Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Excel Curs PDF
Excel Curs PDF
CAPITOLUL 1
Fereastra Excel – figura 1.1.- are numeroase elemente comune cu ferestrele Windows:
• o bar[ de meniuri - de unde se pot selecta comenzi;
• o bar[ de stare – care indic[ starea activit[\ii curente;
• bare de instrumente – care con\in butoane =i liste derulante prin care se ob\ine acces rapid
la comenzile utilizate rapid.
}n plus, o fereastr[ Excel con\ine c`teva elemente unice, care vor fi explicate pe
parcursul lec\iei.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
C`nd se lanseaz[ ]n execu\ie programul Excel, pe ecran apare o fereastr[ care con\ine
un registru de calcul nou. Registrul (Workbook) este principalul document folosit ]n Excel
pentru stocarea =i prelucrarea datelor. Un registru este format din foi de calcul individuale,
fiecare din acestea put`nd con\ine date. }n configura\ia prestabilit[, fiecare registru de calcul
creat con\ine 3 foi de calcul (Sheet1, Sheet2, Sheet3), dar ulterior se pot ad[uga mai multe
foi (p`n[ la 255).
Foile de calcul pot con\ine diverse tipuri de informa\ii. }n mod obi=nuit foile dintr-un
registru de calcul con\in informa\ii legate ]ntre ele. De exemplu, la un buget, fiecare foaie
poate con\ine bugetul pentru un anumit departament din cadrul companiei.
}n partea de jos a registrului exist[ o bar[ de derulare a foilor de calcul (figura 1.2). }n
aceast[ bar[ sunt afi=ate numele foilor de calcul. (Dac[ aceast[ bar[ nu apare, din meniul
Tools se selecteaz[ comanda Options. }n caseta de dialog Options se selecteaz[ butonul
View =i se marcheaz[ caseta Sheet Tools). La un registru nou, foaia de calcul curent[ este
Sheet1. Se poate trece la o alt[ foaie f[c`nd clic pe numele ei. De exemplu pentru a trece pe
foaia Sheet 2 se face clic pe deasupra numelui ei.
Buton Opera\ie
< Deplasarea la prima foaie de calcul a registrului
> Deplasarea la ultima foaie de calcul a registrului
< Deplasarea spre st`nga cu o foaie
> Deplasarea spre dreapta cu o foaie
Dac[ un registru con\ine mai multe foi de calcul, numele acestora sunt importante
pentru identificare. Chiar =i atunci c`nd exist[ o singur[ foaie ]n registrul de calcul, numele
acesteia este important, deoarece poate fi folosit ]n formule =i furnizeaz[ antetul prestabilit
pentru pagina tip[rit[. De aceea este recomandabil ca foilor de calcul s[ li se acorde nume
mai sugestive dec`t Sheet 1, Sheet2 etc.
Pentru a denumi o foaie de calcul se execut[ urm[torii pa=i:
1. Se aplic[ un dublu clic pe eticheta foii de calcul (]n bara de derulare a foilor de calcul).
Numele foii de calcul va fi afi=at ]n video invers;
2. Se introduce noul nume, dup[ care se apas[ <Enter>.
}n mod prestabilit un registru con\ine 3 foi de calcul. Dac[ este necesar se pot ad[uga
noi foi de calcul. Pentru a introduce o nou[ foaie de calcul trebuie parcur=i urm[torii pa=i:
Lucrul în mediul Excel
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului pe eticheta unei foi de calcul (]n bara de derulare a
foilor de calcul);
2. Se aplic[ un clic folosind butonul drept al mouse-ului;
3. Pe ecran apare un meniu din care se selecteaz[ comanda Insert.
}ntr-o foaie de calcul informa\iile sunt prezentate ]n cadrul unei interfe\e grafice
formate din linii =i coloane (figura 1.3). Coloanele au ata=ate litere, iar liniile sunt numerotate
cu cifre. O foaie de calcul con\ine 256 coloane =i 65536 de linii. Coloanele au etichetele
dispuse ]n partea superioar[ a ferestrei documentului =i sunt notate cu litere (A, B, ..., Z), apoi
combina\ii de dou[ litere (AA, AB p`n[ la IV). Liniile sunt numerotate de la 1 la 65536 ]n
partea st`ng[ a ferestrei documentului.
Casete de
derulare
Bara de derulare
vericala
Bara de derulare
Figura 1.3 orizontal[
La intersec\ia dintre o coloan[ =i o linie se g[se=te o celul[. Celula este unitatea
fundamental[ pentru stocarea datelor. Ea poate fi referit[ folosind litera coloanei =i cifra liniei
la intersec\ia c[rora se afl[ (de exemplu A5, B7). }ntr-o celul[ se pot introduce mai multe
tipuri de informa\ii:
• Texte - capete de tabel, etichete, note, texte explicative;
• Valori – numere, date calendaristice =i ore, valori logice;
• Formule – formule de calcul cu ajutorul c[rora este calculat[ o nou[ valoare ]n func\ie
de informa\iile din alte celule.
Celula activ[ este celula care este marcat[. Informa\iile tastate apar ]n celula activ[.
Pentru a introduce date ]n alt[ celul[, mai ]nt`i se activeaz[ celula respectiv[. Dup[
introducerea datelor se iese din celul[ cu <Enter>, altfel exist[ posibilitatea ca urm[toarele
comenzi s[ nu poat[ fi aplicate.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Foile de calcul pot avea uneori dimensiuni foarte mari. }n aceste situa\ii pentru a g[si
sau introduce informa\ii trebuie folosite metode speciale de deplasare prin foile de calcul.
Deplasarea se poate efectua cu mouse-ul sau prin intermediul tastaturii. Pentru a efectua
deplasarea (prin foaie) cu mouse-ul se folosesc barele de derulare vertical[ =i orizontal[ care
se g[sesc ]n partea dreapt[ =i de jos a fiec[rei foi de calcul (figura 1.3).
Fiecare bar[ con\ine dou[ s[ge\i. Prin executarea unui clic pe o s[geat[ se pot realiza
urm[toarele opera\ii:
5 Derulare o linie ]n sus
6 Derulare o linie ]n jos
3 Derulare o coloan[ la st`nga
4 Derulare o coloan[ la dreapta
Pentru deplasare mai rapid[ prin foaie se pot folosi casetele de derulare (prin tragerea
lor ]n bara de derulare). Locul ocupat de caseta de derulare ]n cadrul barei de derulare indic[
pozi\ia relativ[ a ferestrei fa\[ de ]ntreaga zon[ a foii de calcul.
O celul[ se poate activa rapid plas`nd cursorul mouse-ului pe celula respectiv[ =i
execut`nd un clic pe butonul din st`nga al mouse-ului.
Deplasarea prin foaia de calcul cu ajutorul tastaturii se poate face cu urm[toarele
taste:
Tast[ Ac\iune
Å Deplasare o celul[ la st`nga
Æ Deplasare o celul[ la dreapta
Ç Deplasare o celul[ ]n sus
È Deplasare o celul[ ]n jos
<Tab> Deplasare o celul[ la dreapta
<Home> Deplasare ]n celula din extrema
st`ng[ a unui r`nd
<Ctrl>‡<Home> Deplasare ]n celula A1 a foii de
calcul
<Ctrl>‡<End> Deplasare ]n ultima celul[ folosit[
din foaia de calcul (col\ul din dreapta
jos)
<Page Up> Deplasare ]n sus cu un ecran
<Page Down> Deplasare ]n jos cu un ecran
<Ctrl>‡<Page Up> Deplasare la dreapta cu un ecran
<Ctrl>‡<Page Down> Deplasare la st`nga cu un ecran
Barele de instrumente (afi=ate sub meniu) permit un acces mai rapid la procedurile =i
comenzile des utilizate. Pentru a lucra cu barele de instrumente este necesar mouse-ul. Pentru
utilizarea unei anumite comenzi se execut[ un clic pe butonul asociat comenzii sau func\iei
de care ave\i nevoie.
}n Excel exist[ mai multe bare de instrumente, dar nu trebuie folosite toate ]n acela=i
timp deoarece se ]ncarc[ prea mult ecranul. Este bine s[ fie vizualizate doar barele care
con\in comenzi ce trebuie folosite. Exist[ mai multe bare de instrumente predefinite care pot
fi afi=ate select`nd din meniul View comanda Toolbars. Cele mai folosite bare de
instrumente sunt prezentate ]n continuare:
Lucrul în mediul Excel
Bara Standard.
