UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

MASTER DE MANAGEMENT AL AFACERILOR ÎN TURISM

DEZVOLTAREA TURISMULUI BALNEAR

ÎN STAŢIUNEA CĂLIMĂNEŞTI-CĂCIULATA

Profesor coordonator: Prof. univ. dr.

Nicolae Neacşu Masteranzi:
Geornoiu Adriana
Şerban Loredana Elena

- Bucureşti 2013 -
1
 CUPRINS:

Capitolul 1 – Introducere

Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata

1.1. Scurt istoric al staţiunii

Capitolul 2 - Prezentarea ofertei turistice a staţiunii Calimăneşti

2.1. Resursele naturale, cultural-istorice-religioase

2.2. Resursele tehnico-economice şi umane

Capitolul 3 - Baza tehnico-materială turistică

3.1. Structură şi dinamică

Capitolul 4 - Aspecte privind cererea turistică din staţiunea Călimăneşti

Capitolul 5 – Concluzii şi propuneri

2
Capitolul 1 INTRODUCERE

Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic al

civilizaţiei actuale, intercorelat cu celelalte componente ale vieţii economice şi sociale,
tinzând să ocupe o pondere tot mai mare în ansamblul economiei. Se poate sublinia
faptul că dezvoltarea turismului, cu o remarcabilă rapiditate şi continuitate, constituie
unul din principalele evenimente socio-economice ale secolului XX.
Volumul în continuă creştere şi importanţă tot mai mare acordată pe plan mondial
activităţile de prestări servicii (în general) şi de prestări servicii turistice (în particular),
justifică încadrarea acestora într-un sector distinct al economiei naţionale, cunoscut în
literatura de specialitate sub denumirea generală de „sector terţiar”.
Esenţa sectorului terţiar rezidă în principal în prestarea unei game diverse de
servicii, îndeplinind astfel o funcţie social-economică importantă: funcţia de verigă de
legătură între ramurile economiei naţionale. Includerea turismului în sectorul terţiar se
justifică şi prin aceea că toatea ctivităţile turistice sunt activităţi de prestaţii, atât în
cazul serviciilor specifice, cât şi încazul serviciilor conexe de care beneficiază direct
sau indirect, industria turistică. Datorită caracterului eterogen al acestor activităţi şi
datorită interferenţelor serviciilor turistice cu alte activităţi ale sectorului terţiar,
indicatorii economici folosiţi pentru măsurarea volumului activităţii turistice nu sunt în
toate cazurile suficient de reprezentativi pentru a permite determinarea cu precizie a
ponderii turismului în totalul efectelor economice ale sectorului terţiar.
Rolul turismului în economia unei ţări a crescut tot mai mult, impactul său asupra
altor ramuri şi sectoare ale economiei, contribuţia sa la creearea PNB devenind tot mai
evidentă. Turismul este şi un factor de diversificare a structurii sistemului economiei
naţionale prin apariţia unor ramuri a căror activitate e legată de cea turistică prin
lărgirea şi reorientarea producţiei unor ramuri consacrate. Turismul contribuie de
asemenea la utilizarea mai bună a forţei de muncă. La 100 de noi locuri de muncă în
turism se creează între 60-80 locuri de muncă în construcţii şi agricultură. Importanţa
turismului decurge şi din faptul că, aceasta contribuie la atenuarea unor dezechilibre
teritoriale, permiţând integrarea în circuitul mondial a unor zone mai sărace din punctul
de vedere al resurselor pentru industrie, al resurselor umane, etc. În ce priveşte
contribuţia turismului la protejarea mediului, specialiştii sunt unanimi în a aprecia că,
prin amenajarea turistică se încearcă punerea în valoare a resurselor concomitent cu
protejarea lor. Problemele se rezolvă prin amenajare turistică.

3
 Turismul contribuie la ridicarea calităţii vieţii, permiţând o utilizare eficientă şi
raţională a timpului liber, în acelaşi timp un mijloc de recreere, instruire, contribuind la
refacerea capacităţii de muncă. Turismul contribuie şi la ridicarea nivelului de instruire
şi civilizaţie a omului, asigură un plus de informare prin contracte cu alte civilizaţii,
intensifică legăturile dintre populaţii. Nivelul de dezvoltare al turismul reprezintă un
indice de calitate al progreselor înregistrate în comerţul mondial al progresului
comerţului mondial. Rolul turismului se manifestă pe mai multe planuri şi anume:
creşterea schimburilor internaţionale, diversificarea acestora, echilibrarea balanţei de
plăţi. Turismul contribuie şi la diversificarea exporturilor. Pentru ţările receptoare
deturişti, cheltuielile făcute cu nonrezidenţii echivalează cu un export de marfă:
„exportintern de marfă”.
Turismul de tratament ocupă o poziţie deosebită in cadrul turismului intern şi
internaţional, cura balneară având funcţii complexe putând fi adaptate la toate cerinţele
stiinţei medicale datorităa faptului că prin terapia balneo-fizică se tratează aşa numitele
“boli ale civilizaţiei”.
Este bine cunoscut că atât pe plan mondial cât si in ţara noastra, se înregistrează o
creştere de viaţă, ceea ce presupune o solicitare a organismului, în special în mediul
urban, conducând la apariţia a noi aspecte ale morbidităţii populaţiei.
În asemenea condiţii vacanţele de sănătate şi respectiv curele balneo-climaterice
devin parte integrantă a sistemului de ocrotire a sanataţii, un instrument prin care se pot
realiza obiective multiple şi complexe. Factorii terapeutici naturali sunt consideraţi in
prezent, pe de o parte remedii cu o valoare deosebită, in unele staţiuni fiind
indispesabil, de neînlocuit in realizarea unor efecte profilactice, terapeutice şi de
recuperare, iar pe de alta parte, o alternativă a terapiei cu mijloace farmacologice,
medicamentoase. În unele staţiuni, serviciile de cură şi tratament balneo-medical sunt
considerate ca fiind servicii complementare, care se adaugă motivaţiei principale a
turistului, dar în altele reprezintă profilul principal ce caracterizează activitatea
turistică.
În aceasta lucrare s-a încercat o caracterizare şi o analiză a factorilor care stau la
baza formării produsului turistic balnear, şi pe o descriere concretă a staţiunii balneo-
turistice permanente Călimaneşti-Căciulata.

4
Prezentarea staţiunii Călimăneşti-Căciulata

Judeţul Vâlcea a fost cel mai

puţin afectat de descreşterea
activităţilor din turism. Tendinţele
descrescătoare înregistrate în turism
sunt atenuate de aşa numitul „turism
social", care reprezintă fluxul de
turişti care vizitează regiunea
mulţumită subvenţiilor sociale de la
bugetul statului. De fapt, cazarea în
staţiunile balneoclimaterice este
subvenţionată pentru persoane care
suferă de anumite boli şi pentru
bătrâni. Acest segment de turism este
prin definiţie caracterizat prin
cheltuieli reduse (în Vâlcea - 52%
din totalul locurilor de cazare şi 70%
din numărul vizitatorilor în
localităţile balneoclimaterice).
Considerată perla staţiunilor de pe Valea Oltului, Călimăneşti - Căciulata este
renumită pentru efectele terapeutice ale apelor sale minerale, pentru bioclimatul său şi
pentru numeroasele puncte de atracţie turistică din zonă. Conform Institutului Naţional
de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie - Ministerul Sănătăţii şi Familiei,
staţiunea Călimăneşti - Căciulata se încadrează în categoria staţiunilor
balneoclimaterice de interes general din România.
Totodată, conform H.G. nr. 1122/2002, Direcţia Generală de Autorizare a Autorităţii
Naţionale pentru Turism din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi
Turismului, atestă Călimăneşti - Căciulata ca staţiune turistică balneară, ce dispune de
resurse de substanţe minerale, ştiinţific dovedite şi tradiţional recunoscute ca eficiente
terapeutic, de instalaţii specifice pentru cură şi care au o organizare ce permite
acordarea asistenţei medicale balneare în condiţii corespunzătoare.

