Cafeneaua

de Sam Bobrik & Ron Clark

Tabloul 2 – adaptare
Muzica mexicana. Wally intra si se opreste in mijlocul scenei, isi
pune mainile la ochi si se uita peste drum cu sila. Un telefon de dupa
tejghea suna si Wally raspunde.
W: Da. Da. Da. Cati sunteti? ... Cati sunteti? 16, foarte bine, la ce ora
veniti? 16:30, da, da, bine, va asteptam. La revedere. Alo, alo, stiti
cum ajungeti aicea. Nu, iesiti din soseaua nationala, treceti pe langa
Franco Gusto si faceti... Nu, aici nu e Franco Gusto...pai nu e aicea
Franco Gusto...pai si de unde stii dumneata unde-i mai bine...a...a...
bine, du-te dracului.
Loiuse intra si se pune la tejghea, cu spatele la public.
L: Neata.
W: Neata. (pregateste 3 cesti de cafea) E 7 dimineata si localul lui
Franco geme de lume. Eu nu fac nimic altceva decat sa ma gandesc la
situatia noatra.
L: (merge la o masa) Mai e ceva de gandit?
W: Am crezut ca atunci cand Franco o sa vanda localul toata lumea o
sa vina la noi. L-au cumparat papitoii astia mexicani, pai nu era
normal ca toti camionagii sa prefere friptura mea la ceaun in locul la
fasolea lor tampita si basinoasa? Eu nu mai inteleg nimic. (sterge
pahare si face ordine)
L (ofteaza): Anu asta plecam de aici. M-am saturat sa tot astept
miracole. Am asteptat autostrada aia noua, nu s-a facut, am asteptat sa
se construiasca niste blocuri de locuinte, nu s-au facut. Sa se instaleze
centrala electrica de mare putere... vreau sa plec de aici, inainte de a fi
batrana de tot. Vreau sa ies din vagauna asa nenorocita.
W: Ee, mai incet, vrei sa ai clienti sau nu?
L: Niciodata nu sunt clienti pe aici.
W: N-am dat inca lovitura cea mare, ai rabdare, cu putina rabdare o s-
o dam, ai rabdare.
L: Iti mai dau 6 luni. 6 luni mari si late, dupa aia plec.
W: Multumesc pentru cele 6 luni.
L: Uite ce intindere goala, nisip, nisip si iar nisip.
Intra Janet si traverseaza scena cu 2 saci de gunoi in maini.
Wally merge la masa sa ia o tigara din pachet. O aprinde.
J: Neata!
W: Neata!
L: Neata!
J: Wally, te rog sa incepi sa iei niste somnifere, ca ne omori pe toti, nu
se mai poate.
W: Pai ce, pentru mine 4 dimineata e o ora perfecta, e liniste, e cald,
nu tu zgomot, nu tu activitate.
L: Exact ca la pranz.
W: Exact.
J: (intra iar in scena) A venit ziarul?
W: Pai cine sa-l aduca?
J: Ce meniu avem azi? (merge spre tejghea si ia o ceasca cu cafea,
dupa care se asaza la o masa)
W: Friptura la ceaun.
J: Asta am avut si ieri.
W: Ai vandut vreo portie?
J: Nu.
W: Asta avem si azi.
J: Iar o s-avem parte de o zi calduroasa. Cand o sa te hotarasti odata sa
instalezi aer conditionat?
W: Avem cuburi de gheata, nu-i tot aia?
L: N-are nicio legatura.
W: N-are nicio legatura... Ia uite, ia uite, iaa, alt autocar, ia uite, alt
autocar a oprit acum la Franco, ia uite si tu cati pot sa coboare dintr-un
autocar. Ia uite, ia uite. Invazie e la asta! Invazie! Da nu inteleg de ce
la noi nu opreste nimeni niciodata, pentru mine asta e un mare mister,
pentru mine e un... (se aude un avion trecand) Din cauza blestematelor
astea de avioane! Acum lumea nu mai calatoreste decat prin aer,
avioane! In loc sa vina la noi, clientela zboara peste noi!
J: N-am sa uit niciodata localul ala unde am lucrat eu la
Hollywood...avea un aer conditionat , toata vara n-am scos puloverul.
