderea inteun proces se prelungia cat domnea dom-
nitorul, care le confirma, dupd care procesul se 'mince-
pea. Exemple de natura aceasta putem enumdra foarte
multe 1).
9) Jurdtorii avand dreptul de a jura, fie in folosul,
fie contra partei ce Ii aducea, ei erau adusi adesea ori pen-
tru restabilirea cinstei cuiva si se puteau Intampla
cazuri cand ambele pärti aduceau un numdr egal
de jurdtori", cari jurau fiecare in folosul clientului säu.
Cum proceda oare atunci divanul domnesc? Cum se dez-
legau atunci neIntelegerile in cari atat reclamantul, cat
paratul aducea fiecare un Indoit nurnar de jurdtori ?
Reamintim din nou faptul cd jurdtorii nu dau märturie
despre fapt in esenta lui, ci confirmau, cã cutare per-
soand, dupd adanca lor convingere, vorbeste adevdrul si
este vrednicd de credintd. Din aceastä pricind se intam-
plau cazuri and divanul era pus in grea situatie. De
obicei divanul" in practica sa judiciard poruncia o noud
cercetare,' intemeiatd pe limpezirea faptului in samburele
lui. In documentul din ;21. yr. 1560, dat de Petru al II-lea
mitropolitului Efrem se zice: a rEornoAcr]o MH rAE,44%
egomixs no flKA C% 11%CH YECTHTH MH nparingrEATe r[ocnomEr]Ii0
MI1 ii y3616 XAM3A 14 31T7. ero &irons WA 60AlfrtH W rittA%
d ocnoAcriltio MU 3AMETHi HMSO HM% eCTA CEAO RIEHHOACA A+.
1) Baaxo-6onrapeicia rpamo p. 312-313.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RornOni panä in secolul al XVIII-lea 77
AHHA. TAM HOTOAM AOHICH XAM3A H 3Erli ero Ka, (KoAlp)

ntE,A,s r[ocromfr]Ko AM. TAIM r[ornoAcr]Ko mu rum rAf,A,AX%
tlAy To A? Mg 34 eAHH0 MU C'A OHM! KA, Mar H He HÌH.
'PDX% r[0CH0ACT1110 AIN ICHHI11 liCEM ForilOAArtIA1 6HIIIIIHr 11 ItEMM
r[OtHOACT]KO MK H KHAIX H HCTHHITKOKAX r[OCHOACT]K0 /MU
ISMS% ArfrA% XAA134 34rg6HA'A MO fiHHHOACA VA SM XHTArEH.
(TEO WI noicamaro EAma B01110A ISAAgript="iar domnia
mea privit-am si judecat-am dupd adevAr cu toti cinstitii
,,carmuitori ai domniei mele si a luat Hamza si ginerele
lui lege 24 boeri dinaintea domniei mele sä jure cum
cd satul Aninoasa este mostenirea lor. Dupä aceia a-
duse Hamza si ginerile lui 24 (boeri) inaintea domniei
nide. Iar domnia mea din nou cercetat-am pricina a-
celui sat ImpreunA cu acei 24 boeri si citit-am domnia
mea cArtile tuturor domnitorilor, fosti inaintea domniei
mele si am vAzut si am adeverit domnia mea, cum bu-
nicul lui Hamza a pierdut satul Aninoasa cu viclenie
de la rAposatul Vlad vodà CAlugArul"). Astfel la a
doua cercetare, and s'au adus toate actele vechi pentru
limpezirea cauzei, domnitorul a arAtat viclenia acestui
inaintas al lui Hamza si a dezlegat procesul nu in fo-
losul lui. Un alt caz despre care aminteste Venelin din
coprinsul unui document din 1584, pe care nu I-a tipA-
rit. Inch' din timpul lui Alexandru Läpusneanu it:WHAH%
EpCTIAH CliTliOtHA% TMSA10101 I% AHrT01104HT0A171 efiTHMTEMe--g
jupanul CrAstian a fAcut tocmealA cu mitropolitul Ef-
,,,timie, ca el sA cedeze satul BAnesti initropoliei pen-
tru 7000 asprii si afarA de aceasta, mitropolitul sA in-
scrie in sf. marele pomelnic nuinele jupanului CrAs-
tian si alte 24 persoane pe care le va dori CrAstian.
1) Baaxo-6onrapcein rpamoTra... pp. 175-178. Pentru a se vedea a-
cest adevär si mai luminos sä se cerceteze procedura aceasta in Crestoma-
tie pp. XVIIXXV.
www.dacoromanica.ro
78 Stefan Gr Berechet
Dupd catäva vreme jupAnita Stanca a deschis actiune

contra lui CrAstian pentru acest sat, dovedind, cA tatal
lui Crästian ii vAnduse ei acest sat cu 18000 aspri 'Inca
din timpul lui PAtra§cu cel Bun. Documentul spune, cA
ea pentru acest sat a jurat inaintea a 12 boeri, dar ju-
panul Crästian nu a putut räbda §i a jurat inaintea a
24 boeri, CA tatAl lui nu a vAndut niciodatA acest sat,
dar cA VintilA vornicul 1-a strAmtorat pentru 7000 aspri.
AfarA de aceasta, se mai aduce ca dovedA ca §i insu§i
domnitorul Alexandru (in timpul cAruia se hotarA aceas-
tä chestiune cu VintilA) impreund cu mitropolitul Eftimie
a valut timirg,----cartea, hrisovul", EKE mum% MgflAtilltlyA
OTAHISA 3A 110lign [HUI OHA ICTI, KHAA HtpliEHA H OITINWEHA
rA ('8irla MU HHCAHH 7000 AfflpH1 'ME NTli HO(TAKHMI
18000 acnpu=pe care o avea jupAnita Stanca pentru
cumpArAturA, ea era murdäritd §i stearsä, unde au fost
scri§i 7000 aspri, tot acolo au fost pu§i 17000 aspri".
ObservAndu-se astfel in§elaciunea, CrAstian §i m itropo-
Mut Eftimie au cA§tigat procesul ').
10) JurAtorii in indatorirea lor par cd se confun-
dä cu clientul 19y, pentru care fapt, dacA se surprinde
cA persoana intdresatA spune neadevdrul; atunci jurAto-
rii vor suporta 'pedeapsa, §i astfel ImpàrtA§ese pe de-.
plin soarta lui. In documentul lui Constantin erban
din 1654 se spune, cA domnitorul a amendat pe cei
12 jurätori §i pentru aceasta a primit de la fiecare din
ei cdte 6 boi, cum urmeazA dupd lege, pentru cA au
jurat strAmb" 2) Documentul din 9.IX. 1569 in care se
vorbete despre faptul cum egumenul Bistritei, Macarie,
a d§tigat satul VAdastra pe care Dumitru, fiul unui Stoi-
1) Baaxo-6o.arapccia rpamomt p. 227-228.
2) Gr. G. Tocilescu: Foaia societatei Romknismal" An. I. 1870, Buc.
pp. 47-48; cf. Crestomatia, pp. LLI.
www.dacoromanica.ro
- Judecata la Romani pane In secolul al XVIII-lea 79
ca Picior si-1 insusise prin jurdmAntul a 12 jurAtori. Egu-

menul cAstigA satul prin jurAmAntul a 24 juratori, astfel
cA cei 12 jurAtori ai lui Dumitru, fiind socotiti de jurd-
tori mincinosi, sunt siliti sä plAteasca o gloabA in boi ).
Aceiasi amen& se cuvenia si martorilor pusi. Acela§ lu-
cru II gasim si In Zaconicul lui Dusan, in cap. 154: Koii
CE 110110T14HHNH limittoy 11 oritaa ottorA-3H 110 3MS0Hyq H
AISO CE 110 T003H 01111AA OOTE 110AWIT16 liCTHHM10 Oy 0110
ra-3io ontAmte, ISOFAHO IS 01111AISHAA 110tOTAi AA oy3Ait 144t
CTBO MH HA TEX63H notcyrtivkm. (gtawAoy) 110 Timmy 1191
11912n A MI6 HOTOMIL AA HE coy TH3H 11010'1" [HNNH ILike0.
KAHN,' 1114 Aa CE IMO 1713 HHX61 HH MOptaln NH 1ZEHI1 iar in cb-
piile din veacul al XV-lea se adaogA: it alco ft H3HArle
tett oy3Ha1ot1 Krim() 011tAIS1Att HAH 'TAMS" turn Ana MHTA
0y3FIMAAHn HAATHISM11E 111,11119EYEHHOel H AA LE 34T091 Oy HHOy
3EmAto Ht3matmoy" 2).---CAnd jurAtorii, jurA si IndreptAtesc
dupA lege pe vreunul (din cei in cearta) si dup. aceia
se dovedeste tot prin jurAmAnt cA acela-i in adevAr vi-
novat, atunci imparAtia mea va lua de la asemenea ju-
rAtori cAte 1000 perperi si in viitor sä nu se mai creazd.
lar mai tdrziu se vorbeste si despre aceia, cari pri-
miau mitä, cA se trimeteau la surghiun in alta tard".
11) Am putut aflA, pAna acum cAteva amänunte cu
privire la felul cum se depunea jurAmAntul de cAtre
acesti juratori. Documentele ne pun inainte expresiunea:
au jurat inaintea domnitorului in divan"; sau pArtile
au prezentat la divan mArturiile in scris". Alte docu-
mente vorbesc despre faptul cA juramAntul se fAcea pe
nsf. evanghelie si pe sf. cruce in bisericd", dupA cum
se vorbeste in documentul lui Gheorghe $tefan, din
I) A. D.Xenopol: 1st. Rom. vol. VU p. 99.
2 ) C. 0.110pMinititi, II. II, CTp. 31; CT. HOIMICOBOt, up. 121.
www.dacoromanica.ro
1655, in procesul fratilor boeri Pe lin, Grigora§ §i Si-

mion, cari s'au plans contra familiei Murge§ti1).
Tot un astfel de juramant gäsim §i in documentul din
30. VII. 1656 dat de Constantin Carnul prin care se
confirma lui Dicu, marele clucer din Buice§ti, stäpani-
rea asupra unei jumatati din satul Arce§ti (Romanati) §i
cu vecinii de pe el. Dieu a trebuit sä primeasca lege
peste lege (3aK0n 11E3 3aisona) 24 juratori, luati pre ra-
va§ domnesc fiind chiar aratati pe nume §i ace§tia au
jUrat Incepand cu insu§i Dicu §i a jurat intai el pe
sfanta evanghelie in sfanta biserica cea pentru jurã-
,,mânt cu hramul izvoratorului de mir Dimitrie la popa
Stoica §i apoi au jurat pe rand toti hoerii=H 3MtMA
'ELT H(firdi WH HO 7T1t Wall MTAA (VIM& 3 ICAETKW RAM
ditOTO`Hiar ,A,HAfirrpIE HA nona CTOHISA1 HOTOM KlUX KOArfrpt
HttEAW 3a11/1EA UP". Ceia ce este interesant aici este pro-
cedura juramantului juratorilor, caci in celelalte docu-
mente nu o gasim a§a de limpede ca aici: inaintea tu-
turor juratorilor depunea juramantul partea care avea
nevoie de ei. In cazul dat jura Dicul inaintea tuturor,
de sigur, rostind A desvinovätirea sa odata cu formula
juramantului, pe care trebuia sa o rosteasca intocmai §i
ceilalti. La juramant asista ispravnicul Constantin, re-
prezentantul autoritatei locale2).
Mai In toate cazurile, juratorii trebue sa depuna
juramantul in biserica, pe sfanta evanghelie, fiind de
fata preotul". Intre atatea documente, cari vorbesc des-
*pre juramantul depus in biserica, avem §i pe cel din 29
VII. 1654 de la Constantin Serban voevod, dat satului
Gro§ani, care parase pc calugarii manastirei Campulung
ca Ii vecinise Vara nici un drept. Iata cum glasue§te a-
1) A. D. Xenopol: Istoria Romdndor", vol. VII, p. 99.
2) Gh. Ghibänescu: Surete i izvoade" vol. VI. 1909, Iasi pp. 214-219,
www.dacoromanica.ro
cest document : Inteaceasta domnia mea am cautat §i

am judecat dupa dreptate §i dupa legea dumnezeiasca
impreuna cu toti cinstitii dregatori ai domniei mele, §i
am dat doninia mea satului Gro§ani legea tarei pre
rava§e domne§ti, 12 megie§i juratori, ca sa jure catre
sfanta manastire... iar cand a fost la zi §i la soroc;
iar ei au strans pre toti dupe lege pe deplin §i au a-
dus legea la scaunul domniei mele in Bucure§ti, §i au
jurat in sfanta biserica juramautul cu mainele pe sfanta
evanghelie... iar parintele Varlaam egumenul §i cu tot
soborul manastirei zice cartea a 24 de boeri, din 15
VIII. 1654, n'a putut lasa mo§ia §i rumanii sfintei ma-
nastiri a§a sá pustiasca casa, ci au mers inaintea dom-
nului nostru la divan §i au luat lege peste lege pe
noi 24 de boeri juratori pe rava§e domne§ti... §i au pus
intai Storniciu, spatarul ot Stane§ti de 90 de ani, mai-
nile pe sfanta evanghelie, de au jurat cum i-au pome-
nit pe toti rumanii de mo§ie. Satul Gro§ani nu se lasa
§i se plange domnului ca o sama din boerii lor n'au
jurat. Domnitorul pune pe boeri sä jure din nou :
au jurat al doilea rand §i au ramas Gro§anenii de mare
ru§ine, §i am globit domnia mea pe ace§ti 13 jut-Mori
de le-am luat de la mine cate 6 boi precum este le-
gea pentru ca an jurat stramb §i i-au calcat egumenul
Varlaam cu legea de 24 boeri in doua randuri 1).
Aceasta analogie o gasim §i in Zaconicul lui §tefan
Du§an, unde citim: 11 AA terrh kcalca 110f0TA Oy lleCKEe
ii nom oy f.H3axk (in altA parte gasim Aa (VEANETIACE KII
OAEWAe Aa u1i 3AKAAH6-----orice jurAmAnt sä fie (fAcut)
in bisericä i preotul sa se imbrace in vesminte §i sa-i
1) Gr. Tocilescu: Foaia soeietotei Romiinismul", an. I, 1870, pag. 469.
cf. Dem. D. Stoenescu, avocat: Institutia turdtoritorstudiu istorico juridic"
Craiova 1921, pp. 21-22.
www.dacoromanica.ro
82 $tefan Or. Berechet.
(pund) sd jure". in cOpia din Ravanita, unde termenul

de nopoTh[mi]yi este inlocuit cu ternienul KAACTEAE,
despre acest obicei se vorbeste mai cu multe amanunte:

II TIN KAACTEAE I1tliKEI6 AA HMY oy to,thimoyl H AA rf ttf10y41H
1W"h oADKAoyq Aa uç 3anynin AA IHHE iltago acesti
jurätori mai intai sa mear0 in hiserica, preotul sa se
imbrace in odajdii, sa-i jure, sa faca dreptate"). In a-
cest loc trebuie sa ne reamintim cazul cu Maria, solia
spatarului Vasilie din 1633, care a jurat cu cele 12 ju-
panese in fata sfintei evanghelii in biserica mitropolitang.
12) Desi cunoastem zilele cand se facea judecata
in divanul dornnesc, totusi un numar insernnat de do-
cumente vorbesc despre faptul ca juratorii sa se infa-
tiseze la divan in zile de sarbatori mari. De aici tragem
concluzia, ca pentru a se aduna un nurnär oarecare de
juratori trebuia timp i pentru a putea sa se adune toll
Ia un loc spre a depune jurämantul cerut, aveau nevoie
de zilele libere de orice altà ocupatiune, intru cat ei
erau raspanditi prin toata Ora pe la mosii1e lor, la care
se mai adaoga i faptul cd in 'zilele mari de sarbatori,
slujba era mai cu fast pentru juramant. Astfel avem do-
cumentul din 12. X. 1586 din care reese ca juratorii au
termen in ziva sf. Cuvioase Paraschive); altul din 12. V.
1614 la Duminica Tuturor Sfintilor 3), altul din 29. X.
1627 la sf. Nicolae si in fine documentul din 23. XI.
1644 and sorocul este pus in ziva de Pasti 5).
1) CT. Hostutount p. 118-119.
2) B. petriceicu-HAjdAu Archiva istoridi a Romdniei" An. I, Nr. 9,
din 10.X. 1865, pp. 68: cf. Crestomatia pag. LXI
3) Ion Bianu: Documente romdnesti" p. I. tom. 1, fasc. 1-2, 1907
Buc. pag. 25: cf. Crestomatia pag. LV.
4) Ibidetn pag. 143: cf. Crestomalia pag. XV.
5) Gh. GhibAnescu: Surete i izvoade" vol. VI, 1909, Ia§i pag. 42;
Crestornatia: pag. XLIII.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RornânI pArigi In secolul al XVIII-Iea
-- 83
Din cauza indepArtarei de scaunul de judecatA §i a

altor predici, fie intemperii ale naturei fie de alt fel
vedem, Ca adeseaori neputAndu-se prezenta toti jurAto-
rii judecata era silitä sA mai a§tepte, amanAnd cateva
zile §i alte ori chiar sAptämAni intregi. Astfel avem do-
cumentul de pe la sfAr§itul secolului al XVII-lea din
care reese Ca Gligora§cu CArlig, vornic de poartd §i
Constantin Arapul, fost parcalab, comunicA domnului ho-
tArArea a 12 jurAtori cu privire la hotarele satului Ru§-
cior pentru care se juded cAlugArii de la Secul cu rA-
ze§ii din satul 113Alo§e§ti §i pentru ca sA se poatà face
judecata a trebuit sä se a§tepte dupa soroc Inca patru
zile 1). .
Ace§ti jurAtori Ii gAsim §i prin documentele latine,

fiind numiti jurati, seniores olachales sau jurati boero-
nes" 2) judecau dupd lex antiqua sau consuetudo ter-
rae; in documentele slave aceasta se nurne§te OKIVIAH
31MCKII-1 sau 3EMCISTH 3AISOH7 , iar in limba documentelor
romAne CPMEHFOA ti,71AH.
WA, pArtile caracteristice ale jurAtorilor romAni in
timpurile vechi, scoase din materialele slave §i romAne pA-
nä la finele secolului al XVII-lea, cAnd nu mai intAlnim,
nici un document in care sä se vorbeascA despre ei.
1) B. Petriceicu-HAjcläu: Arcitiva istoricd a Romdniei" An. I. Nr. 6

din 12. IX. 1865, Buc, pag. 47; cf. Crestomatia pag. LIX.
2) Se vede cl erau spre deosebire de duodecim jurati accessores,
per nobiles ipsius comitatus (scil. de Orassou) assignati etc." In documentul
din 1366. Vezi Documente" culese de E. Hurmuzaki, vol. 1 p. 2 p 137.
www.dacoromanica.ro
84 O tt,f an Gr. Bereci et
VI
AUTORITATEA LUCRULUI JUDECAT.

Colectiile noastre de documente publicate pang acum
ne dovedesc, cA majoritatea o fortneazA confirmArile de,
documente. Aceste confirm'ari trebuia sa se faca la fie-
care domnie noua, altfel dreptui de proprietate era
contestat. Judecata divanului de sigur ca era totdeauna
nelinistita cu reinceperile de noi procese, cari aduceau
mult rAtt celor interesati. Si _pentru ca sa se Ruud capat
acestor redesehideri de procese °data judecate, s'a cautat
sä se punA anumite piedici materiale pentru ca cel rd-
mas la judecatä sa nu mai caute sA reinceapA procesui
pierdut, fie sub domnul care dedese sentinta cu divanul
sau, fie sub altul nou, l'n nadejdea cA acesta ii va (la
cAstig de cauzA.Primul mod de a impiedica reinceperea
uuni proces era asa numitA legatura".
a). Cel mai vechi act, care aminteste de 3a-
a3Ka=legatura este documentul din 22. IX, 1447,
semnat de Petru al II-Jea, domnul Moldovei, pe care il
dA lui IVIihail, logofatul si fratelui lui, Duma, pentru a-i
pune la adapost de pretentiunile unui oarecare Stan,
Poiana, care voia sa le ia ni§te sate. Este foarte intere-
sant cum se roste§te acest document in graiul lui slavon:
ISOAHKIII CEH HOMI,4111H gCTAAS HAH 914THA fro HAH ,A,ITH fro
Hati 041 KTO WTI. fro HAFAHHh HA IIAHA diFINAHAA A0104)ETA
HAN HA 944 T MO Er01. HAH Kig,,, HA KOT otoro WT'A Hp
MCMINN 3A irOTA MA HAH -*FAXEN HMI CliAA0F0,.... TOTS 3A-

itAATHT% KUM 0 FILM HgFO 3A1A3IN A tV6AH tftE6tA AHTOr0"
daca candva aceasta din urrnA sau fratii lui sau copii,
Iui sau oricine din neamul lui se va scula asupra d-lui.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana In secolul al XV111-16a
Mihail logofatul sau asupra fratelui lui.... sau asupra

_ 85
oricui din neamul lui pentru aceste sate sau cu Ord

,,sau cu sfadd... acela sã plAteascA legatura mai sus
.amintitd 60 de ruble de argint turnat" ') Istoricul A.
D. Xenopol2) ne aduce dealtfel ca toti CAti s'au
ocupat cu chestiunea aceasta un alt document din
12.VIII. 1461 dat de Stefan cel mare, in care se vor-
beste, Ca' acest domn confirmä trei sate: Molnita, Stro-
inti i Urvicolesa sotilor Husin i Marusca, pe cari sate
ei le aveau de la Ion Munteanu, tatäl Marustei i pentru
cari se judecaserd Inaintea domnului cu Crasnds postel-
nicul i cu Jurja Nicorescu. Acestia sustineau cä satele
stint ale lot donate de voevozii Ilia i tefan rudei lor,
Duma Negru. Husin i Marusca dovedesc prin jura"-
-mântul preotului rus din Suceava cu alti 6 preoti, cä
satele au fost däruite de Alexandru cel bun lui Ion Mun-
teanu printr'un privilegiu scris de logofAtul Bratei, care
privilegiu arsese odatd cu biseriea din fata tArgului Su-
ceava. Judecata daT cAstig de cauza, justificatá prin ju-
ArnAntul preotului si a celor 6 jurAtori ai lui. Domnul
pune taxa de 60 ruble de argint asupra Intregului neam
al lui Duma Negru, care se va ridica in viitor pentru a
reincepe procesul.
Si la aceasta
Iata textul privitor la aceasta taxA:
am pas legatura vesnica 60 ruble de argint ca vrând
,,cineva din neamul lui Duma Negru a se scula cu acel
ispisoc asupra neamului lui Ion Munteanu, ori in care
1) lurie Venelin: Baaxo-6oarapet1a iJiii latco-caannitetsist IpaNta-
1 le 1840, S. Peterburg, pag. 108.
2) A. 1). Xenopol: Istoria Romdnilor din Dacia &anal" vol. VII Buc.
1896, pp. 86-88; cf. I. Bogdan: Documentele mai ,$tefan eel mare" vol. 1,
Buc. 1913, pp. 47-50; cf. I. Peretz: Istoria dreptalui roman" vol. II, Buc.
1926, pp. 149 150; Hajdau: Arhiva istoricii a Ronuiniei", vol. ill, Buc.,
ip 148; cf. Crestoma6a pp. XL111XLIV.
www.dacoromanica.ro
zile §i vreme sa aiba a raspunde acei bani de legatura".

Acest termen 3aK+31w=a facut pe istoricul Xenopol sa
ceada ca este o taxa deosebità de aceia care apare mai
tarziu sub numele de feraia".Noi retinem din coprinsul docu-
mentului acestuia faptul juridic, ca se exprima clar in privinta
acestei taxe impusä 0'46, care a pierdut procesul spre
a o plati in cazul and cineva din neamul lui ar indraz-
ni sa-1 reinceapa. Semnaläm deocamdatd, CA acea-
sta suma de 60 ruble de argint nu se varsa de ca§ti-
gator in visteria domneasca cum se intamplä cu fieraia
de mai tarziu, ci numai ramane ca o suma ce se va
primi din partea partei, care pierde procesul in cazul cand
va cere reinceperea actiunei. Nu se vorbe§te nirnic nici
despre globirea ce se va face uneori expres partei care
pierde, fie in folosul domnului, fie al mandstirei. D-1
profesor I. Peretz socote§te ca aici este vorba despre
cloud institutiuni bine distincte, dar care stint acestea,
stadiul in eare se gasesc studiile de istoria dreptului
vechi romanesc, nu permit o rostire definitiva. Si noi am
fi ramas desigur la aceasta ideie, daca nu s'ar fi mai
descoperit Inca un alt document de cat cel din
22.IX. 1442. Acesta-i din 12.VI. 1459 §i nu-i altceva de
cat un act similar de confirmare tot de la Stefan cel
Mare, prin care acesta confirma lui Ion Negoescul satele
Bere§ti, Drinje§ti §i Havatii, pe care unchiul sau Va§co
din Seretel dupa ce i le daruise mai inainte, voia sa i
le ia indarat, ceia ce domnul nu ingaduie, ba ii mai
confirma §i satul Neje§ti pe Oran! Vozova, pe care-I
cumparase de la Teodor Fof4 cu 70 zloti, §i dispune
ca, daca Iva§co din Seretel sau alt cineva din neamul lui,
ori daca cineva dintre Fofa§e§ti ar ridica in viitor pre-
tentiuni asupra satelor lui loan Negoescul, acela va pläti o
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani parta in secolul al XVII!-lea 87
zaveasca de 60 de ruble de argint. Din fericire acest

document este in originalul slavon. lard acest fragment
care se refera la chestiunea discutata : Toro taAll HH
IIKA111K0 WT OffEIVAAm AHH EFO AITHI AHH KTO WT Ero fiO,A,A
AA HE HMMOT HHKOM1 60A111E TtrATI11 HH Mt EAHHA17. AHCTOAVAI
HHISOAll HA B'frlifin HA TOTA lifilUIEHHCAHHA MAI Afill KTO tOT
404)0111Eti1HAt rAEMEH( AA HE HMAFOT VHOMHHATH 3A HEWEll1Ho
HA Alm. if KTO KOAH VOOMHHET., 6V,A, oy lcorrofhtx. AHOX H
MAIOXI HMI [IIIKAWKO HMI 41041111E141M IMEMEHE TOT ,AA 3A-
HAATH9' 3Allit3KS tV6AH tpEKtA" = Deaceia, nici Ivasco
din Seretel, nici copii lui, nici altcineva din neamul lui
n'are sa mai pomeneasca de Nejesti, n'are sa se judece
cu nici o scrisoare, niciodata in veci, pentru aceste
mai sus scrise sate, nici nimenea din neamul Fofases-
tilor n'are sa mai pomeneasca de Nejesti, in veci. Iar
daca cineva at- pomeni, oricand si in orice vreme, fie
Ivasco, fie din neamul Fofasestilor, acela va plati lega-
tura 60 ruble de argint Aici textul este si mai dar
de cat primul cu privire la suma impusa de domn. Ea
nu se da in tnomentul facerei actului in visteria dom-
1) Vezi si doc. din 26. VIII. 1474 din Crestomatie pp LX1LXV.
neasca, ci se va plati de partea ramasa la judecata, dad
va reincepe procesul acum sau mai tarziu. Cea mai
obisnuita taxa a legaturei este de 60 ruble de argint,
dupà moneta vremei; dar gasim si alte documente in
care ca taxa este fixata suma de 100 ruble de argint,
cum sunt urmatoarele : 1) documentul din 12. VI. 1459
(6967) dat la Iasi '), 2) documentul din 5. VII. 1460
(6968) dat la Barlad2), 3) documentul din 3. XII. 1462
(6970) dat in Suceava3). Legatura cu viitorea taxa nu
1) loan Bogdan : .Documentele lui $tefwi eel Mare" vol. 1, 1913,
Buc. pag. 32.
2) Ibidem, pag. 41.
3? Ihidern, pag. 67.
www.dacoromanica.ro
88 §tefan Gr. Berechet
consta de cat in faptul, ca ea se punea ca o piedica,

desi nu puternica,pentru respectarea principiului auto-
ritatei lucrului judecat. Deci dar ramâne stabilit, ca pri-
ma piedica pentru a nu se ridica partea, care pierdea
procesul, era aceasta forma nedeterminatd in rarnele ei a
legAturei", pe care originalul slay o reda prin cuvântul
aratat 3A11131Q". Legatura se intAlneste 'Ana pe la fi-
nele secolului al XVI cAnd se pare inlocuita cu fierdia,
caci niciodatä nu le intalnim pe amAndouA In acelas
document san alternativ.
Fierdia.
De prin anul 1574 si pana pe la anul 1720 sunt
pline documentele noastre slave si romAnesti de numele
noei taxe : fieraia" care se mai numeste i herAia".
Denumirea aceasta este redatä intr'o multime de forme
ortografice, dintre cari cele mai frecvente sunt acestea :
o4upito, 4191THI 00101 01171101 41915111n 4.917.E, +197,A, xTErA"1),
pe cari expresiuni traducAtorii le-au redat prin feria,
,;fieria, fhieruia, hatala sau hierAie. Expresiunea slava
cea mai frecventa pe care o intalnim prin documentele
slave este: ii 1101TAIINAH (sau 110CTAKHME) EMI 01111-0" =i §i-a
pus (si-si puse) siesi fierAe. Sä ludm la IntAmplare un docu-
ment oarecare, de ex. documentul din 22. II. 1655 Inaintea
Iui Gheorghe $tefan, domnul Moldovei se judecd pro-
cesul dintre calugarii mAnastirei Agapia. Fiecare parte
pretinde, ca le apartine un vad de moara de la gura
Bahluiului, unde se varsä in Jijia i un loc de prisaca
la satul Piperesti. CAlugarii de la Golia aratd inaintea
1) Gh. Ghibänescu: Slovar", Iasi, 1911, pag. 68; cf. I. Peretz: Isto-
ria dreptului roman. vol. 11 Buc. 1926, pag. 151; cf: Jean D. Condurachi::
Recherches sur l'ancienne organisation iudiciaire des Roumains' tome premier
En Mildavie, 1912. Paris, pag. 123; A. D. Xenopol: Istoria Romdnilor din
Dacia Traiand", 1896, vol. VII, Iasi, pag. 87.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rombni pAna In secolul al XVIII-lea 89
divanului ca acestea sunt ale lor de danie §i curnpArA-

tura, arätând dresuri de la Chirita postelnicul, Con
stantin Movilä §i Ga§par voevod, sustinând ca au
cumpArat de la cAlugArii de la Agapia, mai produc
incA un zapis de danie de la Chiritoaia. Cei de
la Agapia pretind deasemenea §i ei cA acestea le a-
partin lor prin danie §i miluire din vremuri bdtrâne,
arAtAnd dresuri §i privilegii de la Aron vodA §i de la
Eremia MovilA, precum §i privilegiul de la Radu Mihnea
§i de pârA §i de fierAe de la Vasile Lupu, care a gasit
cA in procesul cu GolAianii, ChiritA postelnicul §i cu so-
tia lui au intrebuintat vicle§ug §i. asuprire. CAlugArii de
la m4nAstirea Golia au pierdut judecata, c4tigAnd calu-
gArii de la Agapia, punându-§i fierae de 24 galbeni in
vistieria domneascd. HotArA§te totdeodatA ca dresele de
la GolAiani sA se rupA, nefiind drepte. latA fragmentul
privitor la acest proces: IMO M[0]A[E]6HHU,H HAM ICAAVrfion
WT r[EA]TAA MOHAtTHt FOAAA 30C1PAA WT OA WM H WT
HEC 3A1Mti 3EMCISOH1 it Ai[O]t[E]6Inill,H HAM K$AVT91-1 twr CTait.
Ai[olii(a)crym? araniA, OHH glitAKHAHCA H HOCTAKHAH COM 41711.0
KA, 3AATH g KiwrItap umn---=Deci rugAtorii no§tri cAlugArii
de la sfânta man'Astire Golia au rAmas dinaintea noastrA
§i din toatd legea pdmântului; iar rugAtorii no§tri cAlu--
gdri de la mânAstirea Agapia s'au indreptat §i §i-au.
pus lorgi fierk 24 galbeni in vietieria noastrA". Aici a-
vem clarificatA partea care depune taxa aceasta, adica
cea c4tigAtoare, §i intelegem cd suma depusd in visti-
reia Wei o va plAti §i partea care a perdut procesul §i
care vrea sd-1 redeschidA in nAdejdea c4tigArei cu o
altd imprejurare .mai favorabilA1).
1) N. Iorga Geschichte... pag. 236 Um Wortbruch zu verhindern und
die Lust zu weitern Pi ozessen abzusclweiden, wird eine Sunune festgese:zt,
welche von dem Urheber eines solchen Rechtsstreites zu bezahlen ist: in Sieben-
www.dacoromanica.ro
-
Cifra sumei pe care o gdsim in documente ca fie-
rile este fixata la 122) si 243) zloti, sau nefixat64), precum
bfirgen heist sie birsagi in den rumaenischen jreien Gebieten ferie, herdie" tar
In traducere, pag. 309-10: Ca sd se impiedice cdtcarea cuwintului si sd se
taie pofta de procese mai departe, se Iwtdreste o sumd pe care trebuie sd o
plaleascd pricinuitorul unui astfel de proces: in Ardeal ea se cheamd birsag,
in rinuturile romdnesti de dincoace ferdie, herdic"; cf Dimitrie Cantemir in
Descriptio Moldaviae" cap. XII se insala and socoteste ca heria" este
amenda pe care trebuie sa o plateasca partea care nu se prezenta la proces
la termenul fixat; cf. Crestomatia, pag. LXXXIV.
2) Gli Ghibanescu Surete i lzvoade" vol.11 Iasi 7112 (1604) Ill. 10,
pag. 67 slav.
Gli. Ghihatiescu ,,Surete i lzvoade" vol. IX, Iasi 7115 (1607) IV. 30
pag. 75 slay.
Gh. Ghilxinescu Surete i lzvoade" vol. II, Iasi, 7123 (1615) I. 26,
pag 28 slay.
Oh. Gliibanescu: Suretesi izvoade" vol. V, Iasi, 7125 (1617) pag. 121, slay.
Gh. Ghibanescu: Surete i Izvoade" vol. V, Iasi, 7125 (1617) V. 15,
pag. 251 roman.
Gh. Ohibanescu: Surete i lzvoade" vol. II, lasi, 7139 (1631) IV, 27,
pag. 95 slay.
Gh. Ghibänescu: Surete i lzvoade" vol. 11, lasi, 7139 (1631) V. 11
pag. 125 roman,
Gli. Gbibänescu: Surete i lzvoade" vol. II, lasi, 7139 (1631) XII. 21,
pag. 86 roman,
Oh. Ghibanescu: Surete i Izvoade" vol. III, Iasi, 7142 (1634) VIII.
20, pag. 4 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. IX, Iasi, 7150 (1642) VII.
21, pag. 140 slay.
Oh. Ohibaneseu: Surete si lzvoade" vol. III, lasi, 7157 (1649) II. 22,
pag. 133 slay.
Gh. Ghibanescu. Surete i lzvoade" vol. IX, lasi, 7158 (1650) IV. 7,
pag. 144 slay.
Oh. Ghibanescn: Surete i lzvoade" vol. IX, lasi, 7163 (1654) XII. 2,
pag. 166 roman.
Gh. Ghibanescu: Surete i lzvoade" vol. ill, p. 1 Iai, 7163 (1662)
VII. 9, pag. 219 roman.
Gli. Ghibinescu: Ispisoace i zapise" vol. Ill, p. 11, lasi, 7173 (1665)
V 1 pag. 15 roman.
Gh. Ghibanescu: ispisoace i zapise" vol. III p. 11, lasi, 7174 (1666)
VIII. 14, pag. 38 roman.
Oh. Ghibänescu: lspisoace si zapise" vol. III p. 11, Iasi, 7176 (1668)
VIII. 9, pag. 79 roman.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana In secolul al XVIII-lea 91
Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. III p. 11, lasi, 7172 (1664) I.
13, pag. 3 roman.
3) Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol.!, p. II lasi, 7115 (1603)111
18, pag. 11. slay.
Gh. Ghibanescu Ispisoace si zapise" vol. IX, lasi, 7117 (1609) 1 22,
pag. 83 slay.
Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise vol. IX, Iasi, 7118 (1609) IX 22,
pag. 86 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. V, lasi, 7125 (1617) V 20.
pag. 253 slay.
Dh. Ghibänescu: Surete si lzvoade" vol. IX, Iasi, 7128 (1620) Ill 13,
pag. 96 slay.
Gh Gbibänescu: Surete si lzvoade" vol. II, lasi, 7)31 (1623) It 8,
p. 311 slay.
Gh Ghibanescu: .1spisoace si zapise" vol. 1, p. 11 Iasi, 7137 (1629)
IV 29 pag. 215 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. 111, lasi, '715() (1642) VI 3,
pag. 156 slay.
Gh. Ghibänescu: Surete si lzvoade" vol. 111, lasi, 7161 (1653) 11 24,
pag. 187 slay.
Oh. Ghibänescu: Surete si lzvoade" vol. III, p. 1, lasi, 7163 (1655)
pag. 66 roman.
Gh. Ghibanescu; Surete si lzvoade" vol. IV, lasi, 7i71 (1663) 11 18,
pag. 223 roman.
Gh. Ohibänescu: Ispisoace si zapise" voi. III, p. 11, Iasi, 7176 (1668)
V 12, pag. 62 roman.
Gh. Ohibanescu: Surete si lzvoade" vol. IX, lasi, 7180 (1672) IV 29,
pag. 160 roman.
4) Oh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. 1, p. 1, 7090 (1582)
Mart 10, Suceava, p. 159 slay.
Gh. Ghibanescu: lspisoace si zapise" vol. p.1, 7135 (1627) Mai
1
3, Har läu, p. 183 slay.

Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. 11, 7139 (1631) Noem. 1,
Harlau p. 153 slay.
Gh. Ghibanescu: 8urete si lzvoade° vol. 1V1, 7143 (1635) lunie 28,
Iasi, p. 275.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. IVI, 7149 (1641) Dec. 10,
Iasi p. 167 slay.
Gh. Ghibanescu: Surete si lzvoade" vol. WI, 7152 (1644) Aug. 6,
lasi p. 59.
Gh. Ghibanescu: Ispisoace si zapise" vol. III, p. 1, 7161 (1653) Sept.
14, lasi, p. 30 roman.
Gh. Ghibanescu: lspisoace si zapise" vol. III, p. 1, 7170 (1662) Mai
2, lasi p. 204 roman.
www.dacoromanica.ro
,,legAtura" este stabilita la 60 si 100 ruble argint. Se pare

ca acest mijloc de a asigura autoritatea lucrului judecat
nu tinea de cat in timpul domnului, care judeca proce-
sul, caci cei din viitor netinand seamd de cea din timpul dom-
nului precedent, reincepea din nou procesuL Aceasta
taxa' nu o gasim in niciun document muntean, ci numai
in cele din Moldova. Desi d-1 profesor I. Peretz ne co-
munica ca nu este o influenta slava 1), totusi trebuie Inca
studiata chestiunea aceasta pe baza actelor juridice ruse
-§i polone.
Cu toate aceste piedeci banesti, erau procese cari
se judecau de ate patru ori, partea care pierdea cauza
nu se rasa ramasä. Astfel este judecata facuta de diva-
nul lui Eremia Movila In 18. III. 1603, and castig lui
Toader Basota in procesul ce 1-a avut cu Draw si
Patrasco Ciolpan pentru jumatatile din satele Dancesti
si Bodesti_ de pe Cracau. 2).
VII.
JURAMANTUL.
Unele documente vorbesc in coprinsul lor despre
juramantul pe care partile, martorii si juratorii II depun
pentru a dà o si mai mare putere de credinta celor
spuse de ei. Nu cunoastem formulele speciale ale jura-
mantului, dar afram ca el se Imparte In juramAnt mare'
si jurAmânt obisnuit". Intr'un document din 6. VII.
1610, care vorb este despre rezultatul cercetarei si sta-
bilirei hotarului dintre satele Petricani si Ingaresti pentru
,cari se judeca vornicul Ureche cu calugArii de la Aga-
pia se zice: sa-i giuram cu mare giuramant si cum
vor cid ei cu sufletele sale, pre unde a fost hotarul cel
1) loan Peretz: Istoria dreptulni roman" vol. II, 1926, Buc. pag. 151.
2) Gh. Ghibänescu: Ispisoace si zapise", vol. I. p. 11, 1907, la§i Pp.
40-11, cf. Crestomafia pp. XXVIIIXXX.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rornâni pana in secolul al XVIII-lea 93
bätran, pre acolea sa hie si de acmu hotarul") Jura"-

mantul se depunea de toli, färd deosebire de sex, chiar-
si de preoti 2), cari jurd pe sfântul prestol" i pe sfânta
evanghelie". Jurä si protopopii. Juramântul se fäcea
inaintea oamenilor 3) sau in bisericA 4) cu fast mare sau
mic dupä insemndtatea ce o are obiectul, care indato-
reazd la jurAmânt. Juratorii depun mai tot deauna jura-
mântul lor in zile mari de sdrbatoare ca: Vinerea Mare 5),
Paste 6), Duminica tuturor sfintilor) Cuvioasa Paraschiva 8)
§i Sf. Nicolae8), când slujbele bisericesti se fac cu mare-
fast.
Când se fAceau delimitäri de mosii si cercetäri de
hotare, atunci se depunea jurdmântul cu brazda in cap,.
când bätranul care trebuia sà arate pe unde au fost
vechile hotare, trebuia sä poarte pe cap o brazdä din
pämântul cdruia ii alegea hotarele "). Acest lucru II gä-
sim confirmat si in Incrarea lui R. P. Szegedi, care
spune: Actor discalciatus, nudoque capite, umbilicote-
nus terae infossus, jubetur glebam dextera manu su-
1) B. Petriceicu-HajdAu: Archiva istorwei a Romeinieio, An. 1, No. 3
din 22. VIII, 1865, Buc, pag. 22, 47.
2) sterie Stinghe: Istoria besearwei Scheailor Bra$ovului, 1899, Bra-
sov, pp. 60, 67, 68, 7!, 84. 101.
3) B. Petriceicu-Hajdau, op. cit. pag, 22; cf. Gh. GhibAnescu: Surete
gi lzvoade", vol. VI, 1909, lasi, pag. 216.
4) Crestomatia, pp. XX.
9 Gh. Ghibänescu: Surete $i izvdade", vol. VI, 1909, Iasi, pag. 216.
6) Ibidem; vol. VI, 1909, Iai, pag. 42; cf. Crestomatia pag. XLIII
7) Ioan Bianu: Documente romangti" p. I, tom. I, fasc. 1-2, 1907,,
Buc. pag. 25; cf. Crestomatia, pag. XL.
8) B. Petriceicu-Hajdau: Arlziva istorith a Romenziei- An I, No. 9
din 10. X, 1865, pag 68; Crestomatia, pag. LVI.
3) Ioan Bianu: Documente romaneqti" pag. 143; cf. Crestomatia, pag. XV.
10) Gh. GhibAnescu: Ispisoace $i zapise vol. I, p. 11, 1907, lasi pp.
213-215; cf. Crestornatia, pp. LXIXLXXII; cf. D. D. Mototolescu: f urd-
manful cu brazda in cap", 1922, Buc. pp. 1-27, ca extras din: Revista p
istoric, arheologic 81 filologic", vol. XVI, pp. 199-223, 1923, Buc.
www.dacoromanica.ro
per verticem capitis sui tenere, et quod terra illa liti-

giosa ad se, et haeredes suos jure pertineat, conceptis,
et ab antiquo usitatis verbis jurare, utque terra ipsum
absorbeat, spinasque, et tribulos posthac semper pro-
germineat, si ipse pejeravit, imprecari. Conjuratores a-
utern non de veritate sed de credulitate jurant").
Juramantul acesta se mai facea purtand o traista cu
pamant la spinare.
De multe ori avea loc §i calcari de juramant din
partea celor ce-1 depuneau cari se pedepseau.
Blestemul.
Sfat*tul la multe documente este un blestem, care

se arunca asupra acelora cari vor calca cele hotarate in
tle. In deosebi, sunt pline de blesteme actele ce ies din
mainile fetelor biserice§ti. Ca un model de blestem dam
aici formula din doc. din 16. II. 1570, dat la Suceava
prin care Bogdan voda confirma lui Petre Albota log.
douà sate pe Cainari §i Cobolta spre Nistru la gura
Speei ): A TAMAN AA HMAET MTH WTEAT IltrfrA ETtAtHINIM
ViAMIIE H AA UT TVICAT H IltOKAAT WT VA
NtHET011+
&A MTKOtwar NM H 3EMAI H WT TETA I sro MTH H WT
'NTT EVTAHLTH H WT Zi ETAXOKHHX riltlas H WT ifiii tThIN
WT411 HME 11% IIHKEH H WT IVACrkx ETHN HMI KO/ garogro-
AHAH WT AKA H AHIA H AA !IMAM YAM C% IIVA0A N C%
TpHISAITOM VI H C% WICHMH IN I AM,' HMI 11%370111111A HA
xkl ICApli tro HA HHN H HA TkAAN Hp VICE (('r H KUM' H
7) Tripartitum juris Hungarici tyrocinium pars prima, 1767, Tyr-

naviae, pag. 179.
1) Gh. GhibAnescu : Ispisoace si zapise, vol. I, p. I, 1906, 1a*i, pag.
133; cf. doc. din 7. IX. 1636 din Gh. Ghibánescu : ,,Surete $i izvoade"vol. III,
1907, Ipi, pp. 278-280, vezi-1 In Crestomatie pp. LXXIIILXXV.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rontani pen6 in secolul al XVIII-lea 95
AA E'AAIT 4HAVHMA=U11 asemenea sa aiba a da raspuns

Inaintea strapicului judet al lui Hristos, i sa fie treclet
$i procleat de _la Domnul Dumnezeu, facatorul cerului
$i al pArnAntului $i de preacurata lui Dumnezeu rnaica
$i de cei 4 evangheli$ti $i de cei 12 verhovnici apostoli
$i de cei 318 sfinti parinti, carii in Nicea (au fost) $i
de toti sfintii care bine au plAcut lui D-zeu din veac
$i Wand azi i sA aiba parte cu luda l cu afurisitul
Arie, i cu blestematii ludei, care au strigat lui Hristos :
sangele lui (sti can) asupra lor $i a copiilor lor, care
este $i va fi i sa fie anaftema".
Adeilmapl, alddmcqul.
Dupa incheerea unui act de vAnzare, diacul nu uita

sa spuna cat a cheltuit cu adalmawl, fie vedre de vin,,
vite i bani. El este cunoscut la cele trei popoare ve-
cine: Romani, Slavi si Unguri. Ar fi de origina ungu-
reascA, insemnAnd un fel de ceremonie religioasa prin
care se dore$te cumparatorului spor i noroc in pose-
darea acelui lucru cumpArat. Substantivul unguresc
AldomAr ar deriva din verbul Aldani, care insemneaza
a binecuvAnta". Slavii au ca cuvinte corespunzAtoare
moropbpfb", marapbr-rb,,---oala de yin; $i JIHTKyn'b. Cei
cari aranjau aceste adalmawri se numiau aldamapri, In
doc. din 30. IV. 1604 se zice: a SHAH CVT TorAa 114 T.415MMTE
MN drA&MIllUdell 0011411 W TVAA-NiTIOAN Lp4A H lierT41, H Ke7rk,,
N /ANL. = i au fost atunci la tocmeala lor alda-
fOttleril, 11
m4ari" anume: din Targul-Jiului Steful i Carstea i.

Carstea i Iorga $i lane..."
www.dacoromanica.ro
VIII.
PEDEPSELE.
DE$UGUBINA.
Pedepsele aplicate diferitilor inpricinati in materie

civild si penald nu sunt date dupd prescriptiile pravilei
lui Matei Basarab si a lui Vasile Lupu, cari amAndoud
rdmAn literd moartd pentru judecata sec. al XVH-lea 1).
Ele se impart in gloabe si pedepse curat penale. Gloa-
bele se plAtesc in vite sau bani. 0 enumerare a pedep-
selor dupd aceste cloud monumente literare juridice
ar fi o gresald. Singurul material de care ne slujim sunt
,documentele si cronicele. Documentele, ne fiind date
toate la lumina, nu ne pot desdvArsi ideia pedepselor.
5tim cd vointa domnului era a tot stdpAnitoare, de aceia
.ornord lard judecatd. El dispunea de prea multe ori in
chip sarnavolnic. Cronicele Tarilor RomAnesti sunt pline
de tot felul de pedepse aplicate numai prin hotArArea
Domnului, dupd cum am ardtat in cap. I al acestei lu-
crAri. Erau sentinte pe cari le dicta singur ne asis-
tat de divan. Astfel avem cazul cavalerului Guille-
bert de Lannoy, care cAlAtoria pe la 1421 spre sudul
Bugeacului cu mArfuri pe care i le furard hotii. Noud din
acesti hoti au fost prinsi si adusi inaintea lui Alexandru
cel bun cu funia de grumaz dAndu-i voe sd-i omoare.
HotdrArea 9 ia cu de la sine putere. Cavalerul primind
marfa inapoi a rugat pe domn sd-i erte 2).
Cronicele vorbesc despre scoaterea ochilor, otrdvire,
tAerea capului, spAnzurare ate 2 de par, punerea la plug
ca sd are, arderea in foc, purtarea de cozile cailor, ocna,
1) Ioan Peretz: Istoria dreptului roman", vol. II, 1926, Buc. pag. 439.
2) B. Petriceicu-I-NdAu: Archiva istoried a Romdniei" An. I. pag. 130;
-cf. A. D Xenopol: op. cit vol. IV, pag. 91.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Románi One in secolul & XVIII-lea 97
surghiunul, orbirea, tAerea vreunui membru al trupului,

insemnarea masului, pecetluirea la manA, bAtaia cii toege
inchisoarea la gros, confiscarea averei i alte.
Cea mai caracteristicd gloaba" a timpului este asa
numita desugubinä, cAreia ii facem o descriere mai pe
larg.
Intre amenzile sau gloabele, cari se dau pentru ca
vinovatul sA-si scape capul, era asa numita desugubina,
care a läsat in graiul muntenesc din regiunea dealurilor
expresia sä nu mA dai de sugubinA" sau am dat
de sugubind" ori mai simplu sugubinA" 1). Explicatia filo-
logicA a d-lui Gh. GhibAnescu este cu totul gresitA, pen-
tru cd acest cuvânt nu vine de la des" (dusduh)
ugubinA" ce inseamnA omorator ucigAtor de oameni,
ad nu corespunde adevdrului gramatical 2); ci de la
substantivul Aim" =suflet si verbul rystrrii" = a pier-
de, deci pierzAtor de suflete, prin urmare ucigAtor sau
omorâtor de oameni. Formele ortografice stint deasemenea
foarte variate : ,,AwErgguH. A1111Erg61-11-161" pierdere de
oanleni ; iar pentru fAptuitor : A y uurysf4z, AyillErysi ry-
M1,711 Airlfroy621/ MylllErOy66" 6 = pierzAtor de oameni,
ucigAtor. Desugubina era o anume taxa ce se plAtea de
persoana pe al cArui pAmânt se gAsia un mort sau uneori
era si plata care se da pentru uciderea a vreuni om.
Calid aceastA nApaste cAdea asupra ,unui sat, lo-
cuitorii acelui sat trebuiau sA plAteascA, dacA nu voiau sA
piarda. mosia satului. Criminalul, care omora un om,
dacA se ImpAca cu rudele i acela mArturisia in fata di-
Vezi doc. rom. 1662 (7170), Dorohoi, pag. 90 din Gh. GhibAneseu:
Surete i izvoade" vol. IV, aici gAsim chiar cuvantul ougubina" vol. VI,
1661 (7169).
Gh. Ghibánescu:Din traista cu vorbe", lai, 1906, pag. 78; cf. B.
Petriceicu-HAjdAu: Archiva istoricd a Romilniei" tom. 1, partea I, Buc.
1865, pag. 175.
www.dacoromanica.ro
vanului, atunci cu aprobarea domnului trebuia sa pia-

teasca gloaba impusä. Aceasta gloaba o gasim Inca din
veacul al XV-lea sub $tefan cel Mare in documentele
din anii : 1466 13. II1), 1472 19. VII 2), 1479 30. VIP)
§i 1481 23. VII4). In aceste documente gasim formele :
AgwIrOyErTKOn AgtHErg6tTKO" -= ucidere de om ; moarte
de om ; iar In cloud scrisori din Relatiunile Tarei ro-
manesti cu Brasovul si Tara ungureascd", earn si for-
mele : AVIIIEFVKIIHA" §i AgHlifi(KHHE".
lard un pasagiu din scrisorile, can se schimbau In-
tre domnii din Muntenia si conducatorii Brasovului. Este
vorba despre Radu cel frumos, care scrie judetului si celor
12 pargari din Brasov :If MIS AA 311ATEn 3A WHH ANAL, 11.10 MN
g 01/6HAH tAgVgn EIVE `41g 71:MORATA TA KH KM() AOGIVfin Ad AMC
CE MUT TO3H ANATE HAN AVWErg6HHg1 Eva NO HE Mg WC-
'PANT= Si iarasi, sa stiti ca. am sa ma plang si de
acei oameni ce mi-au omorat o sluga, si ar fi bine sa.
8'mi se dea acei oameni, sau desugubina, cad nu vreau
sa-I las" ).Documentele dau ca taxa ce se impunea indivi-
zilor sau localitatilor: bani,") vite ") si mosii. Inteun
I) I. Bogdan: Documentele lui $tefan cel Mare", vol.1,Buc. 1913. p. 95.
Gorj, doc. rom. pp. 84-85.
2) Ibidem: Documentele lid $tefan cel Mare% vol, I. Buc. 1913, p. 173.
3) Ibidem: Document& lui $tefan cel Mare' vol. 1, Buc. 1913, p.230.
4) Ibidem: flocumentele lui $tefan eel Mare" vol. 1, Buc. 1913, p.257.
toate sunt scrise in slavona tirnpului.
5) I. Bogdan: Relafiile Torii roindne.gi cu Brapvul V Tara ungu-
reascei (a sec. XV # XVI" vol. I, 1413-1508, Buc. 1905, pag. 110; cf St. Ni-
colaescu; Documente slavo-romiine cu privire la relafille TOrii RomaneFti V
Moldovei cu Ardealul in sec. XV # XVI, Buc. 1905, pag.;...
2) Gh Ghibanescu: Ispisoaee V zapise" vol. 11, part. I, doc. slay. 1635
(7143) XII, 17, Iasi, pag. 89 (34 taleri argint.
3) Oh. Ghibanescu: Surete # izvoade" vol. IV, doc. romAn, 1664 (7172)
XII. 20, pag. 21 (100 lei).
4) Oh. Ghibanescu: Ispisoace V zapise" vol. I, part. 1, doc. slay.
1570 (7078) II. 16, pag. 132 (158 boi cu vaci, 600 (oi, 7 cai si 13 epe cu
manzi).
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom 6ni Ona in secolul al XVIII-lea 99
document din 1570 Februarie, dat in Suceava se zice :

H PAATNAS PAH IIETrk HAKOTA A01'041ET 3A TOTA rmispr
TOMg rtrilthg H MA (TO H !HT ,MAT H WCHM KOMI AIHWAHH
I% 19AK11 H H WHIT CWT. aiKE11,1 H tEAHM KOHN H TtHHHAEAT
KOKHA CS 9E611,11 KAKO M FIT EM H WT HAC TOTA AOAHHA
1j10 CA 30KET (AOAHHA rtEligAOKA) CS MEM AgX0A0M71 = §i
a plAtit dumnealui Petre Albotd logofat pentru moartea
acelui grec §i-au dat 158 de boi amestecati cu vaci §i
600 oi §i 7 cai §i 13 epe cu manji ca sa-i fie lui §i
de la noi acea vale ce se cheama valea grecului cu
tot venitul". Altul din 1610 (7118), Fara' luna, dat de
Constantin Movild lui CrAciun din Horodi§te, care pla-
te§te in locul oamenilor de pe seli§tea Carjeuca, de§u-
gubina pentru un mort gash pe acea seli§te, capatand
in schimb aceasta seli§te, pana i se va intoarce taxa da-
ta se va folosi de ea cu tot ce-i acolo = Am TtHHAM-
VET KOAH AOKtli 3A KVIUTKOH H 6/110AOKAHH 3A CTO H TII
MAT TAAEpH AINHHX AAH CANA AEWVTgEHH711 ÌTO CS Wyk..
TM LAMM 4[01[011+1K% /TWA Ha CEAH111E 1itS7KEgliaq 'ITO HA
AftEK4M H (S AACTO 3A tTAK H 3a MAHHH1 rAE gIlAAET g
F.T 3A ÌTO HHKTO HE WlirkTAA CIh HAATHT/11 WT TIN
MOAH, alTO AErKAAH TAA CEAM11 INVKHWAHH AWE TOT IMP.
119111111H lirA4VH 1111ATHA CA CKOHMH KOMATH, !SAW :H UMW.
MEM mrkat pA
MI !CAW AA KT EAN WT HAIM WTHHHA II
KHISVI1AEHIE AMMO,: EMW EtamrkA Ero WTKOAy = a dat 13 boi
buni de nego i biciuluiti drept 130 taleri curati pen-
5) !dem: Ispisoace i zapise" vol. I, part. I, doc. slay 1599 (7107),
pag. 216, 50 boi. .
6) (dem: Surete i izvoade" vol. IX, doc. slay. 1610 (71181; pag. 88,
13 boi=-130 taleri.
7) klein: Surete l izvoade" vol. VI; doc. roni. 1661 (7169) VII; pag.
85, 100 boi.
8) kletn: Surete i izvoade" vol. V;.doc. roni. 1667 (7175) V. 15;
pag. 25, 2 boi i 2 vaci.
www.dacoromanica.ro
.100 - - Stefan Gr. Berechet
tru 0 desugubinA, pentru cA s'a aflat un om mort pe

selistea CArjeuca, care-i pe Derevtel si cu tin loc de
helesteu si de moarA, unde se varsd In RAut, si deck
nimenea nu s'a gasit sA plAteascA din acei oameni,
cad tineau acea seliste CArjeuca iar cel de mai sus
numit CrAciun a plAtit at ale sale bucate, cunt scriem
mai sus drept aceia ca sà-i fie lui si de la noi
ocind si cumparAtura. OM cAnd ii va intoarce lui banii
cineva de acolo"... De aici vedem, cà dacA cei invi-
nuiti de omorul acelui om gäsit pe pAmAntul cuiva sau
pe teritoriul unui sat, nu puteau plAti; se obliga unul
mai cu dare de mánd si plAtia, cum avem cazul in
acest din urmä document, rAmânând stApAn pe o buca-
tA de loc din mosia invinuitului sau a satului cAzut sub
cull* Oa când Invinuitul sau invinuitii se achitau de
acest greu bir. Documentele cu limba lor laconicA lasA
sA se intrevadA groaza ce apuca pe acela sau pe locui-
torii satului aceluia asupra cAruia cAdea nApastea desu-
gubinei, and apAreau adundtorii acestei amenzi, care se
numesc desugubinari1-3)". Acestia fAceau[mare invA-
luire" bietilor oameni. Cercetarea lor fAcea sA mid ba-
nuialA peste multe case de oameni. De aceia Miron
-Barnovschi, domnul Moldovei, 'Itt 1628, 16. ingrijo- II.
rat de despopularea tarei, ia cu sfatul Wei si mitro-
politul urmAtoarele mAsuri pentru a se intoarce locuitorii
in sate pustiite :
a) Vecinii fugiti din sate mai thainte de räzboiul
1) Oh. Ghibanesca: Surete $i izvoade" vol. II, pa,g. 320, doc. slay.
1620 (7128) 11, 26.
2) Ibidem; Jspisoace $i zapise" vol. 11, part. 11; doc. rom, 1633 (7141)
VIII. 30.
3) Ibidem; Ispisoace $i zapise" vol. 111, part. 1; doc. slay. 1661
(7169) V. 1.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana In secoM & XVIII-lea 101
turco-polon din 1621 sa se socoteascA scutiti de ()rice

indatorire fata de vechii lor stapani ;
b) Cei fugiti dupa acest rAzbO1 se vor urmAri si se
vor aduce la urma lor;
c) ParcAlabii nu se vor amesteca in judecarea de-
lictelor dintre locuitorii aflati pe moiile mândstiresti,
afarA de furt i talhArii ;
d) Soboarele mAnastiresti vor judeca i globi In sa-
tele de pe moiiIe ran-Ian numai ca
tor; pAredlabiile
instante de apel, in cazul de nemultumire a vreunei
pArti, cu dreptul de a lua de la ele numai fierAia, nu
gloaba ;
e) Desugubinarli ii vor exercita functiunea lor
!!numai in luna Septembrie, iar in celelalte Juni desugu-
binele se vor cerceta de cAtre cei doi vornici mari si
f) Tiganii boeresti si mAnästiresti se vor scoate de sub
jurisdictia hatmanului. latà cum se rosteste documentul :
S'au jAluit inaintea domniei mele rugAtorii nostri, epis-
copul i egumenii de prin toate mAnAstirile i mazAlii
si feciorii de boiari de tara' i giupAnese sArace, int?
acela chip zicAnd, cA ii s'au pustiit satele i 1i s'aii
rAschirat vecinii prin slobozii i prin satele boeresti it
,e1 an rAmas numal cu seliscele, alta : s'au jäluit pre
pArcAlabii de tinuturi cA le intrà in sate de le prada
vecini ciobotesc fArä de isprava; alta: imbla desu-
gubinarli in toata vremea de fac näpAsti a fämei si a
fete de oameni buni 0 a sarace pe minciuni de fac
pradd si-i baga' in fierà ciobotesc; umbla slugile
hAtmänesti i giuzii tiganesti de le invAluese tiganii si-i
prada.... asijdefea desugubinarii ea sA OA a urn-
i
bla pentru desugubine numai intr'o luna pentru an, in
luna Septembrie, iarA mai mull sa nu umble, numai
www.dacoromanica.ro
de va veni nescine sa parasca" la poarta domniei mete

sau la scaun la Bar lad sau la Dorohoi, atunci sa aiba
vornicii a trimite sa prade dupd cum le va hi vina" 1),
Din coprinsul documentului aratat reese, ca desu.-
gubinarii erau pusi sub ascultarea celor doi vornici
marl, cari aveau resedinta la Barlad si Dorohoi. Ei urn.-
bl au in tot cursul anului prin tara cautand pricini de
globit ca : omoruri de oameni", .,furturi de fete", cari
in limba slavond din vremea lui $tefan cel mare se
numia lgoAomilTE Alimi" desfranati si desfranate; caci
notiunea desugubinei s'a largit coprinzand in ea toate
faptele cari coprinde o ideie imorala 2). li amendau, sau cum
se zicea pe atunci ii globiau", si ii cioboteau". Cu
ocazia aceasta aveau loc tot felul de rdzbundri, pari si
clevetiri intre locuitori. Cel parat sau vinovat era begat,
pus in fiare" si asa Il trimeteau la unul din cei doi
vornici man, dupd cum se gasiau In regiunea Tarei de
jos sau a Tarei de sus, daca nu plateau gloaba pusa.
Bunul plac In fixarea ei era a tot puternic. In cazul
and nu puteau sau nu voiau sà plateasca aceasta gloa-
ba in vite, bani sau avere, erau trimisi in cause" la
vornicie, unde si aid erau supusi la torturi pentru ca
sä ,smulga o gloabd si mai mare. Daca nici aid nu
puteau plati, se trimetea afacerea fa divanul domnesc.
Episcopii de pe la eparhii casi egumenii manastirilor se
plangeau domnului Med ragaz, pand and /Vliron Bar-
novschi a trebuit sa hotarasca cele expuse mai sus.
Cand cercetarile facute de desugubinari asupra omo--
1) B. Petriceicu-HAjclau: Arclziva istoricd a Romdniei" tom. 1, partea
1. Buc., 1965, pag. 175-176; cf. Melchisedec: Chronica Huglor $i a episcopiei
cu asemenea numire" Buc. 1869, pp. 41-42.
2) N. lorga In : Geschichte des rumaenischen Volkes im Rahmen seiner
Staatsbildungen" vol. 11, Gotha, 1905, vol. 1, pag. 294 i vol. II, pag. 87.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom Aril panA in secolul al XV111-lea 103
rarei vreunui om nu duceau la rezultate precise,adicA

nu se puted afla adevaratul vinovat,atunci obligatiunea
de a pldti suma cddea asupra tuturof satelor de prin
prejurul locului, unde s'a gdsit mortul. Astfel, ca o IA-
murire documentard a acestui fapt, avem documentul
din 1692, V. 24, din timpul lui Constantin Cantemir.
Sub acest domm se plange mazalul Ion Ghibanul,
ca in timpul domniei lui Duca vodA sa intamplat o
moarte de om in tinutul Fdlciului, iar marele vornic, Ga-
vrilitd, a adunat pe toti oamenii din satele de prin pre-
jur coprinse in ppte hotare ca sd plateascd moartea ace-
lui om. El a luat de la fiecare sat cate 9 galbeni §i au
mai luat §i vornicii de Ballad eke 2 galbeni de sat. *i
el, mazalul Ion Ghibanul, da 2 galbeni, 1 bou cu 2 vaci cu
vitei. Pentru aceasta i se da cu act la mand, pometul de,
pe valea Moisai §i raze§ii de pe acea vale pentru banii,
bout §i vacile pe care le-a dat pentru moarted de om
fn locul reze§ilor lui de pe cloud vdi.
- Räzeii nu i-au plata datoria fata de Ion Ghi-
banul i de aceia se plange domnului Constantin Can-
temir.
Sdrmanii locuitori apucatI de groazd se ascundeau
ca sd nu pläteascd de§ugubina. Asprimea de§ugubinarilor
mergea pand acolo in cat sangele venit pe apa curga-
toare dintr'un punct, obliga pe proprietarul locului de
unde izvora apa sA plAteascd moartea omului, ucis acolo,
din trupul caruia curgea acel sâtige pe apd. In spetA,
avem sun document românesc din judetul Gorj, 1661,
luna Julie, prin care se stabilete ca muntele Tartd-
rdul este al NovAcenilor de cAnd acestia au plata silit
o desugubind cu 100 boi in locul proprietarului, care sa
ascuns pentru a nu plati desugubina. Iata graiul docu-
www.dacoromanica.ro
Y:4 Btefan Cr. Berechet
Tentului: deci noi am aflat seamnele cele bAtrAne,

scosu-le Radul DrAgoescul ascunsu-le, iar noi le-qm pus
iar pre uncle an fost i s pre unde le-au pus omenii
7,2
,,Banului i vAt(aful) Udrea pre ac(olo le-am pus) si

noi le-m noit i le-m intarit s-am aflat cu sufletele noa-
stre cA au lost, muntele al Novacenilor de cAnd an dat
acea desugubink iar -al cui va fi fost acel munte mai
nainte, el s'au ascuns ca s(A) flu dea acea desugubin(A)
grea ce-au dat-o NovAcenii de silä pre acel munte, de-
sngubina cAce au esit apa munteIui in sal. In Novaci
si cu sAngele mortului, deci au dat 100 de boi desugu-
binA si muntele sA fie al lor
AceastA amendk dupd cum ne spun documentele,
era cunoscu. VA in toate provinciile romAnest.i. in Moldova
-
ni se pare mai freaventA ca ori unde. Ea a fost in vi-
goare in decursul secolelor al XV-Iea, XVI, sl al XVII-lea,
dispArAnd spre anul 1720.
www.dacoromanica.ro
CRESTOMATIA
PRIVITO ARE:
LA
JUDECATA LA ROMANI
PANA IN SECOLUL AL XVIII:LEA
www.dacoromanica.ro
A
judecati civile i hotarfiri dornne0i.

I.
Eremia Movild ') dä poruncd unui oarecare Miron sä
intoarcd banii dati pentru un loc cumpärat din Bodqti,
fiinda nurnai nepotii lui Ciolpan au voie sä-1 ràscumpere
dupd lege. Cartea se scrie la 13giceni, in 30.VII. 1604.
j- fut epuditt MOrHAA KOEKOAAn 6[0]XTEFO Al[H]A[0]CTI101
r[o]cn[o]A[a]ti 3EMAH ABOAAAKCKOH; I HHUIEM SAA HAWEAN
Milp011i AA HAUTE! 3HATH 60 HAM WAAgET all KHg14,H 110Anaff
I
ETApfared HMEHHM: IhTfAWISO H LAWOTAC H AgIlVA I H KA3AA

AX KgIIHA eCT eAHA osicarg 3A WTHHHg WT [MO I BOAEW
KE3 lirkrTi10 HX WT ralitHA ESAHY H HE 11p1X0AHT I a TEKE
Kg(lHTHI 34HEX evr HAl PkAKAA ArkAHHIN. Toro taArn filto I
Oy3pHT CELT AHCT r[o1c[nojA Irv] K[a],HH, A TH K%34111 CKOH HIP.

HISH I WT HHX !MCAT,' 3% 'ITO frX0AHTC+ HAI HCINIIHTH
HX AIA I HHHg. A TH HE HMATH Trfra C71 ArkAHHHV Hp HIE
(+HO I AA HE /IMAM KOCHTH EC% 9ACT HX. Talc AA 3HAEWH. H
HAN I KOAWI HE KAAgEW ntEA CHM AH/TOM r [0[1140T] K[A]MH.
HNC V E'AtriAHH KAT. y2e3Illa NA rt.
-1- r[o]rn[o]A[H]H% Ft
EpAtta KOEKOA.
Opill XETMAH gì [HA]
t EiArkHVA 2)".
1) Aug. 1595-10. VII. 1606.
2) Gh. GhibAnescu: Ispisoace $i zapise vol. 1, p.11, la§i, 1907, pag. 36
www.dacoromanica.ro
IV Stefan Gr. Berechet
TRADUCERE
to Erernia Movila voevocl, cu mila lui Dumnezeu, domn al
tarei Moldovei, scriem slugei noastre, lui Miron, clamu-ti §tire cum
ni s'a jaluit ace§ti nepoti ai lui Ciolpan batranul, anume: Patra--
co, Ba§ota §i Lupul §i au aratat cum ai cumparat o bucata de o-
cind din satul Bode§ti fall §tirea tor, de la Gavril Bälici, §i nu ti
s'a cAzut tie sä cumperi, fiincicd le este lor dreapta ocina. Pen-
tru aceasta cum vei vedea aceastä carte a domniei mele, sa-ti iai
banii de la ei indarat, deoarece li s'a cuvenit lor sa-§i rdscumpe-
re mo§ia, deci sa nu mai ai treaba cu mo§ia tor; nici fan sa nu
mai cose§ti in partea lor: Aceasla sa tii. Si sä nu-i mai invälu-
e§ti peste aceasta carte a domniei mele.
Scris in Baiceni, la anul 7112, tulle 30. Domnul a zis
Eremia voevod.
Ora§ hatmanul a invatat.
t Vadeanut".
11
tefan Tom§aO, domnul Moldovei, dä carte lui Onciul,

fost staroste §i vätAman al satului Ro§ieaci ca sa aibd
putere sd judece §i sä pläteascä dabilele pentru vecinii din
satul lui precum §i pentru altii din alte sate, care vecini
ii apartin tot lui. Sä nu ridice clabilarii bucatele §i vitele
lor pentru datoriile altor sate. Cartea se dä la Ia§i In
13. II. 1614.
t HIV eTE4)AH WEIN/AAA 6[0]azTio Aillijn[o]vritom r[o]rn[o]-
A[a]ra 3Emmi MOMAECISOM AAAH I etAili CUT AHCT r[o]c[no]A{eir17
KNAIH, rAVsrk HAMMY' 0111110A1 6HIKILI1H CTIOCTA H BATA I MAH
%IT MO P01111tAIIHm H HA TO WHH AA env KtErlyi H LIIMIH I c%
CHM AHCTOM 1[0]C[HO]A[CT]li[A]Mum ArAWATH H HEINCTH HHVAE

Elt H11111TH i CEAA HA CBOHX% IIOAAHH Hrt WTAMe H% AA HMAIOT
AAHTH H 11AA 1 THTH CEOHN AAKHAArt ICAKO (CT HAI1HCAHH VA
1) 1-a domnie: 20.XI. 1611-22. X1.16150 a 2-a domnie: Sept. 1621
Aug. 1623.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom Aril pana In secolul al XVIII-lea V
,-.
KATACTHX WT KW I THrilt r[0]C[1101A[CT]K[A]MH. H KorropT HE

KIICXOWET HAATHTH TAKO FAI CT HAHHCAHn M HMAET emir
I
tunipaTH BMX KOMATHn AOISOArk I CTAHET 3A milw HA 11+A

r[o]c[nojA[vr]E[a]hui. II Iiii IMCH AfigHAT AA HE H i MAETE HM
WWIATH HX MOT /MAU HHWHX CEAOKE TOM I AA HMAET 11.%.
3+TH 3A ilAAH HX AAKHAAX TAW AA 3HAETE. "MAK I HE
OrWHHTE.
HNC oy Minn EAT ,e3pill OE. ri.
r[o]c{no] A [H] II% ply.
t TvATH ')"
TRADUCERE
Io Stefan voevod, cu mita lui Dumnezeu, domn al tarei /Viol-
dovei, dat-am aceastA carte a domniei mefe, slugei noastre, lui
Onciul, fost staroste §i vätäman din satul Ro§iaci, pentru ca sd
fie tare §i puternic cu aceastä carte a domniei mele sd-§i stApA-
neascA *i sa-§i ridice ori *i unde din alte sate pe ai sAi sup4
(vecini) ce-s pe acolo. Dar sd aibd a-i judeca §i a le plAti dabi-
tele lot', cum sunt scrise in catastifele 'din vistieria domneascd. Ci-
ne, insä, n'ar vroi sd plAteascA aa cum este scris acolo, sA aibd
a le opri toate bucatele, pând ce vor sta de fatA inaintea domniei
mele. lar voi, toti ddbilarii, sä nu aveti a le opri vitele lor, pen-
tru alte sate, ci sA aveti a le lua numai pentra dabilele lor. Asa
sd titi. Altfel sd nu faceti.
Scris in la§i, la anul 7122, Febr. 13.
Domnul a zis.
Tudoran".
III.
Domnul ia averea supusului, care moare lard copii, dis-
pundnd de ea.
Alexandru Ldpusneanu 2) vinde averea postelnicului
Maxim Hrabor, mort fdrd copii. El o imparte pe la 5
mândstiri ca sd pomeneascd pe cel mort in fiecare an.
') Gh. Ghibänescu: Ispisoace i zapise vol. I, p.2, Ia0, 1907, pag. 95.
2) Oct. 1564-5.V.1568.
www.dacoromanica.ro
VI $tefan Gr. Berechet
Pune pe boeri ca martori. Hotärkea se dä la Husi in

4.IV, 1552.
of iiiitAorritio somitio, 4th1 EIMadIIAeX KOIROAd . . WM TOT
FUTHHTH 114W rya., 11411 TOW? hod.k ITOAIIIIK, 141411A Width 44130[101
H KIr010 tnoymolo AO 1 41 etc. A44I1 H 110TKeXAII4H efA1b1 10 WT Ifac
oy 114111141 3114111H V 41041A4KCI011 6AIIO IIII0 Ha firAddAk 114 1141.1i HAA-
111111TH 11 41d1tHOMIA Ha 41111dAli H IX finuorpooKi II cx Agoiord tpo
TOE MO 114 11,11'k RAZIIIIIIII1 111140 414puoy XiAno?ogu flOtTfAhHHKA 11
fl4IIH111 norku4 Gacoydosa oy IIIMTCKOH dopucoy H Ill nruuldie Noy,

fl1MHOI WO 11444411 WTE1116 ero Moyinu Xpl1916 14041141 uoyuimuoc WT
e0AHTI4k rociloAmadul fiormul4 KolicoAT II tizrraNOMfi rocnoAcTKAAIN
43k cam H npoAdicd)comh TOE K1111111111141101 1144 HA iliirk hazutivin etc,
nauoy ToAcpy BM ITOAIIHKOy 34 604 THrAliI Adicrk 344T TdTdrik
IK11X H KIL3AX0411, rOtillOAITlidMII Till KIIIIIIIIIII411111 111111131U 41. 344T
TdTdeCKHX WT TOdAted BOA ITOAHHKIs H rornoAcTEdm 6.4c.rdio4i11 II
10TKOVIX0416 11441fT FX 34 AVWIH lil4a1111.1 XpliOed HOCTE,1111114 II Ad
A0X0Mh V 111T MollarTHeb ,e, 4ffle11 11 114IIIII4X044h ero tix chlrlin
murminnit Ha 110MHHHIS4 K% IIVTIIIIROM MOIldtTlii,h H EX 4104AaKIIIV4
H V X0d1W? H V fiopoutli II oy (:-44.ricilA 11 KOMIKO WC1'44H tirr 'mini
611WEI1HC4HIII nnnic3n, a rOIllOACTK441H AdA0X0M11 Hp KZ (s. 4104111,
HHIC0y 11 9oAirrI4Io naundloy Icy? ilaomomay icalco
11411411.1 611HIK011V
Ad nodiltiVioT H mum. Ad editOy IIHIIAT WT ro,s, Ao roA, AOHAMI

ITOAT Ifi.kTd 41011dITHed, nolum ilidpli Xrzlittlii, IlOITIAHIIKia WH 111
114444k A+TH 34 (KOH a HH 114bMF 34 WTHIIHV. 11411 W0%1,16 rocno.
ITKOMH 34 TO 61440 er0 npom [WA H emuo ero 11041111144 II Ad eer
TOI KHWEHHEaHHO MO etc. a 114 TO etT tapd laatuero romoorm
etc. £111101E1 rocnoArrRam I0114111K0 II BOrAdH H HaVITV li.44 Kordp 11
HaIIIIIXX: Idled 114114 LHOIrlid AKOeHHIld, tarot II 04114 11411C4t14 /BON

K lidd IrKdadKOKI XOTHHCKHX6, IWIHIld fi'figpuma, limp ROM?...
1WIl4 H 114114 liplECTH FINAIIIAKHX, Mord cnerrairic, 111/4114 IIIICTP1911HK43
MUTE ilappliHKa, 11114114K4 1TOAH11114, 114WICO 1(04411141 II Whild XX,
IAXX etc.-411014H,44. 1111144 licallidAtH IIX110T1IKV4 1111149 oy Xoyetvx,
Isdirro ,,,m Amy 41191141 A ANs" 1),
1 Dimitrie Dan: Cronica episcopiei de Rdelduti" 1912, Viena, 13.1:1 167-8;

cf. B. Petriceicu-Hajau: Archiva istoricd a Romdniee An, I, No. 16, 5. XII,
1864, Buc. No. 181, p.p 125-6,
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pan8 in secolul al XVIII-lea VII
TRADUCERE
Cu mila lui Dumnezeu, Noi Alexandru voevod . . . . iata
acest adevArat si credincios noua, domn Toader Bolea, stolnic, a
slujit cu dreaptd si credincioasd slujbd %fa* de noi etc. i-am dat
si intArit dela noi in tara noastrA moldoveneascA un sat pe Barlad
cu numele Bldnestii cu moard pe Barlad cu vii si cu curti, care
sat, cu numele BlAnestii, a fost al lui Maxim Hrabor postelnic si
Inca poiana Sasului in lunca Siretului si cu privilegiul de cumpArA7
tura ce -a avut fatal ski, Jurj Hrabor comisul, dela tatAl domniei
mele, Bogdan Voevod. ') Si m'am sculat Ina* domnia mea si am
vandut acele mai sus scrise sate cu numele Branesti etc. dumnealui
Toader Bolea stolnic pentru 1200 zloti tätdrAsti si am luat domnia
mea acei scrisi bani 1200 zloti tdtarAsti dela Toader Bolea stolnic
si domnia mea s'a sculat si am fAcut ponlenire pentru sutletul
postelnicului Maxim Hrabor si am dat la cinci manAstiri 5000 aspri
si I-am inscris in pomelnicul de la sfântul jertfelnic in manAstirea
Putnii si in Moldovita si in Homor si in Voronet si in Slatina si
cat a rAmas din acei sus scrisi bani i-am dat domnia mea in maina
rugAtorului si pArintelui nostru chir Eftimie 2) episcopului RAdAu-
tului, ca sd-i pomeneasca si sd facd pomenire in fiecare an cat
timp vor fi sfintele manAstiri, de oarece Maxim Hrabor, postelnicul,
n'a avut copii ai sal, nici alt neam, ci a lAsat domniei mele (ave-
rea lui), de aceea am vandut-o si l'am pomenit si sA fie acel sus
scris sat etc. lard pentru aceasta este credinta domniei mele etc. a
fiilor domniei mele lonasco, Bogdan si Petru si credinta boerilor
nostri, credinta d-lui Motoc vornic, a d-lui Niagoe si a d-lui Vascan
Movila, pArcalabi de Hotin, a lui losif Veverità, a lui Alexa Boder...
a lui loan si a d-lui CrAstea, paralabi de Neamt, a d-lui Moga
spatar, a d-lui loan vistiernic, a d-lui Costea paharnic, a d-lui
Andreica stolnic, a d-lui Pasco comis si credinta tuturor etc. . .
logofdtul Movila. A scris Cracalei CApotescu, scriitor la Husi, in
anul 7060, Aprilie intea 4 zi".
') 2 Julie 1504-18.1V, 1517.

