Ce este colestaza gravidica?

Colestaza gravidica, numita si colestaza obstetrica sau colestaza intrahepatica de sarcina, este o
boala care adesea este prost inteleasa. Ea poate fi declansata de un transport deficitar al
acizilor biliari (care sunt produsi de catre ficat) de la fat la mama. Cauza efectiva o constituie un
nivel prea mare al acizilor biliari la mama sau transportul acestor acizi prin organismul imatur al
fatului. Boala apare, de regula, in a doua parte a unei sarcini, adica in trimestrul al treilea.
Care sunt simptomele bolii?
Colestaza gravidica se manifesta de obicei printr-un prurit, o mancarime intensa, aparuta mai
ales la nivelul mainilor (in palme), al picioarelor (talpi) si al abdomenului, acesta fiind, de
cele mai multe ori, singurul simptom. Uneori senzatia de mancarime poate fi insotita de scaune
deschise la culoare, urina inchisa la culoare si de o pigmentare in galbui a pielii si a ochilor.
Cum poate fi depistata colestaza gravidica?
Mancarimile in zonele mentionate sunt singurele simptome clar vizibile ale bolii. De aceea,
daca ele apar, este recomandabila consultarea imediata a medicului, care va decide daca este
vorba de un simptom al colestazei sau de o afectiune dermatologica. Medicul va recomanda o
analiza de sange care sa monitorizeze enzimele hepatice, cum ar fi transaminazele – TGO
(ASAT) si TGP (ALAT) si acizii biliari.
Diagnosticul poate fi pus relativ usor in functie de rezultatul analizei, intrucat medicul va face
legatura intre mancarimile aparute brusc si probleme ale ficatului. Desi este putin probabil sa se
creeze astfel de confuzii, mancarimile pot aparea si din cauza uscarii exagerate a pielii in
aceasta perioada. Medicul va lua in considerare si alte posibile afectiuni specifice sarcinii, de
natura dermatologica.

Exista factori de risc care maresc probabilitatea aparitiei

colestazei gravidice?
Specialistii considera ca femeile care au avut mancarimi in timpul administrarii de pilule
contraceptive prezinta un risc mai mare de a face colestaza gravidica. De asemenea, s-a
constatat ca multe dintre pacientele cu colestaza gravidica au un istoric familial in ceea ce
priveste colestaza (gravidica sau nu) sau un istoric personal legat de afectiuni hepatice. Studii
recente arata, de asemenea, ca sarcina gemelara si sarcina rezultata in urma FIV pot constitui si
ele factori de risc.
Cum se previne si cum se trateaza colestaza gravidica?
Din pacate, la momentul actual nu exista metode prin care colestaza gravidica sa poata fi
prevenita. In schimb, ea poate fi tratata cu ajutorul acidului ursodeoxicolic, o substanta naturala,
ce se gaseste in bila si care, administrata corespunzator, amelioreaza simptomele, favorizand
transferul de substante. De asemenea, medicul poate recomanda creme si lotiuni care contin
corticosteroizi sau anumite tratamente naturiste pentru a ameliora mancarimile.
Daca riscul este prea mare, sarcina fiind spre final, medicul poate sa decida inclusiv o
operatie cezariana de urgenta sau o inducere a travaliului, pentru a nu expune copilul unor
riscuri deloc neglijabile. De asemenea, dupa nastere, bebelusul va fi monitorizat in ceea ce
priveste functia hepatica si cantitatea de saruri biliare in sange, precum si in ceea ce priveste
starea generala de sanatate.
 Care sunt riscurile pentru mama si pentru fat?
Desi este o boala rara, colestaza gravidica poate avea efecte foarte grave, in special
asupra fatului: nastere prematura, suferinte ale bebelusului atunci cand placenta nu mai
functioneaza normal (insuficienta placentara) sau chiar moarte fetala intrauterina (in cazuri
extreme). Motivele sunt inca necunoscute, in sensul ca nu a fost inca identificat un mecanism
clar prin care colestaza gravidica declanseaza aceste efecte grave. Se stie doar ca nivelul
crescut de acizi biliari este strans legat de ele.
In ceea ce o priveste pe mama, chiar daca simptomele pot persista si dupa nastere, ele
dispar, in general, la 2 – 8 saptamani. Este insa important de retinut ca exista un risc mare de
recidiva a colestazei gravidice, aceasta aparand din nou, la viitoarea sarcina, in 45% - 70% din
cazuri. De mentionat este si faptul ca atunci cand recidiveaza, colestaza gravidica apare, de
regula, mai devreme in sarcina. De asemenea, femeile care au suferit de colestaza gravidica
sunt expuse unui risc crescut de aparitie a unor boli ale vezicii biliare (cum ar fi calculii) sau ale
ficatului (hepatitele).