W: Aoleu, a cata oara aud povestea asta, a cata oara!
L: De fapt stii ce-mi lipseste mie?
W: Ce-ti mai lipseste si tie?
L: Vreau sa spun, pe langa toate celelalte.
W: Hai sa trecem peste.
L: Mi-e dor de o iarna zdravana.
W: O iarna? Imediat. (se duce la tonomat si da drumul unei melodii
din care „canta” un vers. Se sprijina de tonomat.)
L: Doamne, ce n-as da sa vad putina zapada. (liniste, toti fumeaza
tigarile). Nu facem niciodata nimic. Nu ne ducem nicaieri.
J: Eu am vazut tot ce am vrut sa vad, in viata asta, tot.
L: In schimb, eu n-am vazut nimic. Nimic, (mai apasat) nimic, nimic...
Viata-i asta?
W (merge spre stanga scenei): Viata, viata, habar n-ai ce-i aia viata.
L: Bine ca ai tu.
W (se opreste din mers o clipa si se uita la ea): Sa stii ca am. ...
Dumnezeule, un autocar, se indreapta spre noi, stinge tigarile, stinge
tigarile, aduna cafelele, aduna cafelele, hai, hai, hai, hai, grabiti-va,
stinge tonomatu ala, da-i sortuletu, stinge tonomatu ala. (arunca
sortuletul) Stinge dom’le tonomatu ala! (Wally isi strange cravata si
asteapta solemn sprijinit de tejhea. Janet isi leaga sortul, iar Louise se
uita tot de la tejghea spre usa. Liniste) Ce dracu, s-au ratacit? (se duce
spre usa ca sa se uite). Uite, parca i-a inghitit pamantu, si erau chiar
aici...a, s-au dus la Franco. (indignat) Ba da cata fasole poate sa
inghita omenirea asta, cata fasole poate sa incapa in burta omenirii?
L (merge spre o masa): Eu am facut o imensa greseala. Trebuia sa
inchid localul in timpul razboiului din Vietnam, cand ai fost tu
mobilizat. Daca mai stateai putin...
W: Ce crezi, ca n-am vrut sa stau? Am iubit armata. A fost cea mai
frumoasa lume din viata mea. Am iubit armata. (merge spre tejhea)
L: Poate daca nu te apucai sa le gatesti... (Janet chicoteste si se duce si
ea la o masa) ...nu te trimiteau acasa...
W (catre Janet): Razi ca tampita. Nu ma trimitea acasa, s-a terminat
razboiu. Razi ca vaca.
L (ingana): S-a terminat razboiu. (accentuat) S-a terminat razboooiu.
W: Pai nu s-a terminat razboiu?
L: Daca nu se termina razbooiu, ii terminai tu! cu friptura la ceaun! In
loc de bomba atomica, friptura la ceaun a la Wally!
J (rade): Louise...
W: Bancuri proaste de dimineata. (se asaza la o masa)
J: Exact in perioada aia m-am intors si eu de la Hollywood, nu
Loiuse? Exact atunci, da.
L: Da.
J (ofteaza): Ei doamne, ce dezamagire cumplita!
W (amarat): Ajuta-ne, Doamne, ajuta-ne Doamne...iar isi da asta
drumu la amintiri, ajuta-ne, Doamne... Suntem si noi muritori, ajuta-
ne...
L (amuzata): Las-o in pace. E bine sa-ti mai cureti sufletu.
W: Da o sa ma curete si pe mine...
J: Lasa Wally, iti promit ca nu mai aduc vorba niciodata despre
perioada aia.
W (mirat): Naaa, nu cred eu una ca asta! Ar fi posibil asa ceva? Nu
cred eu, a?
J: Da, iti promit.
W: Promite-mi!
J: Promit!
W: Iti multumesc sa stii si iti raman profund recunoscator!
O clipa de liniste in care beau cate o gura de cafea.
J: De fapt, toată nenorocirea mea s-a tras de la Liza Minnelli.
W: Nu mă lăsa Doamne....(se ridică)
J: Pentru că eu semănam leit cu ea. Si câtă vreme s-a învârtit aia pe
acolo n-au avut ce să facă cu mine.Toți mi-au spus asta. Doar ea, ea,
ea...Liza Minnelli in sus, Laiza Mineli in jos . Dacă nu mă măritam
din prima saptamana cu Brad Lee aveam o șansa, Louise.