4) 1-a oata" 1552-1555 §i a 2-a oar5. 1558-1564,
www.dacoromanica.ro
VIII $tefan Gr Berechet
ly.
Schimbarea cursului unei ape nu indepcirteazd shapdnirea
proprietarului terenutui smuts.
Vasile Lupul ') stabileste ca schimbarea cursului unei
ape nu atinge dreptul de stApanire al vechilor proprietari.
Mutarea matcei Cracdului mai spre satul alimani sileste
pe domn sa porunceascd fostului sulger Gheorghe Ara-
pul sa stabileascA hotarul adevärat. Actul s'a dat la
Iasi in 2. VH. 1639.
i- Iitu &ma( t .s0ftioA4 etc. ntiwou rocnoAersomi 60A'kriNg HAWMig
FM/Wit fifAngil BIM CVMKAp 2), dAmu-ti stire cA s'au pArAt de fatà
inaintea noastrA Malcoci ce au fost pitar cu rugAtorii nostri cu
calugArii de la mAnAstire de la Beserecani pentru o bucatä de
hotar, pentru cA au fost mArgand apa CracAului pre lAngA satul
mAnAstirii, ce sA chiamA satul Troita. Si i-au fost matca cea bA-
tränä pre acolo, iard apoi s'au mutat CracAul de s-au fAcut loc
pre WO CAlimani, satul lui Malcoci, Deci calugArii au vrut sA
ia acea bucatà, ce au sdpat apa si au läsat locul spre Troitä.
Pentraceaia dacA vei vedea cartea domnii meale, iarA tu sA
strangi oameni buni si megiiasi sä socotesti acolo ca sä tie cA-
Iugarii cu satul lor cu Troita pAnA in matca cea bAtrAnA. lard
cAt hotar va hi luat despre CAlimani sA-I tie ei si sA-si ia a zeacea
dentracel loc de vor hi arat. $i sd nu fAtAriti nemarui. Numai cum
vei socoti mai cu direptul cu oameni buni pre unde au fost
matca cea bAtrAnA, pre acolo sA tie intralt chip sA nu hie. QHC
ii Mc, griEtrro] ,3963, I9A. e 3).
CAIA FOCIIOAHEI% KfAtA 4). BorAleanul 5)".
I) April 1634-13.IV.1653 §i 8.V-16.V1i 1653.

2) lo Vasile voevod etc. scriem domnii mea boerului nostru Gheorghe
Arapul fost sulger.
2) Scris la- Ia§i in anul 7147, lulie 2.
') Insu§i domnul a poruncit.
') B. Petriceicu-Hájcläu: Archiva !storied a Romdniei An. 1, No. 12,
31.X. 1864. Buc. No. 125, p. 94.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români WA In secolul al XVIII-lea IX
V.
Domnul trimite boeri din divan sd judece in fard.
Cartea Jui Alexandru1) voevod, domnul Tärii Roma-
nesti, prin care Imputerniceste pe Vladul fost mare vi-
stier sa ia de la Necula fost mare spatar 946 ughi ce-i
datoria din banii haraciului, iar pând la implinirea ba-
nilor sd-i opreasca din satele si mosiile lui. S'a dat in
Bucuresti, 10.X.1627.
f ill[n]Aorritio n[o]a:111o, 14w thEacanqg 1101KOM H r[o]c[nol
Akuz MOH 3W/1e VII ri,o-fi A a piT cK o e, az Hintocar[o] H ntrliAontmr[o]
noacmundr[o] lw faASA GOEHOM. &RAT r[o]c[no] A [CT] g [0]M11 ITIO
1106EAHTE r[o]r[no]A[rds[a]mu HO9THIH4f(0) npawrin r(o)c(no)A-

(roa(0)4th jupan Vladul mitiwix ISEM1RTH IiHrr(14 II Ilt egOIEH
E(u) enluirm B(o)rz AaeoKax 2) ca sA fie I volnic cu aceast(A) carte
a domniei mel(e) sA ia de la Necula biv vel spAt(ar) ug(hi) 946,
pentru cA au spus boiarinul domnii meal(e) Vladul vist(ierul) in
divanul domnii meal(e) cum 1-au fost trimis domnialui Gavriil
I
voevoda la T(a)rigrad cu zeace povArà de aspri haraciul. far

cAnd au fost acolo au mai lipsit den haraci, WA banii ce au dat,
trei I povArA. Deci 1-au apucat acolo veziriul si tefterdariul de acea
lipsA de haraci, de 1-au inchis. Infra aceaia au luoat bani ,cu ca-
math. de la balgii 3) si de la ovreai, de-au implut seama haraciului.
I
Atunce au esit den nevoe si de in leg[A]turA si au scris Vladul

vist[ierul] la domnu sAu Gavriil voevod sA trimitá I acei bani lipsa
haraciului si cu camAta, sA plAteascd acelor datornici §i banii §i
camAta. Inteaceaia Gavriil voevoda au trimis I banii toli deplin si
camAta. Deci mergänd banii la T[a]rigrad, iar Vladul vist[ierul]
au fost purces den THrigrad viitor aicea in tearA. Ce nu I 1-au
apucat cu banii pre loc; iar banii au mers in mAna Necolei
spat[arul]. Deci el nu i-au dat sd plateascA aceale datorii si I ca-
l) Alexandru Coconut: Aug. 1623Noembrie 1627.
2) Cu mila Iui Dumnezeu, to Alexandru voevod ssi domn al intregului
pAmAnt Ungrovalah, fiul marelul si preabunului rAposatului lo Radul voevod.
DA domnia mea aceastä poruna a domniei mete cinstitului dregator al dom-
niei mete jupan Vladul fost mare vistier si cu copii lui cAti Dumnezeu 1i va
dArui '). NegutAtor de tniere.
www.dacoromanica.ro
X $tefan Gr. Berechet
mAta, ce au dat o seamd de bani, insä 120.000 turcesti iar ceialalti

bani, ins6180.000 turc[e]sti i-au cheltuit pre treabel[e] lui, nu i-au
I
dat in treaba domniei. Intr'aceaia tamplatu-se-au schimbare dom-

niei lui Gavriil voevod. Si au dat Dumnezeu domnia rAposa-
tului I pArintelui domnii
rneal[e] Io Radul voevod in Teara
RumAneascA. Deci, deaca 1-au adus Durnnezeu in scaun, venit-au
datornicii, balgii, ce au fost j luoat banii de la dinsii Vladul vi-
st[ierul], de 1-au apucat sd le plAteascA acei bani. El au spus cum
acei bani i-au trimis Gavril voevod I si au cAzut in mdinilea Ne-
culei spat[arul]. Deci el n'au vrut sA-i dea sA plAteascA aceale
datorii deplin, ce au dat numai o seam[A] de bani cAti scriu mai
I
sus, iar alalti bani i-au cheltuit pre treabele lui. $i au stAtut de
fatà inaintea a pArintelui domnii meal[e] Vladul vist[ierul] cu
Ne I cula spat[arul] de se-au OW. Inteaceaia pdrintele domnii
mealk] lo Rada! voevod le-au dat boiari mari de in divan ca
sd-i judece si sd le afle direpta I tea. Dat-au intdi pre rdposatul
Enachi Catargial 1 banal Craiuovei, fratelfel Necolfei] spatlarull,
si pre c[inIstit diregfajtoriul domnii meale japan Papa, vel dvornic,
ce au fost atunce vel log[ofdtl, $i pre Ivasco ej biv vel dvornic,
i Mrdzea spat[ar], i [Palraschiva logIO Get, i Gligorie vel comNs.
Deci intea I ceaia acesti boiari ce scriu mai sus, ei an cdutat
direptatea lor si i-au judecat, si au aflat cu sufletele lor: cum
iaste Ne I cula spatlarull vinovat sd pldteascd banii uglhi] 946,
pentru cAci Gavriil voevod n'au fost trimis acei bani la Necula spa-
t[arul] sA-i cheltuiascA I in treaba domniei sau in treab[a lui], ce sA
pläteascA acea datorie ce au fäcut Vladul vist[ierul] pentru hara-
ciul. Si au dat acest(i) boiari cu I cartea lor vinovat pre Necula spa-
t(arul) cu sufletele bor. $i au fost . larA intr'aceaia au im-
blat (Necula spAtarul) la Necula vist(ierul), unchiu-sAu,
I
sA fie platnic. Deci unchiu-sAu Necula vist[ierul], ca un sil[nic] ce

era, el, fArA judecatA si fArA cale, pres I te judecata acelor bo(iari)
ce au fost dati de rAposat pArintele domnii meal(e) lo Radul voe-
vod sA-i judece, au fAcut judecatA I sA plAteasca Necula spAt(arul)
ju(m)Atate : ug(hi) 473, iar Vladul vist(ierul) sä plAteascA iarA jumA-
tate : ug(hi) 473. $i Vladului vist(ierului)
lui nu i se-au cAzut sA
I
dea nimica. Deci cAnd au fost acum in domnia domnii meale, iar
au rAdicat Vladul vist[ierul] pArA asupra Neculei spat[arul], I cum
I-au asuprit cu acei hani prespre leage i prespre judecatA. 51
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani !Ana tn secolul al XVIII-lea XI
au märturisit inaintea domnii meale in tot divanul si ci[n]stit

dereg[A]toriul domnii meal[e] jupan Papa vel dvornic si Ivasco
dvor[nic], ce au fost dati judecAtori de rdposat pArintel[e] domnii I
meale lo Radul voevod. VAzut-am tlomnia mea si cartea lu Gavriil
voevod la mAna c[in]stitului boiarinul domnii meal[e] jupan Vladul
biv vel vist[ier] cum au fost trimis acei bani ca sd plAteascA Vladul
vist[ierul] lipsa haraciului si cu camAta ce a fost lipsit dentr'acel
haraci; nu i-au I fost trimis Necolei spat[arul] sa-i cheltuiascA pre
treabel(e) lui. Ce asa au rAmas Necula spät(arul) de leage si de ju-
decatA, ca sa I plAteascA numai Necula spAt(arul acei bani toti,
iarA Vladul vist(ierul), el sa fie in pac(e). Derept aceaia am dat
domnia mea c(in)stitului I direg(A)toriul domnii meal(e) jupan Vla-
dului bivgh vel vis(ier) ca sd fie volnic se opreascA den satele si de
in mosiile Ne I culei spAt(ar) pretul acelor bani, pAnà-i va umplea sA-i
plAteascA toll banii, cum se-au judecat. 5i de nimenilea opreal(A) I
sA n'aibA preste zisa domnii meal(e). &alio Aa ACT 9. Ho ?es
r(o)r(no)A(cT)R(a)aut. H NC NM ei'l rocnoAcTsoam. Il II f LepAdat
log(ofAt) g r?a,;, Bucuresti, aula Oh(tOulvrie) AHH, H WT
T
!Ionia Awn ctro micalde TEKS'Iliaro a.k.roat. KZ AT i`3t1r5.

lo Alexandru voevoda 2)
0
VI.
Episcopul judecci duper' porunca donmeascd.
Cartea lui Agaton3), episcopul Romanului, prin care,
Impreund cu soltuzul de Roman si altii, juded pricina
dintre CArstea marele vornic cu Rumânestii, pentru un iaz.
S'a dat la Roman in 17. V.1605.
9 Altfel sl nu fie. Dupa cuvântul domniei mele. Insuai domnia mea
am spus Scris de LepAclat log. la ora§ul Bucure§ti, luna Oct. In 10 zile §i de
la Adam pana la aceastä scriere, curgerea anilor, in anul 7136.
2) loan Bianu: Documente romdne$ti" p. I. tom, 1. fasc. 1-2 Buc.1907,
pp. 140-43.
'1 Agaton episcopul de Roman: 1-a oarä c. 1584-1591 §i 2-a owl 13.
VIII. 1595c.6 Mai. 1605.
www.dacoromanica.ro
XII tefan Gr. Berechet
t Ciwkettei &wit, Eti(H)CK(o)n% PomatutiTH, 10)Ituni H MMA 31.14-

(MOHYf CHM MicirOM HAMM; 1) de rAndul cinstita carte a Domnu nostru,
ce au adus Cr(A)stea dvornicul cel mare I la noi, printru jaloba
ce s'au jeluit naintea dumisal(e) lui VodA pre sat pre Ro I ma-
nesti, cum au avut strambAtate de cAtrA RomAnesti, prentru un
iaz. Deci noi, deac-am I vazut cinstitA carte a Domnu nostru, noi
am strAns oameni buni si bAtrani I si am mars acolo cu Lupul
Scortest(i) prAcalab, si Plaxa diiac, si Gligorie, si cu sol tuzul, I
si cu bAtrAnii de oras de Roman si den pregiur mejiiasi. Deci

am gAsit noi I cu acesti oameni buni bdtrani cu sufletele sale, cum
loveaste hotarul Movi I leanilor in Valea-NeagrA intru iaz batrAn,
ce au avut Romanestii ; si acel iaz, ce au fost ezit Roma- I
nestii, au fost dat de Movileani giumAtaate Romdnestilor printru

alt iaz, I ce au fost dat de Romanesti Movileanilor sd tie cu
Trifestii. Deci noi am aflat cu sufletel(e) noastre I sA-s tie Roma-
nestii iar un iaz cu Trifesti ; iarA Cr(A)stea dvornicul sa (tie) iazul
RomAnestilor, I unde loveaste hotarul depreuna cu dAnsii. Si ei de
bund voia lor au priimit aceasta leage ; atAta ndmai I ce au cersut
ei de la Cr(d)stea dvornicul sA le plateasca giumAtate de iaz de
cel bAtrAn munca I mosilor lor ce-au ezit ; de s'au sculat RomAnestii
si Cr(A)stea dvornicul de s-au iubit 2 oameni I buni, anume : pre
Matei din Tatomiresti si pre Plaxa diiac, si cu oameni buni sA
margA sa bici I luiascA 2) acel iaz bAtrAn, ce sA vine giumAtaate din-
tr'acel iaz Miran Cr(d)stei dvornic(ului). Deci ei au mars I cu oa-
menii buni de au aflat cu suflete(le) lor cd sd vine sa. intoarca
Cr(A)stea dvornicul doAzeci si cinci de taler(i). Intr'ace s'au scu-
lat Cr(A)stea dvornicul de au platit acei bani 25 taler(i) deplin
in manule RomAnestilor, anume: Samoil din Porcesti si are ocinA
la RomAnesti, si a Nemteanului si Andrei si intru mAnule tuturor
fratilor ce saint raze* in Romanesti. De acmu nainte sa aibd. I-
a tinea giumAtaate RomAnestii cu Cr(A)stea dvornicul dintru acel

iaz bAtrAn din Valea-Neagra. Intr'a I cea tocmald ce s'au aflat si au
tocmit cu oameni bun(i), s'au tAmplat BarbA-Al(ba) dvornic, si Lu-
pul Scor I test(i), si Jupa negutAtor de Buzau, si Costantin prAcAlab
de Tutova, si Udrea vAtah mar(e) de I HrAlov, si alti multi buiar(i)
1) Smeritul Agaton; episcopul Romanului scrim si dam de §tire cu a-
ceasta carte a noastra.
2) a biciulwa pretalui, a valorifica, (ungurism din verbul becsulni").
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români pana in secolul al XVIII-lea XIII
-
si oamen(i) buni. Deci and am vazut aceastä tocmala ce s'au toc-
mit I ei andesine de bund voia lor si cum am gasit cu oamen(i)
bun(i) si cu sufletel(e) lor, am facut aceasta I a noastra marturie
, ca de-acum nici odanAoara unii pre altii, nici Romanesti pre Cr(a)s-
stia I dvornic, nici Cr(a)stea dvornic pre Romänesti : ce sa aiba a
tinea f(r)ateaste. Pre mai mar(e) marturie noi I ne-am pus pece-
lil(e) pre aceasta marturie. (R'
__7*A+__T 139)Tr, alaH I31), 2)u.
0
Alk r--) Agt A111
IIIII "--' geW MP
VII.
judecata unui pdrcdlab dupd porunca dornneascd.
Cartea lui Aslan, pärcAlabul de Orhei, pentru ale-
gerea hotarelor mosiilor Trebujeni de pe Räut si Ocsin-
tia de pe Nistru ale mAnästirii lui Goldi, fost logofät.
S'a dat la Orhei In 18. VII, 1617.
f Asian pracalab OfJpictioH scriem si marturisim si dam stire I
cu aiasta scrisoare a noastra, cum au venit calugarii de la sfanta I
manastire a lui Golai Ce au fost log(o)f(at) cu cinstita carte a Dom-

I
nu(lui) nostru, ca sa le socotesc ocina a trei sate, ce sä cheama

I
Trabujanii pre Raut si Ocsintiia um Nistru, de ca I trä ocina Molovatea-

nilor si a Marcautilor si cu al te ocine alt(or) sate di inpregiur. Intr'a-
I
cea, deac-am vAzut I cinstita carte a Domnu(lui) nostru, strA(n)s-am

oameni buni I de pren prejur di inteaceale sate : megiias(i), slugi
domnesti I si vataj(i), oameni di inain(te), anume : Costin vatah de
hansari, si Petril(A) vatah, si lonasco vatah de sinetar(i), si Dragul
I
praca I labul de Pestere, si soltuzul de acol(o) si multi megiias(i)

oameni buni. Si am iesit spre loc de am luat di in gura Evarlicu-
lui, de la Nistru, si au mars batrAnii inainte pre urma Baltatu-
lui, auume Min(ea) de Suseani, si Iachim, si Ivaneanul, si Bilanea I
de Marcauti, si Mos de acolea de am socotit hotarale, I ce au ho-
Milt sa-I tul si seamnele pre (urma) uricelor I cine cum
') In anul 7153, Mai 17.
2) Joan Bianu: .Documente romdne#i" p. I, fasc. 1-2, Buc. 1907,
PP 7-9
www.dacoromanica.ro
XIV $tefan Gr. Berechet
tine. Deci am aflat diinteacel hotar multe faramate I si clatite. Deci

le-am dires la loc si le-am innoit; si pre unde le-am ales locul,
tutura (sic) si altor ocinas(i) le-au lost pre voe si le-au placut
aiasta tocmala, Ca li s'au si lor deschis locul. I Deci vazand eu
tocmala lor pre voe, eu am facut sfintei manastere di la noi a;asta
scrisoare de marturie. Di aiasta I dam stire. Ihic ') Orhei, Iul(ie) 18, I
IS(%) A('kT) ,f37KF 2)
t Cine nu sa va tinea de a luoi (?), iasta tocmal(ä) sa hie
de 12 (sic)"
t 'ET; 'AaXiv-ri; fIepxakyro-; TO 'Opzga 76.0,24,a 3), 4).
VIII.
Domnul porunce* ca cercetarea sd o facd jude(ul cu
cei 12 pdrgari.
Radul Mihnea5), domnul Munteniei, porunceste ca
judeyul cu 12 pargari sä cerceteze pricina dintre Dumi-
tru si cumnatii sdi pentru zestrea ce au luat din Izvorani.
Cartea se da In Bucuresti la 3.11.1613.
,d4(n)n(o)vrifio n(o)adio, lia r4.334 KOIROA4 11 r(0)(010)A(11)11x
arz 11011014110a 411-10i11 R01110A4, 111111114T q0)4110)A(IT)K(0)M11 TIK(11)
tqA10? IR
11 ruraprni 1) si la orasani carie vor fi omeni buni.
11T
Dup'aciia va graiasco I domniia mea pantru rändul acestoia om,

pre numi Dumitru, dä aciia de in oras, pantru a s'au parat de
I
MO) naintea domnei meli cu comnatii lui, prenumi : Manoil, I si

Pana, si Arseanie, si Ivan. $i asa ziciia acesti comnati ai lu Du-
mitru : I cum ia-au dat zestre lu Dumitru delnita lui Talpa wr-
lzvorani ; iar I rumani ziciia cd nu ia-au dat. Derept aceia de in
1) Scris
2) in anul 7125.
9 Eu Asian párcálabul de Orhei am scris.
') loan Bianu: Documente romcine.gi" p. 1, tom. 1, fasc. 1-2, Buc.
1907, pp. 36-7.
') 1-a domnie: Sept. 1601Mart.1602; a 2-a domnie:Mart.-1unie 1611;
a 3-a dornnie: Sept. 1611Aug. 1616.
') Cu mila lui Dumnezeu, lo Radul voevod si domn, fiu al rAposatuluf
Mihnea voevod, scrie domnia mea tie judetule si cu 12 párgari
www.dacoromanica.ro
Judecata la Románi pana In secolul al XVIII-lea XV
em(e) ce yeti vedea cartea domniei meli, iar voi sä cautati sa

I
adivarati dat-au delni(ta) cu rumani au far rumani? I Cum yeti

afla (cu) sufleteli voastre sa dap in (stire domnii) meli. Toex get I
rosorm r(o)e(no)A(m)g(4)A1H. IIHAKO A4 Arr. no et'l r(o)c(no)A-

(eir)s(4)4m. 14 lit raitt ?VI r(o)e(no)A(rT)K(a)Ane. 14 Zia +(iO4) r.
ANH, hT i3VICA" 1), 2).
IX.
Domnul cheamd un sat inaintea divanului.
Alexandru Coconul3), domnul Munteniei, chearnà la
divan pe locuitorii din satul Strehaia ca sa se judece
pentru rumânie cu Constantin Cupariul. Porunca se da.
din Bucure§ti la 29.X. 1627.
t 114(0AOCTiflo R(0)MTIO ilw 4118411,0 HOEROA4 N r(o)e(no)A(H)liz
ti noKoiletar(o) Itv rdAgA KOMOAcl. ilhiwiT r(o)e(no)A(cr)s(o)met 4)
voao satului Strahaia. I Dupa aceaia v(a) dau Ore domnia mea
pentru randul boiarinului domnii meal(e) Costandin Cupariul, I Ca
au venit inaintea domnii meal(e) de au jeluit si au spus la divan:
cum ati lost rumani I de mosie ai Craiuovestilor. I $i au adus in
divan si carti de rnosie pre satul Strahaia. lar voi ziceti acum ca
I
v'ati scumparat de rurnanie i v'ati megiesit. I Cu a cue stire pi

cu a cui invätätura v'ati megiesit i cine v'au slobozit ? Deci I de
vrearne ce yeti vedea cartea domnii meale, iar voi sd cdutaf(0
cd v'au sorocit cu aceast(d) I carte sd veniti cu carti ce vet@ avea
si cu toate direasele sd stati I de fat(d) cu boiarinul domnii meal(e)
Costandin Cupariul, sã và direptat(t). i sa Va adu I ceti ccirtile i
so fit(i) la zioa de s-ti Nicolae aicea, cd de nu veti veal I la zi
cum vO soroceaste; iar domnia mea vO dau sd-i fiti rumdni cum
ati fost de mo I sie, si so' fie volnic a vd tinea, sd vd ia datul den
1) Aceasta vA vorbesc [eu] domnia mea. Altfel sA nu fie. DupA cuvAntul
domniei mele. lnsusi a vorbit domnia mea. Luna Februar in 3 zile, anti'
7121 (1613).
f) Ioan Bianu: Documente româneVi" p. 1, tom. I, fasc 1-2. Buc.
1907, pag. 20.
2) Aug. 1623Noembrie 1627.
') Cu mila lui Dumnezeu, Jo Alexandru voevod i domn, fiul rAposa-
tului Radu voevod. Scrie domnia mea.
www.dacoromanica.ro
XVI $tefan Gr. Berechet
toate bucatel(e) si I gOleata, si sd-i lucrat(i) ce-i va tribal. Si de

nimenilea opreal(ä) sä n'aibá. Aceas j ta vä gräesc domnia mea.
11m4K0 A4 latT. 110 rl r(o)c(fto)A(vr)r,(a)ffill. 14 tic fAAt 01
r(o)c(no)A(cT)E(4)Auf. Huc g Bucuresti, I Alf Oh(tombrie) No:
OH, KO AT ,f-ffrs" 1), 2).
X.
Doua citatii.
Cartea lui Radul Mihnea, domnul Moldovei, porun-
ceste lui Onciul din Itrinesti sa dea zi de judecata lui
Istrate, feciorul Hargi, cu $tefan, feciorul Damienesii.
Data la Harldu In 20. X 1625 (7134).
a). t 11w NAL 3) go/K0AA s[o]muto minPi[o]cfrilo rfocjnfo]Aftqp, 3fA1AH
iiioAAAKcico4). Scriem domnia mea la sluga I noastrà la Onciul din
Itrinesti. 'Amu-0 stire cä domnii mele s'au jAluit cest om anume I
Istrate, feciorul Häräi, pre $t[enan ai Dämieneas[ei], zicand in na- I
intea domnii mele ca-i irnpresurä o parte de ocina din VArto-

pel[e]. Pentr'aceastd dacci vei vedea cartea domnii mele, iar tu sã
aibi I a da zi lui .tefan si cu Istfr Jati, sei-si actual ,57efan uricele
innaintea I domnii mele, sci se gild cine i-au vcindut acel loc.
Aceasta-ti scria si intr'alt chip I sd nu faci. i hdrtie de zi lath
sci le faci, sà li se stie ziva. HHsi Hf MAK. r[OC]r1[0]411]H% rs. 5).
6) Härläu, 7134 (-=1625) Oct[ornvrie] 20. I
0
Dumitrascu Stefan vel log[o]f[elt gH[HA] 7).
1) Altfel sd nu fie. DupA cuvAntul doinniel mele sA fie. Insusi domnia

mea am spus. Scris la Bucuresti, luna Oct. 29 zile, in anul 7136.
2) loan Bianu Documente románq(i" p. I tom. I, fasc. 1-2. Bucuresti
1907, pp. 142 -43.
') Radu Mihnea: Aug. 1616-4. II, 1619.
4) lo Radul Voevod, cu mila lui Dumnezeu, dornn al pAmAritului mol-
dovenesc.
I) Astfel nu va fi Domnul a zis.
') la
') a Invatat.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RomânI p8na In secolul al XVIII-lea XVII
Xl.
Antioh Cantemir') porunceste ca boerii : Ilie stolnicul
cel mare si Solomon Costache sätrarul sd se Infatiseze
dupd 11 saptAmâni la divan cu toate actele pentru rnosia
Pogana. Porunca este data in 11. II. 1697.
b). Hw Ilwaox NONCTLIWTHIVE 130EROAA, g[43!*i iiiHnovrlio, rocnoisarh
3fMAII AWAAARCK011 2) facem stire cu aceastä carte a domiei meale
precum s-au pus zi anaintea domniei meali boiarii nostri Hie
stolnicul cel mare .si cu Solomon Costache sàtrariul ca sä-si aduca
toate dreasdle ce au pe sat pentru Pogana i sa stea de WA' la
divanul domniei miali in patru sàptAmâni, iar carile nu-si va a-
duce dreasäle la zi sä va da rdmas din tot giudetul tAräi. Aceasta
facem stire".
11)
Vel logof.3)".
XII.
0 procedurd complecta de judecatd domneascd in una
si aceiasi afacere.
Gheorghe *tefan, domnul Moldovei, dã in 16 August
1656, porunca lui Dumitrasco Dragutescul, párcalabul
Sucevei, sä cerceteze afacerea dintre Pelin vistiernicul si
fratii lui cu Murgestii asupra satului Mihalciul din ocolul
Cernautilor. Domnitorul expune párcalabului coprinsul
documentelor de Ia domnii de mai Inainte, prezentate de
ambele pärti in litigiu. Nu-i crede pe cuvânt si de aceia
dä lege Murgestilor 24 jurätori, pre rdvas domnesc, scris
de marele logofdt, ca sa jure cd satul Mihalciul nu este
al lui Pelin. Párcalabul este dator sä Instiinteze pe domn
dacä vor jura asa cum le porunceste sau altfel. Juratorii
sunt datori sa-si pund pecetile lor spre credinta domnului.
1) 18. XII. 1695-14 IX 1700.
2) Io Antioh Constantin (Canternir) voevod, cu mila lui Durnnezeu,
domn al pamantului moldovenesc
') loan Bianu: Documente romiine.gi" torn. 1, fasc. 1-2, 1576-1632,
Buc. 1907, p.p. 109-110.
www.dacoromanica.ro
XVIII $tefan Gr. Berechet
a). nilw rEwprif CTE+AH I) ki0fROAA, /1111AOCTIN somTtio, rocriomph smum

Mumma 2), scrim domniea mea la boiarinul nostru, la Dumitrasco
Dragutascul, pArcalabul de Suceava. Damu-ti stire pentru o parä
ce avura inaintea domniei mele: boiarinul nostru Pelin vistiiarnicul
si Gherman 1 i Simion de $ileseu cu toti Murgestii pentru sat pen--
tru Mihalciu, ce iaste aproape de targul Cernautilor; zicand boia-
rinul nostru Pelin vistiiarnicul i cu Gherrnan si Simion de $ile-
seu, cum acela sat Mihalciul le iaste lor drept de mosie si-I tin
Murgestii cu impresurAtura. $i ne-au arAtat si un zapis de la
Costantin von 3), facut pre multe ocine a lor, sentracel zapis
scrie i satul Mihalciul. $i asa scrie cum acel sat Mihalciul 1-au
fost .cumparat Gavril Motocel, mosul vistiiarnicului Pelin si al de
Gherman de la Ilea vamasul. $i zapisa ce-au fost de pre atuncea
au perit. $i le-au facut Costantin von acel zapis de intaritura
preste toate ocinile lor, ce le-au fost perit zapisale. lara Murgestii
asea le-a rAspuns lor inaintea domniei meale, Cum acel sat Mihal-
ciul le iaste lor schimbatura de la $tefan voda Tomsea ) cu satul
lor cu Solca. $i asea au zis, cum acel sat Mihalciul au fost sat
domnesc, ascultator catra ocolul Cernautilor, pana cand 1-au schim-
bat cu satul cu Solca. i au adus si multi oameni buni de pre
acolea, de au nuirturisit inaintea noastrd, cum ei stiu cã satul Mi-
halciul au fost tot sat domnesc de ocol, si nu stiu sd hie finut nice
ddneaorea acel sat mosiile de Pelin vi.stern!cul si a lui Gherman
si a altor samenfii a lor, nice Ma inte de Costantin vodd, nice
dupd ce scrie acel zapis de la Costantin vodd, ce-1 aratd acmu,
ce an fost tot sat de ocol domnesc pcind ce 1-au dat 'tefan vodd,
Murgestilor. Iata boiarinul nostru Pelin vist. i cu fratii sat asea
au zis; cum au avut ei o mow a lor anume Maricuta, fata lui
Gavril Motocel i o au tinut-o Stoian useariul. $i au tinut Stoian
useariul i acel sat Mihalciul pana ce 1-au Mat $tefan von'. Dect
domnia mea si cu tot svatul nostru n-am crezut nice pre unii, asea
graind numai cu gurile, Ce Wei cä te-am ales pre dumneata si la
(inutul Cerndufilor. 5i le-am socotit lor leagia intracesta chip: sci
aducd Murgestii 24 de oameni buni, megiiasi, cari sant scrisi (ntr'un
') 13. IV-8. V. 1653; 16. VII 1633-13. III. 1658.
2) lo Gheorghe Stefan voevod, cu mila lui D-zeu, domn al plmântului
Moldovei.
3) Constantin MovilA: Oct. 1607-20 Xl. 1611.
3) Stefan Tomsa: 20.XI. 1611-22.X1. 1615.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pane" in secolul al XVIII-lea XIX
izvod, iscdlit de cinstit boiarinul nostril lonasco, logofatul cel mare,

sd glare acei oameni cum n-au finut acel sat mosiile de Pelin si
nu le-au fost lor cumpdrdturd de la Ilea vamdsul, precum scrie in
zapisul de la Costantin vodd, si de cdnd easte feicut acel zapis de
rudele br. Deci de or giura acei oameni intracesta chip, iard du-
mneata sd faci o mdrturie iscdlitd si cu pecefile acelor giurdtori.
lard de n-or vrea sà glare acei oameni intraesta chip si precum or
zice -Si or marturisi iard sd ne dai sure. Aceasta scrie domnia mea.
Si sä fii sAnAtos.
X MC, ,3m4s4, AK. ST 9."
Aft
car
lonasco Rusul, vel logofdt 2/".
XIII .
Hotdrdrea jurdtorilor din 7. IX. 1656.
PArcAlabul adund pe cei 24 jurAtori dupd acel rã-
va domnesc pe care-i numeste cu numele i pronumele
lor. Ei jurA toti cujurdmantul cel mare pe sf. evanghelie
pi cruce in bisericA cd satul Mihalciul nu a apartinut lui
Pelin niciodatä, ci a fost un sat domnesc. Se iscAleste
fiecare i aplicA sigiliul nurnai cinci din ei.
b) Eu Dumitrasco DrAgutescul, parcalabul de tanutul Suceavei,
dau stire cu aceastA scrisoare a noasträ, cum au venit la noi
Pelin vistiiarnicul si Gligorasco Gherman i Simion, feciorul lui
Dumitrasco din llisesti i alte rude a lor, cu cinstitä cartea marit
sale lui vodA ca sA strAngem oameni buni i bAtrAni, slugi dorn-
nesti, de sA-i intrebAm de sat de Mihalciul a cui a fost de movie.
Deci noi am strAns, pre un izvod, ce l-au fost adus de la logo-
fAtul cel mare, anume: pre PAntelei Barbovskii si pre Isac Cuco-
reanul i PAtrasco TAntA i Gheorghie Cucoreanul i Necoritä Brah.
Gorcea de Vobcine i Tomac din Voloca i Gligorie CAzAcel
') La lasi, anul 7164 Av(gust) 16.
2) B. Petriceicu-lialjdeu: Archiva istoricd a Romdatei", torn, III, Bucu-
resti, 1867, pag 230.
www.dacoromanica.ro
XX $tefan Gr. Berechet
din Lucavat i Bercea de acolo i Vasilie den Lehaiceani i Isac

de Calinesti si Isac de Cerneaut i Patrasco Lastuuca si Miron
Savascu si Vasilic den Babesti i Costin de Plesinti si Ilea den
Ivancauti i Vasilie den Costesti si Niculai Tudan i Cazacul de
Starojine i Costin den Barbesti i Todan den Costesti. Deci noi
i-am strans 24 de slugi domnesti, cari sunt scrisi mai sus ?i i-am
intrebat cu giuramânt mare si ei asea au giurat toti pre sfanta
evanghelie si pre sfanta cruce in sfanta besearecd, cum stiu ei cu
sufletele lor, cum acel sat nu I-au pint mosii lui Pe lin si a lui
Gligorasco si a lui Simion, nici 1-au cumpd rat mosul lor, Gavril
Mo(ocel, de la Ilea vamdsul, nici 1-au tanut Stoian useariul, nici
ddniloard, ce 1-au apucat den pdrin(ii lor c-au fost domnesc pad
la Stefan vodd Tomsea. Si Stefan vodd 1-au dat mdnOstirei Soled.
lar vIddica Evloghie ) si cu calugarii de la Solca 1-au schimbat
de au dat Mihalciul Murgestilor pre sat pre Solca. Asea au giurat
toti aceale slugi domnesti pre sfanta cruce si pre sfanta evanghelie
in sfanta beseareca, cum n-au tanut rnosii lor nici datiaoara, nici
Stoian; ce-au fost domnesc de ocol la Cernauti, De aceasta darn
stire si pre mai mare credinta ne-am pus toti pecetile i iscAliturile-
pre acest zapis al nostru. Si zapis inca au aratat la noi de la
Radu voda 2), cum s-au schimbat vladica Evloghie si- cálugarii de.
Solca cu Murgestii de le-au dat Milialciul pre Solca. $i giura-
mantui au fost in targ in Sireat, Aphpr ,3oN, cm. 3 3).
Semnaturi t Pantelie, Isac Cucoran sam, Nicoritä Brah iscal,
Az 5) lonasco, Pilat, Ilea... az VaSilie den Lehuceani.
Puneri de deget : Costin cv. 6) Vascauti, Cazacul WT 7) Sto-
rojinet, Ion Todan, Costesti, Costin, Vasilie Lastuca, Patrasco
Lastuca, Vasilie ot Costesti, Nicolai Ceodan (?), Gligorii Cazacel,
Berce, Patrasco Tanta, Vasilie ot Lucavat, Gorcea ot Volcinet,
Miron Savascul, Vasilie Tomca9 )".
Cinci peceti.
1) c, 1623c. 1627.
1) Radu Mihnea: Aug. 1623--23. I. 1626.
1) anul 7165 (1656) Sept. 7.
6) insumi; 5 Eu; 6) din; ') de la.
6) B. Petriceicu-I-Ndäu: Archiva istoricd a Romdniei" tom. III, Bucu-
resti 1E67, pag. 233.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani 'Dana tn secolul al XVIH-lea XXI
XIV.
Cartea domneascd de intdrire din 5. II. 1657.
Domnul Moldovei, Gheorghe Stefan, da, in 5. IL
1657, o carte prin care se arata amanuntit tot istoricul
procesului i marturia celor 24 juratori, data in biserica
din Siret cu privire la mosia Mihalciul, Inaintea lui Du-
mitrasco Dragutescul, parcalabul de Suceava.
c). He rEwprif 1Th4mi soEso,s,a, GowTte) munocrrho, rocno96 3014111 MOA-
paKoH 1), adecd s'au pArAt de fatd inaintea noastrd sinnaintea a tot
svatul nostru, boiarinul nostru, Pe lin vistiiarnicul si Gligorasco
Gherman de Ilisdsti i Sirnion de Sinehdu si cu alte sAmentii a
lor cu slugile noastre cu Ipatie Murgulet si cu Neculai si cu
Nacul cornisul si cu . . . ficiorii lui Stefan Murgulet i cu alti frati
a lor, pentru sat, pentru Mihalciul, ce iaste in finutul Cerndutilor pre
valea ce sd chiamd Corovia : zicAnd boiarinul nostru Pelin vistiiar-
nicul i cu altele sdmäntii a lui ce-s mai sus scrlsi, cum acel sat
Mihalciul le iaste lor drept de mosie, cumpArdturd mosului lor
Gavril Motocel de la Ilea vamesul. IarA Ilei vamdsului i-au fost
danie de la bAtrAnul Stefan vodA 2), si-1 tin Murgestii iArA de is-
pravA '). Si au ardtat si un zapis de la Costantin vodd, iscdlit de
Ureache ce-au fost vornic, scriind pre alte ocine a lor. $i scria
intr'acel zapis i Mihalciul. lard slugile noastre ce sant mai sus
toti Murgestii, i asea au dat samd inaintea noastrd, cum
acel sat Mihalciul le iaste lor schimbdturd cu Stefan vodd Tomsea,
cu satul lor, cu Solca, din finutul Suceavei. $i ne-au ardtat si uric
de la Stefan vodd de schimbdturd si intdrituri de pre la alti domni
ce-au fost pre urmd, scriind in uricul de la Stefan vodd i 'ntdri-
turile de pre la alti domni, cum acest sat Mihalciul au fost drept
domnesc de ocolul tArgului Cerndutilor.
Deci domnia mea si cu tot svatul nostru am socotit: de
vreame ce a hi fost cumpArAturd acel sat Mihalciul mosilor bo-
iarinului nostru lui Pelin vistiiarnicul si altor sdmintii a lui, 1-or
') lo Gheorghe tefan voevod, cu niila lui Duinnezeu, domn al Oman-
tului moldovenesc.
2) $tefan cel mare.
') act, document
www.dacoromanica.ro
XXII Btefan Gr. Berechet
hi tinut mo*ii lor *i pArintii lor *i or *ti oamenii *i boiarii de