Colestaza de sarcina este o afectiune care apare in general in ultimul

trimestru de sarcina si provoaca o mancarime severa la nivelul mainilor si
picioarelor. Ea se mai numeste si colestaza obstetricala sau intrahepatica si
desi in multe cazuri nu reprezinta un motiv de ingrijorare pentru mama,
exista riscul ca fatul sa fie afectat.
Care este cauza?
Desi cauza colestazei nu este cunoscuta, se pare ca hormonii de sarcina ar
avea un rol. Bila – un lichid digestiv cu rol in degradarea grasimilor – este
produsa la nivelul ficatului si stocata in vezica biliara. Hormonii de sarcina
incetinesc sau stagneaza fluxul bilei, care se acumuleaza in exces si in
final va intra in circulatie.
Factori care cresc riscul aparitiei colestazei sunt:
 istoric familial sau personal de colestaza de sarcina
 afectiuni hepatice preexistente sarcinii
 sarcina gemelara
 sarcina obtinuta prin fertilizare in vitro
Daca ai avut aceasta afectiune, riscul de aparitie a ei la o sarcina ulterioara
creste cu 70%.
Cum se manifesta?
Semnele si simptomele colestazei de sarcina pot include:
 manacrime (prurit) intensa
 urina inchisa la culoare
 scaune deschise la culoare
 ingalbenirea „albului” ochilor si a pielii
In majoritatea cazurilor mancarimea intensa a palmelor si talpilor
picioarelor este singurul simptom prezent in aceasta afectiune. Pruritul
poate fi greu de suportat, mai ales pe timpul noptii.
Ce complicatii pot aparea?
In cazul gravidelor, colestaza de sarcina poate impiedica temporar
absorbtia vitaminelor liposolubile. Pruritul dispare dupa cateva zile dupa
nastere si nu vor aparea alte probleme la nivelul ficatului, desi riscul de
reaparitie a colestazei la sarcinile ulterioare este crescut.
Totusi, la copil pot apare complicatii severe. Fara a se cunoaste exact
cauzele, se pare ca aceasta afectiune poate determina nasterea
prematura si posibila revarsare a meconiului – o substanta care este
prezenta in intestinele fatului – in lichidul amniotic la nastere. Daca fatul
inhaleaza meconiul in timpul nasterii pot aparea probleme respiratorii.
Cum se trateaza?
Conduita terapeutica a colestazei de sarcina urmareste doua aspecte:
 ameliorarea senzatiei de mancarime
 prevenirea complicatiilor
Pentru a ameliora pruritul medicul iti poate recomanda:
 anumite medicamente
 creme si lotiuni care contin corticosteroizi pe care sa le aplici pe zonele
afectate
 introducerea mainilor si talpilor in apa calduta
Pentru prevenirea aparitiei complicatiilor la fat, medicul poate indica:
 teste periodice de sange - pentru monitorizarea functiei hepatice si a
cantitatii de saruri biliare din sange
 ecografii si teste non-stres repetate pentru a evalua starea de bine a
copilului
 inducerea travaliului - chiar daca testele non-stres au rezultate normale,
medicul poate sugera inducerea prematura a travaliului - in jurul
saptamanii 38 de sarcina sau chiar mai devreme daca colestaza este severa
– pentru a se evita aparitia complicatiilor