L: (stă pe scaun) Toți facem greșeli.
W: Ai dreptate, toți facem greșeli...așa e.
L: Ca să fiu sinceră, Jannet oricât de rău aș fi dus-o eu la Hollywood...
daca eram in locul tău nu mă intorceam niciodata aici. Chiar după
scandalul ăla....
W: (din spatele barului) Nu mai dezgropa...E a mia oară cand aud. Nu
mai dezgropa si tu.
J: Doamne, cand imi dau seama, am intrat in casa si l-am găsit cu doua
femei, iți dai seama că eu in momentul ala eram numai asa (face cu
mana prin fata ochilor) in momentul ăla iti dai seama, glonțul .....
W: Cum a țâșnit glonțul?
J: Ce vrei Wally?
W: Cum a țâșnit glonțul?
J: Accidental.
W: Accidental.
J: Niște animale, niște porci toti barbații ....
W: Eu nu-mi aduc aminte cum a țâșnit glonțul.
L: Iți spun eu de ce se intamplă toate lucrurile astea.
W: Fă liniste că ne spune asta acum. Spune Louise, ia zi Louise, de ce
se întamplă toate astea?
J: De ce? Știi?
W: Cum sa nu stie, ia zi, s-o auzim si pe asta, ia zi Louise! (pauza)
L: De aia! (Țipă)
W: De aia! (Țipă) Ai auzit, proasto? De aia, nu de altceva! Asta-i un
concept filozofic, „de aia”!
L (ii sopteste lui Janet): Acolo toata lumea trăiește sub tensiune?
J: La Hollywood?
L: Da! (iese Wally) Singurul moment in care te relaxezi e in pat. De-
aia...
W: Eu nu sunt de acord deloc. (intra in scena cu o farfurie) Ca si aici
trăim in aceiași tensiune.(iese mâncând) Ba se construieste o
autostrada ....ba nu se construieste (se deplaseaza catre fete) ba se
construieste o centrală atomica....ba nu se construieste o centrala
atomica. O mulțime de griji deodata.
J: Ma intreb daca Brad Lee a ramas același crai.
W: (îi dă farfuria) Având in vedere locul în care l-ai împușcat
accidental (arata) nu prea vad cum...el ar vrea săracul da daca...
J: Nu era nimic de capul lui ca altfel nu scăpam eu așa ușor.
L: 6 luni la închisoare nu e ceva asa de îngrozitor.
L: Nici n-a fost. A fost foarte frumos. Ti-am zis si ce splendid a fost.
W: La puscarie, nu? J: Si ce oameni am cunoscut.( dă din mâini)
W: Ce oameni traiesc acolo, da...(cu fața spre J) J: Ti-am povestit. W:
Ce relatii poti sa faci acolo... J: Extraordinari, extraordinari.
W: Și ce curațenie au aia.
J: A bine, nu mai zic.
W: Au facut aștia niște pușcarii de-ti pare rau ca te-ai nascut in
libertate.
Wally pleaca spre bar.
J: Chiar a fost....
L: Oricum e o schimbare de decor, da?
W: Cine? Pușcaria,nu? Da,da...e! Bine, si cimitirul e tot o schimbare
de decor. Iti dai seama ca trebuie sa te grabesti. Am citit undeva că tot
ce ni se întamplă ni se întâmplă aici in cap, (pune mainile pe cap)
mintea te poate duce unde vrei. Eu am calatorit aici in cap in toata
lumea asta. N-ai nevoie de bagaje, n-ai nevoie de bilete, n-ai nevoie de
vize, n-ai nevoie de, n-ai nevoie de nimica. Trebuie doar să te gandești
unde vrei sa te duci,te concentrezi si POC, uita-te la mine...unde
credeti ca eram azi dimineața in timp ce făceam supa? Credeti ca
eram aicea, eram in Franța, pe coasta de Azur. Mi-a plăcut, Franța
rămane o țară sa stiti, da...
L: Ce dracu știi tu de Franța si de Coasta de Azur?
W: Nimic, pai de aia m-am si dus acolo. Da unde crezi ca eram ieri in
timp ce faceam supa? Eram la Rio de Janeiro. Nananana,vavava.