5
1.1. Scurt istoric al staţiunii

Călimăneşti-Caciulataeste este o staţiune balneo-climaterică situată într-un cadru

natural deosebit de pitoresc, la poalele Masivului Cozia şi Căpăţânii din Carpaţii
Meridionali, pe ambele maluri ale râului Olt, la ieşirea acestuia din defileu. Oraşul este
localizat de-a lungul drumului european E81, la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km
sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti.
Din punct de vedere administrativ, localitatea se compune din staţiunile Călimăneşti,
Căciulata, Cozia şi cartierele Păuşa, Jiblea Veche, Jiblea Nouă şi Seaca, având în total
aproximativ 8174 de locuitori.
Efectul terapeutic al apelor termale din zona Călimăneşti-Caciulata era cunoscut încă
de pe vremea dacilor şi romanilor, aşa după cum atestă numeroasele descoperiri
arheologice din zona. Prima menţionare documentară a aşezării se regăseşte într-un
înscris din 20 mai 1388, din vremea domnitorului Mircea cel Batrân, ctitor al mănăstirii
Cozia. În ultimii ani ai domniei sale acesta venea frecvent pentru tratament la
mănăstire, locul unde de altfel a fost şi îngropat.
La jumatatea secolului al secolului XIX, doctorul Carol Davila recomandă
împăratului Napoleon al III-lea, care suferea de o boală a ficatului, apaactualului izvor
nr. 1 de la Căciulata. Apa era îmbuteliată şi dusă cu poştalionul la Paris. De asemenea
Franz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la
Căciulata.
În 1893, probele de ape minerale trimise de la Călimăneşti au fost medaliate cu aur
la Expoziţia internaţională de alimentaţie şi ape minerale de la Bruxelles. Primele
pavilioane pentru cura de apă minerală datează din anul 1910. În prezent, staţiunea
Călimăneşti-Caciulata dispune de instalaţii pentru băi calde în cadă sau bazin cu apă
minerală, electrohidroterapie şi kinetoterapie, aerosoli şi inhalaţii, bazine descoperite cu
apă termală sulfuroasă (în staţiunea Căciulata), izvoare de apa minerală pentru cura
internă, săli de gimnastica medicală, saună, bazine de înot situate pe malul râului Olt
etc.
Un alt avantaj al staţiunii Călimăneşti-Caciulata îl constitue vecinătatea cu parcul
Naţional Cozia, cu o faună şi o floră deosebite şi o climă specifică munţilor de înălţime
mijlocie. Din punct de vedere botanic există aici una dintre cele mai pitoreşti şi
valoroase colecţii de plante, fiind identificate aproximativ 800 de specii de flori, unele

6
extreme de rare cum ar fi: garofiţa de munte, iedera albă, laleaua pestriţă, mixandrele de
stâncă, floarea de colţ, crinul de munte.
Fauna este si ea bine reprezentată, cele mai importante specii fiind: capra neagră,
cerbul carpatin, ursul brun şi râsul dar şi speciile de origine mediteraneană scorpionul şi
vipera cu corn.
În ciuda acestor bogăţii naturale, evoluţia economică a localităţii în ultimii 20 de ani
a fost într-un declin continuu. Se înregistrează un nivel ridicat al sărăciei şi al
somajului, o tendinţă accentuată de migrare a forţei de muncă tinere, un spor natural
negativ. Situaţia s-a redresat un pic în ultimii ani datorită unor iniţiative ale
administraţiei locale care a reuşit deschiderea unor investiţii importante în locatitate.
Dezvoltarea turismului constituie o alternativă viabilă pentru dezvoltarea economică
a oraşului, care va crea locuri de muncă şi va absorbi o bună parte din forţa de muncă
disponibilă. Primaria oraşului face eforturi pentru accesarea unor finanţări care să
permită dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii turistice din zonă.
Pe aceeaşi linie a valorificării şi conservării fondului natural, asigurarea energiei
necesare comunităţii din surse regenerabile constitue o altă alegere importantă a
administraţiei. În acest moment există 3 sisteme de exploatare geotermală, care
captează apa la 90-950C şi o distribuie în hoteluri, clădiri administrative şi în
aproximativ 700 apartamente prin sistemul centralizat de încalzire.

Cadrul fizico-geografic

Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o altitudine moderată

fiind înconjurată, pe de o parte şi de alta de înălţimile împădurite ale culmilor Coziei
(1670m) şi ale plaiului Frăsinet, care fac loc mai spre sud unor înălţimi cu pante
domoale. Peisajul subalpinoferă vizitatorului venit la cură numeroase posibilităţi de
drumeţii şi excursii.

7
Capitolul 2 - Prezentarea ofertei turistice a staţiunii Calimăneşti
2.1. Resursele naturale, antropice, cultural-istorice-religioase

Ca urmare a aşezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru cura

balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi
internaţional.
Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă, unitară la
primavedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se impune prin
masivitatea, sălbăticiaşi frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o notă in plus de
atractivitate.
Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică o serie
depiscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri. Munţii au
suferit influenţaagenţilor climatici, la care s-au adăugat şi alţi factori, care, în final, au
dus la apariţia unor formede microrelief structural erozional, forme prezente în ambele
masive.
Asemenea forme de relief structural sunt: chipuri de piatră-forme bizare ale unor
fiinţe ca“Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; , coloane,
turnuri,grote, cascade şi chei.
Între 1907-1911 s-a construit Pavilionul Central, o structură în stil baroc, o secţie a
safiind destinată tratamentului balnear.În acestă perioadă este angajat personal de
specialitate.În 1924 se construieşte hotelul 1 şi 2 Jantea, Bazarul şi Teatrul cu terasă
spre Olt în1934, construcţiile cunosc noi îmbunătăţiri şi se pavează şoseaua Rm.
Vâlcea-Sibiu.Din 1927, Călimăneşti-Căciulata devine oraş, primul director medical al
staţiunii a fostC.Frumuşianu, a cărui statuie tronează în faţa H.Central. În prezent,
societăţile care desfăşoară activităţi de turism în oraşul Călimăneşti
sunt:S.C.Călimăneşti-Căciulata S.A.,S.C.Sind România, Filiala Căciulata,
S.C.Scorilo,S.C. Europa 15 A.
Cadrul fizico-geografic - Valea Oltului, care adăposteşte staţiunea, se află la o
altitudine moderată fiind înconjurată, pe de o parte şi de alta de înălţimile împădurite
ale culmilor Coziei (1670m) şi aleplaiului Frăsinet, care fac loc mai spre sud unor
înălţimi cu pante domoale. Peisajul subalpinoferă vizitatorului venit la cură numeroase
posibilităţi de drumeţii şi excursii.