acel tinut de or hi tinut mo*ii lor *i pArintii lor vreodAnAoarà. Ce
am fAcut cartea domniei meale la boiarinul nostru, la Durnitra*co
DragutAscul, pArcAlabul de SuceavA, *i la oameni de cinste *i
boiari de fait, de aceale tinuturi megia*i acelui loc, la douAzeci *i
patru, anume : PAnteleiul Barboski *i Isac Cucoranul *i PAtravo
Tinta *i Gheorghie Cucoranul *i NicoritA Brah. *i Gorcea de Vol-
cinet *i Tomca de Voloca *i Gligorie CAzAcel din Lucavat *i Bercea
de acolo *i Vasilie de acolo *i Vasilie din LehAiceani *i Isac de
CernAuti *i PAtravo Lastuuca *i Miron SAvAscul *i Vasilie de
CAbe*ti *i Costin de Ple,inti *i Ilea din IvAncAuti *i Vasilie din
Coste*ti *i Neculai Tudan *i CAzacul de StorojAnet *i Costin din
BArbe*ti *i Tudan din Coste*ti, ca sA sA strAngA toti ace*ti oameni
buni la boiarinul nostru ce scriem mai sus, Dumitravu DrAgu-
tascul *i sA mArturisascA drept precum or *ti cu sufletele lor, de
rAndul acelui sat Mihalciul : tinutu-l-au mo*ii sau pArintii boiari-
nului nostru lui Pelin vist. *i a sAmentiilor lui ? $i fostu-l-au
cumpArat de la acel lle vamA*ul ? $i Ilei vamA*ul fostu-i-au danie
de la vreun domn ? $i precum or sti or *i mArturisi. SA-i clued in
sfAnta besearecA sA *i giure pre sfAnta evanghelie. Si-n ce chip
or mArturisi *i or giura sA fad o mArturie de la toti cu pecetile
*i iscAliturile lor sä ne dea *tire.
Deci cAnd au fost dupA aceia, trimisu-ne-au scrisoare boia-
rinul nostril, Dumitravo DrAgutascul, pArcAlabul, *i. cu ace*ti
oameni buni, ce scriu mai sus, scriind cum au giurat toti pre
sfAnta evanghelie inaintea boiarinului nostru lui Pelin vist. *i a
sAmentiilor lui, cum ei nu *tiu sA hie tinut nice danAoarA mo*ii
sau pArintii boiarinului nostru lui Pelin vist. *i altor sAmentii a
lui, ce pAnA la $tefan vodA Tomea au fost acel sat tot domnesc
de ocolul tArgului CernAutilor. larA atuncea la $tefan vodA, au
fAcut schimbAturA, precum scriem mai sus cu satul Solca cu Murgestii.
Deci domnia mea, dacA am vAzut mArturiia acelor oameni buni
cu tot svatul nostru am crezut, si au rdmas boiarinut nostru Pelin
vistiiarnicul si cu samentiite lui dinaintea noastrd si din toatd leagea
tared. lard stugile noastre Murgestii, ce mai sus scrim, ei s'au in-
dreptat. ,i si-au pus fierdia in visitiiariul donmiei meale. Deci ca
sA fie *i de la noi slugilor noastre Murge*tilor acela sat Mihalciul
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rornãni Dân'a in secolul al XVIII-lea XXIII
dreapta oda si rnosie, neruseitä nice clanaoara in veaci. $i alt nime

sa nu sa amestece. c..a1141 rOCH044,HWis Kf AAVII.
Mk Tt WHTA ittTA ,f3ne,
g MC, +16. I ANN 1).
Ionasco Rusul, vel logofát.
Con* i)".
XV.
Divanul lui Gheorghe ,tefan dd .i el o carte de jude-
catd in aceiai afacere.
Boerii din divanul lui Gheorghe $tefan, domnul
Moldovei, dau la Ia§i, in 10.11. 1657, o carte de judecatã fra-
tilor Murge§ti prin care li se confirrnä c'à au câ§tigat satul
Mihalciul in procesul ce 1-au avut cu Pe lin vistiernicul
§i fratii acestuia. In aceastà carte de judecatä se aratá
deasemenea tot istoricul acestui proces.
ci) Cf oyso MI.1 3) Ionasco Rusul, vel log[o]f[a]t si Stefan Boul,
vel dvornic IkOAH'tH 3IMAH 4) i Vasilie Hatman i parcalab Suceav-
skii i Dabijea vel dvornic aliwnkf 31mg 6) i Ilie $eptelici, vel pos-
telnic i Gligorie Rusul vel spatar i Neculai Moghildea vel ceasnic
i Solomon Barlädeanu vel vistiiarnic i Darie Carábat vel comis i
Hrisoscul vel medelnicear i Miron Ciogolea vel clucear i Coste
Motoc vel sulgear i Grumazea vel armas i Antiohie aga i Neculai
Buhus treti 7) log[o]fralt i Vasilie Soldan jitnicear i Dumitrasco
Rosca i Stroescul i Rugina Aliofifiq rnoTHT H HH1N 60A1e1 H 6THT
KIZHAFCKi WT ,4691 rOCHOAHHt Irv) MHAOCT68), scriem si marturisim cu
1) Insu§i domnul a poruncit. Cursul anilor 7165, la Iasi, Febr. in 5 zile.

2) Yezi B. Petriceicu-Hájdeu : Archivo istoricd a Romdniei" tom III
Bucuresti, 1867, p.p 236-7.
') latA noi
') Wei de jos
') §i
') Wei de sus
') al treilea
') vornici de gloatA si alti boeri si fii de boeri din curtea milei lui
domnesti,
www.dacoromanica.ro
XXIV $tefan Gr Berechet
ceastd carte a noastrd cum au vinit inaintea mdriei sale Domnu

nostru vinaintea noastrd dumnealui Pe lin vistiiarnicul i Gligoravco
Gherman de IWO i cu alti frati a lor $i au pArdt de fatd pre
ficiorii Murgevtilor, pentru sat, pentru Mihalciu, ce-i in tinutul
CernAutilor, in ocolul tArgului, zicand dumnealui Pe lin vistiiarnicul
pi cu fratii sdi, ce scrie mai sus, cum acel sat Mihalciul le iaste
lor dreaptd movie, cumpArdturd movului tor, lui Gavril Motocel,
de la Ilea vamevul; iard Ilei vamevului i-au fost dare de la bd-
trdnul Stefan vodd, vi-1 tin Murgevtii cu impresurAturd. lard Mur-
gevtii asea au dat samd inaintea mdriei sale Domnu nostru inain-
tea noastrA, cum ei acel sat Mihalciu ii tin cl le iaste schimbd-
turd' cu Stefan von' Tomvea cu satul lor, cu Solca, carele 1-au
dat Stefan vodd mdnAstirei sale SolcAi. Si le-au dat lor pentru
sat, pentru Solca, satul Mihalciul, ce scrie mai sus, fiind sat
domnesc de ocolul Cerndutilor, i nimdrui n-au fost dat, ce au
fost tot pre sama domniascd pAnd intracea vreame. Deci Murgev-
tii au ardtat vi uric de la Stefan \Todd vintdrituri de pre la alti
domni, ce-au fost mai pre urmd, scriind cum au fdcut schimb cu
Murge$tii, precum zicem mai sus.
Deci manila sa, Domnu nostru, fAcutu-le-au leage pe drep-
tate vi lard de grabd, v-au fdcut cinstitd cartea mdriei sale, la
Dumitravco Dragutdscul, pArcdlabul de Suceavd, vi 24 de oameni
slugi domnevti i boiari de tard, megiavi, din pregiurul aceluia
sat Mihalciul, sä caute acei oameni buni cu sufletele lor, cum or vti
cu dreptul, de rAndul acelui sat Mihalciul, a cui a fost, vi cum
au apucat ei din movii lor vi din pdrintii lor, tinut-au acel sat
rnovii lui Pelin vistiiarnicul vi a fratilor sdi, ce scriu mai sus, vi
fost-au acel sat dat de la Stefan vodd ilei vaindsului vi de la
Ilea vamdvul fostu-l-au cumparat Gavril Motocel, rnovul lor, pre-
cum zic ei au ba? Si precum or vti cu sufletele !or sd i giure
pre sfAnta evanghelie in ce chip or vti, i sd facd de la anvil de
la toti märturie cu isaiturile i cu pecetile lor, sd dea vtire mA-
riei sale Domnu nostru. Acolo ei s'au sham acei oameni buni
toti vi au socotit i au fdcut mdrturie de la dAnvii cu jurAmAnt
mare, cum ei din movii lor vi din pArintii lor au apucat acel sat
Mihalciu tot sat de ocol vi pre sama domneascd, pAnd ce 1-au
dat Stefan von. Murgevtilor, pentru satul lor, pentru Solca. lard'
ei nu vtiu, nIce au aitzit sd fie tinut movii sau pdrintii visiiarni-
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea XXV
cului Pe lin i a fratilor sai, ce scriu mai sus. Deci acea märturie
de la acei oameni buni, maria sa, Domnu nostru, au crezut-o, §i
noi toti §i le-au fAcut marla sa, Domnu nostru, dires de pArd §i
de indreptare la mdnule Murge§tilor pentru aceaia §i noi, dupd
cum tim, cd drept a mdrturisi nu-i pacat, fdcut-am §i de la noi
aceastd märturie la mdnule Murge§tilor, ca sä le fie lor de cre-.
dinta indreptare. Pentru aceastä pArd sä nu-i pärascd in veaci.
Pentru credintd toti am iscdlit. Si eu Cont4, uricariul, am scris,
sä se §tie, V Mc, n[,k]'r ,geg, Os 11).
IscAliturile: Az 2) vel log[o]f[ajt. Az loan Boul vel vornic. Az
Vasilie hatman iscal. Dabijea vel vor. Az Septelici vel post. Az
Gligora§co Rusul vel spat. Az Hrisoscul vel med. iscal. Costan-
tin Motoc vel sul. iscal. Az Grumazea vel arma§ iscal. Az Antiohie
aga iscal. Az Nicol log[o]f[d]t iscal... Stroescul vornic. Az Rugind
vornic glotnii. Az Dumitra§co Rwa vornic. Az Soldan jitnicear" 3).
B
XVI.
Judecati civile i hotärhri de divan.
lancul vodd Sasul4) judecd cu divanul procesul din-
tre Ba§ota §i Dragan Cioplan pentru satul Bode§ti, ca§-
tigand Ba§ota, care-§i pune fierae. Cartea de judecata
este data la Suceava in 10.111, 1582.
,,-1- iw TAHINA 130EKOMI 6[013ZiE1-0 Ai[H]n[o]cTfo, dolen[ol--
A[alr 3fAimi Atommuicon,, (um IIIHAoui 1 plA HAMH H liplA
HAWHAM I 60A+tH MOAA4KCICOH1 EA1HOT H AlAFAH 104114H H
TIrmic tusa Ba emm wto noitiwk Eompiii, I HA EfiCT,H11,%.

(§ters §i scris deasupra KpalioKrk) g mom, H.hauu,Itom yo
ntomA Top am) 1rtrul4%1 KkAT 110A14H ArArati. TAW Hp0AAA,
WH 1 CEA BAWOT BA rEAAM CTO 311aT IIHA31-1 rOTOKH If
1) La Iai, anul 7165, Feb, 10.
2) eu
1) B. Petriceicu-Hajdáu: Archiva istoricd a Romdniei" torn. III Bucu--
re§ti 1867, pp. 238-9.
') 21. XI. 1579Aug. 1582 (t Septembre).
www.dacoromanica.ro
XXVI §tefan Gr. Berechet
TT II IIHF11311 g pgicti Fittriito I UMW CTO

311111ATHIt IGAUIOT
3AAT WT tirkA HAMM A It'EAA etT MM." A ,,Aprau IOAHAH
WH TrtrAA HA LAWOT HMCO ALH WEI I KfIATHA eMg 11HH+3H
HA3AA H HAAAET HX A[E]ilk IltEA HAMM,' KAM) ACH WH KtATHA 6eIN
1111A3H I
I ICTsAA &HA HA A[E]Hlo A ,A,rarmi loAnart HE
HA3A,40
BpATHA ektg 0HH+3H tia3aA: yo 30CTAA 1-10AHAW A EAWOT
glAKHAHM H DOCTAKHA COM 4.91TH lichA HAMEL, Ilporrow AA
HE IMAM' ArrAH 110AHAH irk I rATH HAH A06HECATH HAH
ApgrHMH HAMEHEEX F1ruti, BAAOBATH HA BALHOTn 3A BOAELP
Hiork,A, CHM MICTOM HAWEAW. I IIHt g CgtIAK. Mar T. Ark T 034.
t EMH4H E0ArkpH (UT AKOk. gMHAHe
Maim Mit 1)".
TRADUCERE
Io lancul voevod, Cu rnila lui Durnnezeu, domn al tärei
Moldovei; iatA venit-au inaintea noastrA i inaintea boerilor nostri
moldoveni, Basotà i DrAgan Ciolpan i s'au pardt arnAndoi pen-
tru un sat anume Bodesti de pe CracAu din tinutul NearMului, pe
care 1-a vAndut GheorghitA, fratele lui Ciolpan DrAgan. Astfel cà
-a vandut el ills11.5i lui Basotd pentru 700 zloti, bani, gata, si a
IplAtit BasotA acei bani in m'Ainile lui Gheorghita 700 zloti inaintea
noastrA. lar and a fost acum, DrAgan Ciolpan a pArAt pe Basotà
cum a i-ar fi intors lui banii inapoi, si au avut ei zi inaintea
noastra, cum CA i-au intors banii. lui inclArAt. lar and a fost la
zi, DrAgan Ciolpan nu i-a intors banii indArAt; ci a rArnas Ciol-
pan ,(de judecatA). lar BasotA s'a indreptat si si-a pus siesi ferde
inaintea noastrA. Pentru aceia sA nu mai aibd DrAgan Ciolpan a
mai Ora sau alte neamuri ale lui Gheorghita a mai invAlui pe
Basotä pentru Bodesti inaintea acestei cArti a noastre.
Scris in Suceava. Marte 10, anul 7090.
Marii boeri de la curte au invAtat.
Marcu a scris".
') Gh. GhibAnescu: nIspisoace i zapise" vol. I, p. 1, la§i 1906, pag. 159.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani rAna to secolul al XVIII-lea XXVII
XVII.
Petru vodd Schiopul ') cu divanul confirmd lui Toa-
der Basotä stäpanirea pe juinAtate din satul Däncesti si
jumAtate din satul Bodesti, fiind cumpärate de la Gheor-
ghitä cu 100 zloti tätdrästi. Confirmarea se dd !la Iai
in 29. VI, 1586.
t Burp% KOEKOAAn K[0]WiEFO N[10[0CTTE.0 r[0]C11[0]A[A]rs
3EMAH MWMAKCKOHI W2K Form I nrk HAMH H HttA HAWHMH AlWA.
AAKCKHMH KOArkpHn KEAHKHAW II AU I MUSK, citvra HAW liltrIfil/K
Ttaic t[H] I HIS 110AHAft, KH011 irtatimg 11 AkKAAA6 I 110 er0
01,09/0F0 KOAFIDI HFISHM HEH0HAWAEH1A HHITICHAOKAH. H Hp0AAA
tK01.0 IltAK01-0 WTHHHg H ArkAHIN WT FICEIHKHATE 3A INCIEWHOlk
ÌTO I HAW ArLA ero, IIIAHAtS HAtKAAAK1 WT CTAtAro OTI-
4aHA KOEKOAH,--110AOKHHA CEAA WT AVNEW H nOAOKHFIA CEAO
WT EOANIA 'ITO HA I RpAKOKA TA FrAAA CAVSFY HAWEAI TVAAffb
BIAHOTAn 6HKWEH FMK I Hump 3A eAHA THC1H, 3AAT TATAr
CKHX. H K71CTA1Wk Writ HAW TVAA9 I
BAWOTA", 6HKWEH 1111K.
Mill. II 3AHAATHA Vtfl HC flOAHA TOTH I KHWHHCAHHTH 111IN'11 -
5H OA 3AAT TATICKHX V 'NM CAgSrli HAMMY I F+prtitcx
OM" C[H]ll'A YOMIAHn WT rip+A HAAiH H 1111+A HAWHMH Ko-
Arkpb I Tithi WE KAKO AA CAT CAVSH HAWEA TVAAEt EAW0Thrsq,
KHKWIF1 HHKIIH9A411 TOTH firkArIEH1H AK+ 110AOKHHH CEAAp
I
110AOKHHA rEAO I WT ,21,71H914.1 H HOAOKHHA CEAO WT BOAElfli "ITO

HA Kpaicoa I H ra KUM A0X0A0M. H HH AA C[e] HE gMHWAETs
17[0]C[110]A[H]1171 KA3AA. IIHI $i 1141 KATO 05k1A1 10H Kr4),..
OTpOHY KEA Alt/rot:1)1T gvl H HCKAA.

gYHHHTE eMg gjIHK.
HWHAWKO" 2).
9 1-a domnie : lunie 1574-23. XI. 1577 ; 2-a domnle : 1. I. 1578-21..

Xl. 1579 0 a 3-a domnie : 1582-29. VIII. 1591.
11 Gh. GhilAnescu spisoace qi wise", vol. 1, p. 1, 1a0, pag. 171,
www.dacoromanica.ro
XXVIII Btefan Gr. Berechet
TR ADUCERE
Petru voevod, cu mita lui Dumnezeu, domn al Wei Moldo-
vei, iatA cA a venit inaintea noastrA i inaintea boerilor nostri
moldoveni, man i mici, sluga noastrà GheorghitA cliac, fiul lui
Ciolpan, nepot $andrului pArcAlab, de a lui bund voe, de nimeni
silit nici invAluit si a vAndut a sa dreaptA ocinA i mosie din
privilegiile de cumpArAturA, pe care le-a avut bunicul sAu, San-
dru pArcAlabul, de la bAtrAnul Stefan voevod, jumAtate de sat din
DAncestl, i jumAtate sat din Bodesti, ce-i pe CracAu. Aceia au
vAndut slugei noastre lui Teoder BasotA, fost pivnicer, pentru una
mie zloti tAtArAsti. $i s'a sculat sluga noastrk Teoder BasotA, fost
pivnicer, si a plAtit toti acei mai sus scrisi 1000 zloti tAtArAsti de-
plin in mAnile slugei noastre, lui GheorghitA diacul, fiul lui Ciol-
pan, inaintea noastrA i inaintea boerilor nostri, pentr'aceia ca sä-i
fie slugei noastre, lui Teoder Basoth, fost pivnicer, acele douA ju-
matAti de sate, jumAtate de sat din DAncesti i jumAtate de sat
din Bodesti, ce-i pe CracAu, cu toate veniturile. Altul sä nu se
amestece. Scris in lasi in anul 6094, lunie 29.
Domnul a spus.
Stroici marele logolat a invatat i iscAlit.
Faceti-i uric. lonasco4.
XVIII.
Eremia Movilä ') dä cu divanul castig de cauzd fii-
lor lui Toader Basota la judecata ce au avut cu Drá-
gan i Patrasco Cioplan pentru jumatatile de sat Dan-
cesti i. Bodesti de pe Cracdu. Se pune fierae de 24
zloti. Afacerea a trecut de 4 ori prin divanul domnesc.
f
.Cartea de judecata s'a dat la Iasi, in 18.111. 1603.
Ilw 6I&jiM Mom/tit 110IKOAA;) 6[0]:KTUO m[H]a[o]vrilo,
r[olen[o]A[a]ra 3EMAH MOMAKCISOHn W HtTHAOlia I OA HA-
MM H Irlp+A OyCHAIH HAWHAUI MOAAMICKHMH 60A`hri KEAHKHA1H H
MAAHMH1 I HAWN arti: Ararat' liOARAH H C[H]HOKE ero H 6fIATA-
Hin ero, ihTtALLIKO ATIAK1 CHIA FArHuis I H ArAAH HA CAg-
TR HAWN fiiHrH H rtitUrif H 10pAIIIKO t[HIHOHE TOAA9 EALUOT
1) Aug. 1595-10. VII. 1606.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români parlà In secolul al XV111-lea XXIX
KU EINKF111`1At I f AAT 110AOKHHA CEAA WT ,A,ZIPIELIIH H 110AOKHHA

tEitA WT BOAE11111 HA ifpAISOK'h H I g RkAKOKrk V KO,
C71 MAHH
AOCT HEA1E4K0A1g ÌTO INI1HA HX BAWOT WT Pk/AVIV% W4"11,

INTIIANIKO fIEINI II AAS IlpiXOAHTA HM KtATHTH T111 IIHHI3H
I
JIAAT THX WTHH111/1 110HEX CAT HAI I AlAHHHgl A C[I1]HOKE BANIOT

FlOCTAKHAH nrkA HAMII frKHAIE 3A ANEW WT IIETkA KOEKOAA
H 110T9171:KAEHTE MIT r[o]c[no]A[m]KaAiti, KAKO INIMA BANIOT
I
THX WTHHHH 3A yte3AATH WT 'art-WA H IWI1HA I HX WCIIM

i/AKHO H CHOKA CKOHM II%TpAIBKO CFA ITIktrifil, H WT fIrkKOAHKO
AT I WT 3i ArkTA CgT ViIIPIEHH H INHAEHH H AOHAEWE AWE
EAWOT :Kn. W1111 HE KIIATHAH eAly EIHI1E3H HHO r[o]c[nojA-
I
ICT1KNA111 HCKAXOM KM npIKHATtax ÌTO HAMAN 3A Kovno; MIT

HET1SA KOEKOAT H NOTKrAWAEHIE WT r[o]c[no]A[N]K[a]Mii H
I
TAKO WKIIILTOXOM C'A HAIIIHAI CVATOM H exAoAn r[o]c[no1A-

[CT1K[A]h1H AX MIT TOAHKO Krlink el; COKH g(I11`111/111 eAFIO HW
K7,AA erg' CAM
AO K7IAA 011111E BAWOT AZHK HE 191ATHAH emv, 1
HE FlpHX0AHTCli KM KtATHTH HHM moropm pA3CrITH KM DO-

KHA1121X. I A NH f1OKA3ATH KH1119EYEHHOH HX TOKMON H RHIN.-
11AEHTEI Heic AA HMA1OT AEt I WATH yeti mtvrrli KAKO 1101ChAANT
HAI IltHKHATE. TIIM flAAT HAWK CAVIII Artrali lioAnati H C[H]i10KE
ero H Kript ero IIVIIAlliK0 Alt-MC 30CTAMI WT ll'ACEr0 HALLIEr
3m50fia; A CA1011 HAWK MTH H rHtt/priE H 10JIAIIIKOI WHH
1
11?I1fAKHAHC WT [10;A HAMM. II NOCTAKIIAH COK1-1 011240 i a 3AAT

I
HHO WT VAAA HA FIrliA AA HE HAIM-0T Krum TAVATII HHKOAHW I

HA KIM A H11 AOEHKATHI NH WHHi AHH MI HHISTO WT ([11JHOIKE
HAF1 WT 11AEMEHHISOKE Eir I !WHEW HE ArAAHC HA emni ANKAtii
HA WT KOAHKO KilATH 11 HA tIETHri AHKAH -T-LI'MHC H CKEI
30CTM111 HH AA C (1H VAI/1111AET .
IIHC v. nu, ArkT x`SiTAil Mar 171.

epfAiTA KOIKOM
HCKAA ()Tr:MY KEA AWV04ET. t AVAIHTFO"
1) Gh. GhibAnescu: nIspisoace .i zaptse", vol. I, p. II, 1907, Iasi pp. 1011.
www.dacoromanica.ro
XXX Stefan Gr Berechet
TRADUCERE
Io Eremia MovilA voevod, cu mila lui Dumnezeu, domn
tArei Moldovei, led cA au venit inaintea noastrA *i inaintea tutu-
ror boerilor no*tri moldoveni, mari *i mici, ale noastre slugi DrA-
gan Ciolpan, *i fii sAi, *i nepotul sail de frate PAtra*co diac fiul
lui GheorghitA *i au parat pe slugile noastre, pe Miron *i pe
Gheorghie *i pe Itira*co, fiii lui Toader BasotA, biv pivnicer, pen-
tru jumatate de sat din DAnce*ti *i jumatate de sat din Bode*ti
de pe Cradu *i cu mori in CracAti, in tinutul Neamtului, ce le-a
fost cumpArat Ba*otA de la GheorghitA fatal lui PAtra*co, zicand:
cum li se cuvine lor a intoarce acei bani pentru acele ocine, dici
le sant lor mo*ie, iar fii lui Ba*otA au adus inaintea noastrA pri-
vilegiile de cumparaturA de la Petru voevod *i de intArire de la
domnia mea cum a cumpArat Ba*otà acele ocini drept 1000 zloti
de la CheorghitA *i a cumpArat lor tuturor de o potrivA *i fiilor
sal *i nepotului sAu PAtra*co, fiul lui Gheorghita, *i de cativa ani,
cam de 17 ani, sant uricite i cumpArate, *i panA and a fost Ba-
sotä viu, dan*ii n'au intors banii. Deci, domnia mea le-am cAutat
dresele, ce au avut de cumparaturA de la Petru von *i de intA-
rire de la domnia mea. Si, astfel, le-am aflat cu al nostru sfat *i
am judecat domnia mea, cA de vreme ce ei singuri le-au uricit,
una cA panA and a fost Ba*otà viu nu iau intors (banii) and
s'au judecat, nu s'au aflat cu cale a le intoarce banii, nici am
putut a le strica dresele, nici a rade a lor tocmeala de mai
sus *i cumpArAturA, ci sA aibA a-0 stApani tot la un loc, cum le
spune dresele. Pentraceia slugile noastre Draw Ciolpan *i
fiii lui *i nepotul lui PAtra*co diac au Minas din toatA a noastrà
lege, iar slugile noastre Miron, Gheorghie *i lona*co, s'au in-
dreptat dinaintea noastrà, 0 0-au pus loru# ferdia 24 zloti. Deci
de acum inainte sd nu mai aibei a se judeca nici odatd in veei,
nici sd se pdrascd nici ei, nici alt cineva din fii sau din semintia
lor, fiind cd nu s'au judecat numai la an divan, ci in cdteva ran-
duri 0 la patni divanuri sau pdrdt 0 tot s'au dat rdmas. Altul sA
nu se amestece.
Scris in Ia*i la 7111, Mart 18.
Eremia Voevod.
A iscalit Stroici vel logofdt. t Dumitru".
www.dacoromanica.ro
Judecath la Romani Dana In secolul al XVIII-lea XXXI
Hotarari cu caracter penal.

XIX.
Pedeapsa tderei capului se poate ridica prin plata cu bani.
a). loan vodd cel cumplit ') confirmd tiganului Nicola
a treia din a cincea parte din satul Bolotesti i vadul
pentru moard depe rdul Putna, cumpdrate pe vremea lui
Alexandru Làpuneanu cu 120 zloti taldresti de la
familia lui Toma, and acesta a fost silit sd-si räscum-
pere capul. Confirmarea se face in Iasi la 5.X. 1572.
'ft lwan n0iK0A4 etc. A4,th Etatif CEmS' tvirdwinV tia 11111A 111110,14
?E'rati lIdCT WT CIETdA 44ICT CIAO lVT BOACITELHT H H9C5A 34 MAIM 1^

iloyTHd; tITO WH CORN icquitri 34 .0; 3114T TATZleCHHN Cr Ann
FIVE
ilnivnApa KOEKOAII WT T0M4 H CECTed Fro GTAHA H MOT !IX IV'

MIITig KOilhl 34nn4Tna TOM CEA ritd. H Ad Err 11119) H CZ UM%
AC/0AM. 11H Aa Ith IIE SM1111111aFT flEA CHM AHCTOM UAW HAI. 11HC c
IdC, KATO t3f14, WIS. 6. t (am rornown. f Tonn1 KEAHRTH nor.
419nn. f Ilona nue. 2)".

TRADUCERE
loan voevod etc. dat-am acestui tigan numit Nicola a treia
parte din a cincea parte a satului Bolotesti si vadul pentru moarä
la Putna, pe cari si le-a cumpkat cu 120 zloti tätärAsti incd
din zilele lui Alexandru voevod 3) de la Toma i sora lui Stana si
nepotul lor Dumitru, and si-a pratit Toma capul. SA-i fie lui cu
tot venitul. Nirneni sä nu se amestece inaintea acestei cArti a noa-
strä. Scris, la Iasi, in anul 7081, Oct. 5.
Insui domnul. Oolài, marele logofat, a invatat.
Popa a scris".
') Februar 1572lunie 1574.

2) B. Petriceicu-HAjclgu: Archiva istoricd a Romania An 1, No. 14,
13.X1, 1864, Buc. No. 156, pag. 111.
3) Oct 1564-5. V. 1568.
www.dacoromanica.ro
XXXII 5tefan Gr. Berechet
XX.
Pedeapsa furtului de stupi se pldteste cu bard.
b). DurnbravA, nepotul lui Daniil, face un zapis,
prin care dä ocina sa din Bahnd (Neamtu) lui Zaharia din
Berbesti, pentru banii ce i-a dat de s'a scApat de Marco
Rojnita, pentru stupii ce-i furase. S'a scris la 8. V. 1614.
1- AdecA 4u Donbravd, nepot lui DAnild ot Bahnä, scriTku
si mArtorisim I cu cestu zapis al mtu, cum am cAzut intru (o ne-)
\Tot printru nestii stopii ce to pri(ns de) fatà la noi a lui Marco
I
(a lui) Rojnitä; deci am cAzut I la Zaharie din Berbesti ; deci tm

dat ocena din BahnA, si tn,ku plAtit J capul de au dat 15 talicri
ban(i) blarii (sic!); i banii mtu dat din casa lui low* din BAr-
besti i lui Nestor cvr Tam, si Nichita OT TAM I §i lui PavAl OT tram
§i Petrii OT TAM §i denaintea multi omen@ bon(i). I Ca sd sA sti.

11Fic pop MihAilA, (A) A(TkT .3iKs, Mat H 1), 2)".
I
0 0
XXI.
Hotul scapd de pedeapsd pldtind gloaba in vite.
c) Nicoard Motoc, mare vAtaf de Dorohoi, mArturiseste
cum popa MAtias a platit capul unui hot, plätind OVA-
fiei un cal si o iapA. Actul s'a scris in Cordäreni la
1. XI cAtre anul 1615.
t Nicoard Motoc, vel vAtah dorohoiuscoi, scriem i mAr-
turisim, cum am prins un fur, anume Ostahie, fur drept. Deci,
acel fur Ostahii la nevoia lui au pus sotie pre lonasco Pusculet
den Sapoteani. Deci, Ionasco incA n'au putut sA nu sA dea vino-
vat, ce-au cAzut dup[A] popa MAtias ca sA plAteascA, Deci, ne-au
dat popa un cal dA i-au plAtit capul. Ce nu i s'au plAtit capul
numai cu acel cal, ce am luat si o eapA a lui proastA. Deci, sA nu
mai aibd val prentraceasta pArA. SA sA stie. m __opxylmir, HOME. A. 3)".
9 In anul 7122, Mai 8.
2) loan Bianu: Documente romtine#P, p. 1, torn. 1. fasc. 1-2. Buc.
1907, pag. 24.
2) B. Petriceicu-HajdAu: Archiva istorica a Romaniee An. I, No. 9,
10. X, 1864, Buc. No. 84, p. 71.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pane in secolul al XVIH-Iea XXXII(
XXII.
Fit& qi tdlharii se prind la Ma locului, se leagd .Fi se
trimit inaintea Domnului tarei.
Miron Barnovschi, domnul Moldovei, musträ pe par-
cAlabii de Neamtu, ca." au Indr 'knit sä globeascA §i sä ju-
dece oamenii din satul Petricani, supu§i printr'un pri-
vilegiu mAndstirei Secul, când ei trebue sä fie judecati
de egumenul acestei mândstiri. Opre§te pe toti adunA-
torii de biruri, ca : olAcari, §i podvodari sd nu ridice
niciun fel de bir de la ace§ti oameni ai mAndstirei. Actul
s'a dat la Ia§i in 27.11. 1627. .
t Thu ailip0/1 11ApHOECI(IH MOrHAA I) HOIHSOM, HOH:TH AIHAOrrutO, rocno-
Ap, 3E4IAH MOAAAHCKOH. Scriu domniea mea la slugile noastre, par-
cAlabii de Neamtu. Dau-vA in stire cA s'au jeluit inaintea domniei
meale rugAtorii nostri, egumenul si tot sAborul de la svAnta ma-
nästire de la SAcul pre voi zdcAnd, cd au ei acolo la tAnut un sat
anume Petricanii si nu-i lAsati in pace, ce multA nevoie le faceti
si asupreald, de nu pot odihni miseii de rdutatea voastrA, ce de
se va sfAdi vreun om cu alt om, voi si mergeti de-i prAdati si le
faceti Mutate multà, de care lucru nu s'ar cAdea sä faceti voi unele
ca acestea. Pentra ceia deacd yeti vedea cartea domniei meale,
iarA voi sA.-i lAsafi foarte in pace, intru nemicA sä nu-i invAluiti
si la nemicA sd nu vA amestecati, nice in sat sd nu intrati WA
de ispravA=), ce sd lAsati foarte in pace miseii. SA nu mai vie ja-
lobA pre voi. lard de se vor afla nescare oameni rdi: furl sau tdl-
hart, de se vor afla de fatd, pre unii ca aceia sd-i prindeti # sd-i
legati # sd-i trimiteti la domniea nzea. IarA mai mult nemicA sä nu
stiu domniea mea cd O. amestecati. De are fi niscare gloabe acolo,
Inca sä nu-i invAluiti, cd am lAsat domniea mea sA hie de treaba
svintei märtAstiri. Pentra ceia si voi toate slugile noastre cAti yeti
imbla cu slujbele domniei meale la acel tAnut, intru nemicA sA
nu-i invAluiti nice bucatele sA nu le luati pentru alte sate. Si voi
l) 1-a domnie: lanuar 1626lulie 1629 §i a doua domnie: April 1633

2 lulie 1633.
2) drept
www.dacoromanica.ro
XXXIV $tefan Gr. Berechet
olAcari si podvodari intru nemica sA nu-i invAluiti, nice caii de ola-

ce sA nu le luati, nice boii la podvoade, ce sA hie foarte in pace.
Nime intru nemicA sA nu cuteaze a-i invAlui preste cartea domniei
meale. CAM (MCKAY.. g he K Afro ogi34. 4)fK. K3" I) 9.
XXIII.
Judecata unui hof de vite. Inchiderea lui # condamnarea.
Ddruirea din pdmdntul vinovatului celui ce pldte§te pen-
tru eL fmpdcarea cu pdgubm1 prin darea de vite.
$tefan de Pom Aria, furAnd 4 boi ai verilor lui vi
trecAndu-i In Po Ionia, este prins vi inchis la Dorohoi de
postelnicul Duinitravco. Scos din Inchisoare este judecat
cu oameni buni vi condamnat. Scapa de pedeapsA and
pArcAlabului Dumitravco a treia parte din a cincea parte
dintr'o movie a condamnatului. Pagubavului fi dA, ca semn
de ImpAcare, cinci capete de vite. Zapisul se face in
lavi, la 9.V.16373).
AdecA eu Stefan de Pom Arla ficiorul Chiranenii de acole
scriu si mArturisesc cu acest zapis al meu cum am furat eu patru
boi a verilor mei a Cdzdcestilor de Pomdrla, a Drinei si a Costei,
deci ei au umblat si au alergat pentru paguba lor si s'au prins
boii petrecuti de mine in tara lesascd, deci m'au prins si pe mine
si m'au pus la inchisoare la Dorohoi pre mina postelnicului Du-
mitrasco, deci m'au scos la judet de m'au judecat cu oameni buni,
deci mi s'au aflat judetul sd'mi facd ca unui fur. Eu vAzAnd ca-mi
vine vremea de peire am cAzut dupà d-lui postelnicul Dumitrasco
sA'mi scoatã capul din aceastA nevoe. Deci d-lui m'au scos din-
teaceastA nevoie, iar eu i-am dAruit d-sale partea me de ocinA din
sat din Pom'Arla din a cincia parte a treia parte din stilpul lui
Boldur ce me-au fost mie mosie cu tot venitul ce se va alege pe
acea parte. Deci ca sA'i fie d-sale ocina si mosie neschimbat si
1) Ins* am scris. La Iasi, in anul 7135, Februar 27.
2) B. Petriceicu HAjclAu: Archiva istoricd a Romdniei" An. 1, No. 2 din
15.VIII. 1864. Buc. pag. 14.
9) Gh. Ghiba'nescu: Surete $i izvoade", vol. III. 1907, pag. 69-70, Iasi.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români One in secolul al XVIII-lea XXXV
T
"cuconilor d-sale $i cui se va alege dintre d-lor. Si am dat si pA-

gubasilor cinci capete de vite, iar d-lui postelnicului $i de gloaba
m'au ertat si mi-au ras si doi patronici de dajdie din vesterie ce
au fost parte me in sat in Pomaria, ci dupA acele Inca sA aibA a
ma socoti d-lui cu haine, cu ceva vite dupA cum s'a indura, $i
in tocmala noastrA s'au intamplat boeri si oameni buni, anume: Do-
cul ce au fost paharnic $i Goian de Jadova $i Joani$ nemesnicul
de Siret $i Neagul Negutitorul si Chircor otam si Agop si Cotila
$i Gherman de Siret si Grecul otam $i Anton $i Isac Decarapeci
si Toader GAinA si Vasile $oltuzul de Dorohoi $i pe mai mare
credinfa ne-am pus noi toti iscAliturile in zapis sA se $tie $i am
scris eu NiArze de Botosani zapisul. g 11:-Hrr, BAT apAte MAN a.).
IscAlit : Stefan.
XXIV.
Rebeliunea se pedepseste eu inteparea.
Alexandru Ilias2) domnul Moldovei, därueste mâna-
stirei Sf. Sava din Iasi, inchinatä lavrei din lerusalim, o
vie la Cotnari, care a fost proprietatea vornicului Bocioc,
pedepsit cu teapa de Schender pasa, pentru rebeliunea
contra sultanului si pentru uciderea Turcilor din Iasi.
Actul este dat in Iasi, la 26. VI. 1621.
,,t fw Amami* Maw KOEKOAA etc. (cm rornoArnio-
MH gMHAOCTHE(Hrk H AA,21,0X0M H 110MHAOKAX0A1 MCVMS HMO?
CATAA MOHACTHt CATOr0 CAKHI4TO erg' g Trar Iiinsaro, 4TO
eCT METOX (FATAH KEAHUAH AMitH epgrAmminceo, C% YETHp,
4AA`111 34 KHHOrtAA1 I1TO g rop MvilAtgit H g &La g ROT
Hafts ITO Till KHHOTAI AWE ROMEO. BVIOIS 4,110r1HIC II
113rHEHA WT HEr0 H MACH HAWHX WTHHHH er0 34 WXHIlitEHn
34 YTO WH C'Is FAUfilat KOEKOAA K213ABH311Art HA TgfiCH H
Amur Tgriti nocrkKow+ II farox. II flOTOM notimeato ero N
HA 1144 H3KEIT -EMT g CISHHAE, MIA. A MOAERHHVI HAWN KA..
AgrEr WT TOA KHWHHCAHA CIATAA MOHA(Tlit CATOr0 CAKH
1) La Siret, in anul 7145, Mai 4.
2) Sept. 1620Sept. 1621.
www.dacoromanica.ro
XXXVI $tefen Gr Berechet
HMAFOT HM1FICATH H TOMO:KAN H 'IAA HAWHXS H 110AHTEAH HA-