Stăteam intins pe plaja cu doua halbe in mână si mâncam ananas...si
strica la stomac, bere cu ananas ...mna,si cică nu erau muște. Zic ia
uite domnule, astia n-au muște.Bă măcar vrea omul să vadă o muscă,
n-avem, ee... N-as putea să zic acelasi lucru despre Mumbai, plin de
muste, numai muste, si o mizerie si o putoare si niște negri cu nasu
imprastiat pe fata Ahhh (misca mâinile si sta pe scaun). Mumbai e un
oraș inchis nu o sa merg acolo, gata.
L: De ce nu mi-ai spus asta până acum?
W: Am vrut să merg singur. Da unde credeti ca am de gand sa ma duc
acuma ,a?
J: Caraibe?
W: Na! Am fost acuma 2 luni, foarte frumos....da! Nu,undeva aproape
.Louise, ia zi tu, zi tu ca tu sigur stii...zi ,zi!
L: Unde?
W: La WC. Eee..(se ridică si pleaca). Daca n-am iesit intr-un sfert de
oră sa știți ca sunt la Roma.(iese)
L: Aiaiaia (se ridica si merge spre bar, ia o sticla) Îmi vine uneori sa-l
las si să plec unde oi vedea cu ochii. (strange masa)
J: Pe Wally? Doamne...Dar tu cu Wally sunteti făcuți unul pentru
altul. Sa nu mai spui asta, Louise. Si apoi Wally e prinț! ... pe lângă
toti soferii de camione cu care am avut eu de-a face. Ce să fac? Nu pot
să am o relație durabilă cu cineva care transportă lucruri perisabile
(ciocnește paharul cu L). Da mie nu-mi pare rau de nimic. (merge spre
tonomat) Si nu regret nimic din tot ce am făcut și nu regret că m-am
întors la voi ,Louise, sa nu mai spui niciodata ca nu trebuia sa ma
intorc. (porneste muzica) Ce daca afacerile noastre merg prost?
(merge la tejghea)
L: Nu merg deloc.
J: Și ce daca? Voi sunteți totul. Tu cu Wally . Tu cu Wally sunteti
cuplul ideal ... el te iubeste...tu-l iubești ! Intotdeauna l-ai ajutat si l-ai
sprijinit si l-ai înțeles. Ideal... (merge la masa)
L: I-am mai dat 6 luni.
J: Nu înțeleg ce vrei sa zici.
L: Să vândă localul asta.
J: Cine, Wally?
L: I-am spus lui Wally, am sã plec si chiar plec.
J: Cum să vândă localul?
L: Să-l vândă .
J: Pai da el nu vrea.
L: Ba da, de data asta mi-a promis.
J: Noo, pai da putea s-o facă foarte bine mai demult si n-a facut-o, nu.
Liniste. Janet lasa paharul, se ridica si merge la tejghea.
L: Despre ce vorbesti, Jannet?
J: Ai zis ceva? Ai zis ceva?
L: Despre ce vorbești?
J: Despre nimic. (sterge masa)
L: Tu știi ceva ce eu nu știu?
J: Nu.
L: Știi ceva ce eu nu știu?
J: Nu am zis.
L: Ba da,știi!
J: Hai, când ne apucăm să facem....?
L: Cand a fost asta, Janet?
J: Dar nu știu la ce te referi.
L: Cine ți-a spus? Ce ți-a spus exact? (pauza) Ce-a spus exact?
J: Mexicanii care i-au cumpărat restaurantul lui Franco la început l-au
vrut pe asta dar Wally i-a refuzat si i-a alungat cu cuțitul de tăiat
carnea. (Se aude apa la toaleta si Janet se asaza langa Louise.) Să nu-i
zici că ti-am zis.
L: Il omor.
J: (merge către L) Să nu-i spui!
L: Îl omor!
J: Nu-l omori.
L: De data asta il omor!
Intra Wally.
W: Pe cine, dragă?
J: ( se ridică si merge spre W) Pe tine!
W: Pe mine? Mă omori? Omoară-mă!
L: Nenorocitule.
W (confuz): Cum?
L: Ratatule. Coiot împuțit ce esti! (Plange sprijinita de perete.)