8
 Relieful
Ca urmare a asezării sale, staţiunea beneficiază de minunate condiţii pentru cura
balneoclimaterică, fapt ce i-a adus un binemeritat prestigiu turistic naţional şi
internaţional.Nordul oraşului Călimăneşti Căciulata este dominat de zona muntoasă,
unitară la primavedere, cu creasta dantelată şi vârfuri dispuse în evantai. Se impune prin
masivitatea, sălbăticiaşi frumuseţea peisajului, atribute ce îi conferă o notă in plus de
atractivitate. Pe versantul sudic al Coziei şi versantul vestic al Muntelui Narăţu se ridică
o serie depiscuri prăpăstioase, cu pereţi aproape verticali şi trene de grohotişuri. Munţii
au suferit influenţaagenţilor climatici, la care s-au adăugat şi alţi factori, care, în final,
au dus la apariţia unor formede microrelief structural erozional, forme prezente în
ambele masive.Asemenea forme de relief structural sunt :chipuri de piatră-forme bizare
ale unor fiinţe ca“Baba Coziei”, “Sfinxul Coziei”, Ciobanul, Înţeleptul, Baiatul şi fata; ,
coloane, turnuri,grote, cascade şi chei.
Clima
Staţiunea se bucură de o climă continentală temperată, fără schimbări bruşte
detemperatură, caracteristic depresiunilor subcarpatice.
Clima moderată determină o temperatură medie anuală de +10 grade C, cu veri
calde,toamne lungi, cu un colorit încântător şi ierni blânde.
Asimetria caracteristică a depresiunii Oltului, cu versantul Nordic prelung şi domol,
permiteca prin expunerea ei spre sud să aibă mereu soarele în faţă. Totodată, muntele îi
asigură unadăpost mai ales de influenţele curenţilor reci. Ca urmare a condiţiilor de
topoclimat, funcţieibalneare i se asociază şi cea climatică.
Clima localităţii, ca şi aerul mereu proaspăt, oferă condiţii prielnice tratamentului
balnear întot timpul anului. Bioclimatul sedativ se caracterizează prin solicitarea slabă a
sistemului nervoscentral şi vegetativ, ceea ce face ca adaptarea persoanelor venite la
cură să se facă treptat,indiferent de clima ţării de origine, sezon sau afecţiune.
Vegetaţia
Microclimatul staţiunii oferă condiţiile dezvoltării unei bogate flore şi faune. Astfel,
aproape jumătate din suprafaţa totală a staţiunii este împădurită, pădurile întinzându-se
de la albia Oltuluipână la vârful Coziei (1668 m) : 13% răşinoase şi 87% foioase.Dintre
răşinoase bradul ocupă70%, în timp ce molidul restul de 30%. Între foioase predomină
fagul cu peste 80%.
Cercetările efectuate în Munţii Cozia-Năruţu arată că aici întâlnim o floră de tip
special-elementele specifice Europei centrale, îmbogăţindu-se şi cu plante provenite din

9
mai multecolţuri ale lumii cum sunt: Caucazul, Alpii, Balcanii, ţinuturile
mediteraneene. Sunt citate douaspecii de plante relicve, şi anume: garofiţa de stâncă şi
albina – orhideea mediteraneană care seaflă în Cozia la cea mai mare altitudine
europeană.
Pe lângă specii de plante rare şi de diverse origini se găsesc şi câteva specii de
planteocrotite de lege, fiind declarate monumente ale naturii: iedera albă, ghinţura
galbenă, floarea decolţ şi laleaua pestriţă. La înălţimi alpine şi pe pajişti cresc dediţei,
nu-mă-uita, primulele şicampanulele.
În parcurile din raza oraşului şi a staţiunii se remarcă flora dendrologică, care dă
aspectplăcut zonei.
Pentru varietatea şi bogăţia floristică şi faunistică, Munţii Cozia-Năruţu şi
MunţiiLotrişorului se preconizează ca în viitor să formeze un parc naţional.
Hidrografia
Principalul curs de apă îl constituie râul Olt, căruia i se adaugă izvoarele care fac
faimastaţiunii.
Izvoarele din zonă sunt clorice, sulfuroase, iodice, co o concentraţie de sare între
0,5-29g/l,izvorând din conglomerate eocene totdeauna la contact cu strate de marnă.
Afluienţii locali ai Oltului sunt : pâraiele Puturoasa, Căciulata şi Căldările pe partea
dreaptă,cu orientare generală E-V.
Fauna
Fauna din această zonă cuprinde căprioara, jderul, bursucul şi numeroase
păsăricântătoare: privighetori, pitulicea galbenă, piţigoi, turtureaua, mierla şi multe
altele.
În frunzuşi se găsesc mii de specii de animale mici : salamandra, vipere şi alte specii
deşerpi. Întâlnim şi specii specifice climatului mediteranean: scorpionul, vipera cu corn,
lăcusta migratoare, Scutigera caleopatrata.
Factori naturali de cură
Staţiunea Călimăneşti Căciulata este printre puţinele localităţi din ţară ce întruneşte
încură: factorul climatic şi topoclimatic local şi factorul hidromineral reprezentat de
apele minerale.Bioclimatul temperat-continental cu influenţe mediteraneene este unul
sedativ-indiferent şi estetolerat în mare măsură atât de oameni de o vârstă înaintată cât
şi de ceilalţi de alte varste şi stărişi stări de sănătate.
Călimăneşti Căciulata, ca staţiune balneoclimaterică ocupă un loc deosebit între
celelaltestaţiuni similare din ţară datorită structurii geologice complexe, izvoare

10
 minerale pentru curăinternă, cât şi ape termale ce provin de la mari adâncimi pentru
cura externă.
Deşi numeroase izvoare au o compoziţie variată, totuşi caracteristica generală a
tipului deapă minerală a zonei este de apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonată sodică,
hipotonă, cu oconcentraţie de săruri între 0,5 şi 29g/1.
Sursele termale de apă sunt puse în valoare cu ajutorul unor sonde de mare
adâncimeceea ce a creat posibilitatea creării unor surse cu concentraţie mare, folosite în
cura externă,pentru tratarea afecţiunilor reumatismale, ale aparatului locomotor, ale
sistemului nervos.
Apele izvoarelor minerale sunt clasificate în funcţie de temperatură, mineralizare
şicompoziţia chimică.
În funcţie de temperatură,
- ape reci (sub 20*C) sunt cele mai numeroase şi se folosesc în cura internă;
- ape termale, care sunt de trei categorii:-Hipotermale(20-34*C):Cozia 3 şi 4;
- termale (42-43*C): forajele Căciulata 1001, Cozia 1 şi 5.Acestea se folosesc încura
externă, sub formă de băi;
-Geotermale(87-90*C): forajele Căciulata 1006,Căciulata 1007 şi Cozia 1008.
Sefolosesc în cura externă, sub formă de băi, după ce au fost în prealabil răcite până la 37-
38*C. Aceste surse mai au şi o altă întrebuinţare, cea de încălzire a hotelurilor. După
mineralizare sunt:
- ape oligominerale (sub 1g%): Căciulata 7 şi 14;
- ape hipotone (1-8g%): majoritatea surselor;
-ape izotone (8-9g%): Căciulata;După compoziţia chimică sunt;
- ape sulfuroase;
- cloro-sodice;
- calcice;
- bromurate;
- magneziene;
- slab iodurate.
Izvoarele din zonă au o compoziţie chimică şi o concentraţie a sărurilor variate.
Alte resurse turistice
Oferta turistică a staţiunii Călimăneşti-Căciulata nu se bazează numai pe potenţialul
de factorinaturali de cură.