WII.X KSLTIN
A KMHISTH HOMEHHK etc. (blestemul). g WOK
KATO 03FK,O, FON KS.
t 11 llf HAEpiAlig KOEKO,A,A. t MHXANA".
t Io Alexandru Ilia§ vodA etc. iatd domnia mea milostivitu-

In-am, dAruitam si miluit-am ruga noastrd, sfanta manAstire a
sfantului Sava, care este in targul Iasilor, ce-i metoh al sfintei
marei lavre din Ierusalim, cu patru fAlci de vie, care-i pe dealurile
Mandrul si LaslAu la Cotnari, care vie fusese a vornicului Costea
Bocioc, confiscata inpreund cu alte averi ale lui pentru viclenie,
pentru cd el sculandu-se cu Gaspar vodA asupra Turcilor si a
ucis multi turci in Iasi. lar dupii aceia a fost prins si intepat de
Schender pasa. CAlugArii insä din susnumita sfantd rnandstire ne
vor inscrie pe noi si pe doamna noastrA si copii nostri si pArintii
nostri in sfantul si marele pomelnic, etc., (urmeazA blestemul), la
Iasi, in anul 7129, lunie 26. (Semnat) lo Alexandru voevoda.
t Mihail Ir.
XXV.
Strdmutarea stdlpilor de pe hotar se pedepseste cu gloabd
de 12 boi; iar luarea bucatelor cu restituirea lor.
Vasile Lupu, domnul Moldovei, porunce§te marelui
logofat sä trimeatä la satul Fitinghe§ti ca sd se caute
ni§te stAlpi de hotare cu oameni buni §i bätrani, dupd
plangerea cAlugärilor de la Bisericani. Vinovatul de mu-
tarea stalpilor se va pedepsi cu gloabd de 12 boi, iar
luarea graului cu restituirea lui in naturd paguba§ului.
S'a dat in Ia§i, la 20. IV, 1639.
lo Vasilie voevoda etc. dat-am cartea domnii meale boiere-
nului nostru, cinstit si credinceos, lui Gavrilas, logofAtul cel mare,
si pre cine va trimite ca sA aibd a strange oameni buni si bk
') B. Petriceicu-HAjclau: Archiva istoricd a Romdniei" An. 1, No. 14,
13. XI. 1864 pag. 112.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea XXXV11
trAni, de prenpregiur sa socoteascA la hotarul satului Fetingiestilor

sA caute de niste stAlpi ce s'au jeluit rugAtorii nostri, calugArii
de la Beserecani, cA le-au scos pe unde i-au pus hotarnicii si de
niste paine ce au zAs cA le-au luat Dumitrasco stolnicul. De se
va afla cA le-au scos stAlpii, ca sA hie tare si putearnic cu cartea
domnii meale a lua hatalmul 1) 12 boi si sA-i aducA aicea la dom-
niea mea. 5i sa ia si acea pAine sA o dea cAlugArilor. 5i locul
sA-s tie cAlugArii pre unde le spun direasele si pre unde le-au
hotArAt hotarnicii si le-au pus stAlpi. Dirept aceaia nime sA nu
cuteaze a tinea s'au a opri inaintea cArtii noastre.
CAME,. r OCK0 ARK% KEANE. II He g lifr, KAT *31)A43, AK. K 2).
IscAlitA : Gavrilas, vel logofAt.
XXVI.
Calomnia se pedepseqte cu expunerea vinovatilor la mar-
ginea tárgului .Fi ridicarea nedreaptd a birurilor, cu moartea.
Matei Basarab 3), domnul Munteniei, ameninta pe
locuitorii, preotii si diaconii din Curtea de Arges, cu ex-
punerea la marginea targului, daca mai continua cu ca7
lomnierea calugarilor de la manastirea Argesului, ca ei
ar strica femeile oamenilor, iar slujbasii, cari vor strange
pe nedrept bunurile de la satul Flamanzesti si calugarii
vor fi pedepsiti cu moartea. Porunca se da. la 30.VIII. 1649.
t Milii0CT(N Mee FO, Ilw MATHS etc. mmHg, rocnomirsomit 4) tie
judetule cu 12 pragari si voao tuturor orAsanilor si preotilor si
dieaconilor de in orasul domnii meale de in Arges si voao rumA-
nilor mAnAstiril den satul FlAmAnzesti. CAtrA aceasta vA dau in
stire dornniea mea, pentru cd am inteles domnie mea cum pur-
tat(i) mAnAstire(i) domniei meale si cAlugarii miei de val cu cu-
vinte grelea cum nu ser cAdea de-i mAscArit(i) si le aruncat(i)
1) hatalmul = gloaba in bani sau vite pentru mutarea hotarelor pe furi§.

2) B. Petriceicu-HAjdáu: Archiva istoricd a Romdniei" An. 1, Nr. 11,
24.X.1864, p. 87.
. s) Iulie 1632-19. IV. 1654.
') Cu mila lui Dumnezeu, lo Matei etc. scrie domnia mea.
www.dacoromanica.ro
XXXVIII $tefan Gr. Berechet
nApAsti, cA vA unbld cu famiile de facet(i) mAnAstirea i cAlugArii

de rAs si de mAscarA cum nu ser cAdea si nici o rAutate nimea-
nile de la ei n-au vAzut ce-s pAzesc lucrul i biserica cum se cade.
larA acuma ei nu se pot rApoosa de voi. Derept aceaia eatA cA
vA scriu domniea mea. De vreame ce vet(i) vedea aceastA carte a
domniei meale, iarA voi sd cAutat(i) de acum inainte foarte sA vA
ferit(i) de mandstirea domniei meale, de cAlugAri mai mult sA nu
inteleg domniea mea cA mai inblat(i), fAcAnd amestecAturi i cu-
vinte fArd lucru. CA binc sA stit(i), cá voi trimite domniea mea de
vd vor pune pe tof(t) pre marginea oraplui ca pre nige oameni
ce umblaf(1) cu minciund, 0 nimica .de fafd n-afi vdzut, ce fa-
cef(1) mdndstirea domniei meale de mciscard. Ce foarte sA vA fe-
rit(i) si in pace sA-i lAsat(i), sA nu mai scornit(i) cuvinte ca aceste.
Asijderea i voi protopopilor i voi bAnisorilor si voi armA-
§Ailor i voi toate slugile domniei meale, cari vet(i) fi i vornicei,
Ina sA avet(i) a vA feri de sfAnta mAnAstire si de cAlugAri si de
satul mAnAstirii de FlAmAnzesti si in pace sA-i lAsat(i). Nimene
Intru . . . este data la judecata mAnAstirii de toti domnii si de
domniea mea. Mai mult sa nu vA amestecat(i). Tot omul sA se
fereascA. Mai mult a doara jalbA sA nu mai vie, cci apoi cu capul
vef(i) plãti. Aceasta vA scriu domnia mea. }MAK AA nom. H CAM II PK
rocnomorgo nut, [Inc MECHUIA AK. A. AM, AFT ,f3p3 1).

Semnat. .u.w m KOHKOAA" 2) 3).
0
XXVII.
Partile asteaptii la judecatd peste termen mcd cinci zile.
Dumitrascu Pfajescul are judecatä pentru facerea
unui pod pe apa Siretului in fata satului LAncani cu ju-
pAneasa lui lonitA Habäsescul. Cel dintai a venit la ter-
1) Altfel sA nu fie. Insumi, domnia mea, am spus. Scris In luna Aug.
30 zile In anul 7157.
'4) lo Matei voevod.
8) B. Petriceicu-HAjdAu: Archiva istoricd a Ronidniet" An. 1, No. 14.

13. Xl. 1864, pag. 107.
www.dacoromanica.ro
deJucata la Romani pane in secolul al XVIII-lea XXXIX
menul fixat, a§teptând cinci zile peste acest termen, dar

jupâneasa lui Ionita 1-1dIA§escu n'a venit §i de aceia a
perdut procesul. Actul s'a dat la I4i in 30.IV. 1673.
t Vasilie vel logofet, Hie Sturzea vel ceasnic i Toderasco
Iordachie vel vistearnic, dat-am cartea noastrA dumisale lui Dumi-
trasco PrAjescul ce-au fost postealnic, sä hie tare si volnic cu
cartea noastrA a§ pune podul la sat la LAncani in tinutul Roma-
nului in apa Siretiului, precum au venit si cu cinstia cartea ma-
riei sale domnu nostru lui Stefan PAtru vodA '), cum sA-si pue
podul acolo pentru cAci tArmurile despre LAncani easte a dumisale
a lui Dumitrasco PrAjescul, ear giupAneasa lui Ionita HAbAsescul
incA au venit cu altA carte a mAriei sale lui vodA la noi ca sA-i
giudecdm pentru randul acelui pod. Deci noi i-am pus zi sA vie
de Lap cu Dumitrasco PrAjescul sA-i giudecAm. Deci cand au fost
la zi Dumitrasco Prájescul au venit la zi s-au asteptat cinci zile
preste zi; ear giupAneasa lui lonitd HAbAsescul n-au venit, ce-au
rAmas den zi si den toatA legea tArAi. Deci numai sA aibA Du-
mitrasco PrAjescul as pune podul acolo, unde mai sus scriem, sA-i
inble podul fdrA nici o oprealA despre giupAneasa lui IonitA
HAbAsescul, nici odAnAoarA in veaci preste cartea noastrA. lar HA-
bAsasca de are nescari drese, ea sA vie sA stea de fatA. X Izhc, A4pr
,ifina, Afl. A 2).
Iscaliti: AP) Vasiie Ceaur, vel log[olftrAtl. 113 Die pAh[arnic]
McKA4 4). 113 Toderasco vel vist[ier] fiCKM" 5).
C
Juratorii.
XXVIII.
Cu doi jurdfori
a). Radu Mihnea 6), domnul Munteniei, da o citatie
in care aratä pe cei doi jurátori : Radu Cuntev §i Voico
1) $tefan X! Petriceicu : 1-a domnie: 16.VIII. 1672Oct. 1673; a 2-a
domnie: Dec. 1673inceputul lui 1674.
2) La Ia§it anul 7181, April 30. ') Eu ') Am iscálit.
9 B Petriceicu-Flájau : Archiva istoricd a Romdniei" An. I, No. 12.
31.X.1864, pag. 96.
9 1-a domnie : Sept. 1601Mart 1602; a 2-a domnie: Martlunie 1611
0 a 3-a domnie Sept. 1611Aug. 1616.
www.dacoromanica.ro
XL $tefan Gr. Berechet
Bora, cari vor jura din partea lui Stanila din Tamburesti.
Ei au sa jure, cà au trecut peste Dundre cu satul Tam-
buresti inainte de asezamantul lui Mihai Viteazul ; caci
daca vor jura ca Inteadevar el a trecut Inainte de ase-
zamant, atunci va fi slobod de rumanie ; iar altfel va fi
ruman lui Dragomir. Reclamant este acesta din urma.
juratorii se numesc In Muntenia cletovtii". Sunt che-
mati sa jure in Duminica Tuturor Sfintilor. Citatia este
trimisä in ziva de 12. V. 1614.
t BM HAPrOtiliH I) Stdnil wq") Tdmburest(i), 1 flOHM 8) Radul
Cuntev H 4) Voico Bora ; tug, CfA(A) 5), ca sci jure cum c'au trecut I
preste Dundre cu satul Teimburest(i) mai inainit de Intocmeala
lu Mihail voevod: deci de va fi trecut I mai inaliitt de intoc-
meala I lui Mihui vod(d),el sei fie in pace; I iar dã va fi mai
de incoact,el sd fie rumán, cum vor afla cu ale lor ( sufletik
$i pdrd$ Drag(o)mir :.,I H 41,Hii HikA,144.) 117,P4 c(IA)THW 6). Is(prav-
nic) Radul por(tar). ainiA 7) EAT 0 Alill, A(41)9. *37a0 8) 9).
0
XXIX.
Tot cu doi jurdtori.
b). Acelas domn, la aceiasi data, trimite citatia prin
care se arata numele a doi jurdtori : Pilat si Puitan, cari
vor jura pentru Paraschiv din acelas sat Tamburesti.
Daca vor jura ca acesta a trecut Dunarea cu satul Tam-
1) Mci (sunt) jurAtorii lui...
2) de la
- 5) anume
a) §i
5) din satul
6) si ziva-i In Duminica Tuturor Sfintilor.
') luna
8) 12 zile, anul 7122.
5) loan Bianu : .Documente romdnefti" p. I, tom. I, fasc. 1-2, Bac*
1907, p.p. 24-5.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani !Ana tn secolul al XVIII-lea XL1
buresti inainte de asezdmAntul lui Mihai Viteazul, atunci

Paraschiv va fi slobod de rumânie ; iar dacd vor jura
cA a trecut dupd acest asezAmAnt, atunci va fi rumAn
tot la acelas reclamant, Dragomir. Ziva cAnd vor trebui
sd jure este tot Duminica Tuturor Sfintilor.
PPt 3,0 KAITOMAH 1) Paraschiev um, 2) Tdmbure§ti I noHist 3) Pi-
lat H 4) Puitdn turr gEn(A) 5) ca sci I jure cum c'au trecut prtste
Dundre I cu satul Tdmburest(1), mai inaintt I de intocmeala lui
Mihai voevod : deci I de va fi trecut mai inainte de intoc I meala
lui Mihai vod(d), el sd fie in pace ; ,kr de va fi mai de incoact
I
el sd fie runzdn, cum vor ea cu ale lor I suflete. $i pdrc4 Dra-

g(o)mir ; H AHH HIIIMA(A) WEAN c(s4.),ra(x) 6). Ispravnic Radul por(tar).
HHC. AtitAA afir KT AHH 1 ri('k)rr ,iie` 7)8).
0
XXX.
Cu patru jurdtori.
Alexandru Ilias 9), domnul Munteniei, confirmd logo-
fAtului PArvu stApanirea asupra unui rumAn anume PAtru
Borcan. Ea este datA in 15. V. 1628, fard ardtarea locului.
I) Aici (sunt) jurAtorii lui
2) din
2) anume
I) Si
2) din satul
8) si ziva in Duminica Tuturor Sfintilor.
7) Scris in iuna lui Mai in 12 zile, anul 7122.
2) loan Bianu : ,Documente romdnesti" p. I, tom. I, fasc. 1-2. Buc.
1907, pag. 25 ; Vezi confirmarea lui Radu Mihnea din 9. VII. 1614 pe care
acesta o face lui Dragomir si lui Aldimir pItarul ,ca sä aibA a luoare niste
rAvase de la Paraschiv si de la Stan si de la StAnilA ot TAmburesti, pentru
c'au fost luat leagea pre rAvas denaintea domnii meale ca sA jure cum n'au
fost rumAni lu Dragomir. Deci and a fost la zi si la soroc, ei n-au putut
jura nici cum, cea le-au trecut zioa. Deci am dat domnia mea lu Dragomir
ca sA fie volnic cu aceastä carte a domnii meale si cu sluga domnii meale
ca sA le ia rAvasilea si sA-i ducA in satul TAmburesti sA-i fie rumAni, cum
au fost si mai nainte vrenie, pAntru c'asa estea invAtAtura domnii meale"
op. c. pag. 26.
") Noembre 1627toamna 1629.
www.dacoromanica.ro
XLII tefan Gr. Berechet
1- al(n)A(o)erfro Ho(m)liro, Hw 11Af MAN Ark LOIIKOAA H r(0)c(H0)41017.

t(H)H% 110KOHHOMg Hw HALAw go mom; mug' r(o)5(no)4(cir)s(o MN I Ch.
HICHVIIMHYf boerenului domniei meale PArvului
r(o)c(no)A(crr)A(A)Ath 1)
log(ofAt), ca sA-i fie 1 un rumAn anum(e) PAtru Borcan, fecio-
rul Stoic Ai Zopei de in Pereni, pAntru I cd i-au lost rumAn
de movie. Iar cAnd au fost acmu in zilele domniei ineale, PArvul
log(ofAtul), vi ava pAria PAtru Borcan : cum i-au fost robit TA-
I
tarii in zilele rAposatului I Serban voevod. lar inteaceia domniea mea

am cAutat de am judecat pre dereptul vi pre leage cu tot(i) cin-
I
stitii deregMorii domniei meale vi am vAzut domniea mea vi cartea

rAposatului Radul voevod cum au avut pAr(A) vi atunce. $i i-au
fost dat atunct I lenge 4 meld sd jure cum an fost robit el, iar
tntr'aceia Peitru Borcan j nece intr'un chip n'a paha sd jar*
atunce, tar tnteaceia domniea mea bed i-am I mai dat si a door(d)
leage 4 oameni sei jure cum (.0 fost robit ; iar Pdtru Borcan nece I
tnteu(n) chip nu sa putu apuca de leage, ce rdmas(e) de leage si
denainte domniei meale I de tn divanul domniei meale ce e mai
sus scris sei-i fie rumein el si ft ciorii lui in veacii, RHAKO AA mot%
r(,o)c(no)A(tT)Ramii. fic cam pm r(o)c(no)A(cgOwAH. Thu miLia MAY
Ho 1111,1
II AHH, VA AtT 0394S" 2) 3).
XXXI.
Cu qase jurdtori.
a). Document muntean din 23 Noembrie 1644 in care 6
jurAtori, luati prin rAvav domnesc, sunt insArcinati de domn sä
facA judecata dintre Stanciul vi Danciul logofAtul pentru o movie
in Baia de flee),
-I- 341,1 HM11'01105) Stanciului rimim 6): ot Miloste PArvul al
RAdutului, i ot Ba1evt[i] Zaharia, i Stanciul Petrivcan ot tam, i ot
. ') Cu mile lui Dumnezeu, lo Alexandru voevod si domn, fiul rAposatu-
lui lo !lies voevod, clA domnia mea aceastä poruncA a domniei mele ,
2) Altfel nu va fi. DupA spusa domniei mele. Insurni, am spus domnia mea.
Scris luna Mai in 15 zile, in anti! 7136.
6) loan Bianu : Documente romdneqti" p. 1, tom. I, fasc. 1-2, Buc,
1907, p.p. 148-9.
6) Originalul era in Muzeul Gorjului No 80 si tipArit de Gh. GhibA-
nescu In Surete i izvoade" vol. VI, lasi, 1909, p.p. 41-42.
6) Aici (sunt) jurAtorii
*) anume.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana In secolul al VIII-lea XLIII
Grec[ij PArvul, i ot Miloste Stanciul, i ot Poen[i] Ilie Sitea ca sA

jure de cAtrà Danciul log. cum cA nu i-au vAndut insA partea lui
de ocinA fAr de altor frat[i] den sat den Baia, derept 750 de ban[ij
gata, ce i-au dat imprumut, deci cum vor afla cu ale lor suflete,
si zioa la Pasti sA jure la scaun de -Craiuova i Simion vt[orii]
portar. MK HOIM. tIr oil in. 039H g." 1).
XXXII.
Cu xse jurdtori preo(i.
Document dat in Suceava In anul 1461 August 12
prin care se confirmd stApdnirea a trei movii la judecata
cdrora s'a adus vase preoti jurdtori pentru adeverirea
faptuiui 2).
b). -I- Cu mila lui Dumnezeu; noi $tefan vodA, domnitoriul
tArii Moldovii, facem stire cu aceastd carte a noastrA tuturor ce
vor cAuta pe dânsa sau cetind-o vor auzi, cd iatA credincios boe-
riul nostru dumnealui CrasnAs si dumnealui Jurja Necorescu au
venit inaintea noastrA si inaintea tuturor boerilor nostri si au plat
pe sluga noastrà Husin si pe sotia lui Marusca, fata lui Ion Mun-
teanu, pentru satul Urvicolesa, Strointii si Molnita si au arAtat
si un ispisoc ce l-au avut Duma Negru de la mosii nostrii flies
si Stefan vodA. lar Husin si sotia lui Marusca au zis : si noi avetn
ispisoc vechi de la Alexandru vodA cel batran, dat pArintelui
nostru lui Ion Munteanu, nepot lui Onufrei, si se aflA la mAna
preotului rusAsc ce este in mahalaua tArgului. Deci venind si
preotul acest rusAsc au zis cum cA drept iaste cA au fost acel is-
pisoc de la Alixandru vodA cel bAtran in mAna me, si era scris
de mAna lui BrAtei pe acele trei sate ce erau date lui Ion Mun-
teanu, dar acel ispisoc au ars atuncea cAnd au ars si biserica cea
dinaintea tArgului Sucevii ce s'au aprins de tunet, mai la vale de
1) A scris in ziva de 23 Noembrie 7152.
2) loan Bogdan : Documentele lui .*farz cel mare", vol. I, Buc. 1913,
p.p. 47-50. Originalul slavon era pe la 1840 in posesiunea spAtarului Mi-
halache Holban, care stApAnia aceste trei sate. Traducerea lui a fost trimisi
de el lui Oh. BariI, care a publicat-o in Foaia pentru minte, inimd si lite-
raturd" din 1840, p.p. 145- 47 ; cf. B. P. HAjclAu : Archiva istoricd a Roma-
niei" torn. Ill, p.p. 148-49 §i cf. T. Codrescu : Uricariu/ vol. VI, p.p. 81-84.
www.dacoromanica.ro
XL1V tefan Gr. Berechet
sf. Atanasie. Deci cercerdnd noi impreund cu boerii nostri adevd-

rul, am poruncit preotului rus ca sd aducei marturi sase preofi, si
el al saptelea impreund cu diinsii sei giure cum cd acel ispisoc au
fost adevdrat. .i aducând preotul rus intru aceeas zi alfi sase
preofi si el al saptelea, au giurat pe preofia lor precum cd acel
ispisoc al lui Ion Munteanu ce era de la Alixandru yodel pe trei
sate, anume pe Molnifa, Stroinfii si Urvicolesa, au fost adevdrat si
era scris de mAna lui Br 'Mei si au ars impreunA cu biserica de
s'au prefAcut in cenusA. $i asa Husin si sotia sa Marusca au cAs-
tigat toatd dreptatea, iar dumnealui post. CrasnAs si dumnealui
jurja Necorescu au pierdut giudecata inaintea tuturor boerilor
nostri. $i vAzAnd noi aceastA izbAndA cu cale, am dat lui Husin
$i sotiei sale Marusai, fetii lui Ion Munteanu, pe acele trii sate
Molnita, Strointii si Urvicolesa, ca sä le fie lor uric de stApAnire
cu tot venitul, dupA uricul cel vechi al lor, copii[lor] lor si strd-
nepoti[lor] lor ce se va alege mai aproape, neclAtit niciodatA in
veci. lar hotarul acestor trei sate sA fie din toate pArtile dupd ho-
tarele vechi, pe unde in veac au stApAnit. $i la aceasta am pus
legedureil vecinicd 60 de ruble in argint, ca vriind cadva cineva
din neamul lui Duma Negru a se scula cu acel ispisoc asupra
neamului lui Ion Munteanu, ori in care zile si vreme, sd aibd a
rcispunde acei bani de legaturd. i la aceasta este mArturia a in-
susi domniei mete mai sus scrisului $tefan voevod si a preosfin-
titului mitropolitului nostru chir Teoctist si a boerilor nostri : a
d. Duma, d. Manoil, d. Stanciu, d. Goian vornic . . . a d. Zbera
stolnic, a d. Boureanu comis si a altor boeri ai nostri. Iar pentru
mai mare intAriturA tuturor celor scrise mai sus, poruncit-am cre-
dinciosului boerului nostru d. Dobrul logofAtul a scrie si a lega
pecetea noastrA si a boerilor nostri cAtre aceastA carte. Scrisu-
s'au in Suceava la velet 6969 August 12. Toader Prodan".
XXXII!.
Cu 12 jurdlori.
Document dat in la§i la anul 1619 lunle 3, prin
care Omar \Todd 1 juded §i dA rAm4 pe copiii Motrel
1) 4.11 1619Sept. 1629.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romanl pana in secolul al XVIII-lea XLV
in Ora ce au avut-o cu Ion 1-1Augul pitarel pentru 13a-

1oseni. Se pune ferde 12 zloti 1). Jursatorii in Moldova
se numesc bojilnitii" si prisejniti".
a) I- litv rdwnde aoesoo, aoathion MHAOITTIO, rocilomp 3fMAH
MOAAMECKOH, WM lirdAH 3d dm rirkA liar, KkTI1 I dio.ro, s mitt
1.11141vd Txextix, lid HWN WITA, nwrzeiA. edA wid (tiuT) 3d WT-
IIIHNY7 WT WO fiKAOWtH I 4TO [101 SHAatA, WT KHWIld& gaff, efK04 AtTH
ilicrrpa, get AKem(44) hull xxqrvA 110A0KM1 WT Tdd I 4dCT KE3 HltleK
MATH NI, TXKMO 'ITO figHHA HOAOKWid (0T) ArAl'ali (Hit& TKIAlks I .1
corr HARI HMI XxgrvA., (1E1E04 dM KgElHA KZE+ `NU 'IdET H WT
ole(zrati H WT MdTH) 11 itIOTIA WI' HelA I SiNSH IldWIMV K4100MV

N f liOnidTK 0 A0r041ET H HOCTOKHA firkA WIC II 34EIHE (3A frhAiiT)EA
(TKO (VT IIEROM4TE0 I 40r0+ET, KOKO WN ME !NONA, TVK fOINOACTIUMH,
IKAHKOM NX HO 3d1c001 3EMIKOMV H AdA0NOM HM H 3dKON I Iiii3
TOE EdiA+MO, KOKO AA HAWET soauvr AiTH ilIOTri CZ KT HOMHANWiN
KdKO HE fle0A44 M[dITN I EN Tad WTHNV H KOAPI RNA NM A[E]lill. I WW1
HEIIiHIWEA I% KOMHANNIAN, NZ 30(TaA WT finEl'O 30K011, I 0 EACrd NdW
IIWH WM% fleHHIJA AO A[E]His H WEIVESHArk N HOCTOKHA CORN +EVE

neild WU KT 340T I 4"koi iodAH LOEHOAETROMN (WM) N HOTKRANAN
CEMN CAVSPI MUMMY (11040KINd WT) Tad 4dET 3o1 WTWHEY I KHW?E'IENA
WI' (LEAO) IIZAOWENH, KOKO Ad eel' sdiV H WT NM (EledKdd WTHNHV)
H KHKVHAENTE I nut %Err AA NM ITIEIWA Titextiz. fletyrom NH All CI
PIE ydtHularr.
IIHE g 111W, KAT ,3eK3 tort. r.
f[o]c[no]A[H]ttz rt. fitICHATI /tate&
FrAtirk KEA A0r0+ET HEIM< .
') Gh. GhilAnescu in Ispisoace si zapise" vol II. part. 1. pp. 3-5
lni, 1909.
www.dacoromanica.ro
XLVI tefen Gr. Berechet
TRADUCERE
Io Gaspar voevod, din mila lui Dumnezeu, domn tarei Mol-
dovei ; iatA au 0111 de falA inaintea noastrA copii Motrei, nepotii
Stefului 'MATO' pe Ion HAugul pitArel, pentru o parte de ocinA
din satul Moseani ce-i pe Jijia, din partea de sus, zicAnd copii
Motrei, cum stAphieste Ion HAugul jumAtate din acea parte WA
dreptul rnamei lor, numai cA a cumpArat jumAtate de la Dragan
fiul lui TAfAtA ; iar sluga noastrA Ion Mugu( a zis cum a cum-
pArat toatA acea parte de la DrAgan si de la mama lor Motrea,
dinaintea slugii noastre, a credinciosului Nebojatco logofAt si au pus
inaintea noastrA i zapis de mArturie de la Nebojatco logofAt, cum
el singur a cumpärat : astfel domnia mea am dat lor si lege peste
acea mdrturie, cum sd aibd a jura copii Motrei cu 12 jurdtori cum
n'a vdndut mania lor acea ocind, si dind le-a fost lor la zi; iar ei
lean venit cu jurdtorii, ci au reimas din toad legea, iar sluga
noastrd Ion Hdugul a venit (a zi si s'a indreptat si si-a pus lui
si ferae inaintea noastrd 12 zloti. Pentru aceia domnia mea dat-
am si am intArit insine slugei noastre jumAtate din acea parte de
ocinA mai sus zisA, din satul Moseani, ca sa-i fie lui si de la
noi dreaptA ocinA i cumpArAturA toatA partea bunului lor, Steful
TArAtA. Pentru aceia altul sä nu se amestece.
Scris in Iasi, la anul 7127, lunie 3.
Domnul a zis.
Ghianghea vel logof. am iscAlit.
Vasile Dinge.
XXXIV.
Cu doudsprezece femei.
Document din 10 lanuarie 1633, dat in Bucure§ti,
prin care Maria sotia spätarului Vasile, jurä cu 12 ju-
panese pentru a se apärä impotriva bArbatului calomniator.
Maria cu ficele ei cA§tigAnd procesul, dobande§te averile
§i bucatele, el fiind ertat de pedeapsa täerei capului.
b). aquAocpritio B [ Xi tO iw SAT.101) BOMA H rocnoou toi 3fAIM
VrreolIAANHIIJK011 ISHgK KMHKAr0 H nir4A0Hirkr0 CTAFAr0 HOKOAHHOM IOAH EA91411
IOWA, AAISAirb r[Oen0AVr]imili do nounniTi 2), jupAnesei Mariei, fata
`) lulie 1632-19 Aprilie 1654.
2) Cu mila lui Dumnezeu, lo Matei voevod i stApAnitor al intregei
Tani romAnesti, nepot al marelui, preabunului, bAtrAnului l rAposatului loan
Basarab voevod, dA domnia mea aceastA porunca.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români pAna In secolul al XVIII-lea XLVI1
jupAnului Iva§co vel dvornic, ce au fost jupAneasa lui Vasilie spAtar,

feciorul lui Mu§at vistierul §i fetelor ei: Neac§a, loana §i Vilae ca
sA ia §i sA aibA a tinea toate bucatele lui Vasilie spdtar, sate,
mo§ii, vii, rumAni, tigani, ce vor fi bucatele lui Vasilie spAtar,
toate sA fie pre seama lor ; pentru cA au aruncat Vasilie spatar
jupAnesei lui, Mariei, prihanA, de au zis cd este muere rea §i
neinteleaptà. Inca in zilele lu Leon voevod ') pre vremea and era
aici §i pArintele Macarie, exarhul de la TArnova, §i au umblat
Vasilie spAtar cu mita §i la unii §i la altii pre unde au §tiut el §i
o au läsat, si i-au cheltuit toate zestrele ei ce au avut de la tata-
sAu, Iva§co vel dvornic, §i s'au plans jupAneasa Maria de direptate,
cum nu este vinovatä nhnica de acea näpaste, §i §-au cer§ut in
zilele lui Leon voevod, jupAneasa Maria, legea far& ca sd se
direpteze si sei-si scoatd capul din nevoe si dintr'acea ruipaste
mare. bar Vasilie spAtar tot au umblat cu mita §i nu s'au putut
apropia jupaneasa Maria a-§i luoa lege. Deci intealt chip n'au
avut cum face cd §-au fost fAcut Vasilie spAtar o carte a lui Leon
voevod §i o carte a vlAdicilor §i a episcopilor §i a boerilor cu
in§AlAciune pre vreme, and s'au intamplat d'au fost aici §i pA-
rintele Macarie, exarhul de la TArnova, omul lui Chiril, patriarhul
din Tarigrad, zicAnd Vasilie spAtar, cum s'au lAsat de bunA voia
lor. Inteaceia jupAneasa Maria fiind intratAta nApaste nu s'au
putut rAbda. Deci cAnd au fost acum in zilele dornnii mele, iar
jupAneasa Maria au trimis la pArintele Chiril, patriarhul din Tani-
grad, §i s'au intAmplat de au fost in Tarigrad §i pdrintele Teofan,
patriarhul de lerusalim, §i pArintele Macarie, exarhul de la TArnova,
de au facut carte cu blestem ,si cu mare afurisanie pre capul ju-
peuresei Mariei, cum de va fi fost vinovatd sd fie blestemul $i
afurisaniea pre copal jupanesei Mariei, iar de va fi fost dreaptd,
sd fie blestemul si afurisaniea pre capul celuia ce o au neipdstuit.
*i au mArturisit pArintele Macarie exarhul inaintea patriarhului
Chiril §i a lui Teofan in Tarigrad cum au nApAstuit Vasilie spAtar
pre jupAneasa Maria fArA direptate. DupA aceea jupAneasa Maria
cAnd au fost in zioa de Blagoiavlenie 2) ea §-au cer§ut §i lege din
naintea pArintilor §i a episcopi §i a egumeni §i a tot soborul §i a
: . Is
) Leon voevod a domnit din toamna lui 1629 pAnA in lulie 1632.
1 S'a citit greit .Blagoiavlenie in loc de Bogoiavlenie" .7-- Botezul
Doninului.
www.dacoromanica.ro
XLVIII Btefan Gr Berechet
tuturor boiarilor pentru acea nApaste. intr'aceea domnia mea am

cAutat si am socotit impreunA cu toti pArintii vlAdici si episcopii
si egumenii si cu top boiarii si cu toatä tara cAti au fost adunati
la sobor in zioa de Blagoiavlenie de am luat seama pre amArun-
tul pre sfänta pravila si cu si am citit cartea patriarsilor la
.
sobor si nu o am putut opri domnia mea sä nu-si ia jupAneasa

Maria lege, ce i-au dat ..
. .lege 12 jupdnese, pre rdvase'
domnesti, ca sa jure cu sufletele kr pre stanta Evanghelie inaintea
pdrintelui nostril mitropolit, chir vIddica Grigorie 0, cum nu este
jupdneasa Maria nimica vinovatd de acele cuvinte cu ndpaste si
cu asupriciune. Deci jupdneasa Maria au jurat si s'au direptat din
naintea domnii mele in divan de acea ndpaste si au rdmas Vasilie
spdtar de lege si de judecata din divan, si de vind ca un om raiz,
ndpdstuitor si I-au ajuns pravila si divanul sd i se tae lui Vasilie
spdtar si capul precum sei i se ia bucatele, apoi au cdzut tofi
boiarii la domnia mea cu mare rugdciune de I-am iertat. 5i am
dat domnia inea sä-i ia jupAneasa Maria si cocoanele 2) ei, ce
scriu mai sus: toate rnosiile si toate bucatele lui ce va avea, multe,
putine, pre seama lor, cum scrie mai sus si sA aibA a luoa jupA-
neasa Maria de la Vasilie spAtar si cartea lui Leon voevod si aite
cArti de la mâna lui, care cArti au fost fAcute mai dinainte vreme
si oprealA sA n'aibd, cA asa am judecat domnia mea. ll He oir
HOMICAR, Hi nokontannt 110 09HC4AW r[OCI1OACT]liA 401; Cf Xi /260 H CRHAIITMH
notrraitax r[ocrioAcT]so MH 3): Jupan Hriza vel ban Cralevschii i jupan
Ivasco vel dvornic i jupan Grigorie vel logofAt i jupan Mihai vel
vistier i jupan Mihai vel spatar i jupan Nedelco vel clucer i ju-
pan Vasilie vel stolnic i Muzinca vel comis i Vucina vel paharnic
9 Mitropolitul Ungrovlahiei Grigorie: 1629 -1637.