W: Ce-ai făcut, idioato? (Se uită spre J)
J: ( ridică din umeri)
W: A? I-ai povestit despre noi, a?
Janet se ridica si il plesneste cu carpa, dupa isi sprijina capul pe
un scaun.
L: Ce vrei sa spui cu “despre noi”? (Janet se sprijina cu capul in
palme) Raspunde! Ce se petrece aici?
J: A fost ceva mai demult, demult de tot. Acum nu e nimic jur,
jur…doamne!
L: Voi doi ati trait impreuna?
J: Nu, n-am trait. N-am trait. (pauza) A fost asa, in trecere. Nici nu-mi
mai aduc aminte bine… (plangand)
W: Cum nu-ti mai aduci aminte…
J: (se intoarce spre el) Nu-mi mai aduc aminte bine, c-a fost acum 15
ani.
W: Pai ce dracu te-a apucat sa zici tocmai acuma?
J: Pai eu…eu?
W: Da cine?
J: Tu, imbecilule!
W: Cum?
J: Imbecilule…!
W: Idioato! (se enerveaza si incepe sa tipe aratand spre Janet)
J: Porcule!
W: Idioato!
J: Porcule!
W: (se indreapta spre Louise tipand) De cand ma face asta porc pe
mine?
L: Ia mana de pe mine, porcule!
J: Louise, pot sa-ti explic.
L: Esti concediata!
W: Eeee… (confuz, catre Louise.)
L: Tu sa taci! (moment de liniste) Iar tu i-ati boarfele si sterge-o!
(Louise merge in fata scenei si se sterge la ochi)
W: Nu poti sa o dai afara, nu? Nu poti s-o dai afara, e...e ca o ruda de
a noastra.
L: Nu fa ca lucrurile sa para si mai penibile decat sunt!
W: Pai te superi pe ceva care s-a intamplat acum 15-20 de ani, eram
niste copii, eram…..
J: (ridicandu-se de pe scaun) E… e numai vina mea…eu…abia ma
intorsesem de la Hollywood. (se apropie de Louise) Louise, poti sa ma
asculti un pic? Si eram absolut convinsa ca este obligatoriu…sa te
culci macar o data cu patronul…si ma rog, Wally era patronul meu.
(se indeparteaza)
L: Si cat timp a durat povestea voastra?
J: Eeee….
W: 15-20 de minute…. (Janet gesticuleaza) Asta intreaba, asta
intreaba. (catre Janet)
L: Nu pot sa cred ca mi-ati facut una ca asta…
W: Nu ti-am facut nimic, daca tu nu ma asculti. Eu eram la
bucatarie…
J: (vine spre el si il intrerupe) Da ce faci, Wally?
W: Ii povestesc, faceam o supa, cand a coborat asta, era imbracata in
ceva transparent…
L: Wally...termina cu literatura asta de doi bani! (tipand)
W: Astea sunt faptele,daca tu nu vrei sa auzi…
J: A fost groaznic, daca vrei sa auzi !
W: ( o intrerupe) Nici nu a fost bine!
J: Daca asta vrei sa auzi, adevarul!
W: N-a fost bine!!
J: A fost groaznic!
W: Inutil, a fost inutil, crede-ma!
J: Nici nu ajunsesem bine la mijloc. W: Exact, exact! J: Si deja ne
parea rau, adu-ti aminte cum spuneam: Wally, cum putem sa ii facem
una ca asta lui Louise, cum putem sa-i facem una ca asta lui Louise?
(se indreapta spre usa si plange la perete)
L: Si el ce a spus?
W: Ce, eu auzeam ce spune tampita asta? (moment de liniste)
L: Ai avut ocazia sa vinzi localul, Wally, asa e? (se apropie de Wally)
W: Localul asta? Nici pomeneala, nici pomeneala!
L: Nu minti!
W: Pai nu mint,as fi spus!
L: Nu minti,Wally!
W: Nu mint,nu mint.
L: Mexicanii care au cumparat….
W: Am auzit povestea,am auzit! Cine ti-a spus? Tu i-ai spus asta? Tu
i-ai spus asta?! (tipa si se indreapta spre Janet)
L: Wally!