11
 În staţiune se poate practica cu succes pe lângă turismul de cură şi turismul de
odihnă şi recreere şi de asemenea turiştii pot veni aici pentru vizitarea zonei, a
multitudinii monumentelor arheologice şi obiectivelor istorice, pentru un turism
cultural şi de agrement.
Frumuseţea peisajului de pe Valea Oltului, cu elementele sale componente, se
reflectă înviaţa locuitorilor acestor meleaguri, în obiceiurile şi costumele lor, în folclor
şi literatură. Cel mai întâlnit costum este cel de tip vâlcean, cu influenţe din Ardeal şi
Muscel.
Arhitectura este şi ea tipic valceană, case cu pivniţă, cu sală,cu doua camere.Veranda
aregrinzi din lemn cu decoraţii sculptate.
La realizarea ofertei turistice primare participă o serie importantă de resurse de
naturăantropică, respectiv vestigii istorice şi de artă.
Pentru iubitorii de folclor, târgul de ceramică”Cocoşul de Horezu”, festivalul de
cântece şidansuri populare”Cântecele Oltului”, constituie alte elemente de atracţie
turistică. De aici, sepoate porni în vizitarea casei memoriale Anton Pann, Podgoria
Drăgăşani, Lacul de acumulareVidra, Rădăcineşti (castrul roman şi terme romane).De
asemanea se pot face excursii precumturul staţiunilor din judeţul Vâlcea.
Frumoasa staţiune dispune de izvoare reci şi fierbinţi care ţâşnesc de la o adâncime
de 1.200 m si sunt captate cu ajutorul unor sonde de mare adancime. „Bioclimat sedativ
de crutare”. Obiective turistice antropice din staţiune
- Mănăstirea Cozia aflată la 5 km distanţă de oraş (ctitorită în 1387 de către Mircea
cel Batrân, Domnitorul Ţării Româneşti care este îngropat aici), cel mai vechi şi mai
important monument de arhitectura şi artă medievală din Ţară Românească.Muzeul
mănăstirii Cozia adăposteşte o valoroasă colecţie de icoane;
- Mănăstirea Ostrov, este o mănăstire de călugăriţe, cu hramul “Naşterea Maicii
Domnului” şi se află amplasată pe o insula a lacului de acumulare al hidrocentralei
Călimăneşti de pe raul Olt, fiind legat de staţiunea balneo-climaterică aceasta fiind
Călimăneşti-Căciulata printr-un pod, la o distanţă de 5 km de la halta C.F.R.
Călimăneşti-Jiblea.
- Ruinele Castrului român Arutela, aici se pot vedea picturi murale datând din 1391
Imprejurimi, atractii turistice
„Mănăstirea Cornetu (pictură originala în frescă) mănăstirea este situată la poalele
muntelui Cornetu pe Valea Oltului, pe malul drept al râului Olt, pe șoseaua Râmnicu
Vâlcea-Sibiu la aproximativ 50 de km de Râmnicu Vâlcea. Din punct de vedere

12
teritorial-administrativ, mănăstirea, aparține satului Călinești, localitate componentă a
orașului Brezoi din județul Vâlcea.;
„Ruinele Castrului roman Pons Vetus de la Câineni este situat la 1 km vest de satul
Hoghiz, județul Brașov, pe malul stâng al Oltului, în punctul "La cetate". Castrul și
așezarea datează din epoca romană, din sec. II-II. La aproximativ 500 m de castru se
află ruinele podului care permitea trecerea Oltului.
Ruinele din jurul castrului de la Hoghiz se întind și la Fântâna. Se presupune că aici
ar fi fost necropola castrului, despărțită printr-un șanț sau o groapă de restul terenului.
Pe la castrul de la Hoghiz trecea un drum roman important, cu direcția E-V, care o
lua apoi pe râul Olt, în bazinul Treiscaunelor, de unde ieșea peste trecătoarea Oituzului
spre Moldova.
În castrul de la Hoghiz, aflat pe limes Alutanus, era staționată unitatea de cavalerie
Ala I Asturum, formată din trupe de hispani. Una dintre tacticile folosite de ei era aceea
de a călări câte doi pe același cal, iar în bătălie unul descalecă și luptă ca pedestru.
În castrul roman de la Hoghiz a fost descoperit un umbo de scut, pe care era înscris
un text în două rânduri, cu litere punctate, care indică faptul că scutul era “a lui Titus
Avitius Germanus” militar din trupa de garnizoană a castrului.
„Defileul Oltului Turnu Roşu - Cozia (cel mai lung defileu din ţară - 47 km - săpat
în Munţii Căpătânii, Lotrului şi Făgăraşului;
„Monumentul Gen. David Praporgescu, erou al Primului Război Mondial;
„Mănăstirea Arnota din Costeşti, ctitorită în 1663 de Domnitorul Matei Basarab;
„Râmnicul Vâlcea: Muzeul de Artă; Schitu Cetăţuia (pictat de Gh. Tătărescu în
1853);
„Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni (cula, biserica, construcţii gospodăreşti, port
popular vâlcean);
„Biserica de lemn construită în Albac (biserica lui Horea) adusă la Olăneşti în 1954;
„Mănăstirea Bistriţa din satul cu acelaşi nume construită în 1491 de boierii
Craioveşti;
„Complexul muzeal de la Măldăreşti (monumente de arhitectură civilă cu aspect de
fortareata);
„Excursii pe Valea Cheii şi Muntele Cheia Strâmbă; Drumeţii în Munţii Coziei
(rezervaţie naturală, 17000 ha.).

13
 Dezvoltarea turismului balnear în staţiunea Călimăneşti prin prisma S.C. SIND
ROMÂNIA S.R.L. sucursala Căciulata

Denumirea de Stânişoara se datorează faptului că în incinta vechii biserici părăsite

se afla stâna mănăstirii Cozia.
Mănăstirea Turnu aparţine oraşului Călimaneşti şi se află la 600 m de staţia C.F.R.
Turnu. Este aşezată sub muntele cel mare al Coziei, de unde şi denumirea de
Mănăstirea Turnu. Biserica cea Mică, cu hramul "Intrarea in biserică", a fost ridicată în
anul 1676 în locul uneia din lemn, de către episcopul Râmnicului simitropolit al Ţării
Românesti, Varlaam, stins din viaţă în anul 1702.
Biserica Mare, cu hramul "Schimbarea la faţă", a fost zidită între 1897- 1901,de
către episcopul Gherasim Timus. Anton Lapinschi, arhitectul şi pictorul care a realizat-
o, a făcut ceva cu totul străin de stilul bisericii vechi: a aşezat biserica la primul etaj al
corpului de chilii, deasupra trapezei. Pictura a fost executată tot de el, întâi pe pânze
detaşate, care apoi au fost aplicate pe perete. Biserica are formă patrată, cu o turlă mare
la mijloc şi câte una mica, din lemn, în cele patru colţuri. Este uşor de remarcat faptul
ca mănăstirea nu respectă rânduielile îndatinate.

14
 Mănăstirea Turnu

Ne îndreptăm spre Călimăneşti, pentru a putea vizita în insula Ostrov (odinioară ea

însăşi un punct de atracţie turistică), schitul Ostrov, refăcut de către Radu cel Mare în
anul 1500 şi reclădit între 1520-1522 de către Despina Doamna, soţia lui Neagoe
Basarab.
Pictura interioară şi exterioară, care se păstrează şi astăzi, a fost executată în
perioada 1756-1760, după tehnica specifică şcolii postbrâncoveneşti. Schitul a fost
salvat de la distrugere. Temelia schitului a fost consolidată, după care s-a procedat la
ridicarea monumentului cu 5,90 m faţă de vechiul amplasament.
Singurul element de decoraţie exterioară îl constituie cornişa din zimţi de cărămidă.
Biserica a avut şi o bogată colecţie de obiecte, donate de Despina Doamna, care s-a
călugărit aici sub numele de Platonida Monahia, colecţie ce se află la Muzeul de Artă
din Bucureşti. Pe insulă se află şi un bust al lui Mihai Eminescu.