Colestaza intrahepatica a sarcinii este definita ca pruritul cu debut in

timpul graviditatii. asociata cu functie anormala a ficatului si care se
rezolva de obicei in perioada postpartum imediata. Incadrarea conditiei in
dermatozele specifice sarcinii este inca dezbatuta, aceasta nefiind o
dermatoza dar necesitind diagnostic diferential frecvent in practica
medicala datorita expresiei clinice cutanate. Colestaza intrahepatica a
sarcinii este cea mai comuna tulburare hepatica indusa de sarcina si apare
in trimestrul 3. Este caracterizata de prurit, valori ridicate ale acizilor
biliari si moderate ale altor functii hepatice cu rate ridicate ale
prognosticurilor nefavorabile fetale. Pruritul se dezvolta fara icter
(pruritus gravidarum) si ocazional alaturi de icter (colestaza obstetrica). In
jumatate dintre cazuri exista asocierea dintre hepatita C si sarcina multipla,
preecalmpsia, ficatul gras acut si diabet gestational. Conditia poate reapare
60% in cadrul urmatoarelor sarcini sau la contraceptivele orale. Pruritul
poate precede sau apare dupa observarea anomaliilor de laborator. Se
agraveaza pe masura ce sarcina avanseaza si se remite la 48 de ore dupa
nastere. Afecteaza palmele si plantele si se extinde la picioare si abdomen,
iar frecvent devine generalizat. Nu exista semne dermatologice altele in
afara de excoriatii, iar absenta leziunilor cutanate primare ajuta la
diferentierea conditiei de alte dermatoze. Simptomele constitutionale de
anorexie sau stare de rau pot fi prezente, precum si greata, disconfortul
abdominal. Poate fi asociat cu steatoreea subclinica si risc crescut de
hemoragie postpartum. Icterul nu se inrautateste precum pruritul la
avansarea sarcinii. Pina la jumatate dintre paciente au urina inchisa la
culoare si scaune slab colorate. O infectie urinara poate precipita debutul
sindromului. In cadrul diagnosticului de laborator cel mai sensibil marker
este valoarea fractiunii conjugate a bilirubinei. Anomaliile biochimice
sunt cele ale sindromului colestatic si includ cresterea moderata a
transaminazelor, fosfatazei alcaline, colesterolului si a trigliceridelor.
Malabsorbtia grasimilor poate determina deficit de vitamina K si timp de
protrombina prelungit. Anomaliile de laborator se rezolva la 2-8 saptamini
postpartum. Etiopatogeneza sindromului este complexa, sugerind
interactiuni intre factori hormonali, imunologici, genetici si
alimentari.Controlul terapeutic incearca sa reduca simptomele si
anomaliile biochimice ale mamei pentru a imbunatati prognosticul fatului.
Tratamentul cu medicatie antipruritica topica, emoliente si antihistaminice
orale este minim de ajutor. Epomediol, silimarina, S-adenozil-L-
metionina, carbunele activat, fenobarbitalul si guma guar au avut succes
limitat. UVB este variabil utila. Inhibitia dexametazonica a secretiei de
estrogen placentare nu amelioreaza pruritul si este mai putin eficienta fata
de acidul ursodeoxicolic. Mai mult dozele repetate de dexametazona
determina greutate mica la nastere si anomalii neuronale fetale.
Colestiramina poate fi eficienta dar necesita administrare prelungita si
este asociata cu revenirea pruritului dupa prima saptamina de tratament.
Aceasta poate scadea nivelul de vitamina K si trebuie administrata alaturi
de vitamina. Acidul ursodeoxicolic este cel mai eficient tratament.
Complicatii ale colestazei intrahepatice a sarcinii
Riscurile materne cuprind hemoragiile intra- si postpartum secundare
malabsorbtiei vitaminei K si riscul litiazei vezicale si recurentei
sindromului la administrarea de contraceptive orale. Riscul fetal cuprinde
distresul fetal, sarcina prelungita, nasterea prematura cu cresterea
incidentei cezarienelor. Colestaza intrahepatica netratata este asociata cu
mortalitate perinatala ridicata. Se considera complicatiile fetale a fi legate
de acumularea acizilor biliari in compartimentul fetal, determinind
vasoconstrictie venoasa placentara si cresterea contractilitatii miometrice,
implicata in nasterea prematura. Acizii biliari cresc motilitatea colonica,
iar prezenta lor in meconiu explica constrictia venei ombilicale si moartea
intrauterina. Malabsorbtia vitaminei K creste riscul de hemoragie
intracraniana. daca virsta gestationala este sub 36 de saptamini, trebuie
monitorizata starea fatului si se va lua in considerare nasterea la 37 de
saptamini. Nasterea la 36 de saptamini, daca s-a atins maturitatea
pulmonara trebuie considerata in cazurile severe de icter. Daca sarcina are
peste 36 de saptamini amniocenteza si nasterea trebuie considerata daca
cervixul este favorabil si maturitatea pulmonara satisfacatoare. Se accepta
ca toate femeile cu colestaza intrahepatica nu trebuie sa nasca mai
devreme de 37-38 saptamini. Clasificarea dermatozelor specifice sarcinii
in papule urticariene pruritice, prurigo gestational si mai recent a
colestazei intrahepatice este acceptata de multi medici

Potrivit studiilor, colestaza de sarcină apare la aproximativ 1 din 1000 de femei

însărcinate. Colestaza este uneori denumită colestază extrahepatică, când apare în
afara ficatului, colestază intrahepatică, care apare în interiorul ficatului, sau
colestază obstetrică.

Unele femei se confruntă cu o mâncărime foarte gravă la sfârșitul sarcinii. Cea mai
comună cauză este colestaza, o boală frecventă a ficatului care apare doar în timpul
sarcinii. Colestaza în sarcină este mai frecventă în ultimul trimestru, atunci când
hormonii sunt în cantități foarte mari, dar, de obicei, dispare în câteva zile după
naștere.

Ce cauzează colestaza de sarcină?