Con\ine butoane pentru comenzi de formatare, administrare fi=iere =i tip[rire.
Bara Formatting
Con\ine butoane utilizate pentru formatarea fonturilor, comenzi de aliniere, formate
numerice, formatarea marginilor, stabilire culori.
Bara Chart.
Con\ine butoane pentru formatarea graficelor.
Bara Drawing.
Con\ine butoane pentru desenare.
Bara Forms.
Con\ine butoane prin intermediul c[rora se pot ad[uga foii de calcul obiecte cum ar fi:
casete de validare, butoane de op\iuni, liste de derulare.
Bara Audit.
Con\ine butoane cu comenzi pentru detectarea erorilor uzuale din foile de calcul
Excel.
Pentru a avea acces la alte comenzi sau pentru a m[ri spa\iul de lucru, barele de
instrumente pot fi afi=ate sau ascunse.
Pa=ii care trebuiesc efectua\i pentru afi=area/ascunderea barelor de instrumente sunt:
1. Se aplic[ comanda View, Toolbars, Customize.
2. Pe ecran este afi=at[ caseta de dialog Customize (figura 1.4) care este alc[tuit[ din trei
sec\iuni: Toolbars, Commands =i Options. Aceste sec\iuni sunt activate la ap[sarea
butoanelor corespunz[toare din partea superioar[ a ferestrei. Se selecteaz[ butonul
Toolbars.
3. În lista Toolbars sunt afi=ate numele tuturor barelor de instrumente din Excel. Vor fi
afi=ate numai barele de instrumente care sunt marcate. Marcarea/demarcarea se face
aplicând un clic în dreptul casetei din dreptul numelui barei.
4. Se aplic[ un clic pe butonul Close.
CAPITOLUL 10
FILTRAREA DATELOR
Comanda Auto Filter ofer[ o putere deosebit[ de gestionare a listelor. Informa\iile care
nu trebuie vizualizate sau tip[rite pot fi filtrate rapid doar aplic`nd clicuri. Liniile de date
(]nregistr[rile) care nu ]ndeplinesc criteriile specificate sunt ascunse. Din aceast[ cauz[ atunci
c`nd se face o filtrare numerele de linie apar pe s[rite =i sunt afi=ate cu culoare albastr[.
Pentru a filtra o list[ cu comanda Auto Filter se execut[ urm[torii pa=i:
1. Se selecteaz[ o celul[ din lista ce trebuie filtrat[.
2. Din meniul Data se aplic[ comenziile Filter, Auto Filter.
Excel va insera s[ge\i de derulare ]n dreptul fiec[rei celule din capul de tabel.
3. Se aplic[ un clic pe s[geata de derulare din coloana ]n care se va introduce criteriul. Se
selecteaz[ criteriul pentru coloana respectiv[. Sunt posibile urm[toarele op\iuni:
All Permite afi=area tuturor ]nregistr[rilor cu acest c`mp.
(Top 10) Permite selectarea unui subset de ]nregistr[ri pornind de sus sau de jos
]ntr-o list[. Se poate specifica fie num[rul de elemente, fie procentul de
elemente ce vor fi filtrate. La selectarea acestei op\iuni apare caseta de
dialog Top 10 Autofilter (figura 10.1).
Dac[ trebuie anulat rezultatul filtr[rii dup[ un anumit c`mp se selecteaz[ s[geata de
derulare pentru acel c`mp =i se selecteaz[ op\iunea All. Pentru a afi=a toate ]nregistr[rile =i a
]nl[tura criteriile din toate c`mpurile se aplic[ comanda Data, Filter, Show All. Atunci c`nd
comanda AutoFilter este activ[, ]n meniu, ]n dreptul comenzii apare un marcaj de validare.
Pentru a dezactiva aceast[ facilitate se aplic[ din nou comanda Data, Filter, AutoFilter.
10.3. Aplicaţie
Foaia de calcul urm[toare (figura 10.3) con\ine o list[ cu facturile emise de o firm[.
Pentru fiecare factur[ sunt specificate urm[toarele date:
• codul facturii
• data emiterii facturii
• numele distribuitorului
• numele clientului
• produs v`ndut
• pre\ul unitar
• cantitatea v`ndut[
• valoarea total[ (pre\ul unitar*cantitatea v`ndut[).
Figura 10.3
2. Din meniul Data se aplic[ comanda Filter, Autofilter. }n dreptul fiec[rei celule
din capul de tabel se insereaz[ o s[geat[ de derulare.
10.5. Aplicaţie
Figura 12.5
La sf`r=itul listei (figura 12.5) se las[ o linie liber[ =i se introduce domeniul de
criterii. Se vor introduce ]n foaia de calcul urm[toarele informa\ii:
}n A10 Distribuitor
}n B10 Val. Totala
}n A11 Popescu
}n B11 >500000
Rezolvare:
1. Se selecteaz[ domeniul de celule care con\ine lista A1:H8.
2. Se aplic[ comanda Data, Filter, Advanced Filter.
3. Caseta de dialog Advanced Filter se completeaz[ ]n modul urm[tor:
• se selecteaz[ op\iunea Filter the List, in place
• List Range A1:H8
• Criteria Range A10:B11
• se demarcheaz[ op\iunea Unique Records Only.
4. Se selecteaz[ butonul OK.
Compararea alternativelor in vederea luarii deciziei optime
CAPITOLUL 11
3. Caseta Set Cell con\ine celula selectat[ ]n etapa 1. Dac[ s-a s[rit peste etapa 1, se scrie ]n
aceast[ caset[ referin\a celulei rezultat. }n caseta To value se introduce solu\ia la care vre\i
s[ ajunge\i. }n caseta By changing Cell se scrie referin\a celulei de intrare. Aceast[ celul[
trebuie s[ contribuie la valoarea formulei din celula rezultat, specificat[ ]n Set Cell.
4. Se selecteaz[ butonul OK.
Goal Seek ]nlocuie=te valoarea de intrare astfel ]nc`t solu\ia s[ se apropie c`t mai mult de
solu\ia cerut[.
Figura 11.2
Suma la ]nceputul lunii 1 este chiar suma depus[, deci ]n B5 vom introduce formula
ˆB1.
Suma la sf`r=itul unei luni este suma de la ]nceputul lunii la care se adaug[ dob`nda,
deci formula din celula C5 va fi ˆB5‡B5*B$2/12.
Suma la ]nceputul lunii 2 este suma de la sf`r=itul lunii 1, deci ]n B6 vom introduce
formula ˆC5.
Se copiaz[ pe coloan[ formulele din B6 =i B5. Suma de la sf`r=itul perioadei este ]n
celula C16. Valoarea din aceast[ celul[ depinde ]n mod indirect de suma depus[ din B1.
Dac[ se modific[ suma depus[, automat se modific[ =i valoarea din C16. De exemplu,
pentru o sum[ depus[ de 3000000 se va ob\ine la sf`r=itul perioadei o sum[ de
4896282lei.
S[ rezolv[m acum urm[toarea ]ntrebare: Ce sum[ trebuie depus[ astfel ]nc`t la
sf`r=itul perioadei suma final[ s[ fie de 10000000 lei ?.
Rezolvare:
1. Se selecteaz[ celula C16.
2. Se aplic[ comanda Tools, Goal Seek
3. Caseta Goal Seek se va completa ]n modul urm[tor:
Set Cell C16 Celula care con\ine suma pe care vrem sã o ob\inem
To Value 10000000 Suma pe care vrem sã o ob\inem (suma depusã)
By Changing Cell B1 Celula care variazã ca sã ob\inem rezultatul
4. Se selecteaz[ butonul OK
Excel rezolv[ problema ]n mod invers, suma care trebuie depus[ fiind de 6127097 lei.
Compararea alternativelor in vederea luarii deciziei optime
Pentru a ]n\elege mai bine ce face aceast[ comand[ s[ consider[m urm[torul exemplu:
S[ se calculeze ratele lunare care trebuie pl[tite pentru a returna un credit, cu o anumit[
dob`nd[.
Rezolvare:
1. Primul pas este crearea foii de calcul (figura 11.3).
Figura 11.3
}n celula B6 se introduce formula ˆ -PMT(B2/12,B3*12,B1), formul[ cu care se
calculeaz[ ratele lunare ce trebuie pl[tite pentru a returna creditul care se g[se=te ]n
B1, pe durata specificat[ ]n B3 (B3*12 reprezint[ num[rul de luni), cu dob`nda din
celula B2 (B2/12 reprezint[ dob`nda lunar[).