15
 Schitul Ostrov
Actualmente, în jurul schitului există un parc în mijlocul căruia există într-o nouă
stralucire Schitul Ostrov, una dintre bijuteriile artei româneşti, loc de închinăciune şi
pomenire a înaintaşilor neamului românesc. Mănăstirile din jurul Călimăneştiului
îndeplinesc mai puţin cerinţele turistice, deoarece la aceste mănăstiri nu întâlnim
pensiuni sau minihoteluri (ca la Mănăstirea Putna sau Horezu). Însă, unele din ele
impresionează prin vechimea lor, fiind şi monumente istorice, altele prin activitatea
culturală şi spirituală pe care audesfăşurat-o, ştiut fiindcă bisericile au fost adevărate
focare de cultură. Pictura bisericească a fost considerată ,, Biblia celor neştiutori de
carte ''. Călătorul îşi poate satisface dorinţele spirituale, vizitând aceste mănăstiri din
nordul Olteniei.
În localitate există variate locuri de agrement şi de distracţie: ParculCentral,
Parcul Ostrov, Casa de Cultură, biblioteca ,,A.E.Baconski '', ştrandurile termale de la
Căciulata şi Cozia, discoteca din complexul hotelier din microstaţiunea Cozia.
În cadrul manifestărilor folclorice, de un bun renume se bucură festivalul acestei
staţiuni în circuitul internaţional. Pentru aceasta însă, sunt necesare o seriede măsuri în
următoarele condiţii:
- într-o primă etapă este necesar să se continue activitatea de modernizare a
construcţiilor vechi şi creşterea nivelului lor de confort, întrucât aceste clădiri sunt în
general solide şi cu amplasamentele cele mai favorabile. Apoi se vor realize construcţii

16
noi cu un grad sporit de confort, 5 vile (cu total de 150 locuri) având 3 stele cu
arhitectură modernă, pe malul stâng al Oltului;
- sub aspect numeric restaurantele şi pensiunile sunt insuficiente, realizarea încă a
530 locuri în alimentaţie publică trebuie să suplinească aceste lipsuri cantitative, noile
unităţi vor avea categoria lux şi a I-a şi vor asigura un nivel crescut de diversificare a
unităţilor;
- intensificarea acţiunilor de protecţie a zăcămintelor hidrominerale;
- valorificarea apelor din zona Păuşa, eventual în cadrul unui sanatoriu destinat
copiilor. Se menţionează atractivitatea ridicată a zonei dată de cadrul natural pitoresc şi
nepoluat;
- profilul balnear al staţiunii poate fi completat de un profil de recreere, acestea
având scopul de a atrage un segment de turişti mai puţin întâlnit în staţiunile
balneoclimaterice: tinerii.
Condiţii naturale bune pentru organizarea unui centru derecreere – divertisment îl
constituie insula Ostrov. Propunerile privind dezvoltarea echipamentelor turistice vor
viza localităţile şi arterele cu trafic mare. Astfel, unele dotări turistice vor avea scopul
de a reţine turişti în apropierea unor staţiuni care devin foarte aglomerate la sfârşit de
săptămână, exemplu pe Valea Olăneştiului, amenajarea unui camping, terenuri de
picnic la liziera pădurii în ambii versanţi ai văii, un ştrand, terenuri de sport. Pe Valea
Oltului pentru turiştii români sau străini care se îndreaptă spre litoral vor fi amenajate
terenuri de camping.
O serie de dotări vor fi construite în apropierea lacurilor Dăieşti pe Valea Oltului,
Malaia pe Valea Lotrului, Malul Alb în apropiere de Rm. Vâlcea, care oferă
posibilitatea amenajării lor pentru practicarea sporturilor nautice şi a pescuitului.

Strategii de marketing pentru realizarea obiectivelor S.C. SIND ROMÂNIA

S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA
Din datele furnizate de Agenţia de Turism a Sindicatelor reiese clar lipsa de
informaţie de pe piaţă asupra serviciilor oferite de agenţiile de turism. Este imperios
necesar ca agenţia să se mobilizeze pentru a-şi face cunoscute serviciile, de aceasta
depinzând în cea mai mare măsură evoluţia părţii de piaţă a agenţiei, datorită faptului că
pentru a reduce costurile şi riscurile, consumatorul va prefera oferta care va prezenta
cele mai multe informaţii, în marea lor majoritate consumatorii se documentează
înaintea luării unor decizii de cumpărare. Astfel cu cât materialele promoţionale ale

17
agenţiei vor ajunge într-o formă cât mai completă în atenţia cumpărătorului potenţial,
cu atât şansele ca serviciile acestea să fie alese sunt mai mari.
Agenţia de Turism va trebui să-şi construiască în mintea consumatorului o imagine
de firmă serioasă, credibilă din punct de vedere al calităţii serviciilor oferite pentru a
elimina sau reduce neîncrederea şi sentimentul de insecuritate al clienţilor potenţiali.
Menţionăm că acest sentiment dispare (în cazul în care el a existat) după cumpărarea
vacanţei. Aceste situaţii se datorează faptului că marea majoritate îşi aleg vacanţa în
urma unei selectări, unei elaborări a deciziei de cumpărare mai îndelungate care la
rândul ei generează într-o proporţie destul de redusă aceste sentimente de nelinişte şi
insecuritate, care pot fi depăşite prin intermediul calităţii serviciilor şi pring aranţii
oferite.
S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA va trebui să stimuleze
cumpărarea firmei şi de către consumatorii de servicii turistice care din diferite motive
nu apelează la serviciile agenţiilor concurente. Trebuie să acorde o foarte mare
importanţă relaţiilor cu publicul deoarece relaţiile influenţează într-o măsură
determinată volumul viitor al vacanţelor vândute de către agenţie. Oferta agenţiei va
trebui să ajungă la acelaşi consumator pe mai multe căi deoarece consumatorii în marea
lor majoritate nu se mulţumesc cu informaţiile găsite în ziare, într-o singură broşură sau
nu acordă o încredere prea mare acestora, cei mai mulţi consumatori caută confirmarea
informaţiilor pe care le deţin dintr-o altă sursă. Cele mai des întâlnite criterii de selecţie
a unei vacanţe sunt zona, preţul,traseul, calitatea ofertei şi confortul oferit.
S.C. SIND ROMÂNIA S.R.L. SUCURSALA CĂCIULATA va trebui să scoată pe
piaţă o ofertă cât mai maleabilă care să fie capabilă să scoată/includă undele servicii din
pachet, să modifice unele servicii şi calitatea acestora în vederea oferirii potenţialilor
turişti cât mai multe motive pentru alegerea ofertei şi cât mai puţine motive de
nemulţumire. Este necesar ca oferta să cuprindă şi unele garanţii pentru ca aceste
avantaje să nu aibă un efect contrar, să nu dezvolte un sentiment de neîncredere în
mintea consumatorului. În funcţie de aceste considerente S.C. SIND ROMÂNIA
S.R.L.SUCURSALA CĂCIULATA va putea aplica următoarele strategii de marketing:
Strategia diferenţierii produsului turistic, care nu ia în considerare faptul că piaţa nu
poate fi abordată în întregimea ei, că se compune din aşa numitele sub pieţe sau
segmente de piaţă, diferenţiate în funcţie de particularităţile naţionale (în capul pieţei
internaţionale) şi de particularităţile sociale, teritoriale, de vârstă.