W: Ce vrei? Iarta-ma, eram cu… (coboara tonul) Ce vrei? Ce vrei,
Louise? Ce s-a intamplat, Louise? Ce s-a intamplat, Louise, atat de
grav? Ce s-a intamplat atat de grav? (putin ironic, moment de liniste)
L: Tu-ti dai seama ce…(moment de linisite) lichea ai putut sa fii?
W: Pentru ca n-am putut sa vand localul sau pentru ca m-am culcat cu
asta?
L: Oh… nu pot sa stau….
J: Louise? (Louise se duce dupa tejghea si apuca o sticla)
W: Uite,asta e o reactie total…Louis,asta e o reactive total lipsita de,
de, Louise, Louise, nte rog nu incepe iar, Louise…(se duce langa
perete si se sprijina cu capul de el ; Louise deschide o sticla si toarna
intr-un pahar)
Liniste.
L: Ma duc sa-mi fac bagajul. (Iese din scena)
J: (Wally se asaza si isi sprijina capul in palme.) Wally vinde localul.
(pauza) Vinde tot. Repede. (Janet merge dupa teghjea.)
W: Ca sa facem ce? Ca sa ne ducem unde? Mie-mi place aici. Mie-mi
place aici, unde mai gasesc eu atata aer curat? Nici un pic de ploaie,
nici un pic de umezeala, loc pentru parcat masina, daca vrei, cat vezi
cu ochii. Ce-a zis?
J: A zis ca-l da dracului de loc (Janete sterge barul.)
W: Il da dracului de loc…(isi asaza ochelarii) Da mie-mi place locul
asta. (se ridica) Ce vrei,e al meu(deschide usa) Ce vrei? N-am avut
niciodata ceva al meu…e al meu! (da cu pumnul in usa si dupa se uita
la el) Doamne dumnezeule, doamne (uitandu-se la pumn) Parca-s
blestemat. Ce sunt eu la urma urmei? Decat un om,un om (cu glas
ridicat, catre Louise, inafara scenei) oarecare. Ce vrei? Ce tot vrei?
(tipand) Il dai dracului de loc! (pauza,scade tonul) Ce dumnezeu e asa
de cald aici? (se indreapta spre usa) De ce nu avem si noi aer
conditionat ca toata lumea (deschide usa) Uite unde mi-a aruncat ala
ziaru’ (se uita spre Janet) Vino sa vezi unde mi-a aruncat ala ziarul. Il
durea curu’ sa-l aduca pana la usa!(nervos)Il durea curu’ sa-l bage pe
sub usa! (tipand)
Intra Louise. Janet se uita la ea, da in plans si merge sa aduca
ziarul. Louise merge spre partea stanga a scenei.
W: Louise, nu da cu piciorul la o viata…
L: Nu incerca sa ma opresti! (se duce spre usa, se opreste, si se uita la
Wally) De data asta plec. Nu mai e nimic de facut!
W: Cum ramane cu cele 6 luni pe care mi le-ai dat?
L: Le retrag. Plec de aici astazi si ma simt minunat. Vad si eu o raza
de speranta.
W: (striga) Doamne! Spune-mi, doamne, unde-i dreptate pe lumea
asta, doamne! (ingenuncheaza langa masa). Ia spune doamne,ca eu te
ascult! De mexicani ai avut grija, de Franco, ce sa mai vorbim, ca pe
asta l-ai umplut! De ce n-ai avut putina grija si… (loveste cu palma in
masa) … de ce n-ai putina grija si de mine, doamne? Zi doamne!
Exista intre noi o…o bariera de limbaj, ca tot iti cer un pic de noroc,
un gram de noroc, zi, Doamne! (intra Janet tipand de fericire cu ziarul
in mana)
L: Wally, Wally!
W: Zi, doamne, zi!
J: S-a anuntat oficial, zice ca se construieste autostrada, ca o sa treaca
pe proprietatea noastra, Louise, e decizie guvernamentala, Wally!
(ingenuncheaza si Janet si Louise langa Wally uitandu-se la ziar)
Wally, se construieste, Louise, Louise! (citeste) Decizie
guvernamentala, se anunta prin prezenta decizie ca incepand de
saptamana viitoare o sa inceapa lucrul la cea mai importanta
autostrada.
W: Multumesc, doamne!!! (tipand de bucurie)