2. S[ facem o analiz[ de senzitivitate ]n care s[ analiz[m cum sunt influen\ate ratele lunare
de dob`nzi.
Se construie=te un tabel ]n care prima coloan[ sau prima linie con\ine valorile care trebuie
testate. Pentru exemplul nostru ]n domeniul A9:A13 con\ine ratele dob`nzii care vor fi
utilizate ca intr[ri ]n analiza de senzitivitate.
3. }n urm[toarele coloane (sau linii) din tabel, ]n celulele din capul de tabel se introduc
adresele formulelor care con\in r[spunsul. }n cazul nostru ]n celula B8 se introduce
formula ˆB6 (B6 con\ine formula pentru calculul ratelor lunare).
4. Se selecteaz[ celulele care con\in tabelul. Se aplic[ comanda Data, Table. Pe ecran apare
caseta de dialog Table (figura 11.3).
Modelarea deciziilor utilizand foile de calcul
5. Se introduce adresa celulei care con\ine variabila de intrare ]n Row Input Cell (dac[
valorile care sunt testate sunt desf[=urate pe linie ) sau Column Input Cell (dac[ valorile
care sunt testate sunt desf[=urate pe coloan[). }n cazul nostru, valorile testate sunt
desf[=urate pe coloan[ (A9/A13), deci vom introduce ]n Column Input Cell B2 (adresa
ratei dob`nzii).
6. Se selecteaz[ butonul OK.
Rezultatul ob\inut este un tabel care con\ine ratele lunare corespunz[toare fiec[rei dob`nzi.
}n continuare vom vedea cum poate fi folosit[ comanda Table pentru a vedea efectul
produs asupra unei formule prin modificarea a dou[ date de intrare.
Relu[m exemplul anterior numai c[ acum vom modifica dou[ date de intrare:
dob`nda =i creditul. }n foaia da calcul se va calcula rezultatul pentru mai multe combina\ii ale
acestor valori.
Rezolvare:
1. Ca =i ]n cazul precedent se creeaz[ foaia de calcul (figura 11.4).
2. Se construie=te un tabel ]n care prima coloan[ =i prima linie con\in valorile celor dou[
variabile. Col\ul din st`nga sus trebuie s[ con\in[ o formul[ sau o referin\[ la o formul[
}n exemplul nostru domeniul A9:A13 va con\ine valorile dob`nzilor, domeniul B8:F8
valorile creditului, iar celula A8 va con\ine formula ˆB6 (o referin\[ la o celul[ care
con\ine formula de calcul).
3. Se selecteaz[ tabelul =i se aplic[ comanda Table. }n Row Input Cell se introduce adresa
celulei care reprezint[ variabila care are valorile desf[=urate pe linie, iar ]n Column
Input Cell se introduce adresa celulei care reprezint[ variabila care are desf[=urate
valorile pe coloan[. }n cazul nostru: ]n Row Input Cell se introduce B1; ]n Column
Input Cell se introduce B2.
4. Se selecteaz[ butonul OK.
Rezultatul este prezentat ]n tabelul din figura 11.4. Valorile din tabel reprezint[ ratele
lunare care trebuie pl[tite pentru diferite valori ale creditului =i diferite valori ale dob`nzii.
Figura 11.4
Compararea alternativelor in vederea luarii deciziei optime
Este bine ca atunci c`nd se lucreaz[ cu scenarii fiecare celul[ din scenariu s[ aib[ un
nume. Excel va folosi aceste nume ]n caseta de dialog Scenario Values =i ]n rapoartele
pentru scenarii.
toate modific[rile necesare =i se aplic[ un clic pe butonul OK. Pe ecran apare caseta de
dialog Scenario Values ]n care se introduc noile valori.
Excel va afi=a o nou[ foaie de calcul cu un tabel ce con\ine pentru datele ini\iale =i
rezultatele din fiecare scenariuscenariu.
Figura 11.11
}n coloana Buget proiectat sunt introduse prevederile ini\iale ale bugetului.
}n coloana Buget repartizat sunt introduse bugetele repartizate fiec[rui departament.
}n coloana Diferen\[ se va calcula diferen\a dintre bugetul repartizat =i bugetul
proiectat. }n celula D2 se va introduce formula ˆB2-C2, care se va copia ]n domeniul D3:D5.
}n coloana Procent se va calcula procentul cu care se dep[=e=te bugetul proiectat. }n
celula E2 se va introduce formula ˆD2/C2. Aceast[ formul[ se va copia ]n domeniul E3:E5.
}n ultima linie din tabel se vor calcula totalurile: bugetul total repartizat, bugetul total
proiectat, diferen\a total[ =i procentul de dep[=ire total. Celulele din aceast[ linie vor con\ine
urm[toarele formule:
B6: =Sum(B2:B5)
C6: =Sum(C2:C5)
D6: =B6-C6
E6: =D6/C6
Folosind facilitatea Goal Seek s-ar putea r[spunde la ]ntreb[ri de tipul: “C`t de mult
ar putea s[ scad[ bugetul repartizat pentru departamentul Desfacere astfel ]nc`t s[ se reduc[
dep[=irea bugetului total?”.
Dep[=irea bugetului total se g[se=te ]n celula E6. Aici ar trebui s[ ob\inem valoarea 0.
Bugetul pentru departamentul Desfacere se g[se=te ]n celula B5.
Pentru rezolvarea problemei:
1. Se aplic[ comanda Tools, Goal Seek.
2. Caseta de dialog Goal Seek se completeaz[ ]n modul urm[tor: Set Cell - E6, To Value -
0, By Changing Cell - B5.
3. Se selecteaz[ butonul OK.
Pentru a testa mai multe strategii de repartizare a bugetului se poate folosi managerul
de Scenarii.
Rezolvare:
Se denumesc celulele B2:B5:
1. Se selecteaz[ celula B2.
Modelarea deciziilor utilizand foile de calcul
Se vor crea mai multe scenarii care vor con\ine diferite valori pentru bugetele repartizate
pentru cele patru departamente:
1. Se aplic[ comanda Tools, Scenarios.
2. Din caseta de dialog Scenario Manager se selecateaz[ butonul Add.
3. }n caseta Scenario Name se introduce numele scenariului: Estim[ri ini\iale. }n caseta
Changing Cells se indic[ celulele care vor fi modificate: B2:B5. Se aplic[ un clic pe
butonul OK.
4. }n caseta de dialog Scenario Values se vor introduce datele specifice pentru fiecare
scenariu.
B2: 956750000
B3: 244120000
B4: 370000000
B5: 145188000
Excel creeaz[ o nou[ foaie de calcul cu un tabel ]n care sunt afi=ate pentru fiecare
scenariu valorile de intrare =i valorile rezultat.
Utilizarea Solver-ului
CAPITOLUL 12
UTILIZAREA SOLVER-ULUI
12.1. Solver - ul
1. Se configureaz[ foaia de calcul =i se stabile=te care sunt celulele care con\in variabilele de
intrare =i rezultatul.
2. Se aplic[ comanda Tools, Solvers. Pe ecran apare caseta de dialog Solver Parameters
(figura 12.2).
}n caseta text Set Target Cell se specific[ celula care con\ine formula cu rezultatul care
trebuie analizat (func\ia obiectiv). }n sec\iunea Equal To se specific[ ce se urm[re=te
pentru func\ia obiectiv:
• Dac[ trebuie maximizat[ se selecteaz[ op\iunea Max.
• Dac[ trebuie minimizat[ se selecteaz[ optiunea Min.
• Dac[ func\ia obiectiv trebuie s[ ating[ o anumit[ valoare se selecteaz[ op\iunea
Value of, iar ]n caseta text al[turat[ se introduce valoarea respectiv[.
}n caseta text By Changing Cells se vor indica celulele sau domeniul de celule pe care
Solver-ul le va modifica pentru a ob\ine valoarea optim[.
Caseta Subject to the Constraints va con\ine restric\iile problemei. Pentru a ad[uga o
restric\ie se aplic[ un clic pe butonul Add. Pe ecran apare o nou[ caset[ de dialog, Add
Constraint (figura 12.3) ]n care se pot introduce restric\iile problemei:
12.3. Aplicaţie
O companie are trei fabrici ]n localit[\ile A, B, C. Produsele realizate ]n aceste fabrici
sunt distribuite din localit[\ile S =i P. Compania analizeaz[ posibilitatea de amplasare a unui
nou depozit ]n localitatea R. Analizele efectuate au stabilit urm[toarele costuri de transport:
Figura 12.6
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Celulele din meniul C3:E5 vor con\ine variabilele modelului. La ]nceput aceste celule
se vor completa cu date aleatoare, s[ presupunem c[ toate variabilele sunt egale cu 1. }n urma
rezolv[rii problemei ]n aceste celule se va ob\ine rezultatul.