18
 2.2. Resursele tehnico-economice şi umane

Infrastructura - Obiectivul proiectului este de a reabilita si de a dezvolta infrastructura de

turism in statiunea Calimanesti, in principal prin reabilitarea unora dintre parcurile locale.
Se estimeaza ca realizarea acestui proiect va conduce la cresterea numarului de turisti,
a noptilor de cazare, a activitatilor economice, inclusive la crearea de locuri de munca.
Aceste lucrari includ:
-Spatii de parcare si drumuri
-Alei
-Spatii verzi
-Terenuri de sport
-Punct de control
-Lucrari de regularizare apa in zonele de parc
-Iluminare publica
-Sistemul de aprovizionare cu apa, reteaua de scurgere a apei si reteaua de canalizare
-Lucrari de regularizare pe raul Caciulata
Profilul industrial al judeţului este în principal bazat:
-industria chimică
-industria alimentară
-exploatarea cărbunelui, petrolului şi sării
-prelucrarea lemnului
-industria uşoară
-industria textilă

Populaţia - Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Călimănești se

ridică la 7.622 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 8.605 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,61%), cu o
minoritate de romi (5,64%). Pentru 4,54% din populație, apartenența etnică nu este
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(94,44%). Pentru 4,53% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

19
Agricultura -

Total teren arabil: 80,348 ha

Deţinute de sectorul privat: 79,398 ha
Total producţie agricolă:

1. Cereale: 207,075 tone

2. Legume (total): 114,080 tone
3. Plante uleioase: 1,077 tone
4. Cartofi: 53,143 tone
5. Furaje: 491.949 tone

Capitolul 3 - Baza tehnico-materială turistică

Analiza bazei material

Bogăţiei de resurse din staţiunea Călimăneşti-Căciulata i se alătură baza tehnico-
materială, infrastructura generală şi turistică de aici.
Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte
turistulpentru realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest context se au
în vedere atâtmijloacele materiale specifice turismului, cât şi cele comune aparţinând
altor ramuri.

Baza de cazare
Cazarea turistică reprezintă principala componentă a bazei tehnico-
materiale, fiindindispensabilă sejururilor.Aceasta se află într-o permanentă adaptare
la evoluţia cererii turisticeprin ridicarea gradului de confort. Poate fi, datorită

20
investiţiilor majore necesare, destul deinelastică la schimbările cererii, pe timp
scurt.
În staţiunea Călimăneşti-Căciulata, în ultimii ani, a avut loc o scădere a numărului
acestor structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic,
nemairăspunzând cerinţelor, iar altele au trecut în locaţie de gestiune sau au fost
vândute.

După 1990 au apărut structuri noi de cazare turistică, precum vilele (în
anul 2010funcţionând 19 astfel de unităţi) şi pensiunile urbane (în număr de 8, la
nivelul anului 2010).
Structura capacităţii de cazare pe tipuri de unităţi în anul 2010, comparativ cu anul
1989, seprezenta astfel:
Dacă în anul 1989 numărul structurilor de cazare era de 53, dintre care 42 case de
odihnă, în 2010, acesta este de 38.
În anul 1989, o pondere importantă în capacitatea de cazare o deţineau casele de
odihnă,acestea fiind în număr de 42, având 624 camere şi 1.421 locuri. La
nivelul anului 1989,existau 53 unităţi, cu 2.157 camere şi 4.582 locuri.
Comparativ cu anul 1989, în 2010, structura unităţilor de cazare s-a diversificat; cele
38 deunităţi de cazare au 1.653 de camere şi 3.425 locuri.

21
 La nivelul anului 2010, strucutura capacităţii de cazare din Călimăneşti este
următoarea:

- din totalul de 38 unităţi, 6 unităţi sunt de 3*, 16 unităţi sunt de 2* şi, respective,
16unităţi sunt de 1*;
- din cele 3.425 de locuri, 139 sunt de 3* (respectiv 4,1 %); 2.058 de 2* (respectiv 60
%) şi 1.390 de 1* (respectiv 35,9 %);
- din cele 139 locuri de cazare de 3*, 67,7 % sunt în vile şi 32,3 % în pensiuni
- urbane
- cele 2.058 locuri de cazare de 2* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi
decazare: 89,4 % în hoteluri; 0,7 % în moteluri; 7,2 % în vile; 2,7 % în pensiuni
urbane;
- cele 1.390 de locuri de cazare de 1* au următoarea distribuţie pe tipuri de unităţi
decazare: 20,7 % în hoteluri; 5,8 % în moteluri; 35,9 % în vile; 1,7 % în cabane
turistice;2,3 % în pensiuni urbane; 2,3 % în popasuri şi respectiv 31,3 % în căsuţe
turistice;
- la nivelul hotelurilor 86,5 % din locurile de cazare sunt de 2*, restul de 13,5 % fiind
de1*.
Hotelul Căciulata a fost modernizat la inceputul anilor 2000, fiind clasat la 3*. Alte
douăhoteluri, respectiv Cozia şi Oltul, au fost renovate şi modernizate şi supuse
procedurii dereclasificare. De altfel, încă din 1993, Hotelul „Oltul" a primit distincţia
„Steaua de Aur"atribuită de Direcţia pentru Iniţiative în Afaceri cu sediul în San
Antonio, Texas. În staţiunemai există hotelul Vâlcea, cu circuit închis, cu o capacitate
de 200 de camere şi 400 delocuri.

Baza de alimentaţie
Staţiunea Călimănesti-Căciulata dispune de unităţi de alimentaţie publică, în
principalintegrate unităţilor de cazare, îndeosebi marilor hoteluri, dar se evidenţiază şi
unităţiindependente.
Datorită profilului staţiunii şi necesităţii unor sejururi prelungite, alimentaţia este
foarte importantă şi necesar a se realiza în incinta structurilor de cazare, serviciilor de
alimentaţie fiind chiar incluse în pachetul de servicii achiziţionat de turistul venit în
cură.

22
 La nivelul anului 2010, în localitate funcţionau 10 restaurante, cu un total de 2.512
locuri la mese şi 432 locuri la mese pe terasă. Majoritatea acestora se regăsesc
încomponenţa unor unităţi de cazare, în principal hoteluri (Căciulata, Cozia, Oltul,
Central,Traian). Raportul dintre numărul locurilor la masă şi numărul locurilor de
cazare este de1,12, raport ce arată o distribuţie destul de echilibrată.

Baza de tratament
După naţionalizarea de la 11 iunie 1948, staţiunea a trecut în proprietatea statului şi
a luatfiinţă Întreprinderea Balneară de Stat pe principii economice, cu director
coordonator medial şidirector adjunct administrativ, până în 1960. Prin HCM 9/60 se
hotărăşte o nouă organizare astaţiunilor.
În 1970 se unifică Serviciul Medical Balnear cu Întreprinderea de Gospodărie
Orăşeneascăşi se formează Complexul Balnear Călimăneşti în cadrul căruia
funcţionează şi policlinicaBalneară. După 1990 începe procesul de privatizare, dar
Policlinica Balneară rămâne încontinuare.
Concomitent cu spaţiile de cazare s-a dezvoltat şi o bază de tratament modernă,
integrată în baza de cazare, care se compune din trei segmente distincte:

- baza de tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi;

- baza de tratament Căciulata, cu o capacitate de 1942 proceduri pe zi;
- baza de tratament Călimăneşti-Căciulata, cu o capacitate de 2160 proceduri pe zi.

Aceasta atestă existenţa unei baze materiale de tratament, una din cele mai
dezvoltatedin ţară, diversificată, aptă să satisfacă toate cerinţele de tratament pentru
afecţiunile încadrate în profilul staţiunii.
Căciulata găzduieşte un sanatoriu de copii profilat pe tratamentul urmărilor
hepatitei.Tot aici se află şi singurul sanatoriu din ţară pentru cei bolnavi de silicoză.
În staţiunea Călimăneşti se află o clinică aparţinând Institutului de
Balneofizioterapieşi Recuperare Medicală din Bucureşti, o secţie a Catedrei de specialitate
din cadrulUniversităţii de Medicină şi Farmacie Bucureşti, precum şi o staţie de îmbuteliere a
apeiminerale.
Secţiile de fizioterapie sunt dotate cu toată gama de aparatură la nivel mondial:
magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, curenţi cu impulsuri, curenţi dinamici, ultrasunet, solux,
băide lumină, aerosol terapie.