Hormonii de sarcină afectează funcția hepatică, ducând la încetinirea sau stoparea
fluxului de bilă. Vezica biliară deține bila care este produsă în ficat, necesară pentru
defalcarea grăsimilor în cadrul digestiei. Când fluxul de bilă din ficat este oprit sau
încetinit, aceasta determină acumularea de acizi biliari în ficat care se pot vărsa în
sânge.
Colestaza intrahepatică a sarcinii apare atunci când acizii biliari totali (TBA) sau
acizii biliari serici sunt măsurați la 10 micromol/l și mai sus. Studiile au arătat inițial
că această creștere a acizilor biliari este cauzată numai de estrogen, dar cercetările
recente au constatat că progesteronul poate contribui la fel de mult la această
rezervă.

Care sunt simptomele de colestază de sarcină?

Adesea, singurul simptom observat este mâncărimea, în special pe mâini și picioare.
De asemenea, pot apărea semne precum: urina închisă la culoare, oboseală sau
epuizare, pierderea poftei de mîncare, dureri în zona ficatului, depresie, foarte rar
fiind prezente icterul, greață, etc.

Cine poate suferi de colestază de sarcină??

Următoarele femei au un risc mai mare de a dezvolta colestază în timpul sarcinii:
Femeile care așteaptă mai mulți copii
Femeile care au leziuni hepatice anterioare
Femeile ale căror mame sau surori au avut colestază sau ICP

Cum Este Diagnosticată Colestaza De Sarcină?

Pentru colestaza de sarcină analize se pot face prin efectuarea unui istoric medical
complet, a unui examen fizic și a testelor de sânge care să evalueze funcția
hepatică, acizii biliari și bilirubina.
Specialiștii spun că trebuie diagnosticată atunci când acizii biliari (TBA) sau acizii
biliari serici sunt măsurați la 10 micromol/l și mai sus.

Cum va fi afectat copilul dacă mama este diagnosticată cu colestaza?

Colestaza în sarcină poate crește riscul de suferință fetală, naștere prematură sau
naștere mortală. Un copil în dezvoltare se bazează pe ficatul mamei pentru a elimina
acizi biliari din sânge, prin urmare, nivelurile ridicate de bilă maternă provoacă stres
la nivelul ficatului copilului. Femeile cu colestază ar trebui să fie monitorizate
îndeaproape.

Care este tratamentul pentru colestaza de sarcină?

Scopurile principale ale tratamentului pentru colestaza de sarcină sunt de a elimina
mâncărimea. Unele opțiuni de tratament includ:
Medicamente anti-mancarime sau medicamente cu corticosteroizi
Medicamente pentru scăderea concentrației de acizi biliari, cum ar fi acidul
ursodeoxicolic
Băile reci și apa cu gheață încetinesc fluxul de sânge în organism prin scăderea
temperaturii
Dexametazona este un steroid care mărește maturitatea plămânilor copilului
Suplimentele de vitamina K administrate mamei înainte de naștere și odată ce
copilul se naște pentru a preveni hemoragia intracraniană
Tot ce trebuie să știi despre colestaza de sarcină

Unele femei pot avea mâncărimi severe la nivelul mâinilor şi picioarelor în ultima parte a sarcinii.
Cea mai comună cauză pentru care această problemă este colestaza de sarcină, o boală obişnuită a
ficatului, care apare numai în timpul sarcinii.

Colestaza de sarcină este o afecțiune care presupune afecţiuni ale fluxului bilei, din cauza
cantității mărite de hormoni.

Colestaza este mult mai comună în ultimul trimestru de sarcină, când nivelurile hormonale ating
apogeul, însă dispare, de obicei, la câteva zile după naştere.

Conform specialiştilor, colestaza apare la 1-2 din 1000 de sarcini.

Colestaza poate fi extrahepatică (în afara ficatului), intrahepatică (în interiorul ficatului) şi
obstetrică.

Ce cauzează colestaza de sarcină?

Hormonii de sarcină afectează funcţia colecistului (vezica biliară), încetinind sau stopând fluxul
bilei.

Vezica biliară colectează bila, care este produsă în ficat şi este necesară în arderea grăsimilor în
procesul de digestie. Când fluxul bilei este oprit sau încetinit, acizii biliari se adună în ficat,
ajungând să se reverse în sânge.

Care sunt simptomele colestazei de sarcină?

 Mâncărimi groaznice de piele, în special la nivelul mâinilor şi picioarelor (deseori este

singurul simptom observat);

 Urină închisă la culoare;

 Scaune deschise la culoare;

 Extenuare sau epuizare;

  Lipsa apetitului;

 Depresie.
 Simptome mai puţin obişnuite:

 Icter (colorarea în galben a pielii și a ochilor)

 Durere în cadranul abdominal drept superior;

 Greaţă.

Cine riscă să se îmbolnăvească de colestază de sarcină?