}n celulele B3, B4, B5 se va calcula produc\ia total[ realizat[ ]n fiecare fabric[.
}n B3 se va introduce formula =SUM(C3:E3) =i se copiaz[ formula ]n B4 =i B5.
}n celulele C6, D6, E6, se va calcula produc\ia depozitat[ ]n fiecare depozit. }n celula
C6 se va introduce formula =SUM(C3:C5). Aceast[ formul[ se copiaz[ ]n D6 =i E6.
Celulele B10, B11, B12 vor con\ine capacit[\ile de produc\ie la fabricile A, B, C.
Celulele C13, D13, E13 vor con\ine cererea la cele 3 depozite.
}n domeniul C10:E12 se vor introduce cheltuielile de transport pe unitatea de produs
de la fiecare fabric[ la fiecare depozit.
}n celulele C15, D15, E15 se calculeaz[ cheltuielile de transport la fiecare depozit. }n
celula C15 se introduce formula=C3*C10+C4*C11+C5*C12 (Num[rul de produse
transportate de la fabrica A la depozitul S * cheltuielile de transport + num[rul de produse
transportate de la fabrica B la depozitul S * cu cheltuielile de transport + num[rul de produse
transportate de la fabrica C la depozitul S * cheltuielile de transport.). Aceast[ formul[ se
copiaz[ ]n celulele d15 =i E15.
}n celula B15 se vor calcula cheltuielile cu transportul. }n aceast[ celul[ se va
introduce formula = SUM( C15:E15).
Restric\iile problemei pentru foaia de calcul proiectat[ vor fi:
1. B3<=B10 Produc\ia din fabrica A s[ nu dep[=easc[ capacitatea de produc\ie.
2. B4<=B11 Produc\ia din fabrica B s[ nu dep[=easc[ capacitatea de produc\ie
3. B5<=B12 Produc\ia din fabrica s[ nu dep[=easc[ capacitatea de produc\ie
4. C6>=C13 s[ nu existe rupere de stoc la depozitul S
5. D6>=D13 s[ nu existe rupere de stoc la depozitul P
6. E6>=E13 s[ nu existe rupere de stoc la depozitul R
7. C3:E5>=0 Toate variabilele s[ fie numere negative
Dup[ ce foaia de calcul a fost configurat[, din meniul Tools se aplic[ comanda Solver.
Obiectivul problemei este minimizarea cheltuielilor totale de transport. Aceast[
valoare este calculat[ ]n celula B15, deci ]n Set Target Cell se introduce B15. Func\ia trebuie
minimizat[, deci se va alege op\iunea Min.
Celulele care con\in variabilele de intrare sunt ]n domeniu C3:E5, deci ]n By
Changing Cells se introduce C3:E5.
}n caseta Subject to the Constrains sevor introduce restric\iile problemei:
• Se selecteaz[ butonul Add.
• }n caseta Cell Reference se introduce B3.
• Din lista cu operatori se selecteaz[ <=.
• }n caseta Constraint se introduce B10.
• Se selecteaz[ butonul Add.
• }n mod similar se introduc =i celelalte restrric\ii.
}n final caseta Solver va fi completat[ ca ]n figura 12.7
Utilizarea Solver-ului
Figura 12.7
Se selecteaz[ butonul Options. }n caseta de dialog Solver Options se marcheaz[
op\iunile Assume Linear Model =i Assume Non Negative. Se selecteaz[ butonul OK.
}n acest moment se poate selecta ]n caseta de dialog Solver Parameters butonul
Solve.
}n caseta Solver Results se selecteaz[ op\iunea Keep Solver Solutions =i cele trei
rapoarte. Se selecteaz[ butonul OK.
Solver-ul rezolv[ problema. Rezultatul ob\inut este:se vor transporta 20 de produse de
la fabrica A la depozitul R, 30 de produse de la fabrica B la depozitul P, 20 de produse de la
fabrica C la depozitul S, 10 de produse de la fabrica C la depozitul P 10 de produse de la
fabrica C la depozitul R.
Rezolvarea problemelor de programare liniară
CAPITOLUL 13
Analiza calitativ[ se bazeaz[ mai mult pe intui\ie =i experien\[. Dac[ managerul a avut
experien\e similare, problema este relativ simpl[. Dac[ managerul nu are experien\[ ]n
probleme similare sau problema este prea complex[, pentru luarea deciziei finale se
recomand[ metodele cantitative.
Definirea
problemei
Identificarea
alternativelor
Determinarea
criteriilor
Analiza Analiza
cantitativ[ calitativ[
Evaluarea
alternativelor
Luarea deciziei
unitar de 1000 lei, modelul matematic care stabile=te profitul total ]n func\ie de v`nz[ri este
Pˆ1000*x.
Scopul utiliz[rii modelelor este realizarea unei interfe\e cu situa\ia real[ prin studierea
=i analizarea modelului. De exemplu, un constructor de avioane poate testa un model fizic
pentru a verifica caracteristicile de zbor ale unui avion adev[rat. Similar, un model
matematic poate fi utilizat pentru a analiza ce profit va fi ob\inut dac[ un produs este v`ndut.
Pentru cazul prezentat, dac[ vor fi v`ndute 30 de buc[\i (xˆ30), profitul ob\inut va fi de
30*1000ˆ30000 lei.
Utilizarea modelelor matematice reduce cheltuielile =i timpul necesar pentru rezolvarea
unei probleme reale. O machet[ de avion se construie=te mai repede =i este mai ieftin[ dec`t
un avion real. La fel, prin utilizarea modelului matematic, se poate calcula rapid profitul ce
poate fi ob\inut, f[r[ ca managerul s[ produc[ =i s[ v`nd[ cele x unit[\i.
Modelele au =i avantajul reducerii riscului asociat, prin experimentarea unei situa\ii
reale. Pentru exemplele prezentate se pot evita gre=elile de proiectare, care ar putea duce la
pr[bu=irea avionului, sau se pot evita deciziile gre=ite care ar duce la pierderi de milioane de
lei.
Concluziile ob\inute depind de c`t de bine reprezint[ modelul situa\ia real[. Cu c`t
modelul se apropie mai mult de cazul real, cu at`t rezultatele vor fi mai precise.
}n continuare vor fi analizate numai modelele matematice. Principalele aspecte abordate
se refer[ la utilizarea metodelor cantitative ]n procesul de luare a deciziei. Accentul este pus
nu pe metodele propriu-zise, ci pe modul ]n care ele pot fi rezolvate utiliz`nd foile de calcul.
Exemplu
Firma ABC produce o varietate de produse chimice. }n cadrul unui proces de produc\ie,
pentru a produce dou[ produse (un aditiv =i un solvent) sunt necesare trei tipuri de materii
prime. Aditivul este v`ndut fabricilor de ulei =i este folosit la producerea a diverse tipuri de
combustibil. Solventul este v`ndut combinatelor chimice =i este utilizat la fabricarea
detergen\ilor. Pentru a fabrica aditivul =i solventul cele trei materii prime sunt amestecate ]n
propor\iile indicate ]n tabelul 13.1.
Produs
Aditiv Solvent
2
Material 1 /5 ½
1
Material 2 0 /5
3 3
Material 3 /5 /10
Tabelul 13.1 – Necesarul de materii prime pentru ob\inerea unei tone de adidiv/solvent
Rezolvarea problemelor de programare liniară
Pentru a ob\ine o ton[ de aditiv se amestec[ 2/5 tone de material 1=i 3/5 tone de material
3. O ton[ de solvent poate fi ob\inut[ prin amestecarea a ½ tone de material 1, 1/5 tone de
material 2 =i 3/10 tone de material 3.
Produc\ia este limitat[ de disponibilitatea celor trei materii prime. }n prezent firma
dispune de 20 tone de material 1, 5 tone de material 2 =i 21 tone de material 3. Prin natura
procesului de produc\ie, materiile prime care nu sunt utilizate ]n procesul de produc\ie curent
sunt considerate de=euri.
Fiecare ton[ de aditiv aduce un profit de 40$ , iar fiecare ton[ de solvent aduce un profit
de 30$.