23
 Stau la dispoziţia pacienţilor laboratoare de analize clinice, laboratoare de
explorărifuncţionale şi camere de gaedă cu program permanent.
În cadrul bazelor de tratament există un personal medical de o înaltă calificare
profesională şi cu o bogată experienţă în domeniul balneologiei, cu care conducerea
staţiuniicolaborează foarte bine.

Baza de agreement
Aşezarea pitorească a staţiunii Călimăneşti-Căciulata creează condiţii favorabile
pentrudesfăşurarea unei activităţi balneare într-o ambianţă plăcută, reconfortantă.
Posibilităţile deagrement la nivelul staţiunii sunt diverse, de la drumeţii montane, la vizitarea
obiectivelor religioase şi culturale din împrejurimi.
Baza de agrement a staţiunii cuprinde numeroase mijloace şi dotări destinate să
asigureposibilităţi largi şi diversificate pentru petrecerea plăcută a timplui liber de către
turişti. Dotărilede agrement din staţiune sunt: piscine acoperite, cu apă geotermală (Hotel
Central - 2 bazine, 30locuri concomitent; Hotel Cozia - 2 bazine, 40 locuri concomitent);
descoperite: Hotel Oltul - 1bazin, 60 locuri concomitent; Popas turistic Căciulata - 1 bazin, 60
locuri concomitent; ŞtrandCălimăneşti - 2 bazine, 80 locuri concomitent; terenuri de sport - 4
terenuri de tenis la complexulhotelier Oltul - Cozia - Căciulata; săli de gimnastică (hotelurile
Căciulata, Cozia, Oltul),cinematograf; biblioteci (hotelurile Căciulata, Olt, Central); săli de
jocuri; discotecă.

Capitolul 4 - Aspecte privind cererea turistică din staţiunea Călimăneşti

Zona Călimăneşti-Căciulata înregistrează tot mai multe sosiri turistice, fapt

datoratdiversităţii şi valorii potenţialului turistic antropic şi natural existent aici.
Circulaţia turistică, acest flux de turişti, este reprezentată cu ajutorul volumului şi
structuriicererii turistice.
În analiza circulaţiei turistice se au în vedere următorii indicatori:

- numărul de turişti
- numărul de înnoptări: ce ajută la măsurarea şi caracterizarea fluxurilor turistice
estenumărul de înnoptări sau numărul total de zile-turist calculat ca produs între

24
 numărul totalde turişti şi durata activităţii turistice efectuată acestora exprimată în
zile.
- sejurul mediu: Durata medie a sejurului se exprimă prin raportul dintre numărul total
dezile turist(NZT) şi numărul total de turişti (NT), respectiv: DS= ΣNYT / ΣNT
- densitatea circulaţiei turistice.

Analiza circulaţiei turistice pentru perioada 1988 - 1989, comparativ cu perioada

2009- 2010, reflectă următoarele aspect:

- cu ritmuri medii anuale ridicate (6,7%)

- în 1989, circulaţia turistică la nivelul întregii ţări şi la nivelul staţiunii Călimăneşti -
Căciulata atinge un punct de maxim, moment care coincide cu apropierea de un
pragde saturare a cererii;
- la nivelul anului 1988 se înregistrau 151.332 turişti, dintre care 148.714 turişti
români,respectiv 98,3 % şi 2.618 turişti străini, respectiv 1,7%
- la nivelul anului 1988, gradul mediu de ocupare al locurilor a fost de 71,8%
- numărul de turişti la nivelul anului 2010 a fost de 91.476 în creştere cu 5,9 % faţă
deanul precedent, când se înregistrau 86.344 turişti
- numărul turiştilor români a crescut de la 84.467, în 2009, la 89.765, în 2010,
respectivcu 6,3 %, iar cel al turiştilor străini a scăzut de la 1.877, în 2009 la 1.711, în
2010,respectiv cu 8,8 %;
- gradul de ocupare al locurilor, în anul 2010 a fost de 67,0 %, în creştere cu 1,5 %
faţăde cea înregistrată în anul precedent, când era de 66,0 %

25
 În ceea ce priveşte evoluţia turiştilor pe categorii de vârstă în perioada 2000-
2010,aceasta a fost următoarea:

- la nivelul anului 2010, structura turiştilor pe grupe de vârstă este următoarea: 10%sub
25 de ani, 22% între 26 - 35 ani; 26 % între 36 - 45 ani; 26 % între 46 - 60 ani,16%
peste 60 de ani
- se remarcă o creştere a ponderii turiştilor tineri cu vârste până în 45 ani, ce au
optatpentru staţiunea Călimăneşti - Căciulata.
Densitatea circulaţiei turistice este indicatorul care pune in relaţie direct
circulaţiaturistică cu populaţia autohtonă a staţiunii.
Se exprimă ca raport între numărul de turişti ce vizitează staţiunea sau numărul total
de zileturist şi populaţia autohtonă zonei receptoare.
Populaţia oraşului Călimăneşti este, potrivit ultimelor statistici de 8966 locuitiri.
OraşulCălimăneşti primeşte în fiecare an turişti al căror număr depăşeşte de 4-5 ori
populaţia locală.

26
 Analiza SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Geografie şi mediu
• Relieful muntos, peisajnealterat; • Poluarea industrială;
• Clima temperat continentală; • Poluarea râurilor;
• Izvoarele minerale, geotermale şi • O slabă implementare alegislaţiei de
nămolurile terapeutice; mediu;
• Existenţa a două parcurinaţionale: • Densitatea excesivă a unităţilor turistice în
Parcul Naţional Cozia şi Parcul Naţional anumite zone;
Buila-Vânturariţa în apropiere; • Utilizarea abuzivă a bazeiforestiere;
• Existenţa Oltului şi a VăiiOltului; • Puncte de colectare şi reciclarea deşeurilor
• Diversitatea florei şi faunei; slab răspândite sauinsuficiente.
• Existenţa peşterilor.
Cultura şi patrimoniu cultural
• Diversitatea obiectivelor depatrimoniu • Lipsa investiţiilor în dezvoltareaşi
din împrejurimile staţiunii –mănăstiri, promovarea obiectivelor culturale -muzee,
aşezări fortificate etc., inclusivun obiectiv monumente etc.;
în patrimoniul mondial alUNESCO; • Lipsa unei baze de date şi aunor calendare
• Aşezări rurale în care se ale festivalurilor şi aleevenimentelor
poateexperimenta stilul de viaţă culturale care să permită opromovare
tradiţional; eficientă pentru turişti;
• Muzee - pe diverse tematici; • Neimplementarea legislaţieiprivind
• Păstrarea meşteşugurilor tradiţionale; conservarea clădirilor şi păstrarea
• O gamă largă de festivaluri detradiţii şi caracteristicilor arhitecturale
folclor.
Infrastructură, transport şi comunicaţii
• Numărul structurilor de cazare; • Dotări uzate în numeroasestaţiuni
• Reţea de drumuri amplă culegături balneare;
bune în toate direcţiile; • Lipsa parcărilor şi a grupurilor sanitare
• O reţea feroviară destul în numeroase obiective turistice;