 Una până la două sarcini din 1000 sunt afectate de colestază. Următoarele femei
prezintă risc mai ridicat de a dezvolta
 colestază în timpul sarcinii:

 Femeile care au sarcină multiplă;

 Femeile care au avut probleme cu ficatul în trecut;

 Femeile ale căror mame sau surori au avut colestază.

Cum este diagnosticată colestaza de sarcină?

Diagnosticul de colestază poate fi dat în urma efectuării unui dosar medical complet, unui control
medical şi unor analize de sânge care să evalueze funcţiile ficatului, acizilor biliari şi bilirubinei.

Cum va fi copilul afectat dacă mama este diagnosticată cu

colestază?

Colestaza de sarcină poate mări riscul stresului fetal, naşterii premature sau naşterii unui copil
mort. Un copil aflat în curs de dezvoltare depinde de ficatul mamei pentru a elimina acizii biliari
din sânge; prin urmare, nivelurile ridicate ale bilei mamei pot pune presiune pe ficatul copilului.

Femeile cu colestază ar trebui monitorizate îndeaproape şi ar trebui să ia serios în considerare

inducerea travaliului odată ce plămânii copilului ajung la maturitate.
Care este tratamentul pentru colestaza de sarcină?
Scopurile tratamentului pentru colestaza de sarcină sunt de a potoli mâncărimile.

Unele opţiuni de tratament includ:

 Medicamente împotriva mâncărimilor de piele sau medicamente cu corticosteroizi;

 Medicamente pentru a reduce concentraţia de acizi biliari, cum ar fi acidul

ursodeoxicolic;

 Băi reci pentru a încetini fluxul de sânge în organism, prin scăderea temperaturii;

 Dexametazonă, care este un steroid ce maturizează plămânii copilului;

 Suplimente de vitamina K, administrate mamei înainte de naştere şi încă odată după

naştere;

 Rădăcină de păpădie, care este benefică ficatului;

 Analize de monitorizare a inimii copilului şi contracţiilor, efectuate de două ori pe

săptămână;

 Teste de sânge regulate, pentru monitorizarea nivelului serului biliar şi a funcţiei

ficatului.

Tratamentul pentru colestaza de sarcină trebuie stabilit de medicul tău, care ia în considerare
următoarele criterii:

 Sarcina ta, sănătatea per ansamblu şi istoricul medical;

 Gravitatea bolii;

 Toleranţa ta la anumite medicamente, proceduri şi terapii;

 Aşteptările legate de evoluţia bolii;

  Părerile sau preferinţele tale.

Unele surse susţin că femeile care au avut colestază de sarcină, au şanse de până la 90% să se
îmbolnăvească din nou în cazul altor sarcini.

Nu te îngrijora, însă, dacă ești însărcinată și ai mâncărimi de piele și nu te autodiagnostica cu

colestază de sarcină. Mâncărimile de piele în sarcină sunt des întâlnite și motivele
sunt deshidratarea și întinderea pielii. Numai medicul tău îți poate pune un diagnostic corect.

de Alina Nedelcu

Sarcina presupune o serie de transformări care, din păcate, pot duce și

la declanșarea unor afecțiuni care de care mai neplăcute. Printre
acestea se numără și colestaza de sarcină, ce apare în ultimul
trimestru. Așa cum vom vedea și din articolul de mai jos, principalul ei
simptom sunt mâncărimile, care se deosebesc însă de obișnuitele iritații
ale pielii specifice sarcinii. Iată de ce acestea nu trebuie sub nicio formă
ignorate și trebuie să ții permanent legătura cu un medic pentru a
evita, pe cât posibil, ca bebelușul să fie afectat de această problemă de
sănătate. Numai așa vei ști că ești în siguranță și că vei diminua riscul
să ai o naștere prematură. Cu toate acestea, în cazuri extreme, medicul
poate propune și inducerea nașterii înainte de termen.
» Ce este colestaza
» Care sunt cauzele ce duc la apariția colestazei de sarcină
» Simptomele colestazei de sarcină
» Care sunt riscurile pe care le poate avea colestaza
» Tratamentul recomandat în caz de colestază de sarcină

Ce este colestaza

Colestaza de sarcină, cunoscută și sub numele de colestază intrahepatică de sarcină, este o

afecțiune prenatală a ficatului ce apare mai ales în ultimul trimestru. Aceasta se leagă de
reducerea fluxului de bilă din ficat spre duoden.