Managementul firmei ABC, dup[ analiza cererii de pe pia\[, a decis c[ pre\urile
stabilite vor determina v`nzarea ]ntregii cantit[\ii produse (aditiv =i sovent).
Formularea problemei
Urm[torul pas este definirea variabilelor de decizie. Cele dou[ variabile de decizie
sunt: num[rul de tone de aditiv produse =i num[rul de tone de solvent produse. Not[m cu:
A: cantitatea de aditiv produs[ (tone)
S: cantitatea de solvent produs[ (tone)
A =i S sunt variabile de decizie.
Se scrie obiectivul utiliz`nd variabilele de decizie. Profitul total provine din dou[ surse:
v`nz[rile de aditiv =i v`nz[rile de solvent. Dac[ profitul ob\inut prin v`nzarea unei tone de
aditiv este de 40$, atunci prin v`nzarea a A tone profitul va fi 40*A. La fel, dac[ profitul
ob\inut prin v`nzarea unei tone de solvent este de 30$, atunci prin v`nzarea a S tone profitul
va fi 40*S.
Profitul total ˆ 40A ‡ 30S
Pentru rezolvarea problemelor de programare liniar[ exist[ mai multe metode analitice:
metoda Simplex, metoda grafic[. }n continuare vom prezenta modul ]n care pot fi rezolvate
problemele de programare liniar[ utiliz`nd foile de calcul (Microsoft Excel).
Remarca\i c[ foaia de calcul este alc[tuit[ din dou[ p[r\i: o parte con\ine datele
problemei =i alta con\ine modelul. Un avantaj al separ[rii datelor de model este c[ se poate
studia efectul modific[rii m[rimilor de intrare asupra modelului f[c`nd modific[ri doar ]n
zona care con\ine date. Un alt avantaj este c[ analistul poate dezvolta modelul independent
de datele disponibile.
}n continuare este prezentat fiecare pas al procedurii:
Pasul 2: Definirea celulelor care vor con\ine variabilele de decizie. Celulele B15 =i
C15 con\in num[rul de tone de aditiv =i solvent produse.
Pasul 3: Definirea celulei care con\ine formula func\iei obiectiv. Celula B17 con\ine
formula pentru calcularea func\iei obiectiv: ˆ B8*B15‡ C8*C15 (profiul unitar pe tona de
aditiv * produc\ia de aditiv ‡ profiul unitar pe tona de solvent * produc\ia de solvent).
Pasul 4: Definirea celulelor care con\in formulele din partea st`ng[ a restric\iilor.
Celulele B20:B22 con\in formulele care indic[ cum se calculeaz[ partea st`ng[ a restric\iilor.
Pentru materialul 1, ]n celula B20 se introduce formula ˆB5*B15‡C5*C15 (cantitatea de
aditiv produs[*cantitatea de material 1 pentru a produce o ton[ de aditv ‡ cantitatea de
solvent produs[*cantitatea de material 1 pentru a produce o ton[ de solvent). }n mod similar
se vor introduce ]n celulele B21 =i B22 formulele pentru materialele 2 =i 3.
Pasul 5: Definirea celulelor care con\in valorile din partea dreapt[ a restric\iilor. }n
problema analizat[ valorile din partea dreapt[ a restric\iilor reprezint[ cantit[\ile de material
disponibile, valori care deja sunt introduse ]n domeniul D5:D7. Pentru materialul 1, ]n celula
D20 se introduce formla ˆD5, pentru matrialul 2, ]n celula D21 se introduce formula ˆD6, iar
pentru materialul 3 ]n celula D22 se introduce formula ˆD7.
Un avantaj al folosirii foilor de calcul este c[ dac[ una din valorile din partea care
con\ine datele problemei se modific[, valorile din model se modific[ automat..
Pentru a determina solu\ia optim[ a problemei se va folosi Solver-ul din Excel. Pa=ii
urm[tori arat[ modul ]n care poate fi folosit Solver-ul pentru ob\inerea solu\iei optime pentru
o problem[ de programare liniar[.
1. Se selecteaz[ meniul Tools.
2. Se aplic[ comanda Solver.
3. Caseta Solver Parameters se completeaz[ ]n modul urm[tor:
• Set Target Cell: B17
• Se selecteaz[ op\iunea Max.
• By Changing Cells: B15:C15.
• Se selecteaz[ butonul Add.
4. Caseta Add Constraint se completeaz[ astfel:
• Cell Reference: B20:B22
• Se selecteaz[ operatorul ‹ ˆ
Rezolvarea problemelor de programare liniară
• Constraint: D20:D22
• Se selecteaz[ butonul OK.
5. C`nd caseta Solver Parameters apare din nou se selecteaz[ butonul Options.
6. }n caseta Solver Options se selecteaz[:
• Assume Linear Model.
• Assume Non- Negative.
• Butonul Ok.
7. C`nd caseta Solver Parameters apare din nou se selecteaz[ butonul Solve.
8. }n caseta Solver Results se selecteaz[ Keep Solver Solution. Se selecteaz[
butonul Ok pentru a genera solu\ia optim[, afi=at[ ]n celulele B15, C15.
Solu\ia optim[ este 25 tone de aditiv =i 20 tone de solvent.
Solu\ia optim[ Aˆ25 tone de aditiv =i Sˆ20 tone de solvent s-a ob\inut pentru cazul ]n
care s-a considerat c[ profitul pe ton[ pentru aditiv este 40$, iar profitul pe ton[ pentru
solvent este de 30$.
Presupunem c[ datorit[ unor factori exteriori are loc o reducere a pre\urilor, ceea ce
determin[ o sc[dere a profitului de la 30$ pe ton[ la 25$ pe ton[ pentru solvent. }n acest caz
programul de produc\ie de 25 de tone de aditiv =i 20 de tone de solvent este ]n continuare cel
mai bun? }n mod normal ar trebui s[ rezolv[m o nou[ problem[ de programare liniar[ cu
func\ia obiectiv modificat[ 40*A‡25*S. Acest lucru nu este necesar, deoarece cu analiza de
senzitivitate putem determina ]n ce limite poate varia profitul pe tona de aditiv f[r[ ca solu\ia
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Adjustable Cells
Final Reduced Objective Allowable Allowable
Cell Name Value Cost Coefficient Increase Decrease
$B$15 Tone produse Aditiv 25 0 40 20 16
$C$15 Tone produse Solvent 20 0 30 20 10
Constraints
Final Shadow Constraint Allowable Allowable
Cell Name Value Price R.H. Side Increase Decrease
$B$20 Material 1 Cantitati utilizate 20 33.33333333 20 1.5 6
$B$21 Material 2 Cantitati utilizate 4 0 5 1E+30 1
$B$22 Material 3 Cantitati utilizate 21 44.44444444 21 9 2.25
Sec\iunea Constraints
Coloana Cell indic[ celulele care con\in valorile din partea dreapt[ a restric\iilor, iar
coloana Name con\ine numele acestor celule.
Valorile din coloana Final Value sunt valorile restric\iilor (partea st`ng[) calculate
pentru solu\ia optim[. Pentru problema analizat[ valorile din coloana Final Value indic[
cantit[\ile de material 1, 2 =i 3 necesare pentru a produce combina\ia optim[ de 25 de tone de
aditiv =i 20 tone de solvent. Deci pentru solu\ia optim[ sunt necesare 20 tone de material 1, 4
tone de material 2 =i 21 tone de material 3.
Valorile din coloana Constraint RH sunt valorile ini\iale ale problemei: 20 tone de
material 1, 5 tone de material 2, 21 tone de material 3 (cantit[\ile disponibile). Pentru fiecare
restric\ie abaterea reprezint[ diferen\a dintre valoarea din coloana Constraint RH =i
valoarea din Final Value. Abaterea asociat[ materialului 1 este 20-20ˆ0 tone, pentru
materialul 2: 5-4ˆ1 ton[, iar pentru materialul 3: 21-21ˆ0 tone. Deci materialele 1 =i 3 sunt
utilizate ]n totalitate, iar din materialul 2 r[m`ne o ton[. Concluzia este c[ dac[ ar exista
cantit[\i mai mari de material 1 sau 3 s-ar putea ob\ine un profit total mai mare. Modul ]n
care modificarea acestor cantit[\i influen\eaz[ profitul este indicat ]n coloana Shadow Price
(pre\uri umbr[).