27
decuprinzătoare;
• Autocare de calitate pentrutransportul
interurban şi alte mijloace detransport
prin tur-operatori;
• Reţele de telecomunicaţii bine
dezvoltate – telefon, radio, GSM, satelit.
Resurse umane
• Populaţie cu abilităţi lingvistice,ce oferă
un potenţial pentru resurseleumane din
turism
• Grupul Şcolar Economic Administrativ
şi de Servicii Călimăneşti,care contribuie
la pregătirea profesionalădin industria
hotelieră;
• Oameni primitori şi cuospitalitate
tradiţională;
• Numeroşi operatori turisticicalificaţi şi
experimentaţi.
• Accesul limitat pentrupersoanele cu
dizabilităţi la numeroasehoteluri şi puncte
de atracţie turistică;
• Neelectrificarea reţelei de căiferate;
• Calitatea slabă a trenurilor;
• Dotarea slabă a gărilor;
• Necorelarea rutelor şi aorarelor de
transport în special a celor intermodale;
• Lipsa reţelei de centre deinformare
turistică;
•Calitatea slabă a drumurilor;
•Lipsa şoselelor de centură în jurul oraşelor
cu mare potenţial turistic;
• Lipsa indicatoarelor turistice laobiectivele
şi atracţiile turistice;
• Lipsa unui aeroport;
•Folosirea foarte slabă asurselor de energie
alternativă
• Salarii mici şi condiţii de muncăgrele, care
stimulează migraţia forţei demuncă din
industria hotelieră;
• Pregătirea profesională dinsectorul
hotelier nu corespunde întocmainevoilor
angajatorilor;
• Lipsa cursurilor de pregătireprofesională
în teritoriu;
• Conştientizarea slabă aoportunităţilor şi a
potenţialului dedezvoltare a carierei în
industriaturismului;
• Conştientizarea slabă aimportanţei
turismului pentru economie;
• Educaţia insuficientă în şcoli îndomeniul
28

Cadrul legal şi organizarea
• Cadru legal şi strategic solidpentru
gestionarea ariilor protejate şipentru
protecţia mediului
Marketing şi Promovare
•Sector dinamic al operatorilor din
turism;
• Un număr însemnat depropuneri de
proiecte care vizeazăturismul, rezultat al
preocupăriipermanente a autorităţilor
locale în acest sens.
turismului şi protecţiei mediului.
• Lipsa parteneriatelor public-private în
turism;
• Organizarea slabă aoperatorilor de turism
în asociaţii de profil;
• Lipsa structurilor instituţionalede
dezvoltare regională a turismului;
• Lipsa planurilor de dezvoltareturistică
integrată a oraşelor/staţiunilor;
• Lipsa stimulentelor şi amecanismelor de
sprijin pentru investitori;
• Nesoluţionarea problemelor juridice
privind proprietatea asupraterenurilor şi a
proprietăţilor imobiliare
care limitează dezvoltarea;
• Implementarea legislaţieicurente este
adesea inadecvată - estenecesară stabilirea
de priorităţi.
• Lipsa unui plan de marketing oficial la
nivel judeţean, regional şi naţional;
• Lipsa unui brand judeţean şi a
brandurilor locale;
• Lipsa unui „pieţe” virtuale unice a
turismului vâlcean Cercetareain suficientă
a pieţei;
• Insuficienta utilizare a mijloacelor
informatice şi a internetului pentru
informare, marketing şi rezervare;
• Colaborare redusă a sectorului
public/privat pe 29roblem de marketing.
29
 OPRTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
• Asocierea unui număr cât mai mare de • Mentalitatea nefavorabilă constituirii şi
operatori de turism în vederea realizării lucrului în parteneriat între autorităţile
intereselor comune; publice locale şi mediul deafaceri;
• Finanţarea proiectelor de instruire a • Fondurile reduse pentru investiţii şi
personalului din Programul Operaţional neprioritizarea acestora datorită lipsei
Sectorial DezvoltareaResurselor Umane; strategiilor;
• Finanţarea dezvoltării turismului cu • Costurile mari ale reabilitării
ajutorul finanţărilor nerambursabile din infrastructurii rutiere;
cadrul instrumentelor de postaderare şi • Migraţia personalului din sectorul
al programelor definanţare naţionale. turismului;
• Lipsa angajamentului clar al membrilor
parteneriatului pentrurealizarea acţiunilor
asumate.

30
 Concluzii şi propuneri

În cazul staţiunii Călimăneşti-Căciulata putem aprecia că există o mare diversitate de

structuri de cazare, de la hotel la camping. De asemenea, capacităţile de tratament din
staţiune sunt superioare comparativ cu cele ale altor staţiuni de profil din ţară. Dacă baza
materială din staţiune este bine dezvoltată structural, totuşi se găseşte într-un grad de uzură
fizică şi morală destul de ridicată. Se cere şi existenţa unor structuri de cazare cu un grad mai
mare de confort decât cel existent.
O altă cerinţă ce se impune în cadrul acestei staţiuni, este cea de diversitate superioară
a serviciilor, prin includerea unor servicii de agrement, ştiut fiind faptul că oferta turistică
este o combinaţie de elemente materiale şi servicii, în care acestea din urmă joacă un rol
important. Se asistă, totuşi în staţiunea Călimăneşti-Căciulata, la o specializare a ofertei de
servicii pentru noi segmente ale cererii: turismul de afaceri şi congrese, oferta balneară pentru
sportivi. Aflată pe o arteră de intensă circulaţie naţională şi internaţională, staţiunea
Călimăneşti-Căciulata atrage şi un număr mare de vizitatori aflaţi în tranzit. Din acest motiv,
este de dorit o dezvoltare a structurilor de cazare ce răspund prioritar acestui tip de turism
ştiut fiind faptul că în regiune există doar o singură structură de cazare deacest gen.Un punct
forte al staţiunii îl constituie faptul că este o staţiune permanentă, unde turismuleste posibil
tot timpul anului. Analizand evoluţia principalilor indicatori din cadrul circulaţiei turistice
balneare, observăm că în ansamblu aceştia au înregistrat descreşteri uneori semnificative de
la un an la altul.
Astfel numărul de turişti, atât cei romani cât şi cei străini, a scăzut în ultimii ani.
Situaţia se datorează faptului că nivelul de trai în România a scăzut în ultima perioadă de
timp, dar şi a diminuării interesului turiştilor pentru practicarea acestei forme de turism,
această tendinţă descrescătoare fiind manifestată şi datorită stării proaste în care se află
majoritatea echipamentelor de cazare şi tratament din staţiunile balneare. În ultimii ani nu au
mai fost făcute nici un fel de investiţii de modernizare a instalaţiilor de tratament, a
spaţiilor de cazare şi alimentaţie. Cei mai sensibili la această stare de fapt sunt turiştii străini
care sunt obişnuiti cu anumite standarde referitoare la condiţiile de cazare şi tratament.
Astfelmulti turisti straini, mai ales occidentali, au abandonat practicarea turismului balnear in
Romania in favoarea altor tari est-europene cum ar fi: Ungaria, Republica Ceha,
Slovacia,care ofera conditii mult mai bune de cazare si tratament.Viitorul staţiunii se va
sprijini pe investiţii directe sau complementare. Este nevoieurgentă de modernizarea şi

31
îmbunătăţirea cazării şi dotărilor, ca şi a infrastructurii (drumuri,reţele de apă şi canalizare,
încălzire) şi dezvoltări ale spaţiilor publice deschise şi a străzilor.
Staţiunea va trebui să-şi ridice standardul şi să ofere şi alte activităţi şi
atracţiicomplementare mai interesante.
Produsul balnear trebuie reorientat în mod gradat cătrepăstrarea formei fizice, sănătate
şi medicină preventivă şi dezvoltarea unor atracţii turisticeconexe, ameliorarea întreţinerii,
introducerea de zone cu flori şi arbuşti şi repararea aleilor şibăncilor din cadrul staţiunii.In
concluzie, trebuiesc luate de urgenta masuri pentru relansarea turismului balnear, pentru
dezvoltarea si modernizarea produsului turistic oferit, astfel ca acesta sa ajunga inviitor la
standardele cerute de piata internationala, iar circulatia turistica sa inceapa saurmeze un curs
ascendent.

32
Bibliografie

- www.Tourismguid.ro
- www.Primariacalimanesti.ro
- www.turistinfo.ro
- www.valcea.insee.ro
- www.cjvalcea.ro
- www.inseee.ro

33