Care sunt cauzele ce duc la apariția colestazei de sarcină

Până în prezent, experții nu au putut determina cauzele exacte ce pot duce la

apariția acestei maladii. Cu toate acestea, există anumite opinii comune legate de
posibilele cauze ale colestazei. Iată-le pe cele mai cunoscute:
• Femeile ce au avut diverse afecțiuni hepatice vor fi mai predispuse spre colestază
în timpul sarcinii
• Femeile ce suferă de diabet gestațional au un risc mai ridicat de a se îmbolnăvi
de colestază
• Cele cu sarcină gemelară sau care au o sarcină obținută prin fertilizare in vitro pot
fi mai expuse riscului de a dezvolta colestază
• Transformările hormonale din ultimul trimestru de sarcină (nivelul de estrogen din
corpul mamei este cel mai ridicat în săptămânile 36-37 ) pot contribui la declanșarea
colestazei. Astfel, în urma activității hormonale modificate, ficatul nu mai poate
asigura transportul bilei la fel de bine ca de obicei, astfel că anumite substanțe
chimice se depozitează la nivelul terminațiilor nervoase de sub piele, provocând
mâncărimi puternice.

Citește și: Probleme din cel de-al treilea trimestru de sarcină care te scot din
sărite

Simptomele colestazei de sarcină

Acestea se leagă de cel de-al treilea trimestru de sarcină și sunt următoarele:

• Mâncărimi puternice la nivelul mâinilor și picioarelor (pe palme și tălpi)
• Urina devine mai închisă la culoare
• Pielea și ochii pot avea o tentă galbenă
• Fecalele se deschid la culoare
De asemenea, trebuie să știm că mâncărimile provocate de colestază sunt diferite
față de iritațiile și mâncărimile ce apar de obicei în timpul sarcinii, în regiunea
abdomenului. Acestea din urmă apar pe măsură ce sarcina avansează și abdomenul
își mărește volumul.
În schimb, mâncărimile pielii din colestază sunt mult mai intense, în special pe timpul
nopții, fapt care îți poate tulbura considerabil somnul.
Dacă te confrunți cu aceste simptome, ia legătura cât mai rapid cu un medic. În plus,
dacă apare și greața, crește și mai mult necesitatea de a proceda astfel.
Prima măsură pe care o va lua medicul va fi să-ți facă niște analize pentru a vedea
cum îți funcționează ficatul, precum și pentru a-ți măsura nivelul de bilă din sânge. În
plus, cel mai probabil ți se va face și o ecografie pentru ca starea ficatului tău să fie
analizată mai bine, dar și una pentru a vedea dacă este totul în regulă cu bebelușul.

Care sunt riscurile pe care le poate avea colestaza

Așa cum s-a menționat deja, mâncărimile pielii din ultimul trimestru de sarcină nu
trebuie sub nicio formă ignorate. Analizează-te bine și ține permanent legătura cu un
medic, întrucât această afecțiune poate avea consecințe din cele mai grave, precum
nașterea prematură sau fătul poate fi afectat din cauza faptului că acizii din bilă
ajung prin pereții placentei și pot deteriora inima acestuia. Riscul cel mai mare ca
acest fenomen să se întâmple este în săptămâna a 37-a de sarcină.
De aceea, nu de puține ori se poate întâmpla ca medicul să decidă inducerea
nașterii, astfel încât bebelușul să nu fie în pericol din cauza colestazei.
Nu în ultimul rând, trebuie să știi că mâncărimile pielii provocate de colestază pot să
nu se limiteze la palme și tălpi și se pot extinde pe tot corpul.

Tratamentul recomandat în caz de colestază de sarcină

În cazul în care te confrunți cu mâncărimi cauzate de colestază de sarcină, nu este

indicat să-ți administrezi tu singură diverse unguente despre care crezi că le-ar
putea ameliora. Dacă vei face așa, riști să-ți faci rău și ție, dar și bebelușului.
Totodată, trebuie să știi că aceste manifestări neplăcute încetează după ce naști. Ca
să elimini însă riscurile ce pot surveni, adresează-te unui medic, ce va decide ce
tratament îți este cel mai adecvat.
Cel mai probabil ți se va prescrie un medicament pe bază de ursodiol, menit să
reducă nivelul bilei din sânge, împiedicând totodată ca acizii din aceasta să ajungă la
placentă și la făt.
Nu în ultimul rând, este posibil să ți se recomande și un unguent cu corticosteroizi
pentru a ameliora mâncărimile prea puternice. Este însă foarte important să urmezi
cu maximă strictețe indicațiile legate de cantitatea în care trebuie utilizat acesta,
întrucât s-a constatat că și corticosteroizii pot afecta bebelușul.