Pre\urile umbr[ arat[ cu c`t se modific[ (cre=tere/mic=orare) valoarea func\iei obiectiv
la cre=terea/mic=orarea cu o unitate a valorii din partea dreapt[ a unei restric\ii.
}n cazul nostru, pre\ul umbr[ de 33.33 pentru materialul 1 arat[ c[ o ton[ suplimentar[
de material 1 va cre=te profitul cu 33.33$. Deci, dac[ cantitatea disponibil[ de material 1 ar
cre=te de la 20 la 21, ceilal\i coeficien\i r[m`n`nd constan\i, profitul total ar cre=te cu 33.33$,
ceea ce ]nseamn[ 1600‡33.33ˆ1633.33$.
Similar, dac[ cantitatea disponibil[ de material 3 ar cre=te de la 21 la 22, ceilal\i
coeficien\i r[m`n`nd constan\i, profitul total ar cre=te cu 44.44$, ceea ce ]nseamn[
1600‡44.44ˆ1644.44$.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
CAPITOLUL 14
REZOLVAREA PROBLEMELOR DE TRANSPORT
Centrele de distribu\ie sunt plasate ]n Deva, Ia=i, Bucure=ti, Bra=ov. Cererea pentru
produsele companiei ]n aceste centre este:
Centre de distribu\ie Cerere (unit[\i)
Deva 6000
Ia=i 4000
Bucure=ti 2000
Bra=ov 1500
Total: 13.500
Deva 6000
3
5000 Cluj
2
7 Ia=i 4000
6
7 5
6000 Bac[u
2
3
Bucure=ti 2000
2 5
2500 Craiova
4
5 Bra=ov 1500
Pentru a rezolva problema de transport putem folosi programarea liniar[. Vom utiliza
variabile de decizie cu doi indici, primul indice indic[ nodul origine, al doilea nodul
destina\ie. Astfel xij indic[ num[rul de unit[\i transportate de la fabrica i la centrul de
distribu\ie j.
Costul unit[\ilor transportate din Cluj este ˆ 3*x11‡2*x12‡7*x13‡6*x14
Costul unit[\ilor transportate din Bac[u este ˆ 7*x21‡5*x22‡2*x23‡3*x24
Costul unit[\ilor transportate din Craiova este ˆ 2*x31‡5*x32‡4*x33‡5*x34
Suma acestor costuri este costul total de transport, valoare care trebuie minimizat[, deci
func\ia obiectiv este:
Min (3*x11‡2*x12‡7*x13‡6*x14‡7*x21‡5*x22‡2*x23‡3*x24‡2*x31‡5*x32‡4*x33‡5*x34)
}n problemele de transport apar restric\ii deoarece fiecare fabric[ are o capacitate de
produc\ie limitat[ =i fiecare centru de distribu\ie are o anumit[ cerere. Fabrica din Cluj are o
capacitate de produc\ie de 5000 unit[\i. Num[rul total de unit[\i transportate din fabrica de la
Cluj este x11‡x12‡x13‡x14, deci restric\ia asociat[ acestei fabrici este:
x11‡x12‡x13‡x14 ≤ 5000
}n mod similar pentru celelalte fabrici avem:
x21‡x22‡x23‡x24 ≤ 6000 - pentru fabrica de la Bac[u.
x31‡x32‡x33‡x34 ≤ 2500 - pentru fabrica de la Craiova.
}n cele patru centre de distribu\ie, restric\ia va fi dat[ de faptul c[ cererea la centrul
respectiv trebuie s[ fie egal[ cu cantit[\ile transportate aici.
x11‡x21‡x31‡x41 ˆ6000 - cererea la Deva
x12‡x22‡x32‡x42 ˆ4000 - cererea la Ia=i
x13‡x23‡x33‡x43 ˆ2000 - cererea la Bucure=ti
Rezolvarea problemelor de transport
Min (3*x11‡2*x12‡7*x13‡6*x14‡7*x21‡5*x22‡2*x23‡3*x24‡2*x31‡5*x32‡4*x33‡5*x34)
x11‡x12‡x13‡x14 ≤ 5000
x21‡x22‡x23‡x24 ≤ 6000
x31‡x32‡x33‡x34 ≤ 2500
x11‡x21‡x31‡x41 ˆ6000
x12‡x22‡x32‡x42 ˆ4000
x13‡x23‡x33‡x43 ˆ2000
x14‡x24‡x34‡x44 ˆ1500
xij≥0, iˆ1,2,3; jˆ1,2,3,4
Func\ia Pentru a calcula costul total, ]n celula C13 a fost introdus[ formula
obiectiv ˆSUMPRODUCT(B5:E7,B17:E19).
Solu\ia optim[ arat[ c[ costul minim de transport este de 39500 u.m., iar ]n domeniul
B17:E19 sunt afi=ate cantit[\ile care trebuie transportate pe fiecare rut[. Valoarea 0 indic[ c[
pe ruta respectiv[ nu se transport[ nimic.
de ofert[ va ap[rea ca o abatere ]n solu\ia problemei, iar aceste abateri pot fi interpretate ca
ofert[ neutilizat[ sau cantit[\i netransportate.
Dac[ oferta total[ este mai mic[ dec`t cererea total[ modelul de programare liniar[ a
problemei de transport nu are o solu\ie fezabil[. Pentru rezolvarea problemei se creeaz[ o
ofert[ fictiv[ astfel ]nc`t excesul de cerere s[ fie satisf[cut =i se atribuie costurilor de
transport din acest punct valoarea 0. }n acest mod problema de programare liniar[ va avea
solu\ie.
Maximizarea functiei obiectiv
}n unele probleme obiectivul este g[sirea unei solu\ii care maximizeaz[ venitul sau
profitul. Utiliz`nd venitul sau profitul unitar ]n coeficien\ii func\iei obiectiv, se va rezolva o
problem[ de maximizare ]n locul uneia de minimizare. Modific[rile nu afecteaz[ restric\iile.
Rute neacceptate
Stabilirea unei rute de la fiecare nod origine la fiecare nod destina\ie nu este
]ntotdeauna posibil[. Pentru a rezolva aceste situa\ii se elimin[ din graful de re\ea arcele
respective, iar din modelul de programare liniar[ variabilele de decizie corespunz[toare.
Pentru a face c`t mai pu\ine modific[ri ]n foaia de calcul, pentru aceste rute se stabilesc
costuri foarte mari, astfel ]nc`t pe aceste rute se vor efectua transporuri doar dac[ nu exist[
alte solu\ii fezabile.
∑
j =1
x ij ≤ s i i = 1, 2 ,..., m Oferta
m
∑
i =1
x ij = d j j = 1, 2 ,..., n Cererea
x ij ≥ 0 pentru toti i si j
unde:
i ˆ index-ul pentru punctele de origine
j ˆ index-ul pentru punctele de destina\ie
xij ˆ num[rul de unit[\i transportate de la originea i la destina\ia j
cij ˆ costul unitar de transport din originea i la destina\ia j
si ˆ oferta sau capacitatea din originea i
dj ˆ cererea la destina\ia j
Rezolvarea problemelor de alocare
CAPITOLUL 15
1 10 Client 1
1 1
Ionescu
15
9
9
2 18 Client 1
1 2
Popescu
5
6 14
3 3 Client
1 1
Georgescu 3
Min (10x11‡15x12‡9x13‡9x21‡18x22‡5x23‡6x31‡14x32‡3x33)
Restric\iile reflect[ faptul c[ fiecare lider poate fi repartizat cel mult unui client =i
fiecare client trebuie s[ aib[ repartizat un lider. Aceste restric\ii sunt:
x11 + x12 + x13 ≤ 1 − repartizarea lui Ionescu
x21 + x22 + x23 ≤ 1 − repartizarea lui Popescu
x31 + x32 + x33 ≤ 1 − repartizarea lui Georgescu
x11 + x21 + x31 = 1 − clientul 1
x12 + x22 + x32 = 1 − clientul 2
x13 + x23 + x33 = 1 − clientul 3
Combin`nd func\ia obiectiv cu restric\iile ob\inem urm[torul model:
Min (10x11‡15x12‡9x13‡9x21‡18x22‡5x23‡6x31‡14x32‡3x33)
x11 + x12 + x13 ≤ 1 − repartizarea lui Ionescu
x21 + x22 + x23 ≤ 1 − repartizarea lui Popescu
x31 + x32 + x33 ≤ 1 − repartizarea lui Georgescu
x11 + x21 + x31 = 1 − clientul 1
x12 + x22 + x32 = 1 − clientul 2
x13 + x23 + x33 = 1 − clientul 3
xij ≥ 0 pentru i = 1,2,3; j = 1,2,3
Rezolvarea problemelor de alocare
Foaia de calcul folosit[ pentru rezolvarea problemei este prezentat[ ]n figura 15.2.