2) Cocoanele = ficele.
') Bi de nimeni sA nu fie clAtiM dupA porunca mea ; deci, iatA, pus-a
domnia mea si martori :
Nota: Aceastä carte de judecatA se gAseste publicatA in Magazinu istoriku
pentru Dacia de subt redactia lui A. Treb. Laurianu, prof. de filosofie In
Colegiul National si Nicolae BAlcescu. Tom. I. Bucuresti, In tipariul Colegiului
National 1842, pp. 206 209. Frazele de la inceput, dinaintea martorilor si de
la sfArsit slavonesti, sunt reminiscente ale vremurilor nu de tnult trecute,
cAnd tot coprinsul hrisoavelor se scria numai in limba slavA, le-am redat
dupA editia Magazinului" prea tncurcate asa cum am puttit mai bine, nea-
vAnd originalul la indemAnA.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Románi 'Dana in secolul al XVIII-lea XLIX
i jupan Costantin vel postelnic i Grigorie vel logofAt. H HAnHcax

_A3 affIRIAAT fioro+wr K HALTOAHH PIMA Rgicge ELILH MELILLIA rtHAFIA AICET6 AA.
EA OT Swab. mrm Aocrnr sctro IIHLAHTI TEMENTE ATOM KATO 1,39444, AtTA
rOLLIOANtA ItairAr1).
XXXV.
Cu cloudzeci .i patru jurdtori.
Document din 7 lanuarie 1490, prin care Vlad Ca-
lugarul intoarce mandstirei Tismana hotarul de jos al
satului Ceaurii, pentru care s'a judecat boerul Petru cu
staretul mandstirei, Matei. Staretul a ca§tigat procesul,
pentru Ca a adus 24 juratori, pe cand Petru nu putuse
aduce de cat 12.
)2
f 114HAOITHW41 liOKFIWAI liddA KOIKOAA thINK RAAAd BLAHKdr0
Kolsom, AdKAT rornomTilo Am nosurlinir rornomTsa A411 OAT OMV MO-
14419 HO? THLMEHE )(pa fieHHITHILA KAAAH4HUi1 HALM lioropAntir H
LIMO A+131 Aldelift., H MAHAN) eta $:Itrunir, IIECTH+HWOMV WTIO? KHe
1114.0,110 H MEM IAME W Xeliti'k 41ATHE tAKO AA HM LAT q EV e ZH
RUH LIOHM HM (MT 1Tde4 H fledfid W4Hil4. 'Faso LI LIOAHME IIETex
TAKO LE 34tcitihrk La KOA.keH IIM $:13e Aomm xo.rac). 110TOM fitIKH LE 110.-
0M a4e11,; MOM Td LE 34K411'h riA gOdleli TdKO HM Aaii,ouir xoTse

w7 BAOAA WT rm n3erli3E Irgymia um' noAorx Acr Aoso41 VAT V
MLR). grro ?a,01 HM AAAE H r OHIO MT KO AIN WO A,A HMI ELT KZ WILMA
H KZ W)CdSA H NH WT KOPOM HEFLOTOKHOKEHO 1110 Veti3mV rornomTso Mil.
GKEAETIAEH: dafidH illyromn? MAHER, thinau Mror Borirs, aNnati
ilimrilv GTonKos, ;INI1411 HeZINA KEAHKH AKOVIHK7 aSildll TO1114 AO"
roitaT, itilitINA KOMIK, lila H P4A.V4s CT94ropulin H 43Z reLIMA-
THIN GT411 EMI nitraN AtEcnuia reit 3 Aunt Id diiT WIN".
t iw &AA KOEKOAA, MHAOCT1A liom(...., rocnOAHH'h".
TRADUCERE
Cu mila lui Dumnezeu, Vlad voevod 2), fiul lui Vlad, marele
voevod, dA domnia mea porunca domniei mele, sfintei mAnAstiri
') i am scris eu logeatul LApádat, in capitala Bucuresti, luna Ianua-
rie In 10, de la Adam pAnA la scrierea (acestei c5rti, fost-a) cursul vremei,
In anul 7141, anii Domnului 1633)
3) 1482-1495.
www.dacoromanica.ro
Stefan Gr. Berechet
Tismana 2), cu hramul Preacuratei stApAnei noastre, NäscAtoarei

de Dumnezeu i pururea Fecioarei Mariei i slAvitei ei adormiri,
prea cinstitului pArinteliti kir Matei i tuturor celorlalti intru Hri-
stos frati, ca sä le fie lor tot satul Ceauri, deoarece le este bA-
trAnA vi dreapta movie; cdci sculatu-s'a Petru cu 12 boeri de au
jurat i aU Nat hotarul de jos; dar pe urind" din nou sculatu-s'a
9i staretu1 Matei cu 24 boeri de au jurat i au reci4tigat acel ho--
tar de jos, de unde iese Rugina din Polog i piind uncle se varsd
in fin Pentru aceasta datu-le-am i domnia inea ca sA le fie dreap-
tä i ohabnicA movie, de nimeni ne atinsä, dupd porunca domniei
mele. Martori jupAnul Dragomir al lui Manea, jupAnul Neagoe al'
lui Borcea, jupAnul DrAghici al lui Stoica, jupAnul PArvul mare
vornic, jupAntil Staico logofAt, Danciul comis, Albu stolnic, Dumi--
tru paharnic, Vladislav spAtar, Staico vistier, Neagoe i Radu stra-
tornicul 1) vi cu Stan, grAmAticul. Scris-am in luna lui lanuarie,
ziva a vaptea, anul 6998 (1490)"2).
XXXVI.
Jurdtorii cart jurd streimb sunt pedepsiti cu gloabd in boi..
Egumenul mânästirei Bistrita, Macarie, cu 24 jurd-
torl ca`stiga satul Vadastra, pe care Dumitriu, fiul lui
Stoica Picior, di-I insusise mai inainte prin jurämântul
a 12 juratori. Acestia sunt pedepsiti pentru jurärnantul
strâmb cu gloaba in boi. Documentul este din 9. IX 1569.
Prin mila lui Dumnezeu, lo Alexandru 3) vodA, down al intre-
gei tAri romAnevti, fiul marelui vi prea bunului Mircea von', i ne-
pot al lui Mihnea vodA, dA domnia mea aceastA poruncA domnea--
sea pArintelui egumen Macarie dela sfAnta mAnAstire din Bistrita,
ca sà-i fie satul numit VAdastra cea mare cu tot hotarul fiindu-i
veche §i dreaptd bavtinA vi movie. Mai la urmA, in zilele lui PA-
travcu vodd, ridicase Ora in privinta zisului sat VAdastra, asupra
pdrintelui egumen, un oarecare Dumitru, fiul lui Stoica Picior, spu-
Cel ce prezenta fraul calului doinnului.
1) Alex. Stefulescu: illamistirea Tismana", Bucuresti, 1909, pag. 197.
Aici documentul e redat pe scurt din B. Petriceicu- Archiva istoricd,
a României" tom. 1 partea 1, Bucuresti 1865 p. 66
$) Alexandru Upusneanu Oct. 1564-5. VI, 1868.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rornânl oàna in secolul al XVIII-lea LI
nand ca-i mosia sa si, luAnd lege 12 boeri, cari au jurat, cA in

adevAr este a lui Dumitru; apoi si pArintele egumen din Bistrita
a luat lege peste legea lui Dumitru, adicd 24 boieri, jurAnd dina-
intea lui PAtrascu vodA, cA mai sus numitul sat VAdastra este mosira
_sfintei mAnAstiri. $i astfel Duinitru, fiul lui Stoica Picior, rAmas-a
afarA din lege, luindu-se ca gloaba boi dela jurAtorii cei strAmbi.
Dar nici dupA atAta nu s'a lAsat acel Dumitru al lui Stoica, si a
mai venit si la domnia mea cu pArA asupra pArintelui egumen din
Bistrita, tagAduind cA ar fi jurat acei 24 boeri. Ci domnia mea
am cercetat actele dela domnii de mai inainte, cA acel sat VAda-
stra este mosia sfintei mAnAstiri din Bistrita si Dumitru iarAsi rà-
mas-a afarA din lege, dAnd noi zisul sat pentru vesnicA stApAnire
sfintei mAnAstiri, de nime neclAtit, dupA porunca domniei mele.
latä si marturii domnesti: dumnealui Dobromir, marele ban de
Jiiu; d. Dragomir, mare vornic; d. Radu, mare logofAt; Stan, spA-
tarul; Badea, vistierul; Ivascu, stolnicul; Gontea, paharnicul; Vla-
dul, coinis §i d. Stoichita, mare postelnic. A indeplinit Radu, mare
logofAt si eu 5tefan cel bAtrAn am scris, luna Septembrie 9, anul
7077 9.
XXXVII.
12 jurdtori tuafi pre rdvw domne.pq.
Ivascu biv vel vornic, Bozinca vel comis si alti
12 boieri luati cu rävase domnesti dau carte lui Nica
.Capitanul din TArgoviste ca sä-si poatä stäpani patru
razoare de vie ce are in dealul Targovistii cumpärate
dela Dragornir. Actul e dat in Bucuresti la 25. VII. 1631.
AdecA noi cesti doi boiari, jupan Ivasco biv vel dvor(nic) i
jupan Bozinca vel com(i)s, carii am fost lAsat(i) ispravnici Nicdi
CApit(anul) ot TrAg(o)vist(e), I inpreun(A) cu 12 boiari ce au luoat
Nica CApit(anul), de inaintea a Domnu nostru, lo Leon voevod, den
-divan pre rAvas(e) domnest(i),,anum(e): ot Vardinit I Stamatie a(ga),
.1 ot Popest(i) Calot(A) biv vel armas i Sava biv vel sAtrar i Ta-
2) Foaia societdfri Romdnismul" A. 1, 1870 Aprilie No. 1, Buc. 1870
pag. 47-48.
Originalul slay la Arhivele Statului, actele Bistritei, pachetul 55, No. 3-
www.dacoromanica.ro
LI1 $tefan Gr. Berechet
nasie peh(arnic) Rudeanul i Manolachi setr(arul), i ot Tragovist(e)

Neagoe Log(ofdt) I lorgachi vornic, I ot Bucsani Badea post(elnic)
i Radul lu Hrizan, i ot Cepar(i) Efternie post(elnic), i ot SAteani
Oprea post(elnic) c Ventil(d), i ot Breazoe Albul com(is). Seri-
s-am 1i märturisim cu aceastA a noastrd carte ca sA fie de mare
credintA NicAi Capitanul, I ca sd se stie cum au fost cumpArat pa-
tru rdzoare de vie in dealul TrAgovistii pre coasta mAndstirii Dea-
lul, den jos de la Drag(o)mir, carel(e) au fost tatA de suflet Des-
I
pei, fata popei lu Hrestodor, unchiul lui Dumitru log(ofAt) de Pis-

cani, incA den zilel(e) rdposatului Radului voevod a doao domnie,
I
v-/-t 7131, derept 3000 de bani gata pArAsist(i) (?), cu voia 1 cu stirea
a tut(u)ror rudelor Despei, pentru cA I aceaste 4 rAzoare de vie
ce scriu mai sus, fost-au de movie ale popei lu Hristodor. Deci la
apropiatul lui de moarte I le-au dat fie-sa Despei i o au dat ai
pre Despa, mica de doao sApt(d)mAni, fatA de suflet lu Dr(a)gomir,
pentru lipsd I si de sArdcie, in zilel(e) lu $erban voevod. Si i-au
fAcut i zapis de la mAna lui cum sd-i fie movie, i o au hrAnit
Dr(a)gomir I pre Despa in doaozeci de ani, pAnA o au si cAsAto-
rit. lar apoi la vream(e) ei de moarte, pentru mult(A) cAutare si
bine ce au avut pe Dr(a)gomir, i-au dat i i-au läsat aceaste
I
patru rAzoare pentru pomeana, ca sA-i fie mosie. Apoi Drag(o)-

mir le-au vAnclut Nicai CApit(anul) I pArdsist (?) (i) cum scrii si mai
sus. $i de atunce pAn acum tot le-au finut Nica CAp(i)t(anul) cu
bun(A) pace. Iar dup(d) aceaia, cAnd au fost acum I in zilel(e) Domnu
nostro lo Leon voevod, trl'h $tefan voevod, dupA moartea lu Dra-
gomir, iar un nepot al popei lu Hristodor, anum(e) I Radul feciorul
lu Dumitru log(ofAt) de Piscani, el au scornit pArd pentru aceast(d)
vie si au mers de se-au pArdt de fatd in divan naintea Domnu
nostru. $i as-au pArAt Radul : cum n'au stiut cAnd au cumpArat
Nica Cdpit(anul) aceaste rdzoare de vie, si curn iaste el mai vol-
nic ; iar Nica Cdp(i)t(anul) se-au plAns : cum sAnt 7 ani de cAnd
I
au cumpArat, si au fost i Radul aicea in fear(d), si au fAcut mult(A)

cheltuial(d) cu acea I vie, si incA s-au lost vAndut Radul si o parte
a lui pArAsest(i) (?) aldturea NicAi CApit(anul), dud au fost Alexandru
voevod, c Radul voevod, la oast(e) la Dasova, derept 550 as(pri)
Inteaceaia Domnu nostru datu-ne-au pre noi pre cest(i) doi boiari
ispravnici inpreun(d) cu cei 12 boiari, ca sA le luom seama i sa-i
judecArn cum va fi cu dreptate. Deci noi tot(i) inpreun(A) am soc(o)--
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea LI1I
tit in tot chipul vi le-am luat seama pre cArti vi pre zapis(e) vi am
adevArat de tot lucrul : cum au lAsat singur(A) Despa aceaste rd-
zoare de vii lu DrAg(o)mir cu gura ei, vi cum le-au vAndut Dra-
g(o)mir NicAi CApit(anul) drept 3000 de bani, 5i cum au Mut
atAta cheltuial(A). Deci n'am vrut sA intrAm in blästemul mortului
sà-i spargem mila; ce am judecat 5i am dat viiia NicAi CAp(i)t(anul)
sä §i-o tie cum au cumpArat, pentru CA am vAzut cartea Radului
Voevod 5i a fiiu-sAu Alexandru Voevod, i zapisul lu Drag(o)mir,
vi zapis al Mitrei pit. 5i al Cr(A)stei log. de CAtiani, care sAnt
jup(A)neasele lor veare premari cu Radul, zapisul Costei slu-
i
j(arul). Deci noi inca am dat ca sa-v tie Nica CAp(i)t(anul) viia
cu pAc(e). Deci apoi dup(A) aceast(A) judecat(A) a noastrd se-au
tocmit Radul de i-au mai dat Nica CAp(i)t(anul) 1.4000 de bani,
ca sA fie in paci(e) until de cAträ alalt, sA nu mai aib(A) treabA,
nici el, nici alt nimeanilea den ruda lui. $i i-au fAcut 5i el zapis
de in mana lui, cu slova lui, de tocmealà ci de pAc(e). Derept
a ceaia i noi Inca am dat aceast(A) carte a noastrA, ca sa-i fie de
build credintA NicAi Capit(anul), i i-am dat amAndoao rAvavel(e)
domnevt(i) i toate cartile la mAna NicAi CAp(i)t(anul), cA sä-i fie
movie lui i coconilor i nepotilor i strAnepot(i)lor in veac. $i
pentru mai adevArat(A) credinta ne-am pus tot(i) pecetile noastre
mai jos. Aceasta am scris ca sA se 5tie. Ibiedo s H+CT 1). INC
Dumitru log(ofAt) S) Buc(u)revti, /ay 4) Julie 25 ANN KM AtIr ,39AA. 6)
Iva5co vor(nic) O. Buzinca vel com(is) O. t Eu Calot(A)
cluci(er) 4). Stamate biv vel ag(a) 4). Eftimie post(elnic) Ce-
pariul 4). MavoUpri ElOpric 0. Albul com(is)" 6).
XXXvIII
Jurdtorii sunt chemafi sd jure in zile de sdrbeitori.
Mihnea vodä, domnul Munteniei, confirmä sateIe
Poenari, Capataneni i Cheiani, däruite vornicului Iva-
1) Altfel sA nu fie.
2) A scris.
11) la
l) luna
') zile in anul 7139.
I) I. Bianu: Documente romdne#i" p. I. torn. 1 fasc. 1 2; 1907
Buc. pp. 191-193.
www.dacoromanica.ro
LIV $tefan Gr. BereOhet
scu, sate castigate de tatdl sau, Radul clucerul prin vi-

tejia sa dela Fantana Tiganului, and s'a batut acest Radu
Calugarul cu Stroe Pribeagul. La procesul dintre manas-
tirea Vierosul i lezerul pentru satele acestea se cheama
in ziva de sf-ta Paraschiva cei 12 jurdtori. Confirmarea
se da la Bucuresti, 12. X. 1586.
iiIHAOCTTIO sowiEto,, fit? MPIXIA KOIKOM H rornomms
MOH 3fAtAH grtOKAAXIHCKOH1 flAH'A Kumicaro Ii 0,kostaro
11AEAHAIN KOEKOAAn AAKAT r0(110ACTKOMH fie 110K+MHITE roc-
110ACTKAAM CaT+11 H KOXECTKEWL11 MOHACT4H,, 11TO CA NA-
TOAEMAIH Eva; =OM AA MV KgAET CEAO no WA 110FHArH
H 1{71t17,1HEFITH H KEAHTH f% KU0A1 KOTAtOM lii. 3AHEWE KO
CIAO 'ITO KHEIMHCAHA CgT iltAKE H MYTH ArkAHHE 71NHAHOKA
IIKAWISA AKOrHISA", H 6II AOCTH3AHM H CTEWAHAI WT f0A11.
TEAK> Af pAAVA KEAHISH ISA1-04A.p<P, KO AHH flOICOHHAVO NAVA
KOFKOAA KAAgrfp, C7, KrifHO H 19AKO Mg:1:6111H C% icpmito npo-
MAT WT 6010 AO 4vAIITAHA 41iratigAOKI IVAAA eCT &MCA PA-
viiSA KOFKOAA C7, CTI1Of llHirlrt. II HOCArk,A, PAAWA rkmouplo
frAgYFICA eAtg HpliKrkkeif KO AHH ffiHrIEK KOEKOM K% YITACICOH
3EMMI a INAA efT KMA KO AHH IIET KOEKOM CM1171 MI1rIfKo
fl Cif CEAA KHWrIEHE ApVIC AA tix eCT 110CTfAHHII IltEKVA MAHTA
H CATKOVIA eCT AKOpKV 11A 11E711g KOEKOAAI T9E efT MA CIE
CEAA HA MOVIACTHil raarOAFAIhM fa3Fp, A IMAA eCT Ulla KO AHH
HOKOHHAVO tOAHTIMO rOCHOACTKAMH,, fIAE2MIAIN KOEKOM. lI
flOWEHMH 19AKHTEMO l'OCHOACTKAAM WgIlAH ibutunco KMKWH
AKOHHI HMAh 61T DrfrIIII CA IVAAVV90A1 WT IA3711,3 H Tait()
nrfrula ISAAgr9/1 WT IA39 IMO fgT HHX11/1 KIIIIVIEHH LISA H
HOWAAOKAA flirkAH MOHACTHO WT IA39 IW IIETtg KOEKOM
MANTA flOCTEAHHK rtficVA r% TrfrX (MA* a V TEM rocnommKo
vig p0AHTEMO rocnommKamn illIEAHApg KOEKOAA rAIAAA H C$!?-
AHA HO IltAKAV H HO 3A1SOHg INFIHO C'A WT11,g KAAAM4H C9A-.
41)HAA H C'A WTHY AIHXANIA II C'A KUM "IFICTHMH HpAKHTMTE
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romàni pAn5 in secolul al XVIII-lea LV
rOVIOACTIN ea H KHArkx rocnommKo ea H ISHEIVA PAAgA

K OEKOAA H ICEIHrA 11011011HAr0 11%TpAW110 KOEKOM IMO efr
KMA 110MHA0KAA C% OE (MA 110 NAVA ISMOYTO WT PAAgA KW-.
K OAA Kane 11 WT 11%TpAIIIKO KOEKOAA WTHAA no ntiwAl
KpIMA WT ISANVEri (UT fa3fp. 11 eLpEAZE AOHOCHA 11pAKHTEM4
rOCHOACTKg eAN NNE1Ali MAU= AKOpHHIc KT Kolar frEfE cVm
tHrkAETEACTKOKAAH 11priA 110KOHHAr0 p0AHTMIO rocnoAcmKam
IIAEAHApig KOEKOAto HAA HHXHE Ag WWI IMISO efT KMA HOAAHAO-
KAA HO PAAgA ISMOYArO C% CIE CEAA (UT PAAgA KOEKOM H WT
ihTtA1111S0 KOEKOAA. 3AFIEXAE NT KILIMI CEAA rocnommi 3a
AIAHHV WT HM flpr6M KrkMA H maKomAi rocnommKo GAIS
NAHX H rItEAa)( C% WTqg !Mt KAAAM1Vk OE4HA1 H C% WT11,g
e-ncKon MHXAHA H C% KWkAIH IFICTHTHMH HpARHTEAIE rocnoA-
rine( EAN 110 11pAKArk H 110 3A1SOH KOWIH KHWHHCAHH
MA flpAKHTEMO roconommKa emg KH11111HCAH0MW 3AHE9:160 6111A
IlialiikEl 110MHAOK1IH PAAgA Kru-natio HA 11%110H WT HOKOHHAEO
PAAgA KOEKOAA H WT EIOKOHHAr0 IhmpawKo KOEKOAA A HOTEM
rocnoAcino emg ELpF nocAl 1101c0HHAr0 WTO Knt eK,O,EAlif
KAAAMIllt TAMO HA KifillprIEHE MA TEpE NT KHA'frA HCTHHCTKO.
KAA H K'MlpOWAA AtfriAllill WT WlipECT ACTA eMill,,E eCT ClIrL.
AITMCTKOKAAH flt`hA r0n00ACTIN eAN ftAFACAHAiN KOEKOAA p0..
AHTEMO rocnoAcmKam EAKOME C% TEX RI KOArkr H AUCTM11A
KaAgrIn WT IA3Ep WT 3AK0H WT 111pEA pO,AHTEMO rocnommKa-
MH ffAEAcanApg KOEKOAA H eAHA mown rOeflOACTIKA eMg p0AH.
TEAFO rOCHOACTKAMH eIZE eCT rATKOVIA rOCHOACTKO eAig KA-.
AgrEp0A1 WT 1439 ,A.A Art*AT Cif Ma AA rk HEK"VET TglO
Milirg rocnomma ea. 3AHEIZE HUT KhlAH CTOATH 3A A111.1,g
ETA rOCHOACTKg eMg £7, 60A+THH0M rOCIIOACTKAMN &MUM
Alloptunc, AHg CgT KhMH IlfertACTHAH Kano WT la39 no ro-
CHOACTKg elkIgn TAXI HHKOFAAME HE KrtpgET TAA Mira roc-
110ACTKA 0,1 A g TEM H KO AHH VOCHOACTKAMH K%AA KTO
taKpam HAIM pa3,21,ffitAH KartgrIr AUT IA3Ep IlpgX El TA roe-
www.dacoromanica.ro
Lvi Stefan Gr. Berechet
110MT110A1H1 MICOWE H Tali OA 110KONHAFO tOAHTEAFO FOC-

BOAETKAAUT alqAHArN K01110AA H rOtOISHAN NT 110 KAAglIpti
WT ETEptil 'ETA l'OCTIOAETKOMIT H AEH% HAt etT HA EK+TA
111tEH0AOKHAA IlitACKHKA TAME KAArEtH WM ETEran min [In"-
AOWA npFA VOC110MTKOAM HA A111 H HA LOISOIS 3A ANUY TA
FOCIIOACTKOMNI A KAAgrE1111 WM IA391 ACT AOWAH (TATH ANIIY
KAISO NT 10110'1HAN 110 Kagripi WT fA39 WT 3AISON WT nprk,a,
rOCTIOACTKOMH FAKOWE H WT 1101CONHAr0 tOANTEMO rOrIlOACTIKA-
AM ilAEAHAIN 110EBOAA H KANO eCT AAA H WCTAKHA f1pAKHTM10
POIE10,09'KAMH lliVAH,AIN KOEKOM H KAKO etT MA H WCTA-
BHA Ili/ABHTEHO roenoArruoin MVHAH IIKAWISO AllOpHHIC CU CEAA
11:NE NT ENWIMCAHN H HMI 110EHAJITH N IN117111,W1ENTH H 1{IANI11
CK7iTrfim H KOWECTKEHH+H MOHACTHOn kITO CE 30KET .111Ep'Allln
MICOM AA AN efT MgIlAH IIKAWKO AKOtHHIS H KtATgCH fl[AaA
KAECNTO H p0AHTEMO HM PAAgA HA1 H 'MN
ICA109931-0 110A1tH
Ag WE HM. Trk Al ta,411 MAOX H rOfFIOACTKOMH riE CMA KM..
HAHN IIATikH H KOXECTKEHH+H MOHACTHIH WT ETIVIII rd-
1COM AA AN eCT K% W91111g H K'A WXAKg KO AIM H HH WT
Korom HEI1OKOAKHAW no tfur3AiV rornoArTKamn, UWE H Ca-
AETEATE 110(TAKHX FOCTIOACTKOMH: :arum illwrierk KEAHISH ,AKOr
HMI H 7KgElAH Rticat BEAM A0r041ET H FEFE KIE(THEAM H 117.
TIN CHATAtn NM CTOAHNK H IHHXMAIS11 KOAWC H NAVA FIENAr
HHIS H IlAtACISIIIKA 110CTEAHHIS AIHTpik KEANISH Avuro+ET H A3
ilKMI 112tHECINA HAMAN fils rpm Eignyyn AU(H14A WIS. O.. MH
11 ArbT 03TA".
Cu mila lui Dumnezeu, lo Mihnea voevod ') si domn al in-
tregului pAniânt ungro-valah, fiul marelui si prea bunului Alexan-
dru voevod 2), dä domnia mea aceastä poruncd a domniei mele
sfintei si dumnezeestei mAnAstiri ce se numeste Vierosu, ca sà-i
fie ei satele numite: Poenari, Capalaneni si Cheiani cu toate hota-
rele lor, care sate numite mai sus sunt drepte si vechi mosii
t) Mihnea 11 Turcitul: 1-a domnie: 25. VII. 1577 lulie 1583; a doua
domnie: April. 1585Februar. 1591.
2) Alexandru II: Iunie 1568 . 25. VII. 1577.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pàna in secolul al XVIII-lea LVII
ale d-lui vornicul Ivascu, dobandite si castigate de tatAl sAu Radu,

mare clucer, in zilele rAposatului Radu voevod CAlugArul 0 cu
credincioasA si dreaptA slujbA si cu sange värsat in lupta dela
FAntana Tiganului, and s'a balut Radu voevod cu Stroe Pribeagul.
Mai in urmA, Radu clucerul a fugit in zilele lui Mircea voevod 2)
in Tara Ungureascd, iar and a fost in zilele lui Petru voevod,
fiul lui Mircea, aceste mai sus numite sate le-au tinut grecul
Manta, postelnicul, care a fAcut complot asupra lui Petru voevod,
si pentru aceia s'au dat aceste sate mandstirei numite Iazer". lar
and a fost in zilele rAposatului tatAlui domniei mele, Alexandru
voevod; respectatul dregAtor al domniei mele, d-lui Ivascu, fost
vornic, a avut proces cu cAlugArii dela lezer. $i astfel se certau
alugArii dela lezer ziand a satele de mai sus sunt ale lor si
a däruit sfintei manAstiri dela lezer, lo Petru voevod si grecul
Manta, postelnicul, aceste sate. Iar in timpul domniei pArinteIui,
domniei mele, Alexandru voevod, s'a cercetat si s'a judecat dupa,
dreptate si dupA lege impraunä cu pArintele vlAdica Serafim 3) si
cu pArintele Mihail 4) si cu toti cinstitii dregatorii domniei mele,
$i a vAznt domnia lui si cartea lui Radu voevod si cartea rApb-
satului PAtrascu 5) voevod cum a fost miluit cu aceste sate Radul
clucerul de Radul voevod CAlugärul si de PAtrascu voevod mai
inainte de a le da alugArilor de la lezer. Mai mult Inca, drega-
torul domniei mele, Ivascu vornicul, a adus 12 boeri, cari au mar-
turisit inaintea rdposatului pArintelui domniei mele, Alexandru voe-
vod, cu sufletele lor, cum ca acele sate, mai inainte domnesti, au
fost dAruite lui Radul clucerul de Radu voevod si de Pätrascu
voevod. Dupd aceia judecat-a si cercetat-a Alexandru vodà cu
pArintele vlAdica Serafim si cu pArintele episcop Mihail si cu
toti cinstitii dregatori ai domniei lui dupA dreptate si dupA legea
dumnezeiascd . . . se vedea ca acele sate sunt in adevär ale lui
lvascu vornicul, fiind däruite mai intAi clucerului Radu de la rd-_
posatul Radu vodA si dela Pätrascu vodA, totusi domnia mea nu.
1) Radu IV CAlugArul : 1482-1495.

2) Mircea III Ceobanul : lanuar 1558 Sept. 1559.
I) Serafim, mitropolit al Ungrovlahiei 1576-8 ; t c. 1590.
') Mihail ep. al Ramnicului, apoi mitropolit, contimporan cu mitropo,
litul Serafim.
') Petru I sau Pätrascu cel Bun : Februar I554Dec. 1557.
www.dacoromanica.ro
LVIII tefan Gr. Berechet
s'a multumit cu aceasta, ci Inca a trimes pre rdposatul parintele

chir vlddica Eftimie ') acolo la acele sate ca sä vadd i sä intrebe
pe megiavii de prin prejur, cari au vi märturisit atunci inaintea
pArintelui domniei mele, Alexandru voevod, intocmai cavi cei 12
boeri. Deci in acest chip au rAmas de lege cdlugArii de la lezer
inaintea lui Alexandru von, pArintele domniei mele ; iar cartea cu
care se Mudd ei Ca ar fi avAnd de la domnia lui sd nu se creazd
niciodatd fiind mincinoasA, de oarece ei atunci nu au putut in-
frunta pe boerul domniei mele pe Ivavcu vornicul. Cu toate ace-
stea i acum in zilele domniei mete s'au mai sculat vi a doua
oard cAlugArii de la lezer, aducând pánA inaintea mea cavi altä
data inaintea pdrintelui meu, Alexandru vodA, i sorocit-au pe cd-
lugdrii de la Vierov la judecata domniei mele, punându-le zi la
Sfanta Paraschiva ; dar pe cad cdlugeirii vieroseni au venit la zi
si la soroc la tnfatisare inaintea domniei mele, cdlugeirii de la
lezer nu s'au prezentat, ci au mintit si s'au rusinat, si au reimas
cálugdrii de la lezer de lege inaintea domniei mele cast inaintea
retposatului tatcilui domniei mele, Alexandra yodel. Fiincicd, insA,
boerul domniei mele, Ivavcu vornicul, a ddruit acele de mai sus
sate: Poenari, CdpArdneni i Cheiani sa fie ale sfintei mdndstiri nu-
mite Vierovul pentru sufletele i pomenirea insuvi lui Ivavcu, vor-
nicul vi a fratelui lui Albul, clucer vi a pArintelui lor, Radu cluce-
rul ; de aceia i domnia mea intArim aceasid danie ca sd fie movie
ohabnicA in veci, de nimeni neatinsd dupd porunca domniei mele.
lath i martorii am pus domnia mea : d-lui Mitrea mare vornic,
d-lui Chisar, mare logolAt, Gheorghe vistier, Petru spdtar, loan
stolnic, Mihalachi comis, Radu paharnic i Paraschiva postelnic.
Mitrea mare logofdt, am scris cd loan Gdnescu in oravul
Bucurevti, Oct. 12, anul 7094" 2).
1) Eftimie de la Olteni C. 1580.

2) B. Petriceicu-Hájau : Archiva istoricd a Romdniei" An. I, No. 9,
10. X. 1864, p p. 67-9.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom 5ni !Ana in secolul al XVIII-lea LIX
XXXIX.
Jurcitorii asteaptei la judecatd patru zile peste termen.
Gligora§cu Car lig, vornic de poarta §i Constantin
Arapul, fost parcalab, comunicà domnului despre hotara-
rea a doisprezece juratori cu privire la hotarele satului
Ru§cior, pentru care se judeca calugarii de la manastirea
Secul cu raze§ii din satul Salo§e§ti. Actul nu are nici
data nici locul unde s'a scris. Este de la sfar§itul seco-
lul al XVH-lea.
Milostive Doamne, sd fie mdriea ta sdnAtos. $tire facein
mAriei tale, c-au venit la noi egumenul de Secul cu tot sdborul
cu cinstitä cartea mdriet tale, scriind sA mergem la sat la Rus-
cioru sA socotim pentru o bucatA de loc ce au price cu rdzeasii
de la BAlosesti, care giudet l-ai ales mAriea ta denaintea divanului,
sd punem doisprezece oamini buni bdtrAni sã giure precum le-au
fost uricul Bdlosestilor in Tara MunteneascA pribag. $i n-au avut
cu ce sta la pdrA. $i precum n-au vändut nime din rdzeasii lor
si din uricul lor, carele scrie in seamne. Deci, noi dac-am vAzut
cinstitA cartea mAriei tale mArs-am la sat la Ruscioru s-am strAns
oameni buni bAtrAni, megieasi, de prin pregiur i i-am intrebat,
cum stiu ei de rAndul acelui loc i cine cum au tinut. Iar acei
oameni bdtrAni asa au mArturisit cAtra noi, precum acea bucatd
de loc, ce-au price, au tinut-o tot cAlugArii de Secul cu hotarul
Rusciorilor de seasezeci si patru de ai; si de nime n-au avut
nicio gAlceavA pAnd la Dumitrasco vodA; iar in zilele lui Dumi-
trasco vodd au inceput pAra rdzeasii din BAlosesti. lard cAlugdrii
de Secul au fAcut carte domneascA la Costantin Banta§ sd le
aleagA acel loc cu price. Deci i BantAs au strAns oameni buni
megiasi si tot au aflat intracesta chip cum au tinut tot cAlugdrii
si au fAcut BantA i mArturie de la acei oameni buni. Deci noi
dupd giudetul mdriei tale le-am dat sá giure doisprdzeace oameni
buni i sd rabde calugarii de acel bc. Giurdtori n-au gasit. Noi
dupd 4 am apleptat peind a patra zi. Dac-am vdzut, cã n'au
giurdtori, Balomlii au purees cu oameni buni, megia§i si-am
stdlpit despre Bdlomti pre hotarul cel bdtrdn, ce-au tinut Ddmian
vistiearnicul. Purces-am din valea ce sA cheamd Turbata la deal
www.dacoromanica.ro
LX $tefan Gr. Berechet
§i-arn pus piatrà deasupra Turbatii intre hotarA. De acolo mai la

deal la capetele pAmânturilor stalpu intre hotarA. De acii in movila
din mijloc deasupra pieatra la GrAdi§te. Din movila GrAdi§tii cea
din mijloc la vale drept, intre hotarA pAnA in valea GrAdi§tii,
acolea piatrA in termure despre GrAdi§te. De acolea peste vale
pieatrA in tArmure despre BAlo§e§ti. Deaci piatra in capul unui
pAmAnt intre hotarà in potriva casii Budurcdi. De acolea piatra
denaintea casii BudurcAi, unde au fost stalpu bAträn §i acum unde
se aflA. De acolea drept in fAntAna ce se chiamA VAlcana. De
acii culmea pre deal pAnA in hotarul Itrine§tilor. Deacii drept la
vale pentre hotarul Jude§tilor §-a Itrine§tilor pAnA in drum in ca-
pul seli§tii Jude§tilor de sus. $i la aceastA stAlpiturA au fost ace§ti
oameni buni, anume: popa $tefan din MAcsine§ti §i Gligorcea cel
bAträn de Itrine§ti §i vAtAmanul StrAtilA de acolea §i Petrea de
VAleni 0 Costea de acolea 0 Stefan cel bAtrAn tij ') de Macsine§ti.
Ace§ti oameni ce mai sus scrie, asea au märturisit cu sufletele
lor; cum au tinut tot cAlugArii acel loc §-au luat de a zeacea de
pre acel loc rAzea§ilor de Balo§e§ti, carii au arat a pärintilor 0 a
bAtrAnilor acestora ce pArAsc acmu. Prilejitu-s'au 0 Andiea§ Banta§
0 PAtra§ca Zbiearea pArcAlabii de Nearntu 0 Gligorie Budacul §i
Toader Nehoreanul §i Icor dieaconul, Dinu MAstacAn §i Ilie vorni-
cel de Boziean 0 alti oameni buni. Deci noi vAzAnd atätea mar-
tori, mArturisind toti intrun chip, am aflat aceastä mArturie. $i
ace§ti oameni toti au iscAlit 0 §i-au pus pecetile. Ce va fi mita
mdrii tale, sä fie mAriea ta sAnAtos.
SemnAturile : Andrea§ Bantä§ pArcalab; Costantin Arapul ;
Grigorie dascalul; StrAtula; Grigorcea turr 2) Itrine§ti; Toader Ne-
horeanul; Popa $tefan; Pietria twr BAleani; Ilie tom Bozieni; Dia-
tonul Icor, robii mArii tale; Costantin vornicul turr Itrine§ti; Gligo-
ra§cu CArlig vornicul de poartà; Costantin Arapul ce au fost par-
cAlab, facem §tire mArii tale ; Stefan cel bäträn de MAxine§ti 3)4.
1) deasemenea, tot din,

2) din
2) B. Petriceicu-HAjdAu: Archiva istoricd a Rorndnieim An. 1, No. 6
-din 12.IX, 1864, Buc. pp. 47-8.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom Aril pAna in secolul al XVIII-lea LXI
D
XL.
LegAtura.
Se pane legciturd de 60 ruble de argint.
Stefan dã o hotärdre in procesul dintre Ivanco, fiul
lui Vasco din Horodnic, §i fratii sdi de o parte, §i Intre
Maru§ca, jupdneasa lui Andreico Serbici, fata lui Ivan
Cupcici, §i värul ei Mihno, fiul lui Grozea Cupcici, de
altd parte : Ivanco §i fratii sai pretindeau, contra Maru§-
cdi §i vdrului ei Mihno, cd ei sunt nepoti dupd mama
lui Ivan Cupcici, §i cà prin urmare au drept la mo§te-
nirea averii acestuia, ceeace Maru§ca §i Mihno tägdduiau.
Domnul cere lui Ivanco §i fratilor sal sa dovedeascd
afirmatia lor prin jurdmânt, impreund cu 24 de jurdtori.
Ivanco se lapädd de jurdmânt §i cere ca sd jure Maru§ca
singurd, cd el, Ivanco, §i fratii sAi nu sunt nepoti dupd
mama lui Ivan Cupcici, §i deci nici ei, nici lui Mihno.
Marti§ca jurd §i cd§tigA procesul, iar domnul recunoa§te
pentru totdeauna ei i vArului ei Mihno dreptul exclusiv
de a mo§teni satele §i alta. avere a lui Ivan Cupcici, §i
hotdrA§te cA dacd Ivanco, sau fratii lui, sau cineva din
neamul lor ar ridicA din nou pretentii asupra averii lu
Ivan Cupcici, acela va plAti o legaturd" (zaveascd) de
60 ruble de argint. S'a dat la Vaslui in 26.VlII, 1474.
t Miinordio sowIEto., MEd CTE41A11 liOEBOAAn rocnoAr
3EMAH MOAAAKCISOHI "IHHMM 3HAMEHHTO H rikAn ANICTOM HAMM
EVAAM ISTO HAN oy3pniTYfro 44.1H c(CAhunHT,I KOAHW
HAH
TOr0:ICOAN 'fl0TtE6H3HA KgAFT1 OWE npnAolnet npAA HAMH H

IfItAA OyCHMH HAWHMH I) OAIIL, REAHMIAM H MAAIIIMHq IIKAHIvi
MN% EACISOB WT X0t0AHHKI H t% CILOHMH 6pATTAMHq H Tk-
') In orig. de doul ori.
www.dacoromanica.ro
LXII Stefan Gr. Berechet
rAAH ha IIFIetruHIO flatia ilHAtEHICOEA EtKEVIA HA 1110111K01.0m

HA Acroica IIKAHA KWINHIAI H HA OyHVE EH HA MHXHOI ChM
rp031111 INIP4PEA1 H Trkramo HA HNX TAIS flEIN911 AWE WHH
air OrigEH INIPIHIEEKH no fox. marripm. Toro taAT MII NAM
IIMOTtHAH H CgANAH HE HAIIIHMH KOAthI H MAH KAM IIKAHEOKH
N 91ATIAME Er01 !UK ECT 11pAKO H 3AEOH 110 W661400, AM 1100
1110A IIKAH CAM C i IlpiCrkWHH4W) H 1410KH neptarriSA HE
HHAtIll AWE IIKAll II rA CKOHMH EpATTAA111 COyT ClytigISH Kg119H.
MEN 110 lox AtATEklii TAKOWAE AWE CgT H tHAISNIIIN H Ad Hp,
Ii0EN THW orogni. Toro /MAI BEAN H CKOHMH KtATiAM14
E
WHH rb WTMETAAH WT CRON, npforkr$1 H HE xorriomo nptocrkr-