Termenul "colestază" provine de la cuvintele grecești chole(bila) și stasis

(stagnare). Cholestaza apare atunci când ficatul nu emană bila în modul
corespunzător. Colestaza intrahepatică a femeilor însărcinate este detectată numai
în timpul sarcinii.
Colestază intrahepatică este o stare a sarcinii multifactorială, caracterizată prin
mâncărime în absența erupțiilor cutanate și a testelor anormale ale funcției
hepatice, ambele probleme fiind rezolvate în primele 4-6 săptămâni după naștere.
Colestaza intrahepatică nu prezintă un risc serios pentru sănătatea mamei, dar
poate provoca probleme grave pentru copil.
Colestază intrahepatică este cea mai frecventă leziune hepatică asociată cu sarcina.
De obicei, simptomele colestazei intrahepatice apar în trimestrul III al sarcinii, dar
uneori - în stadiile incipiente. Colestaza intrahepatică este mai frecventă la femeile
care au avut sarcini multiple și la femeile care au fost tratate anterior de
infertilitate. Apariția predispozițiilor ereditare latente, creșterea nivelurilor de
estrogen și progesteron, datorate sarcinii, joacă un rol în apariția
colestazei intrahepatice.
Factori de risc care contribuie la dezvoltarea colestazei intrahepatice : sarcini
multiple, hepatită C, calculi biliari, sarcină cu fertilizare in vitro (FIV), vârsta peste
35 de ani.

Simptomene colestazei intrahepatice

Principalul simptom al colestazei intrahepatice la femeile gravide este mâncărimea,
fără erupție cutanată. Pruritul începe mai des după a 28-a săptămână de sarcină pe
palmele mâinilor și pe tălpile picioarelor, se poate răspândi la mâini și picioare, dar
uneori poate apărea și pe față, spate și piept. Poate varia de la ușoară la intensă și
persistentă, poate fi foarte neplăcută, este mai puțin tolerată noaptea și poate
deranja somnul. Nu există nici o erupție cutanată pe piele, dar unele femei se
scarpină atât de tare încât lasă urme de zgârâieturi. Femeile cu colestază
intrahepatică prezintă uneori icter (îngălbenirea pielii și a membranelor mucoase
din cauza modificărilor hepatice), întunecarea urinei și ușurarea scaunului. Unele
femei se simt prost și își pierd apetitul. Anumite modificări ale parametrilor
biochimici din sânge sunt caracteristice colestaza intrahepatică. O femeie
însărcinată care are semne sau simptome menționate mai sus trebuie să raporteze
acest lucru unui medic cât mai curând posibil.
Pericol pentru copil
1 Creșterea probabilității de naștere prematură. Fiecare a zecea femeie cu colestază
intrahepatică, naște înainte de a 37-a săptămână de sarcină (inclusiv femeile aflate
la prima sarcină).
2 Riscul general de naștere prematură este de 7-25%.
3 Tulburări fetale intrauterine mai mari.
4 Există un risc de naștere mortală (1-2%).

Diagnosticarea colestază intrahepatică

Colestază intrahepatică poate fi diagnosticat, dacă în timpul sarcinii există
mâncărimi și teste anormale ale sângelui. Pielea trebuie verificată cu atenție pentru
asigurarea că mâncărimea nu este asociată cu nici o afecțiune a pielii, cum ar fi
eczema.

Pentru diagnostic este necesar să se efectueze următoarele studii: analiza

generală a sângelui cu trombocite, funcțiile hepatice, inclusiv studiul nivelului de
acizi biliari din sânge pe stomacul gol. Este necesar să se efectueze un studiu cu
ultrasunete pentru a exclude afecțiunile hepatice cronice, dezvoltarea anormală a
ficatului, calculii biliari, inclusiv pietrele în tractul biliar. Este necesară consultarea
unui hepatolog, inclusiv pentru a exclude alte boli hepatice. Dacă mâncărime
persistă și nu se găsește nicio cauză, testele trebuie repetate la fiecare 1-2
săptămâni.
După diagnosticarea cu colestază intrahepatică, este necesară monitorizarea atentă
a femeii însărcinate și a copilului.
Simptomele colestazei intrahepatice la femeile gravide se îmbunătățesc după
naștere. Cu toate acestea, este necesar controlul după nașterea copilului.
Simptomele continue și testele anormale ale funcției hepatice pot indica o altă
problemă - trebuie să vă adresați medicului dumneavoastră hepatolog.

Colestaza de sarcina reprezinta o patologie hepatica reversibila, influentata de statusul hormonal

caracteristic graviditatii, care apare frecvent in ultimul trimestru de sarcina.

Cand apare colestaza de sarcina?

Colestaza de sarcina apare frecvent la pacientele cu predispozitie genetica si se manifesta prin prurit
intens, predominant palmar si plantar, si icter.

Incidenta colestazei de sarcina este de cca 1-2 % si poate aparea spre sfarsitul trimestrului al doilea
sau in cursul trimestrului al treilea. Etiologia nu este pe deplin elucidata, insa pare sa fie
plurifactoriala, fiind implicate predispozitia genetica, factori de mediu si factori hormonali.