A B C D E F G
1 Firma ABC
2
3 Client
4 Lider de proiect 1 2 3
5 Ionescu 10 15 9
6 Popescu 9 18 5
7 Georgescu 6 14 3
8
9
10 Model
11
Timp de realizare a
26
12 proiectului
13
14 Client
15 Lider de proiect 1 2 3 Total
16 Ionescu 0 1 0 1 <= 1
17 Popescu 0 0 1 1 <= 1
18 Georgescu 1 0 0 1 <= 1
19 Total 1 1 1
20 = = =
21 1 1 1
Solu\ia optim[ a problemei este: Ionescu este repartizat clientului 2, Popescu clientului
3 =i Georgescu clientului 1. Timpul de finalizare a celor trei proiecte este de 26 de zile.
m n
Min ∑∑c
i =1 j =1
ij x ij
∑
j =1
x ij ≤ 1 i = 1, 2 ,..., m Agenti
m
∑
i =1
x ij = 1 j = 1, 2 ,..., n Activitati
x ij ≥ 0 pentru toti i si j
Managementul proiectelor
CAPITOLUL 16
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
Exemplu
}n prezent firma ABC are birouri doar ]n Bucure=ti, =i dore=te s[ deschid[ birouri noi ]n
Bra=ov. }n acest scop o parte din personalul din Bucure=ti se va muta ]n Bra=ov =i se va
angaja personal nou. }n timp ce economi=tii trebuie s[ se ocupe de partea financiar[ a
afacerii, arhitec\ii trebuie s[ se ocupe de proiectarea interioarelor.
Anumite p[r\i ale proiectului nu pot ]ncepe p`n[ c`nd altele nu sunt terminate. De
exemplu, nu pot fi amenajate birourile dac[ acestea nu au fost ]nc[ proiectate, sau nu se poate
angaja personal p`n[ nu se stabile=te personalul necesar. }n tabelul 16.1 sunt prezentate
activit[\ile din care este alc[tuit proiectul.
Fiecare activitate este plasat[ ]ntr-un r`nd separat, iar ]n coloana Activit[\i precedente
sunt trecute activit[\ile care trebuie realizate ]naintea ]nceperii activit[\ii analizate. De
exemplu activitatea C nu poate ]ncepe p`n[ nu se termin[ activitatea B. }n coloana Durata de
realizare este trecut timpul estimat pentru realizarea activit[\ilor.
A 3
B 5
C 3
D 4
E 8
F 2
G 4
H 2
I 5
J 3
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
}n contextul graficelor Gant „]n plan“ ]nseamn[ c[ activitatea nu a fost finalizat[ mai
t`rziu de cel mai devreme termen de terminare a activit[\ii. Astfel, ]n figura 16.1 putem
observa c[ activit[\ile D =i H ar trebui s[ se termine cel mai devreme ]n s[pt[m`na 12.
Deoarece nu sunt terminate ]n s[pt[m`na 13 ele sunt ]n urma planului.
Din graficele Gant nu se pot stabili predecesorii imedia\i ai unei activit[\i. }n figura
16.1 poate p[rea c[ F =i I sunt activit[\i precedente ale activit[\ii G, deoarece G poate ]ncepe
]n s[pt[m`na 10, iar F =i I se pot termina atunci. Dar din tabelul 16.1 =tim c[ doar F este
Managementul proiectelor
2
A
1
4
B
3 C
2 4 5
A D E
1 C
B
3
Figura 16.2 – Graful par\ial
Aceast[ dilem[ poate fi rezolvat[ prin introducerea unei activit[\i fictive, reprezent[
prin linie punctat[ ]n figura 16.4. Aceast[ activitate nu necesit[ nici timp =i nici resurse.
2 5 7
D E
A
1 4 6
F
B C
Figura 16.4 – Introducerea unei activit[\i fictive
3
Astfel, figura 16.4 arat[ c[ activitatea D poate ]ncepe dup[ ce =i A =i C s-au terminat.
Similar, F poate ]ncepe dup[ ce activitatea C s-a terminat.
Putem generaliza modul ]n care introducem o activitate fictiv[ ]n modul urm[tor:
Presupunem c[ vrem s[ ad[ug[m o activitate A, ]n nodul de start N, dar nu toate activit[\ile
care se termin[ ]n nodul N sunt activit[\i precedente ale acestei activit[\i. Pentru aceasta se
creeaz[ un nou nod M, cu o activitate fictiv[ de la nodul M la nodul N. Toate activit[\ile care
se termin[ ]n N =i sunt predecesoare ale activit[\ii A se vor termina ]n nodul M. Acum
activitatea A poate ]ncepe ]n nodul M.
Figura 16.5 prezint[ graful asociat tabelului 16.1.
2 5
D
A
E
1 4 6 H
F
B C 7
3 G
J
I
8
Figura 16.5 – Graful de re\ea
Fiecare activitate este identificat[ printr-un nod de start =i unul de terminare. }n graful
din figura 16.5 s-ar putea face confuzia c[ G =i H reprezint[ aceea=i activitate. Pentru a evita
confuzia se introduce o nou[ activitate fictiv[ (figura 16.6).
H
6
7
G
2 5
A(3) D(4)
E(8)
1 4 6 H(2)
F(2)
B(5) C(3)
G(4) 7
3
8
J(3)
I(5)
9
Figura 16.7 – Graful final
Din tabelul 4.1. se poate calcula (adun`nd duratele de realizare ale activit[\ilor) c[
timpul total de realizare al proiectului este de 39 de s[pt[m`ni. Termenul acesta poate fi mai
mic deoarece unele activit[\i se pot desf[=ura simultan (de exemplu activit[\ile A =i B).
Pentru a afla termenul minim de realizare al proiectului trebuie s[ calcul[m drumul
critic. Un drum ]ntr-un graf este o succesiune de activit[\i de la nodul ini\ial (1) la nodul final
(9). De exemplu secven\a B-I necesit[ 10 s[pt[m`ni pentru a fi realizat[, secven\a B-C-D-E-J
23 de s[pt[m`ni. }ntr-un graf pot fi identificate mai multe drumuri de la nodul ini\ial la cel
final, cu durate diferite. Se pune problema determin[rii celui mai lung drum de la nodul
ini\ial la cel final. Acest drum, numit drum critic, va determina timpul de realizare al
proiectului, deoarece nici un alt drum nu este mai lung. Dac[ activit[\ile de pe drumul critic
sunt ]nt`rziate, ]ntregul proiect va fi ]nt`rziat. Din aceast[ cauz[ activit[\ile care se g[sesc pe
drumul critic se numesc activit[\i critice. Activit[\ile critice trebuie realizate „la termen“.
Problema se rezolv[ ]n modul urm[tor:
1. Se calculeaz[ pentru fiecare activitate cel mai devreme termen de ]ncepere =i cel
mai devreme termen de terminare.
Vom nota cu:
DI – cel mai devreme termen pentru ]nceperea unei activit[\i
DT – cel mai devreme termen pentru terminarea unei activit[\i
t – durata estimat[ a activit[\ii.
Pentru o activitate, rela\ia dintre aceste m[rimi este: DTˆDI‡t
Termenul DI pentru o activitate care pleac[ dintr-un nod este cel mai mare DT al
activit[\ilor care se termin[ ]n acel nod.
Pentru fiecare activitate din re\ea se calculeaz[ DI =i DT. Rezultatul este prezentat
]n figura 16.8.
2 5
A(0,3) D(8,12
E(12,20) Figura 16.8 –
Termenele DI =i DT
1 4 6 H(10,12)
F(8,10)
B(0,5) C(5,8)
G(10,14) 7
3
8
J(20,23)
I(5,10)
9
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
2 5
A(5,8) D(8,12)
E(12,20)
1 4 6 H(18,20)
F(14,16)
B(0,5) C(5,8)
G(16,20) 7
3
8
J(20,23)
I(18,23)
9
Figura 16.9 – Calcularea TI =i TT
E13 ˆMAX(E2:E11) -
Cost
minim
Activitate Timp normal Cost normal Timp minim Cost maxim Costul
(ore) ($) (ore) ($) urgent[rii/or[
A 32 640 20 800 13.3
B 40 480 30 720 24
C 50 1000 30 1200 10
D 24 288 15 360 8
E 120 4800 70 5600 16
Total 7208
}n ultima coloan[ din tabel s-a calculat pentru fiecare activitate costul urgent[rii pe or[,
egal cu (Costul maxim-Costul normal)/(Timpul normal-Timpul minim) .