HVTH H 1A CKOHMH IrCtWHHIpEn AAH rk WTHVETHAH HA MA...
INIIIES4 HA ACria IIKAHA !NMI/PIA, AMR WHA 110WAA CAMA H
nplothroogAa EK$?`4H Talc AWE RAN, ChM% EACIS011 WT X0t0A''
HHEq H CA IKOHMH KilaTfAMH H+CT OyHVISH Kg11411YEEHa AHH EH
111,0111EMNI AHH 4ifor01111. Ilt0 TOW IagIUlcA, CTAKWH oy
TOT HAMEHHM AEH H npfurkrAa npAA HAMH H npAA OyCHMH
HAIIIHMH 60Atfill H ILEAHICILIMH H MAAMAMI pawl TAIS AWE IIKAH
H f7t tKOHAEH KilATIAMH FACT oyfogichi INI14 6Hq AHH EH rim)*
iklapginto, AHH IIIHNHOKH. CEr0 flAAI Mu KHA+11111H H3HCEE
MAPI WICK, AWE H+CT IIKAH H rA KIIATTAAIH CKOHMH OyaISH Kqn--
llAUIIc, 110 TOW AiM KAM ,AAAH
`1H9EK111 EMS WHH T'krAAH HA
H HOTKEpAHAH MOHO H MHX1401011 IIMMEHHIN Nil oyrk CFAA
KVIPEIPIEKAn H KEA HMIHTE fro AA ELT HAM. II TAEOWME
IIKAH1 IMHE &UWE WT X0rAHHIS H CE CKOHAIH 611AT1AMH AA-
HE HMAIOT T'krATIE HA MOWIN H HA HAEMEHHE EH HA MHXH01.
AHH HA AITEH Hp AHH HA oregitfa HX AHH HA gliEC OA Hp
HHISOAH HH oy ico.ropkix Anfx H vamp HH TVA HAMH AHH
11111EA HHHMX rocnompp 110HEW(E) VITITHA HEIM H CA stet
mitamo CEOHMH npAA oyffro npailaro 341c011a; H AA HE HMAICIT
AOKVEATH HHISOAH HA KilEM 11+411EIA fi KTO fik 1101SVCHT tri-
[WWI KuA oy icorrothq Atux H 'wok, HAH 11911A HAMH HAN
www.dacoromanica.ro
Judecata la Români pArlä in secolul al XVIII-Iea LX1II
119EA HHILIX rOCHOATX1 HAH !WWI MHEW twr fro staTia HMI
WT HX tOAC1 TOT TOVAH AA 3alaamwr 3aoi3nct3 "g INKAH

ttERtA ÌlifT0r0. TOE oyff KhIMEHHCAHOE AA UT 211.9NEHl4H H
IMEMEHIO EH MHXHOKIV, U A+TEM HX H KWEAig HAMM° HX-i
)
1111101NWEHHO HHKOM1 HA 1111Khl 0 HO TO UT KEAHKA MAtTOtTA
LAM rOLI1OACTKO MH KMWEHHCAHHM OTE(I)AH KOEKOAAI H Elp+IVA3-.
AIOKAEHMIX AliTEH FOCHOAITKA Mil PIAEAHAISA H IIETtA ii BOrm
AMA,' H HARM KOAkthl MOAAAKM[hIlX : [nail OTAHWA Hi ChM
fro nan Mift3A2), nan HaamcVa rratovri: )comnfunuo H MEM
fro nan OA, HAN BOA+ AKOH1uc riau 3siark, nau AVKA
H InAH IR7sAKO IrKAAAKH B+AOrtAAgi IMH far% H hAil HKAWKO
Erica [AA6111 KIAINCTHI RAH niAtE nplIKAAA6 HEMEH,CKM111 HAM 4)Errf
nricaaag HoKortaAVi HAH ITAHrgt HpKAAAK WKIHCKHI flan Thum,
RAH Eqrriti HAN I1KAH 1109YAATEI HAII BETIIHK[%] iikKHMOKHin
DAN Ail,K0 rgAtrin HMI 11KAWKO XtHHKOKM91 HAN AborS ma-
Taçb, Haii 10ra KHCTTAOHKI nan fOra CIOCTEAHHKI !LW ,A,AACKOr
IIMHHHISn nAH TOMA CTOAHHK1 nan iIa+ Xy KOMFICn H HHhl
OyCH HAWN ROAthli 1110 IntH TOM EHAHI no HMEHH 3) KEAHKELIH H
MAAhlne ft HA 60AWEE Kii+HOCT H 1100yTKMpWAEHTE TOM4!? oyffmW

KhlWEnHCAHHOA& KEArkAti ECMH HawEM KrIHOM KOAffla nanV
Tom+ aoro+yrS memo H HAHN 11EYAT H IIEMAT [H] KOMI%
HAWEIX HpHACHTH K CEA HAUJEMV MEM?. I/MN Hark oy fiat-
A01, K ArkTO osu,nici arkfAtio Ayr. it's".
Din mila lui Durnnezeu, noi *tefan Voevod 4), domnul tärei
Moldovei, facem cunoscut cu aceastà carte a noastrà tuturor cati o
vor vedeà sau o vor auzi cetindu-se, ca au venit inaintea noasträ
inaintea tuturor boerilor nostri, mari i mici, Ivan 5), fiul lui Vasco
din Horodnic, i cu fratii säi, si s'au jeluit impotriva jupânesei ju-
l) Greit, in loc de mu/mum-WI (niimitum4), poate din pricina lui

(iMMIHN ce urrneazA indatA.
2) La Uljanickij i Jacimirskij MHVA.
.) Traducerea verbalA a romAnescului anume".
.) April 1457-2.1111 1504.
9 Mai jos ii zice ,,Ivanco".
www.dacoromanica.ro
LXIV $tef a n Gr. Berechet
pAnului Andreico Serbici, impotriva Maruscdi, a fetii lui Ivan Cup-

cici, si impotriva vdrului 1) ei Mihno, fiul lui Grozea Cupcici, si
s'au jeluit impotriva lor zicAnd asd : cd ei sunt nepoti lui Cupcici
dupd mama lor. Deci am cdutat si am judecat cu boierii nostri si
i-am dat lui Ivanco si fratilor sdi, precum e drept si lege, dupd
obiceiu, sd vie el 2) insus cu 24 de furdtori si sd jure impreund cu
ei, cd. el 2) si cu fratii sdi sunt nepoti lui Cupcici dupd mama lor,.
si cd deci MaruscAi si lui Mihno tot nepoti le sunt. Dar Ivan si cu
fratii sdi s'au lApAdat de jurdmi-int si n'au vrut sA jure cu jurAtori, di
au lAsat pe sama MaruscAi, a fetii lui Ivan Cupcici, ca sd vie ea
singurd si sd jure zicAnd asa: cd Ivan, fiul lui Vasco din Horod-
nic, si cu fratii sdi nu sunt nepoti lui Cupcici, nici ei Marusai,
nici lui Mihno. Deci Marusca, sculAndu-se la ziva sorocitd, a jurat
inaintea noastrd si inaintea tuturor boerilor nostri, si mari si mid
zicAnd asa: cd Ivan si cu fratii sdi nu sunt nepoti lui Cupcici nici
ei insäsi, Maruscdi, nici lui Mihno. Asa dar, vAzand noi cd Marusca
a cAstigat judecata, cA Ivan si cu fratii sdi nu sunt nepoti lui
Cupcici, precum s'a jAluit ei improtiva Maruscdi, deaceea am dat
si am intArif si noi Maruscdi si lui Mihno, vdrului ei, toate satele
lui Cupcici; si toatd averea acestuia sA fie a lor. De asemenea Ivan,
fiul lui Vasco din Horodnic, si cu frati Ai, sei nu mai aibd a se
jdlui improtiva Maruscai si a vdrului ei Mihno, nici improtiva co-
piilor lor, nici improtiva nepotilor lor, nici improtiva neamului lor
intreg, nici odatd, la nici o zi si la nici o vreme, nici inaintea
noastrd, nici inaintea altor domni, cad au pierdut Ivan si cu fra(ii
sell Inainte atoatd legea cea dreaptd 3), si sd n'aiba a castiga
(judecata) nici odatd, in vecii vecilor. Iar eine va incerca sci se jdlu-
eased, la orice vreme si la arice zi, fie inaintea noastrd, fie inaintea
altor domni, fie Ivan, fie vre-unul din fratii sai sau din neamul
lor, acela va plati atunci zaveasca de 60 ruble de argint curat.
Toate aceste de mai sus scrise sd-i fie Maruscd-i si vdrului ei Mihno
si copiilor lor si intregului lor neam neatinse nici odatA, in veci. Iar
spre aceasta este marea mArturie a insdsi domniei mele mai sus scri--
sului 5tefan Vodd, si a prea iubitilor fii ai domniei mele Alexandru
1) In orig. gre§it nepotului", Oi(tithi.
9) In orig. Ivan".
9 Sau fata cu legea cea dreaptá intreagà", in fata legei celei drepte
Intregi".
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana in*secolul al XVIII-lea LXV
;si Petru si Bogdan si a boerilor nostri moldoveni, d-lui Stanciul

si fiul sau d-lui Marzea, d-lui Vlaicul starostele de Hotin si fiul
sAu d-lui Duma, d-lui Bode vornicul, d-lui Zbierea, d-lor Luca
si PArvu pArcAlabi de Cetatea AlbA, d-lor Neagu si Ivasco parca-
labi de Chilia, d-lui Arbure pArcAlab de Neamt, d-lui Fete par-
cAlab de Cetatea Nouk d-lui Gangur parcalab de Orhei, d-lui
Pasco, d-lui Buhtea, d-lui Ivan Ciocarlie, d-lui PetricA lachimo-
vici, d-lui Iatco Hudici, d-lui Ivasco Hrincovici, d-lui Mih Au spa.-
tarul, d-lui luga vistiernicul, d-lui luga postelnicul, d-lui Dajbog
ceasnicul, d-lui Toma stolnicul, d-lui Ilea Huru comisul, si toti
ceilaIti boieri ai nostri, cari au fost de fata la aceasta, anume cei
mari si cei mici. Iar spre mai mare tArie si intAriturd a tuturor
acestora mai sus scrise, am poruncit credinciosului nostru boier,
d-lui Torna logofAtului, sä scrie .Fi sd atarne pecetea noastrA si
pecetile boierilor nostri la aceastä carte a noasträ. Scris-a Ilea in
Vaslui, la anul 6982, luna lui August in 26".')
XLI.
Feraia, heraia.
Ferdia de 12 zloti.
tefan vodd Tomsa dd dreptate lui Toader Boul
vistiernicul in judecata ce a avut cu Gherman si Odo-
chia, fata lui Dräghici Uscatul pentru partea ce i-a fost
vândutã lui din Nisporesti. Boul pldteste ferdia 12 zloti
qi se ameninta cu gloaba mare dotnneascd de 24 boi, cine
va redeschide procesul. Actul se dà la Iasi In 26.1. 1615.
a). t litv GTE+AII 140160A4, 6 [013Iii10 4.1[11] 4 [0] rroo, r[o] fil [0] A Hp
frliAH MOAA413FRO11, lk/ [Hil FleTHA011141 IltYkA Fidttili Fl FIrkA gIII4111 HOMH4111 I
ROAell, cnvra 114111H, riimuti IIFITZ9EA li MEHL% fro Monty, AZ1114
11?[zrli'l Vflid] TVA, KtIVRA 114ZAHHUKVA4 I II TE1'4AH HA CAVI'd NM TOg

Alp RoVA, GAR ENCTijeliliti, vOAA11 eAtlit [14CT] %VT MO 111-1Inp111119
ITO 114 I [MO] AMA V ROAOET CVÌiI[EINFI, 'ITO] H(414411 T4410 [ToaAfii
') I. Bogdan: Documentele lui $tefarr cel Mare" vol. I. 1413 Buc. pp.
191-196.
www.dacoromanica.ro
LXVI Stefan Gr. Berechet
Boyd ItiurketIK, I 6411 nen Ami NEntia KoitioAH, MKOME C1(43015411
JIVA 1IddiH H $4H1( [31 KV1113110] tid THX 'WIT; d rf I:414H H ;KIM ero I
1.0A0m1lia H434dit (IAA IIAMH, diKE HE 40,44411 Ed& H TH X `141T, ANN
3 mum... 4 WM G.411111 H 11041111TH I IlOodieH14 BEAAHM411, KEA noro+Er
II rnitroOf 90411411 HOCTIMIIIK Eli'kAiiTEACTISOKAAII FIFA !JAMIE I II neEA
HAILIHM VAK'kTOM, IJKO/K KK3'L1 1dM B EAAHAidH $10141T nowiisu WT

SKII 1104 Elicrktmins 11 1441? 411`111HK 11 AtIA 1141 (I[H] II [E] 3H WT IIEA
trTe0114 KEA noro+rr. TdM roctioArrfiamil H 111 II4WHM EZKIITOM, CrAdM
CKHAYOM tlçdlKlldiE 3d I INFIVKII07 ÌTO 114444 IRAS KIICT14NHK WT
4914444 KOEKOAll Nd TOd WTIIIIH4, Apcl'OEX YTO 11(.41(9'EALTK0 I 114414
II THN K1I1HIIEt1IIIIX Re:Am BEAAHMAII nore+IT II '10411411 HOCTEMINK.
fI Tiptali II 4iE114 (fro WAONTA I 30ET4411 WT KKIEFO Natuiro 341(0114
31M(Karo; d 1'10C4 KHETIpIHK ll.(11pARAHAIrt II 1101TAKHA CEA +EON

KI 3AATHx, Toro ildAH WT ERAd 61411 MdH KZEX0111CT Tireni 34 aA
T.LE no Aim r[o] [110]A IfT1 K NAM HAN (411 Alill At:IC(11M 1'01 DOM' I
OEM A4 HE 1141410T AOKIMITH, IVA ewe A taAV.T 3d AORC KEANK010,
KA KOMI, AO Il0teT11 I Ad rk III CMHIlldET.

Hd111111 It NH
I I HE $!? 1119, KATO tipr, Mtu,a rm. KB. AIM.

FOUIOAIIIIK ?EY,
BI4AMM411 NEd 401'044T'.
TRADUCERE
io tefan voevod '), cu niila lui Dumnezeu, domn Wei Moldo-
vei, iatà venit-au inaintea noastrA i inaintea tuturor boerilor nostri,
sluga noastrA, Gherman PitArel i femeia lui Odochita, fata lui
Draghici, nepoata MAlinescului, si au pArAt pe sluga noastrà, Toa-
der Boul, biv vistiernic, pentru 0 parte din satul Nisporesti ce-i
pe Moldova in finutul Sucevei, ce are acolo Toader Boul vistiernic
precurn au arAtat inaintea noastrà si dres incA din zilele lui Eremia
voevod de cumpArAtura pe acele pArti, iar Gherman i femeia lui
Odochita au zis inaintea noastrA, cA nu i-au vAndut lui acele parti
si CA nu stiu nimic; iar cinstifii i credinciosii flostri boeri, Bel-
') 20.X1, 1611-22.X1. 1615.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RomAni panä in secolul al XVIII-lea LXVII
diman, vel logofät i Grigore Ciolpan, postelnic, au márturisit ina-

intea noastrà i inaintea sfatului nostru, cum ch a luatinsusi
Beldiman logoratul banii din mAna Boului visternic 210 taleri VA-
tuti si le-au dat !or bani dinaintea lui Stroici, vel logofät. Deci,
donmia mea, si cu sfatul nostru, dacà am va.zut dresul de cumpà-
rAturd ce-a avut Boul visternic de la Eremia voevod pentru acea
ocinä, alta cä au mArturisit si acei de mai sus zisi boeri Beldiman
logofeit si Ciolpan postelnic, Gherman si femeia lui Odochita au
rdmas din toatd legea tdrei noastre, iar Boul visternic s'au indrep- .
tat si au pus ferde 12 zloti; pentru aceea de acorn inainte de ar

vrea ca sei mai judece de aceastd pricind in zilele domniei mete
sau in zilele altor domni sti nu aibei a dobiindi, ci sci fie de mare
gloabd 24 de hoi la poarta noastrd §i altul sA nu se amestece.
S'a scris in Iasi la anul 7123 luna Ghenarie 26 zile.
Domnul a zis. Beldiman vel logotht" ').
XLII.
Ferdia de 24 zlo(i.
Miron Barnovschi Movild vodd.hotArdste prin judecatd
ca cei 8 feciori ai Tomei, nepoti de frate ai lui Damian
vist. sä stäpdneascd in cloud' jumdtatea de sat din Corni,
pu verii lor Marica i Dumitrasco, feciorii Sorei, sorä cu
Damian de si jupdneasa lui Damian vist. ar fi dat-o numai
feciorilor Sorei. Se. pune ferae 24 zloti. Actul se dä in
Iasi la 29.IV. 1629.
b). nt lltv &turn liapHotiociti Moms softsom, Komito nosnorrIto,
rotrioAar 3enmif mtvoamoti, wat opt I Aollit IIç1 OCHOACTliaMlf ,11
HrkA kZECHII HJAirip FOCHOACTKdditi liEdliKHAIH II didAHMH, AghtilTildIlIKO I
'H iai tro bOiA1 II HOtTdHTHII H Comm 11 111.11)4 H44 Alaptika II

4oRIA II fl8H4 H ALVA aria Io%8 icxrnx HpaTatun 44MTMH Kiwrkt).-
11111i II TirdilHE 3d 8H4E44 I nrkA rocrioAergamH Ix ill4pHK4 mliTEAHHlid
ItUHd111K0 ATM H CI !VT (14 4qM111r1IIII0, CIIKI COr HAKIIM tfITtl-
8) Gh. GhibAnescu: Sarete i izvoade" vol. II, 1907 Jai, pp, 27-9.
www.dacoromanica.ro
LXVIII $tefan Gr. Berechet
HIP1 A4MI1411 Whirr lipliHK, pdAi 110101111114 £140 WT HOpHH, t1TO UT i V

KOAOCT HEAilliCKOMY; elf1X141 TIIN MOAT nnranfix Imo 34C744 704 110-
AOKHHA 34 [140 I WT Iloprin 34 $111i4 HAI 44411h1H KHCTlipHHK H Ate^
DINT trw Tvid 11? C44111 WWI; 4 ifthenKci (X 111XXF H 1%014111110 H IX lipdT
CA AcMHTptIWKO V114344H 341111I WT KHIFIIH'Ii AZ411E11'61 1 KANO A4A
BHA HAI Vlip0A1H T0 6 non £140 WTICX 'nix cx90AIII1[ irdi. liriorri l'OCII0A-
C9'R4MH 11 CX KIC CX 1 KAT rOCIIOACTKAMH wripliToNom HAI MAO MO All
AlAT RZKVIIii T04 110A01111H4 (140 1 H TAN 410A11 Ii1111111HC4H11 CiikE
.TOMEH CX EildplIKA H CZ lipAT EH AVAiwrpaunco no 11040 I KAMA 34 'ITO

SHAH 11 WH11 lillVAH A441I14110KH KNIT Mli OM H IH4I1114 11 /(VAIH
Tp4W110 1 HHOM WHI1 Wf 1p4KH4lit H fl0tT4GIIA11 tOtill OHIO 7,4A BAAT Y
1111rrhp rocnoAcTriddrii. tl I Alzpinid cx EMT EA Agdiwrirdultio WCTAISHAH
WT KIM' 114111Er 34110114 ; Tor (dAl Aa I
H414107 WHH p43A+4HTH T04
non WO 114 is,ROH tIACT H Ad MemaioT HO 110A0611HA I H fiVAUJE AA Ill
HAMOT TirdTH imiil rid AiNrirx, edAi £14 T,Iix HIIIIOAHai HA lirkKH I WIN-
HIM 11 1111 A4 C(I) HE VMHWAET, Mu v rth KAT 13n3 dn. K.
Cam fornomiirri 114344.
ilvdayrpirwrio 1[14411 KEA durr+T vg(ird).

tHOpiatIVA
It.
TRADUCERE
.lo Miron Barnovschi MovilA voda"), cu mila lui Dumnezeu,
domn al Wei Moldovei, iatA au venit inaintea domniei mele si
inaintea tuturor boerilor domniei mele mari si mici, Dumitrasco
si fratele ski Teoder si Costantin si Savin si sora lui MArica. si
Dochia si Erina si Maria, feciorii Tomei, toti nepoti de frate ai lui
Damiian vistiernicul sf s'a park de fata inaintea domniei mele cu
Marica, femeia lui lonasco diac $i Cu fratele ei Dumitrasco, fii Sorei,
iarAsi nepoti de sorA al lui Damian vistiernicul pentru jumAtate sat
din Corni, care este in tinutul Neamtului, ziand acei oameni
scrisi; cA a rArnas acea jurnAtate de sat din Corni de la unchiql
lor Damian vistiernicul, si o stApAneste numai dAnsa. lar Marica
cu bArbatul ei lonasco, si fratele ei Dumitrasco au arAtat un Lapis
') Januar 1626,Iulie 1629.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RomAni pâna in secolul al VW-lea LX1X
de la cneaghina Damieneasa, cum a fost data lor in deosebi acea

jumatate sat despre acele neamuri ale lor. Deci, domnia mea si cu
tot sfatul domniei mele, aflatu-le-am lor judet, cum sei stapdneascd
impreund acea jumeitate de sat si acei oameni mai sus scrisi fe-
clod Tomei cu Marica si cu fratele ei Dumitrasco pe jumdtate,
ca fost-au ei toti nepoti ai lui Damian vistiernicul, cum sunt Ma-
rica si fratele ei Dumitrasco. Deci ei s'au Mdreptat si au pus lo-
rusi ferde 24 zloti in vistieria domneascd. lar Marica si cu fratele ei
Dumitrasco au rdmas din toatd legea noastrd. Pentru aceia sä
aibd ei a imparti acea jumdtate de sat in cloud parti si sd stapa-
neascd pe jumätate, si mai mult sd nu aibd a se Ord unii pe
altii pentru aceastà pricind nici o data in vecii vecilor. $i altul sa
nu se amestece. Scris in Iasi, la anul 7137, April 29.
Insusi Domnul a ardtat.
Dumitrasco Stefan vel logofdt a invdtat.
Borleanur ').
XLIII.
Jurdnuintul cu brazda in cap.
Vasile Lupu dä rAmas pe TAnasie vornicul de gload
in judecata ce a avut cu cAlugArii de la Hangul, pentru
hotarele dintre AvrAme§ti, Ruscani §i Plotunita §i a iazului
de pe Plotunita cu mori. Actul se da in I4 la 28.VI. 1635.
ff t 14w &CHAU KOIKOAA, BOIK1100 MHANTTIO, l'OtHOAAeZ 3EMAN MWAs
AAKCKOH, WM HOHAOUrli iltAA HAMM H IlrliA $4Hhi1l HAIHEAAH KOAleH 1
KMHKIIN H MAHN GONIIHH HAIN TzHarif AKCINHIS rAOTHIll H TENIAti

34 AHIVAI LIFkA, NAM (Z AlOAIKHHtlill HAW 1 1 Karfilli WT Ilrad MOH4fTHil
WT XAHN, rArrK etT xectail FaRliA1HU He;ITTH H 4704 H HeER44r0(40.-
Mil K4714,t1lie1 I HAW 0 H 41110 KliKH (11911 effillpH TIEHACTE AKOil-
IIHK, AM AAAH N M7OK44 F.Mq PAAgA KOFKOAA (iAlld MOHO HAHArk PVIKAHTH, i
IITO KRA neatiaa r(o)cn(o)A(a)pma ripall1H4 WA WKOA Tpr Renal+ m
1) Gh. Ghibanescu : ,,Ispisoace si zapise" vol. 1, p. 11, 1907, la§i,

pp, 213L-15,
www.dacoromanica.ro
LXX $tefan Gr. Berechet
Aorkrurr x04.61? T4 CE4lftl114 KR [Tat; IS4AgfEp4 l (VT Xa j 'ITO CX-
TKO9H4 (14119011 liximomiEE KOIKoAa Ao 1194mscra Trhr TOT CTAK CR

MAHHH H AAA T011 MOH4ET1104 4AE KX eAnd +VET 'ITO I tier 114 eAn4
no.roha, wro E[A] 30KE7 11400Z11HIlid 11 113 AOAN 34 TOT J4K 1141411M
HMAIT TRIIACTE A11091411K., AcSraa (1.1111111 I timid; thimattgan OAHU H

At(410K4H11 ea tVT A4E11111,40? KOEK0A4 704 P4AVA KOEKOAA 11 WT 1110-
HMO KOHKOA4 If X0'141.11E liX443WI'H CR Tux AK'k Cf41114111 Is% TOT CTAK
Mom( t'7AttAM4 11 EX KEC rkEET rionatE vamyh.roxom 1141 CZAOM einfi AO-
rkrHrr xoTae rVCRAIIHM $'? TOM CI Att 114 110TOIA14 I%OT01IIIL Koamgo
AorkrtErr 8 KOAV T04H110 M AZitEHT TzuariE AKOVIHK CX liKAI'Ep I AAE
TRIta CX XOTA? NCIS4IIH1%1 nosno BHA MAN IIFlitKAE 444H1f TxtE4tIEm4

Ali00111K, MEM 14140 CXTEOpHA 11111e011 thp110111011 I KOfE0A4 TOT (Tag
H AAA TOI1 .UOH4L'l'H 4 EX XOT4c1 114'6411111114i ALI (Warr H11 FM&
110TeAK41'? V TOT CTAK 34 'ITO AAA LAW 1 11411a4HAc& KOEKOAA (ritit P4Av4
KOEK0A4 A4411 KX flOtAliAtIO 1111t114111-4K0 VATKOVIA hXeIlObCI4III Is0E110A4
TOT CTAK H H3IipX0A1 roThARain I Ha 11041111 1141H11: rZliOKH111 \*411
itTOOH A0I4ET H rEWOE . P0111114 IsHIT'I4H111; ft 1140110.1 AKOVIHN H

llOca4+11VA 1111114ç II H0C44X041 HX 'NIA& Aa txmoTeHnil LX momi
A0411X H 1Tc4/11X tV'l WISFITX 141.ATiani norm* WlirktpIOTZ CR '1'11X
MOAN I A0119HX QM ECT XOTile TOH CI4H1111 rVC11411HAl H 1101'41 $44011T,

&MOW 1i0.11111 HAW KH1111111C411111( UllYliTAAH I TAAAV MAN 4,0411X 11 ETA-.
plx H L.114H rout:imam H I1W1'4A11 :141 11114114 34 FkAv TOAN XOT4?

H H3fip4aH AKAHAAACAT MOAH I 40411X H C4''1'11 l'111ApfIC1II H eF11 H
4I14110HH II vcorkuti 110tT1KHTH H K01303AH 114 1'44E11 11.11 AA floAacr

lump LX C110H4411 I Al1144111 norm WI rrap 'I 011 CEA11111H II f101'AE '0-
'011114 14K Atm PdAc'A KOEHOAd; A THX AIJAII AoIicIlx 11EXOTI111 51131iTH
110e03 I AH 114 radio+ Hatt UK 1101111AA4H 114110 ai HE Aorknirr vo.ra?

ciamtvEm PVCKAIIHM HA A04111111 IIAOTHIly 'ITO Wtifk I '1'04101(e0 11 4H11.,
'ITO 1141414 Tem' Re4CHZ11 WT GT4e1:11.0 0T144114 1101E044 II 11A4110
HAOTOH111101 V rhA CR A0411114 LII I HE 111140 44114 TRHACI(AKI1 A110e111111
NH WT EAHH l'111A9X d HI 11.1144 1111 FAIN 110Tc:h4s1& CX 1140T0111111141 TAX
301T44 I TZHACTE AKOVIHK WT fle'hA H4MH H WT 11RCE1'0 34140114 A
K4AS?1.411 WT 4101141TH? /CAHN qty1SH4HC(*) H 110(T4K11411 I 101411 +411111
www.dacoromanica.ro
Juaecata la Romani Ona in seoolul al XVIII-lea LXX1
g K110-k9 rtroam; TIM 4AII %VT 117k H4 ricrkA Aa III H4tAIT dildH
TENITH TX1.4Cili Hd KdAVrEt)H pAH TOT LTAKi 4 HI t411141AOKHTH.
1111KOdll Hit KtiKH KIVIHIH; TZKAW Aa HM410T HOTVAKV io.aiu aryi.

Ix Tog' I C1'4K H hi A4 [(A) HI MHUJalT 11FliA CH41 AlitTOM !mutat.
MI V hie. Kali'. gpatr 1011. KH ANIL
C,411 rOCHOAHHX lifArkA.

t (N.A.
TRADUCERE
I0 Vasile voevod, cu mila lui Dumnezeu, donm al Wei Mol-
dovei, iatA cd au venit inaintea noastrd, si inaintea tuturor boe-
rilor nostri mad si midi, boerul nostru, TAnasie vornic de gloa-
ta, i s'a parit de fatd inaintea noastrA, cu rugAtorii nostri calu-
gari de la sfanta manAstire de la Hangu, unde este hramul Vovi-
deniei prea sfintei i curatei si pr2a bine cuvantatei stdpanei noas-
tre ndscdtoarei de Dumnezeu i pururea fecioarei Maria, zicand TA-
nasie vornic, cã i-a dat i l-a miluit Radul voevod cu o seliste anu-
me Ruscanii, ce a fost dreaptA domneascd, ascultand de ocolul
Targului-Frumos; i ajunge hotarul acelei seliste din helesteul cA-
lugArilor de la Hangul, ce I-a fAcut Miron Barnovschi vcevod, panA
in Targul Frumos, acel helesteu cu mori, i 1-a dat acelei mânAs-
tiri; insA intr'un vad ce este pe un parau ce se numeste Plotunita,
si din jos de acel helesteu, iardsi are TAnasie vornic altA seliste
anume AvrArnestii, danie i miluire fui de la Alexandru Vodd,
fiul lui Radu vodA, si de la Moise voevod, i voeste a se intinde
cu acele 2 seliste in acel helesteu; deci, domnia mea i cu tot
sfatul domnesc le-am aflat lor judet, dacA se intinde hotarul Rus--
canilor in acel helesteu la apa Plotunita, cat se intinde in apA,
atata sA stApaneascA TAnase vornic cu cAlugArii, insA numai cu
hotarul Ruscanilor, cd a fost mai nainte danie lui TAnasie
vornicul de cat cA a fAcut Miron Barnovschi voevod acel heles-
teu, ce l-a dat acelei manastiri. lar cu hotarul AvrAmestilor sA nu
aibA nici o treabA in acel helesteu, cAci l-a dat lui Alexandru
voevod, fiul lui Radu voevod, mai in urmA, de cat a fAcut Barnovschi
voevod acel helesteu, si am ales domnia mea pe boerii nostri Raco-
vita Cehan al doilea logofdt si Gheorghe Rosca vistiernic, i Nea-
niul vornic i Borleanul uricar i i-am trimis pe ei acolo ca sa alea-
www.dacoromanica.ro
LXX11 Btefan Gr. Berechet
gä cu oameni buni si bdtrâni, de prin prejur rnegiesi, pe unde vor

afla cu acei oameni buni, cA este hotarul acelei selisti Ruscanii
di pe unde loveste; deci boerii nostri mai sus scrisi au straits
acolo oameni buni ci bdtrcini $i slugi domne$ti, i i-au intrebat pe
ei de reindul acelui hotar $i au ales 12 oameni bunt $i slugi dom-
noti, $i preoti i diaconi $i vriind a le pane $i brazde in capul
kr, ca sa spue ei cu ale kr suflete pe unde este hotarul acelei
sell*, pi pe unde s'a hokirilt in zilele lui Radu vodd, iar acei
oameni buni n'au vrut s1 ia brazde pe capetele kr, $i an spus
drept cum ca nu ajunge hotarul acelei seliste Ruscani la valea
Plotunitei, cAci s'a aflat si uric ce a avut Targul Frumos de la
bAtilnul Stefan vod A, i selistea Plotunita in rediu cu valea ei n'a
fost datA lui TAnase vornic de nici tot domn, si el sA nu aibA
nici o treabd cu Plotunita, si asa a rams TAnasie vornic dinain-
tea noastrA si din toatA legea; iar cAlugArii de la manAstirea Han-
gului s'au indreptat i si-au pus loru$i ferde in vistieria domneascii.
Pentru aceea, de acum inainte sA nu mai aibA TAnase a Ora pe
cAlugäri pentru acel helesteu, nici sä mai vAneze peste niciodatA
in vecii vecilor, fàrä numai sã aibd treabd singuri augArii cu
acel helesteu si altul sA nu se amestece inaintea acestei cArti a
noastre. Scris in Iasi la anul 7147 tunic 28 zile.
Insusi Domnul a poruncit.
Focea" ').
LXIV.
Jurdmdnt in .bisericd.
leromonahul Hagi Serafim i Toader Flam dau o
rnärturie prin care se confirmA, cä au jurat in bisericd,
cä Ion Flocea n'a luat boul lui Ion Litul i nici nu stiu
nimic despre el. Ea se dd In Campulung din Bucovina,
in Ianuarie, 1696.
t Eu ieromonahul Hagii Serafim impreunA cu Toader Flam
fAcut-ain aceastA incredintatä scrisoare a noastrA la mana lui Ion
Flocii strejeariului, precum ni-am apucat cu sufletele noastre ca s'A
1) Gh. Ghihánescu: Sarete vi izvoade" vol. 111, 1907 1*, pp. 274-7g.
www.dacoromanica.ro
Judecata la RornAni pana in secolul al XVIII-lea LXXIH
giurAin in sfAnta bes[e]ricA pentru dänsul pentru o pricin[A] a unui

bou a lui Ion Litul ce-au perit di pe Isvorul Alb ') fiind Ion
Flocea intracea vreame le metohul nostru pe Isvor i calatorind
impreund cu noi la tarA intracea vreame s'au tAmplat di-an perit
si boil lui Ion Litul, deci Ion Litul I prepune si-s bAnuiaste pe
Ion Flocca, zAcAnd cum ca sA fie Mat el boul, deci noi mArturi-
sim cu sufletel[e] noastre i o am si giura in sfAnta bes[e]ric[a]
pentru Ion Flocea cum el n'au luat boul Litului, nice pe altii n'au
invAtat ca sA-I ia, nice stie el de stirea boului Litului, pentru acea-
sta i-am dat aceastä mArturie a noasträ sA-i fie de credintA. Ghen,
7204. Eu hagi Serafim, ieromonahu, mArturisAsc cu sufletul meu. t
Eu Toader Flam in'am apucat sA dau sam[A] cu sufletul meu
inainte[a] lui DumnAzAti pintru pricina lui Ion Floce cu Ion Litul
pintru boul Litului i m'am iscAlit
Eu Toader Flani. Ka. i)".
XLV.
Blestem.
Vasile Lupu därueste lui Iordache biv. vel vistier
.0 bucata de ses, numita. Râtul pe Bahluet, fostd dorn-
neascd din hotarul Tdrgului Frumos. Actul sfarseste
printr'un blestem. Este scris in Iasi la 7.IX. 1636.
t HUI EACHME KOEKOAA,, KOX.110 MHAOCTIFOI FOr110AAr 3EAIAH
-AHUAAAKCKOH1 WW:E VOCHOMTKAMH !?N1HAOC9IIKHX0M H HOMHAO.
KANOsit 60Arki1HHV I KrktHOMV l'OCHOACTKAMH 10PAAKH1 KIIK KM Ulf'
TTrAt C'A eAHO KgKATg 3A pOKHRI "ITO ph 3OKET PVPV'A HA BAX'-
MII4Vi tITO TOA INKATV 3A pgKian ITO cik 3OKET P7ITIPA &HAI%
I
HAM npAKaA rocnomIcaa llYTK71 KOTAt TrAr I RfACHTH H flOYEH-

IMIC1 Ta aliaTV 3A fOKH'k LUT MAK KAAVVErAt tt/T ['FAA Atilt-
THr XaHrVAOKH HH:Kfirkr0 I HA EaxAgE% HA lin'k CT0110HH AA:140
XOTAil CEAO 419171Maphin TrkM pAAH TOA alSATV 3A OK I Hilq
'ITO Crk HAUHVET 1171TVA IMO AA KIGET ero MHAOCT 10pAaKIE
') Catun in padure la Canipulung. Utniele inetolitilui se %Id pAna acurn.
2) T. V. *tetanal: Documente din vechiul ocol al Cdmpulungului
Jnoldovenesc" 1915, Buc pag. 14
www.dacoromanica.ro
LXXIV 5tefan Gr. Berechet
KIIC1'1121p111C1 KIM WT rorfloACTIUMH 1111A6AA I WTHHHV Fl AATITE H

MHAOKAHIE H HI tf 110TITAWAEHTF C'A 1171AM A0X0AOM HEllO
VIJiEFlHO HHISOAIM I HA WhICH; A DO HAIIIHAA WHKOTC It7 0 la-.
MT rocuomp WT A.hirgr HWHX HAH WT HAIIIE1.0 kOM HAH
flag I 6gA ISTO 6'A H369E91 rotnomtim 6hITH HAM 3EMAlf MWA
AMMON TOT 6H funoiNumit% milro I AAAHTE H MHAOKAWE fIX
AAESH AAA11 H VIStrkfillAll HAM%) AAAHTE H WCTI1OEHTEn ÌTO I rk
DOIWCHT pA30i1H9' HAIIIEr0 AAAHTE H /MA0611114,1 TOT AA wra
TpHISAT H nkolvtrhir KIT a fiX MTKOpUlAr0 ITRO
I H 31AAAE
H WT nrivraa fro Avrp% II ltIT THY WTIVI H1 K'A HEKTE H

WT KI I ADOCTOAH H WT KAHrEAFICTH H Aa HAUNT IACTV (7.
10A01* H Cl. 9'tEICAtT0111 i1It EVA KE3ICOHE9 I HOW K'hICH mum.-
Or Hifi AT. ,e3iont. AICII,A CM 3.
CAM% I'OCIIOAHWA REA+A.
ralitHA CHATEAllf 6EA A0r04MT HCKAA.
Avniumpv".
TRADUCERE
lo Vasile voevod, cu mila lui Duimiezeu, domn al Ord
Moldovei, iatA cA domnia mea m-am milostivit *i am miluit pe
boerul domniei melc, credinciosul lordachie biv vel vistiernic, cu
o bucata de *es ce se chiamA RAtul pe Bahluet, care bucath de
*es, nutnitä RAtul, a fost a noastrA dreapta donmeascA, din hota-
rul Targului Frumos, *i se incepe de pc ses din iazul cAlugArilor
de la sfAnta rnAnAstire a Hangului, din jos la Bahluet pe ambele
laturi, pAnA in hotarul satului AvrArne*tii. Pentru accia aceastä
bucata de *es, ce se nume*te RAtul, sA-i fie milei lui lordachie
biv. vistiernic, de la domnia mea, dreapta ocia *i danie *i
*i uric, *i intArire cu toate veniturile neclAtit nici o data in veci.
lar dupa a noastrà viata cine va fi domn din copii no*tri ori din
neamul nostril sau ori care ar fi pe care Durnnezeu 11 va alege
sA fie domn in tara noastrA a Moldovei, acela sA nu strice a
noastrà danie *i miluire, ci sà-i dea *i sA-i intareascA a noastrd
danie i a*ezare, iar cine s-ar ispiti sd radd a noastrd danie si
miluire, acela set fie triclet si proclet de Domnul Dunmezeu feed-
fond ceridui si pdmântului si de preacucato lui Maicd si de cei
www.dacoromanica.ro
Judecata la Ron-làni pa'nä in secolul ai XVIII-lea LXXV
318 pdrinti, cad au fost in Nicea si de cei 12 apostoli, si de cei

4 evanghetisti si sa aibd parte cu luda si cu afurisitul Ark, in
nesfarsitul vecilor. anan.
In Iasi la anti! 7148, luna Sept. 7,
1nsusi Domnul a poruncit.
Gavril Mateias vel logofät iscal.
Dumitru" ').
XLVI.
Addlma.F.
Mihail Dodul sofia lui Sofronia dau prin testa-
i
ment fiului lor, Miron, o parte din mosia lor i anume

din punctul Pietrile Rosh panä pe Rardu la ScaldAtoare.
Testamentul s'a fäcut in casa evreului Mer Jid la Cam-
pulung in Bucovina in 10.V. 1684. S'a bdut tin adàlmas
de 10 vedre mied.
Adica eu Mihail Dodul i cu sojul mieu cu Sofronie
dat-am scrisoare(a) noastrã la mâna ficiorului nostru lui Miron
precum sas(a) Vie ca i-am dat noi munceii nostri, mosie a noastra
dr(e)apta lui Miron osebit de alji feciori ce avem, ca noi ase
n(e)-am vorovit pana sintern vii sa ne inparjim locurile ficiorilor
nostri sa nu ne blastame ficiorii nostri, daca om muri noi, deci
noi i-am dat aceasta diiata la mama ficiorului nostru, lui Miron,
sa-i hie lui cu ticn(e)ala lui i ficiorilor lui i nepojilor lui, iard
alj(i) ficiori ai nostri sa n'aiba a sä ispiti piste cuvantul nostru
a-1 sminti nici decum, cad cà le-am facut parji tuturor, deci
aceasta mosie a noastra este pana in Petri le Rosii si este si-un
paltin diasupra la Petri le Rosii si sp(r)i Rarau ne slujeste mosie
pana in Scaldatoare, deci pentru mai mare credinjä ni-am pus si
degitile i la aceastä scrisoare a noasträ s'au tamplat mulj(i)
oameni buni anum(e) i o sam(a) de armeni din Suceava, carii
s-au i iscalit mai gios ca s-au pus degitili i s-au tamplat ei
Mer jid cã s-au facut scrisore(a) aceasta in casa lui.
1) Gh. Ghibanescu: Surete i izvoade" vol. 111, 1907, I* pp. 278-80,
www.dacoromanica.ro
LXXVI tefan Gr. Berechet
t en Mih Ail Dodu t eu Sofronie Dodoaie,

si eu Ion Mir Simionescul rn-am tAmplat;
11111
i eu Ionasco Tirik Andronicesc rn-am tAmplat;

i eu 'Toader one Sturzei rn-am tAmplat;
i eu Ion ab MAndrilA m-am tAmplat;
ler
i eu Gheorghie Floce rn-am tAmplat;
f i en Gheorghie 41, Vasilascu rn-am tAmplat;
i eu B...ata ;rp nemesnic ot SuceavA;
i eu DrAguci cel bAtrAn ot SuceavA;
i eu Mer 41.14, jid ni-am tAmplat.
Si s'au dat adalmas zeci vedr(i) med in cas(A) la Mer jid
oamenilor acistora ci s-au iscAlit mai sus.
7192 mis. Mai 10.
Eu Ion Dodul dau zapisile
lui Ion sin lui Istrate Floce" ').
XLVII.
Deugubin A.
Constantin MovilA confirmA lui CrAciun din Horo-
diste, jud. Soroca, stApAnirea asupra selistei din CArjAoani
de pe Derevtel. Confirmarea se face la Iasi In anul 1610.
t,,f1W ROCTAHT1111 d4or1114 IiCHISOM, 60;010 MH4OCTII0, 1'0E007
Mie% 3C44411 MOAAAKIK011; vs fleHAE nrkA MIMIC H nç1i 114111HMH HO-
Am Ii14HKHAM H M44HMII tavra 114111 1101111 WT X0e0AHLIIE, ICO4OCT
COVICtl U I1IIHU IlrhA 11441H H nrk4 114111114111 ISCATOM icur WT HO*

Ii011HarO eOAHTIn.li rornoArTkvAin NfAlthl 4101414 ROIROAH H WT Keb.
MI; li1411K111 Koe111111: H WT FIoçIiIl II d1ZIVAH4 .11%1110a1. OCIOIVICHX
[Mil IIIICVIIII II Mk AlTIMETKOMillE 1C41C0 TOT KHIliriflitifIl fleVIVIC

I44 Tinin4mt19- I:0411 AOIITH 34 IWIICT11011 H KH4040K41111 34 ITO N
Tilit MAT. T44I1II 4114IIH,( emu 14,114 AftlIVANHHX 'ITO C WRrkTdA 11AHN
tax 41r1,x1; 114 t14HlII Kritalid ÌTO 114 Apt444. H C1 ALTO
34 V1'41: H AA Amnia, rAit 4/114A4ET 1)&1' 34 4T0 IIHKTO HI WIRtyk-
I) T. V. Stefanelli : Docamente din vechiul ocol al Campulangului

moldovenesc", 1915, Buc. pp. 8-9.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom 31-11 pãna in secolul I XVIII-lea LXXVII
TdA rk fliitTIITU WT TIN AIOAH 'ITO AEFfidAH 'CAA (CANINE HZ?HilitUdIlli

d'ifif TOT ISHIHMEHIIIII VI. IIAdTHA CZ fKOHAIII IcO4idTW, HAKO H KHW-
HHIIJ trka ;NE 14I1AkXA10 TOT IiIIIMMUNIITH MUTH 3% idi-
A4ITE4C9'EO 'ITO WU I1911111 IIFhA HAM H lifehA Hammitt txwlvrom rot-
noArrtianAtt kii?oriaxorii d is irr Ilph BEANO. T4:41 ?..tAH HMCO Ad icy 'my
WT Iktr WTHUNd II KIIKVflMHi OHAEM CAW rs?arlin tro urrisoAv liA
tHA4 ANIETOM HAWI1A4. llii V 1111t, AliT 3p1tt.
l'otrioAa9z ?ttl. 1w HOCTAIITHIE BOEKOAd.