Diagnosticul de colestaza de sarcina este, in primul rand, un diagnostic clinic, confirmat apoi de
analizele de laborator. Desi colestaza de sarcina reprezinta o patologie care se remite rapid dupa
nastere, prognosticul matern nefiind grevat de complicatii sau sechele pe termen lung, totusi,
prognosticul fetal poate fi foarte sever, mergand pana la sindromul de moarte subita. De aceea,
depistarea precoce a bolii si instituirea imediata a tratamentului sunt esentiale.

Colestaza de sarcina determina o secretie excesiva de acizi biliari care se depun in piele si determina
un prurit intens.
Cum se declanseaza colestaza de sarcina?
Studiile recente par sa pledeze catre o agregare genetica, avand in vedere ca exista anumite zone
geografice si populatii in care incidenta colestazei de sarcina este crescuta (ex. Chile), iar studiile
genetice par sa fi izolat o gena ale carei mutatii sunt prezente la majoritatea cazurilor de colestaza.
Astfel, trebuie acordata o atentie sporita istoricului personal sau familial de colestaza, litiazei biliare
sau fenomenelor colestatice determinate de administarea de contraceptive.

De asemenea, nivelurile crescute de estrogen si progesteron din timpul sarcinii potenteaza efectele
colecistopate si pot declansa o colestaza la pacientele predispuse genetic.

Factorii de mediu pot contribui, la randul lor, la declansarea colestazei de sarcina. Exista studii,
limitate insa, care sugereaza ca deficienta de seleniu poate juca un rol important in declansarea
acestei patologii. Seleniul actioneaza ca un cofactor enzimatic in metabolismul oxidativ la nivel
hepatic, insa inca nu a fost identificat rolul lui in secretia de acizi biliari.

De asemenea, se constata o variatie sezoniera a aparitiei colestazei, cazurile aparute in sezonul rece
fiind mai agresive. Totodata, sarcinile multiple au un risc de pana la 5 ori mai mare, fata de sarcina
unica, de a dezvolta colestaza de sarcina. Riscul de recidiva la sarcinile ulterioare este, de
asemenea, crescut.

Diagnosticul de colestaza de sarcina

Prognosticul matern este, in general, favorabil. Pruritul poate deveni foarte intens, chiar si cu
tratament adecvat, fiind uneori insuportabil. Leziunile de grataj sunt frecvent intalnite in randul acestor
paciente. Prognosticul fetal insa poate fi rezervat si uneori sever, intrucat, chiar si cu tratament
adecvat, riscul de deces in utero variaza intre 2 si 11%.

Monitorizarea fetala in aceste cazuri este importanta, cu efectuarea testului non-stres saptamanal sau
de 2 ori pe saptamana, monitorizare ecografica Doppler si profil biofizic. Luand in considerare riscul
crescut de moarte subita, cei mai multi clinicieni recomanda declansarea nasterii la 37 de saptamani.
S-a observat ca, sub 36 de saptamani, rar apar cazuri de deces si se indica in aceasta perioada
monitorizare prin test non-stres si ecografie Doppler.

De asemenea, colestaza poate asocia un deficit de vitamina K care, daca nu este corectat anterior
nasterii, in cazurile grave poate genera hemoragii post-partum. Diagnosticul diferential se poate face
cu hepatita, dermatita, ficatul gras de sarcina sau preeclampsia.

Tabloul clinic este dominat de pruritul generalizat care poate deveni insuportabil, fiind citate si cazuri
de tentativa de suicid. Icterul apare, de obicei, la 1-4 saptamani dupa instalarea pruritului. Urina este
hipercroma, iar scaunele, steatoreice.

Investigatiile paraclinice releva niveluri crescute de transaminaze si bilirubina, insa cei mai specifici
markeri raman acizii biliari. De asemenea, pot aparea modificari ale coagulogramei si nivelului de
vitamina K.

Tratamentul trebuie instituit cat mai precoce. Multe tratamente au fost folosite pentru tratarea
colestazei in sarcina, insa cel mai eficient tratament de prima linie este acidul ursodeoxicolic. Prin
tatonarea dozelor se urmareste diminuarea pruritului si scaderea nivelurilor de acizi biliari si
transaminaze. De asemenea, se urmareste si imbunatatirea prognosticului fetal.
Odata cu nasterea si terminarea sarcinii, simptomatologia se remite spontan, iar markerii hepatici
revin la valorile normale. Totusi, pacientele care au dezvoltat colestaza in sarcina trebuie monitorizate
pe o perioada de 3-6 luni post-partum. Daca nivelul de acizi biliari ramane ridicat, se impun
investigatii suplimentare.