ITZTedllIKO REA AKOVIIIIS VI(IIA) II D(RAIL
t tliZrkHVA".
TRADUCERE
Io Costantin Movila voevod 1), cu mila lui Dumnezeu, domn
äI tArei Moldovei, iatA venit-a inaintea noastrA i inaintea boie-
rilor nostri man i mici, sluga noastrA, CrAciun din Horodiste,
tinutul Sorocei si a adus inaintea noastrà i inaintea sfatului nos-
tru o carte de la repausatul pArintele domniei mele, Eremia Movilà
voevod si de la Cristea marele vornic si de la Gheorghe i MA-
nada, parcAlabi de Soroca, astfel scriind i mArturisind cum acel
de mai sus zis CrAciun a dat 13 boi bunt de nego i pre(aluitt
drept 130 taleri curati pentru o desugubiná, cdct aflatu-s'a un (En
mon` pe selistea Ceirjeuca ce-i pe Derevtel, si cu loc de bekstee si
de mori, unde cadefn ROut; si deci nirneni nu s'a aflat sA pIä-
teascA din acei oameni, cari tineau acea seliste CArjAoanii; iar cel
de mai sus zis CrAciun a plAtit cu ale sale hucate, cum scriem
mai sus. (Deci i domnia mea) când am vAzut acea de mai sus
scrisA carte de marturie, pe care a adus-o inaintea noastrA si
inaintea sfatului nostru al domniei mele, crezut-am cA este cu
dreptul. Drept aceia ca sA-i fie lui si de la noi ocinA i cumpä-
raturA panA and Ii va intoarce lui cineva de acolo, inaintea aces-
tei cArti a noastre. Scris in Iasi la anul 7118.
Domnul a zis. lo Costantin voevod.
PAtrasco vel vornic a invAtAt 9i iscAlit.
t BAseanur 2).
') Oct. 1607; Dec. 1607-20.X1. 1611 (t lulie 1612).

2) Gh. Ghibsanescu: Surete i izvoade", vol. IX. 1914, la*I, PP. 88-9'
www.dacoromanica.ro
LXXVIII *tefan Gr. Berechet
lzvoare latine.
XLVIII.
Din Codex Bandinus" din anul 1646 ').
De tribunali Principis".
1. Divan vocari solet turcica linguA, quod ab omnibus sive
Valachis sive Ungaris et aliis usurpatur. Princeps judicaturus ex-
celso solio residet cum metropolita sibi assidente, sceptrum in
conspectu jacet super mensam, armigeri astant, cunt Principe pri-
marii proceres. Subtus in loco humili decem circiter aut plures
barones, ut quem Princeps audire voluerit, unusquisque (pag. 183)
sit paratus vocare, et si quis Principi ignota lingua loquitur, ut
actutum interpres adsit. Post praedictos stant jam viginti jam tri-
ginta scutatores deauratis scutis et pretiosis vestibus rubri colons
in duti, omnes procerae staturae. Post hos reliqua multitudo mi-
nt= et aulicorum sine armis ultra duo millia ; post istos sepa-
rati et causarn suam proponere parati, stant. Hos omnes per mo-
durn coronae cingunt ducenti pedites selecti, bombardis ad jacu-
landum et frameis ad secandurn instructi si opus foret, honesteque
vestiti.
2. Turn ad Principern prius accusati de capitali culpa, sci-
licet de furto vel hornicidio aut violentia spoliatorum compedibms
vincti adducuntur, qui si convincantur aut propria fassione, aut tes-
tibus sufficientibus, adhibitis torturis, certissima illis mortis seuten-
tia profertur. His expeditis, Princeps nullo respectu habitu perso-
narum, quern videt magis afflictum stare nutu jubet prodire, qui
si est agrestis, et pavi.... (tdiatei foaia de pe margine) Aulici pro-
xime astantes animant, et contra quemcunque procerum, vel Ger-
manum fratrern Principis, qui est generalissimus, causa proferatur
aut justis argumentis se excusat, vel cum satisfactione accusantis'
rustici poenam luet. Unde in simili casu, qui, alias levis videbatur,
duos fratres uterinos in carceres conjecit, et tribus diebus, cum
reis, ibidem detinuit, et palam attestatus se non fratres, non filios
') V. A. Urechià: Codex Bandinus", Mernoriu asupra scrierei lui Ban-
dmus de la 1646, extras din Analele Academiei Románe. Seria II. Tom. XVI,
Memoriile sectiei istorice, 1895, Buc. pp. 146--147.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pana in secolul al XVIII-lea LXXIX
aut filias curare, *sed unam et solam justitiam. Solus itaque vult
,omnem gravern judicare causam : Ratio Principis est quia alii ju-
dices facile corrumperentur inuneribus, et hoc pacto pauperes etiam
in causa justa affligerentur. Leviores \fere) causas possunt subor-
dinate quoque iudices decernere, sed nullus eorum capitale crimen
definire aut aliquem capitis condemnare, nisi in uno vel altero
casu ob certas rationes id alicui concedatur ad tempus.
3. Exceptis Festis et Dominicis diebus quibus non judicat,
vix aliquando tribunalitium judicium omittit. Non semel conquesti
proceres in privatis conferentiis de statu Moldaviae, qund ultra
viginti millia reorum expediri jani curArit, itaque rogarunt ut cum
delinquentibus mitius ageret ne provincia tot hominibus privaretur;
iiam saepe accidit, ut miles bonus, aut nobilis rem levem violen-
ter a rustico rapiat, si capiatur certO illi inoriendum. Qnibus Prin-
ceps subjunxist : non personam sed justitiam, non rem sed legem
aestimo; si vos omnes morte dignum aliquid feceritis, certd mod-
endum erit vobis. MI6 si media pars terrarum Moldaviae erit ne-
quam pereat mala pars, ut bona servetur, cum bonis tutus (pug. 184)
vivam cum malls semper in periculis constitutus essem. Quare si
lines ad Transylvaniam et Tartariam excipiam, tutissimus viator,
auro gemmisque onustus ire, redire, ambulare et dormire, etiam
secus viam potest".
XLIX.
('ap. XII din Descriptio antiqui et hodierni status Mol-
daviae", with" de D. Cantemir in 1715').
De tribunali Principis et baronum"
(Pag. 101) Per toturn annum, exeptis diebus, quos jejunio,
quod magnum I vocant, destinavit ecclesia, Princeps ter aut quater
in hebdomade 1 publice litigantium causas in divano audit. Divano
autem, quo tur 1 cico vocabulo praetorium Moldavi indigitant, in
medio aulae principa lis locus destinatur. Ibi in posteriori pariete
I
principi thronus poni I tur, imagine iesu Christi ad judicium apparen-

1) Operele I principelui I Demetriu Cantemiru I typarite de societarea
academica romana tomu 1, Descriptio Moldaviae cu charta georgraphica a
I
Moldaviei i unu facsimile, I Bucuresti MDCCCLXXII (1872),

1
www.dacoromanica.ro
LXXX Stefan Gr. Berechet
tis superius ornatus, I quam perpetuo ardens candela illurninat. A

sinistro latere, quod I Turcarum moribus inter Moldavos dextro
habetur honoratius, me I tropolitae sedes est, quem barones officio
fungentes secundum suos I sequuntur ordines: e regione in dextro
conclavis pariete depositi I barones locum habent. In rnedio Prin-
cipi ad dextram proxime ad I stat spatharius, gladium Principalern
tenens, longius paulo in eodem I latere magnus postelnicus, in Ion-
gum extensa postelnicorum serie stipatus. Reliqui, quorum opera
I
in divano necessaria est, ut apro I di et armaszei, e regione Prin-

cipis, ita ut ab eo conspici possint, I (pag. 102) subsistunt. Quampri-
mum princeps, praeviis ad judicem Christum I precibus, in throno
consederit, silentium indicitur, et e querula ple be, quae ad por-
I
tam congregatur, bini vel terni jubentribus vornicis portae per

I
aprodios intromittuntur. lidem, posteaquam eorum cau I sae audi-

tae tuerint, misi retineri eos in custodia judicium jubeat, I per ali-
am divani januam, quae versus minorem aulam spectat, dimit I tun-
tur, succedentibus aliis, donec nemo supersit, qui aliquid con I que-
rendum habeat. Si vero hora meridiei audita fuerit, reliqua plebs, I
quae fuerit, ad alteram judicii diem adesse jubetur. Tarn severum
autem est et itp0f3enroX-rei,sia=:. expers id judicium, ut supremus etiam
I
logotheta, si vel rusticus de ipso conqueratur quamprilnum no-

mi f nis sui mentionem fieri audit, e loco surgere, et donec causa
discussa I fuerit, rustico a sinistris stare debeat. Graviores causas
ipse Prin I ceps dirirnit, leviores baronibus inquirendas committit.
Barones, I quibus id mandatur; causam dorni dijudicant, et quae
ipsis visa fu erit, sententiam ferunt. Sin ea contenti fuerint et
I
actOr et reus, I eandem ilia vim retinet, quam habuisset in Prin-

cipis divano pro I nunciata: Sin vero alterutra pars se laesam exi-
stimaverit, ad Prin cipis tribunal appellare potest. In. eo causa
1
denus excutitur, et si baro largitionibus adversariorum, vel eorum

I
favore .ductus, vel etiam I legum ignorans, iniquam tulisse senten-

tiam evincatur, severa ille I poena coercetur. Sin autern appellans
juste damnatus Principi videa I tur, ipse et verberibus caeditur,
quod judicium baronis contemse I rit, et spreti mandati dominici
pro lubitu Principis meritas poenas I luit, nec non alterius expen,
sas in duplo rependere cogitur. Causas I autem graviores capita-
lesve, i ipse Princeps audire voluerit, utrum I que et actorem et
reum doram divano corn I parere jubet, ac utrique I eorum, quae
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani nana in secolul al XVIII-lea LXXXI
in sui defensionem, aut alterius crimen evincendum, I facere cre-

dant, dicendorum libertatem largitur. Discussa causa, I metropolita
et omnes barones. de Sfat, sive consiliarii, clara voce I sententiam
suam, etiam si sciant, aliud esse Principi propositum, I proferunt,
et accusatum vel absolvunt crimine, vel sontem decla I rant. Depo-
sittis autem baronibus nihil proferre nullamque senten I tiam dicere
licet, nisi a Principe interrogatis. Auditis cunctorum I opinionibus,
si reus habeatur, Princeps metropolitam iuterrogat, (pag. 103) quae
secundum civiles et sacras leges ei poena debeatur. Metropo I lita
prink) verba legis recitat, post autem Principis clementiam, cui
modus praescribi non possit, implorat, quod simul cuncti baro-
nes I facere conserveverunt. Tandem Princeps suam fert sententiam,
accu I satumque vel absolvit, vel morti aliive poenae adjudicat.
Accusati I criminis alicujus capitalis magno armaszio incarcerandi
traduntur, detenti propter debita vatavo aprodiorum. Poenarum
I
diversa est ratio. Fures suspenduntur, sacrilegi comburuntur, ho-

micidae nobiles I capite plectuntur, rustici palo per costas adacto
lentum et gravius I supplicium subeunt. Atque ea crimina vix ali-
quam clementiam dominantium impetrare possunt, nisi concilietur
cum occisi propin I quis homicida, iique publice coram Principe
declarent, se culpam I poenarnque illi remittere, nec postulare am-
plius, ut sangvis san I gvine aut mors morte vindicetur. Id si im-
petrare quiverit homicida, I aliquomodo de clementia Principis spe-
rare, certus tamen de sua I vita esse non potest. Si enim ex an-
teacta ejus vita Principi con I stet, quod ipsius malitia nulla cas-
tigatione tolli possit, aut aliae I quaedam rationes subsint, quare
ilium e medio sublatum velit, res I pondere solet, actores equidem
et occisi propinquos crimen, quodin illius animam commisisset,
condonare posse, se autem none, ut I homicidae malitiosive homines
in republica vivant, suoque pure sana I illiuS membra contaminent:
eoque nomine facinorosos vel ad sup I plicium, vel ad salinas
damnat. Barones, si aliquid ex aerario pu I blico in privatos usus
converterint, aut nefarium aliquid contra Prin I cipem fuerint mo-
liti, id quod pro inconstanti Moldavorum genio haud I raro acci-
dit, inconsultis reliquis baronibus a Principe vita bonis I que mulc-
tari possunt. Si autem nullum e mora dam I num timen I dum ne-
que metus est, ne reliqui conjurati necessitate in virtutem I versa
sua exequantur consilia, Princeps ad patefaciendam suae sen I ten-
www.dacoromanica.ro
L5Xxil St&an Gr Berechet
tiae justitiam, incutiendumque aliis terrorem, rebellem in divan

introducti jubet, ex interceptis litteris, si quae sunt, aut allis ar-
gu I mentis, I proditionis convincit, eique vel capitis poenam, vel
aliam I mulctam indicit. Si mortis reus sit, non poterit alio necis
genere I suplicium pati, nisi decollatione : Sin verberibus castigan-
dus est, I nemini id facere licet, nisi Principi, idque vel topuzo
(clava prin) (pag.104 cipali), quae verbera licet gravissinla sint, ta-
men honorern non lae dunt, uti habetur, indignissimum virgis aut
I
flagellis ab alio caedi. Lites reliquae in judiciis non diu protra-

I
huntur, sed causa plerumque I uno eodemque die, aut si nirnis

perplexa fuerit, tribus aut quatuor sessionibus excutitur et sen-
I
tentia pronunciatur. Sin Princeps vel per morbum ye! alia nego-
tia in divan venire non possit, barones tarnen cuncti in suis se-
I
dibus dispositi, haud aliter ac si Princeps praesens esset, vexa- I
torum querelas audiunt et solvunt: decisiones tamen I cum enar-

ratione causae per literas Principi referunt. Porro cum Prin I ceps
in templum aut alio recreationis causa perrexerit, cuilibet preces
suas ipsi offerre licet; quas onmes spatharius tertius colligit, re- I
deunteque in palatium Principe in mensa reponit: Accedit statim

tertius logotheta, supplicumque desideria coram Principe legit,
lite rarurnque parti adversae Principis resolutionem inscribit: eo-
I
rum I autem libellos, quos contra veritatem aut justitiam aliquid

petiisse I animadvertit, disrumpit. Cunctos deinde spatharius que-
rulis red dit, quae praefectus aprodorum curat, ut ad executio-
I
nem perducator I voluntas Principis. Nunquam autem vel fando

auditum fuit, Prin I cipis judicium corruptum fuisse, aut alterius
favore a justo decli I nasse, quamvis id baronibus contigisse ali-
quoties fuerit observatum. I
Atque is quidem ordo est, quo ad supremum Moldaviae ju-

dicem, Principem puto, vexatorum deferuntur et deciduntur desi-
I
deria; I nunc de inferioribus quoque judicibus aliqua nobis erunt

dicenda. I Sunt ii ye! universales i. e. totius provinciae, vel parti-
culares sive locales. In tota Moldavia audire et dirimere causas
I
cunctis consi lariis Principis et primo baronum divani ordini,

quam primum e metropoli lassis exiverint, concessum est; major
I
tamen binis su premis vornicis concesu potestas. Horum judicium

I
nemo, qui sub I jectarum ipsis provinciarum civis est, recusare

potest, cum alios bai ones si alterutra pars noluerit, respuere, et
I
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rornani pana in secolul al XVIII-lea LXXXI.1
ante latam senten I tiam ad Principem provocare possit. Attarnen,

si sententia vornici uni aut altri litigantium non arriserit, relicta
I
ipsi est libertas ad I Principis appellate tribunal. Ibi autem cum

apparuerit, de facti spe I cie non disceptatur ulterius, sed saltern
id inquiritur, fueritne causa I uti in testimonialibus vornici literis,
quas victrici parti dare solet, (pag. 105) proposita est, juste et secun-
durn leges provinciae decisa. Idem tan I turnrnodo exquiritur, si de
alterius haronis, in cujus judicium ante comprorniserat, sententia
I
aliquis ad Principem appellet. Quod si sen tentia baronis injusta

reperta fuerit, id quod hand raro accidit, gra I yes omnino poenas
corruptus luet: sin autem in exquisitione con I stiterit, juste pro-
nunciatum fuisse, appellantemque litigandi pruritu I ductum frivolc
honorem baronis laesisse, ille verberibus caedetur, duplicatas que
I
expensas adversae parti solvere tenebitur. Caeterum I in ipsa etiarn

lassiorum urbe primi ordinis baronibus licet audire et I dirimere
querelas litigantiurn, si quidern illi consenserint: etenim I a Prin-
. cipis praetorio causam sibi commissani dijudicaverit, senten I tiam
suam cum rationibas decidendi per scribam divani magno lo I gothe-
tae exhibere debet. Is si eam justam legibus que civilibus aut
sacris pro causae conditione consentanearn repererit, sua manu
sub I scribit examinatinn est, et tertio logothetae bulla divani inn-
niendarn committit : quo facto, ea immutabilis efficitur. Sin
I
autem baro I ipse injuste pronunciasse videatur, disrumpit schedu-

lam et queru I los ad Principis tribunal relegat. Extra aulam vero
neque suprernus logotheta alterius baronis sententiam cense-re
I
aut reprobare potest, inferior vero gradu superioris judicium

I
nunquarn irritum reddere I valet.

Quoniam autem superiores barones fere sergper aulam sequi
te I nentur, nec omnes cunctorum per totam provinciam causas
diri I mere possunt, ad jus incolis Moldaviae dicendum in singu-
lis urbi I bus et oppidis certi aliqui judices constituti sunt, quos
alicubi pirjcalabos, alibi vornicos et cainaraszos vocare consue
verunt. Sunt au I tem pircalabii bini, Chotini, Czernaucziis, Sucza
viae, Nernczii, Soro I cae: qui, quoniam illae potiores Moldaviae
civitates sunt, etiarn cow I mendantum nomen habent: porro bini
Romani, Bataszanorurn (quod oppidum conjugi Principis paret),
Orhei, Kiszinovi, Lapuszna, Falczii, I Galacziorum, Tekuczii, Tuto-
vae, Putnae. Reliqua minoris momenti I oppida, ut Bacov, Tirgul
www.dacoromanica.ro
LXXXIV $tefan Gr. Berechet
furmos, Harlei, Cohurlui, et Vaslui, singula singulos habent pir-

I
calabios. Vornici bini jus dicunt Barladio, magni inferioris Mol-

I
daviae vornici vicegerentes, totidem Doroheijensibus, I (pag. 106) le-

gati magni superioris Moldaviae vornici: duo Cympullungi, et unus
Vaslujae: Salinis praesunt circa Occnarn duo camerarii singulares.
Hi omnes quidem causas audire possunt, dirimere autern taut= ,
leviores: graviores vel ad magnum suae provinciae vornicum, vel
si. appellatio interposita fuerit, ad Principem relegare debent. Eo
au I tern casu litigantibus sorok i. e. diem constituunt qua utraque
pars I 8 ram Principe comparere tenetur. Fit autern id hoc modo:
Pirca I labius literas scribit, quibus memorat Titiurn et Cajum cunt
de tali re lites invicem aluerint, ad Principem appellasse, et pro-
I
misisse ta Ii sorok vel termino coram Principe se sistere. Has

I
literaS in duas I partes scindit, et utrique litigantium unam par-

tern porrigit. Sin au I tem alteruter dicta die non comparuerit,
cheria i. e. mulctam pecu I niariam solvere debet: rusticus viginti
quinque aureos, nobilis cen I turn, baro sexcentum. Neque ulla
ibi valet excusatio, nisi quis evin cere possit, se aut morbo, aut
I
in Principis servitio, aut demandato I a republica superioribusque

negotio detentum fuisse".
L.
Fragmente din 7, . Aprerat+ Myth" lui Matei Basarab
dela 1652.
GLAVA 255.
Pentru stricarea copilelor, si pentru canonut bdrbatului.
Cine va strica vre-o copila, mai nainte pana nu va ajunge la
varsta ei pre leage, aceluia sa i se tae nasul, si jurnatate de haine
si de bucate si de bucatele lui sa le dea acei feate ce o au stricat.
Cand nu iaste muiarea de 12 ani si mai mare, ci mai mica
de atata, atunci se canoneaste cela ce o an stricat ani 12, sa nu
se cuminece, sau si cu mai scadearea cum va parea sau cum va
socoti arhiereul sau duhovnicul O."
.Indreptarea legei", ed. II, pag. 276
www.dacoromanica.ro
Judecata la Rom On) 'Ana In secolul & XVIII-lea LXXXV
GLAVA 259.
Pentru rdpiri i certare ce se cade sd se dea rdpitorilor.
RApitori se chiamA ceia ce vor apuca de vor rApi muiarea
cuiva cea de cinste de'si vor rade de dAnsa, sau vre o fatä co-
coa* sau vAduvA, sau cAlugaritA, sau vre un copil, dud vor lua
pre fie carii cu deasila, sri vor duce de inteacel loc unde le va fi
voia de se vor mesteca trupeaste.
Certarea rApitorilor este numai moartea.
Cela ce va rApi pe vre o muiare, acela nu se va certa nu-
mai cu moarte, ci Inca 'si va piarde si bucatele, a le va da ju-
decAtoriul muerii cei rApite de va fi muiarea rnireanà, iar de va fi
calugArita, atunci va da judecAtoriul puteare sA se itrAneascA cu
venitul ce va fi de In aceale bucate in toatA viata ei, si incA si
dupA moartea ei, le va da judecAtoriul toate aceale bucate la ma-
nAstirea dela care au rApit'o.
Nu se va numai omori rApitoriul, nici 'si va piarde numai
bucatele, ci incA i aceia ce 1-au sfAtuit s'A rApeascA sau 'i-au dat
ajutoriu sA rApeascA, i aceia se vor omori, stsi vor piarde i bu-
catele, iarA de-I vor fi numai sfAtuit, iarA nu vor fi ajutat la vrea-
mea rApirii, atunci'i vor nurnai omori, iarA bucatele ntesi vor
piarde.
Bucatele rApitorului toate se vor da muerii ceia ce o au rd-
pit, mAcar cA au fost numai cum ar fi negutata nunta intre dinsii.
PArintii, fratii, rudele, stApAnii muerii, toti acestia pot sA uci-
gA de tot pre rApitori, i sA n'aibA nici unul nici o certare, i incd
nu nurnai pre rApitori ci si pre sotiile lor, i preaceia ce le vor
fi intr'ajutor, insA numai cAndu-i vor gAsi fAcAnd acel lucru, ce se
zice cAnd vor rApi, iar nu altA datA.
Cela ce va rApi copilA pentru zburdAciunea trupului, acela sa
patA ca i ceia ce scrie mai sus, pre acela cine 'I va ucide sA fie
ucis i nici o certare sA nu aibd.
Nu va scApa rApitoriul sd nu se cearte, zicand c'au rApit
muiare pentru sA se cunune cu dAnsa, ci tot se va certa.
Nunta ce se va face dupA ce s'au rApit, aceea nu e bund,
ci iaste un lucru asa cum nu s'ar fi fost dupA cum dau invAtAtura
Pravilele impArAtesti, pentru cA Pravila Besearici iartd acest feliu
de nunte, cAnd nu vor avea i altA smintealA fArA de rApirea.
www.dacoromanica.ro
LXXXVI Btelan Gr. Berechet
Cela ce va apuca, ce se zice va rapi pe vre o muiare care

va fi fagaduita altui barbat, acela nici cum sa nu se poata cununa
cu dansa, iara inch' nici cu alta, nici cu una nu poate sa se mai
cunune acela rapitoriu.
Cand va rapi nestine vre o fameae i iarasi o va !Asa de se
va intoarce la parinti i acasa'si, i atunci de se va insura i sA
se cunune cu dAnsa, acea nunta va fi bunã, i nu se va certa ca
un rapitoriu. lard de o va fi rapit, si se va fi i cununaf, acea
nunta nu e buna de nemica, ca se va certa ca un rapitoriu.
Certarea rApitorilor iaste nu numai spre cela ce rapeaste
fata cocoana, ci Inca i spre cela ce rdpeaste muiare cu barbat,
sau si despartita de barbat, sau vaduva, sau roaba, sau fatd de
suflet, veri bogata, veri sAraca, veri cinstita, veri fard cinste, tot
inteuu chip si cu o certare se vor certa.
Ori care rob, sau naemit, sau slugoi de va rapi vre o fa-
meae, acela nu se va certa nunlai cu moarte: ci inca 'I vor hi
arde in foc I)."
OLAVA 288.
,Pentru unealte san zdloage.
Unealtele sau zaloage sint un lucru care da nestine catrA alt
ow sa le pazeasca i sa le tie.
$i carele'si dä unealtele asa si Mogul, aceluia de-i e voia
sa fie adevarat lucrul lui, el sa ia scrisoare dela omul cela cei
'i-au dat unealtele i zAloagele 5 i Inca nu nurnai scrisoare, ci sA
chiame si marturii cinstite i bune sa fie.
De va piarde aceale unealte sau .zaloage cela ce le-au luat,
ori de goana furilor au a silnicilor, atunci nici el nici mosteanii
ltu le platesca, insa adevarat cela ce au tinut unealtele sau zdloa-
gele de nu va fi facut vre-o inselaciune sau vrajmasie, sau de se
vor fi tocmit pentru acealea cd de vor peri sa fie paguba:si perite2).
') Indreptarea legei", ed. II, pp. 279-81.

Ibidern: pag. 308.
www.dacoromanica.ro
Judecata la Romani pAna' In secolul al XVIII-lea LXXXVII
GLAVA 350.
Aicea scriern de vina de "intdi pentru care se indeamnd
judecdtoriul, de mai micsoreazd certarea si pedeapsa.
Acum vom sA spunem vinile pentru carele se indeamnA ju-
decAtoriul de mai mic*oreazA certarea i pedeapsa celui vinovat,
si intAia vinA; iaste in*elkiunea, i cu vicle*ugul, pentru cki ca
gre*ala ce se face cu in*elAciune *i cu viclesug aceia este foarte
mare, iarà gre*a1a ce se face fArd de in*elaciune, aceia nu se
chiama nici cum gre*ala, drept aceia numai ce se ceartA a*a pu-
tin lucru, numai drept leagea.
Dupa chipurile celor ce' vor gre*i ce feliu vor fi, depre acea-
lea va cutioa*te judecAtoriul i va creade de va fi gre*it cu in*e-
lAciune sau de nu va fi, pentru cA cela ce au gre*it, de va fi vre
un Oran gros i prost, sau vreun cocon mic de vArstä, sau vre o
muiare: atunci nu se va chema sä fie gre*it cu in*elAciune sau cu
vre un vicle*ug')."
,Pentru jurdmdnt.
GLAVA 292.
JuramAntul are ptitearea judecatilor, i cine sufere pre para*ul
lui sA facA jurAmAnt, pre acela pune judecAtoriul, *i deacia nu
mai poate sA stea sap s4 graeascA impotriva cAtrA dânsul, cAci cA
au suferit de au fkut jurArnânt.
De va avea ne*tine treabA cu cineva, sau altul, sau judecA-
toriul va da lui sA facA juramant: atunci acolo inteacel ceas tae
judecata daca va jura.
GrAia*te i Nearaoa 104 a lui Leon inteleptul, i dA voe
ca gA se caute lucrul ccluia ce au jurat, ca sA nu fie jurat strAmb.
La copilul carele nu iaste in vArsta lui deplinA, aceluia ju-
ramAnt nu i se da.
JurAmAntul iaste cuvAnt, carele pentru dAnsul se creade
adeverinta.
Cine se jurA, ori despre vre o parte ce-1 vor ceare sA fad',
sau WA de judecata, i va jura, iarA dupA aceia se va arAta cA ati
') Indreptarea leges" ed. II, pag. 382.
www.dacoromanica.ro
LXXXVIII $tefan Gr Berechel
jurat strAmb, aceluia sn taie limba: asijderea i mArturiilor carii

vor jura strAmb.
larA alte Pravile sau legi zic, sA se taie mAna celuia ce va
jura strAmb.
Oamenilor rAi, ce se zice cArora nu le e fricA de Dumnezeu,
jurAinantul lor pre apA sA-I scrii.
Cine va jura pre Dumnezeu strAmb, accla sA nu gAndeascA
ca-1 va uita.
De jurAmAnt sa fugi, mAcar de vei vrea sA juri si drept.
Cine se jurA strAmb, de Dumnezeu se leapAdA.
Ferice iaste de cela ce nu se lurA, orf drept, ori strAmb '). "
(3@.
-
---
Indreptarea !eget" ed. li-a, pp. 309-10
www.dacoromanica.ro
DE ACELA$:
1) Pentru paine", de H. Sienkiewicz, trad. din italiand.
2) Nu din partea aceia". de Pr. Gr. S. Petrov, din rusA.
3) Dezvoltarea poporului roman", de N. lorga, din germank
4) Trageiia unui popor i a regelui sda", din sArbd.
5) Pdzitorul farului", de H. Sienkiewicz, din polonA.
6) Ispitorul, luda # lacrimile", din rusd §i bulgard.
7) Gramatica limbei ruse.
8) Cdldtoria lui Porfire Uspenschii pe la noi in 1847.
9) Cdldtoria lui Ioachim Vuici prin fdrile romanegi in 1840.
10) Autbbiografia lui Paisie Velicicovschii.
11) Documente slave de prin arhivele ruse, fasc. I.
12) Cinci documente basarabene privitoare la moiile episcopiei
Htqilor, fasc. II.
13) Patruzeci documente slavo-romane, fasc. III.
14) Picdturi mdrunte", diferite articole.
15) Spicuitor in ogor vecin" revistk fascicolele 1, 2 §i 3.
16) Cdldtoria lui Bant4 Camenschii din 1808 i a lui Vasile Kel-
siev: din 1859.
17) 0 carte ruseascd despre biserica Bucovinei, de acurn 50 de
ani, partea I.
18) Petra Manega, un codificator uitat al Basarabiei de L. S. Kasso.
19) Caterisirea (degradarea) preotului i Frdfia de cruce, dupd
cloud manuscrise slave, gdsite in Basarabia.
20) Particularitdfile cojurdtorilor la Romani, dupd documentele
noastre slave.
21) Judecata la Romani pand in veacul al XVIII-lea.
22) Probele in dreptul vechi rus.
23) Isvoarele dreptului vechi rus # bulgar.
24) Schird asupra dreptului vechi bulgar.
25) Bibliografia dreptului vechi rus # bulgar.
26) Crestomafia dreptului vechi romanesc.
In pregatire
27) Pedeapsele la Romani # Slavi in secolul al XVII-lea.
28) Istoria bisericei lin Basarabia in secolul al XIX-lea.
29) Dreptul bizantin in Basarabia de L. S. Kasso.
._._/..
s.m." `.....,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MzkyODA PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

L2V4bGlicmlzL2R0bC9kM18xL2FwYWNoZV9tZWRpYS85MzkyODA PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEFAN GR.

Lucrarea de lata este rodul unei indelungate cercetdri. Docu-

Armliqu= load de judecatd, tribunal. Aldturi de acest ter-

cial, judecând i pe streinii, cari au legaturA cu tam sa.

HAM MMVHT a5111 HAW] en vreo plAngere 'AZAAOKI [60411144

lea. FärA indoialà, ca dad s'ar fi putut pastra toate ho-

negAndindu-se, dacã au intrat in curte, slujitorii, dupA

I) C, Giurescu: Letopisetul Torii Moldovei pdmi la Aron Vodd (1359-7

ne se mania, murind multi din bataia lui, ca dupà ce

Pas de plateste celuilalt ce i-ai luat cu strambul". Cel

plita icoana a omorarei marelui cronicar Miron Costin

1) M. Cogalniceanu: Cronicele Romdniei, t. II, 1872. Buc. pp. 38-9.

le consemna in scris, §i le comunica domnului spre a

fu indatorat sA mearga la fata locului si sA strAngd oa-

1) Crestomatia: pag. IV; VI; VIII; IX.

Adesea judeca si procesele manastirilor1) in leg-

nu fie peste cuvântul domnii meale. CAMA fLEYE r[o]c[no]-

JUDECATA LA DIVANUL DOMNESC.

romani era slovond, ele nu pot da de cat intelesul cu-

in stat, aranjati dupd trepte, mai departe stau ceilalti

domnul se aseaza pe tron si facandu-se tacere se chiam'a

sed unam et solam justitiam" '). Afacerile cele mai grele

deca de 3 sau 4 ori pe saptamand afara de postul cel

sau pedepsit la moarte sau primeste altA pedeapsa dupd fapta:

dati in seama vdtafului de aprozi. Talharii se spanzurd,

toarcere le pune pe masa. Logofatul al 3-lea le citeste,

temir, ca boerii divanului de primul rang aveau voie sa

9 Crestornatia, pag. LXXX1V

Vornicii judecau cauzele mai mici si mai usoare,

mdnea de lege". WA' o pildd. H COt091HAH NT nO ISAA/4

1) Doc. din 1586 Oct. 12 Arhiva istoric4 a Ronzdniei tont. i, partes

sä globeasca pe sdtenii din Racläuti pentru nici un fel

3A ,4YHIErg6CTKOI NH 3A KOAOMEHT[tO AHRIN1 Ivo erk TAAA] E0y4rr

tV611,H1 A6H HE roinutH TOTH MOAN WT KOH/HAHH HH HA ro-

mori, nici la curtile noastre, cu alti tarani la un

Pobrata) AA HE HAIMT HHKTO VUT HAWHX HAHOX H OttpAAHH-'

oamenii dintr'acela trei sate rnanAstiresti s'a n'aibd ni-

episcopi, socotit-am de aesta lucru §i am aflat, cum

Mai mult : episcopul uneori judeca cu alti dregatori

Un exemplu de judecata intre un autohton si un

Mihnea, domnul Tarei romanesti, instiintand in 18.1.

1) N. lorga: Brapvul gi Romdnii" Buc. 1905, pag. 165.

Matei Basarab scrie in 14 VI. 1644 in Brasov

acei nemisi, de au altd judecatd cevas, va cerca pe

fost adusi la mamele lor. Andronic vornicul a fAcut ju-

In legatura cu acestea gäsim un proces dintre un

laid cum se rosteste actul in curioasa lui limbd germanä:

11 VII. 1475, domnul Munteniei comunicA negustorilor

rosteste documentul in limba lui slavA: fl TAKOWn ISOM

Avem cazul din 12. VIII. 1500 cand Radu cel

cumentul sau dresul", cartea", ispisocul", zapisur,

dintre manAstirea Campulung si locuitorii orasului cu a-

se verified cu evenimentele istorice §i datele, controlAndu-se

HAtAtIFIFIU,H HX gliA3OKAAH IlrhA HAMM gt HIS (UT OTOAH HOE-.

KOM H 3A HOTKIM:MHTE IICHHCOKH WT IWAH KOIKO,A,T H WT

dat la Treisvetitele, unde §i trupul sau zace, §i a§a au

noastre forma rKFATEAk" cu pluralul caArrimi", pe

calitatea martorului, sub raportut confesional, spune CA

bani aduce dupA sine lipsirea lui de preotie 3 ani, fiind

si dinaintea scaunului". lar pentru acesti 10 stupi a dat

1) Gh. Ghiba.nescu: ,Surete qi izvoade", vol. IX, lai, 1914, p. 150.

mosia Mihalciul. Neputandu-se lAmuri domnul si cu di-

mele lona§co Cehan, pitariul cel mare, de au hotarat