Figura 16.12 ilustreaz[ func\ia cost - durat[ pentru activitatea A.
Cost
800
640
20 32 Timp
2
A B
32 40 E
1 4 5
C D 120
50
24
3
Figura 16.13 – Graful asociat problemei
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Utiliz`nd duratele normale pentru fiecare activitate, cel mai devreme termen pentru
finalizarea proiectului este 194 ore (pe drumul critic C-D-E).
Pentru a reduce termenul de finalizare al proiectului la 193 de ore o activitate de pe
drumul critic trebuie urgentat[ cu o or[. Cum costul urgent[rii pe or[ pentru activitatea D este
mai mic dec`t costurile urgent[rii pe or[ pentru activit[\ile C =i E (8‹10 =i 8‹16), se va
urgenta activitatea D cu o or[. Astfel, proiectul se va termina ]n 193 de ore, drumul critic va
fi C-D-E =i costul total 7208‡8ˆ7216.
Dac[ termenul de finalizare mai trebuie redus cu o ]nc[ or[, la 192 ore, aplic`nd un
ra\ionament asem[n[tor se urgenteaz[ activitatea D cu ]nc[ o or[ =i costul marginal va cre=te
cu 8$.
Dac[ termenul de finalizare trebuie redus mai mult, la 191 ore, problema se complic[.
Situa\ia este ilustrat[ ]n figura 16.4. Acum exist[ dou[ drumuri critce A-B-E =i C-D-E,
ambele de 192 ore.
2
A B
32 40 E
1 4 5
C D 120
50
22
3
}n prima parte a foii de calcul se introduc timpul normal, costul normal, timpul minim
=i costul maxim de realizare a fiec[rei ativit[\i. Pe baza acestor date, se calculeaz[ ]n coloana
Durata maxim[ a urgent[rii durata maxim[ cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate
(diferen\a dintre timpul normal =i timpul minim), iar ]n coloana urm[toare costul urgent[rii
pe or[ (diferen\a dintre costul maxim =i costul normal raportat[ la durata maxim[ a
urgent[rii).
Al doilea tabel din foaia de calcul con\ine variabilele de decizie ale problemei –
duratele cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate (]n domeniul B9:B13). Ini\ial toate
valorile vor avea valoarea 0.
}n coloana Durata activit[\ii se calculeaz[ durata activit[\ii ]n cazul ]n care aceasta va fi
urgentat[ cu valoarea din coloana Durata urgent[rii (diferen\a dintre durata normal[ =i durata
urgent[rii).
}n coloanele urm[toare se calculeaz[ cele mai devreme =i cele mai t`rzii termene de
]ncepere =i terminare al fiec[rei activit[\i, respect`nd succesiunea activit[\ilor (la fel ca ]n
exemplul anterior). Apoi, se calculeaz[ pentru fiecare activitate abaterile =i se introduc
formulele pentru determinarea activit[\ilor critice.
Func\ia obiectiv (celula C15) este minimizarea costului total de urgentare, calculat ca
suma produselor dintre duratele cu care se urgenteaz[ fiecare activitate =i costul urgent[rii
activit[\ii pe unitatea de timp - min(C15).
Restric\iile problemei sunt:
1. Durata ]n care trebuie realizat proiectul (con\inut[ ]n celula D14). De exemplu dac[
proiectul ar trebui terminat ]n 184 de ore, restric\ia ar fi D14ˆ184
2. Durata cu care poate fi urgentat[ fiecare activitate nu poate dep[=i durata maxim[
de urgentare, iar aceste durate sunt numere pozitive. Deci,
B9 : B13 ≥ 0 si
B9 : B13 ≤ F 2 : F 6
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
CAPITOLUL 17
Urm[torul pas este determinarea regretului maxim pentru fiecare alternativ[. }n final va
fi selectat[ alternativa cu cel mai mic „regret“ maxim.
Rezolvarea problemelor de analiza decizionala
A B C D E
1 Criteriul optimist
2
3
4 Starea naturii Castig Decizie
5 Alternativa Cerere mare Cerere redusa maxim recomandata
6 Proiect de dimensiune mica 8 7 8
7 Proiect de dimensiune medie 14 5 14
8 Proiect de dimensiune mare 20 -9 20 Proiect de dimensiune mare
9
10 Cel mai bun castig 20
Figura 17.1 – Criteriul optimist
Criteriul pesimist
}n figura 17.2 este prezentat[ foaia de calcul pentru rezolvarea problemei cu criteriul
pesimist. Singura diferen\[ dintre foile de calcul din figura 17.1 =i 17.2 este c[ la criteriul
pesimist se determin[ „c`=tigul“ minim pentru fiecare alternativ[. Astfel, celula D6 con\ine
formula ˆMIN(B6:C6), care este copiat[ ]n celulele D7 =i D8.
A B C D E
1 Criteriul pesimist
2
3
4 Starea naturii Castig Decizie
5 Alternativa Cerere mare Cerere redusa maxim recomandata
6 Proiect de dimensiune mica 8 7 7 Proiect de dimensiune mica
7 Proiect de dimensiune medie 14 5 5
8 Proiect de dimensiune mare 20 -9 -9
9
10 Cel mai bun castig 7
Criteriul regretelor
}n figura 17.3 este prezentat[ foaia de calcul pentru rezolvarea problemei cu criteriul
regretelor.
Domeniul A4:C8 con\ine datele problemei.
Aceast[ problem[ presupune determinarea regretelor asociate fiec[rei alternative =i
fiec[rei st[ri a naturii. Formulele utilizate sunt:
Celula B14 - Se calculeaz[ „regretul“ fa\[ de cea mai bun[ valoare a st[rii naturii
cerere mare. Formula utilizat[ este:
ˆMAX($B$6:$B$8)-B6
Se copieaz[ B14 ]n B15 =i B16
Celula C14 - Se calculeaz[ „regretul“ fa\[ de cea mai bun[ valoare a st[rii naturii
cerere redus[. Formula utilizat[ este:
ˆMAX($C$6:$C$8)-C6
Se copieaz[ C14 ]n C15 =i C16
Celula D14 - Se calculeaz[ „regretul“ maxim. Formula utilizat[ este:
ˆMAX(B14:C14)
Se copieaz[ D14 ]n D15 =i D16
Celula D18 - Se calculeaz[ minimul „regretelor maxime“. Formula utilizat[ este:
ˆMIN(D14:D16)
Celula E14 - }n domeniul E14:E16 se afi=eaz[ numele alternativei recomandate. }n
celula E14 se introduce formula:
ˆIF(D14ˆ$D$18,A14,““).
Se copieaz[ E14 ]n E15:E16.
A B C D E
1 Criteriul regretelor
2
3
4 Starea naturii
5 Alternativa Cerere mare Cerere redusa
6 Proiect de dimensiune mica 8 7
7 Proiect de dimensiune medie 14 5
8 Proiect de dimensiune mare 20 -9
9
10
11 Matricea regretelor
12 Starea naturii Regret Decizie
13 Alternativa Cerere mare Cerere redusa maxim recomandata
14 Proiect de dimensiune mica 12 0 12
15 Proiect de dimensiune medie 6 2 6 Proiect de dimensiune medie
16 Proiect de dimensiune mare 0 16 16
17
18 Regretul minimax 6
∑
j =1
P ( S j ) = P ( S 1 ) + ........ + P ( S N ) = 1
Altfel spus, „valoarea a=teptat[“ a unei alternative este suma ponderat[ a „c`=tigurilor“
alternativei analizate. Ponderea unui „c`=tig“ este probabilitatea asociat[ st[rii naturii j.
Pentru exemplul analizat, dac[ probabilit[\ile de apari\ie ale st[rilor naturii sunt 0.8
pentr S1 =i 0.2 pentru S2, avem:
VA(d1)ˆ0.8*8‡0.2*7ˆ7.8
VA(d2)ˆ0.8*14‡0.2*5ˆ12.2
VA(d3)ˆ0.8*20‡0.2*(-9)ˆ14.2
}n final va fi selectat[ alternativa cu „valoarea a=teptat[“ cea mai bun[ (cea mai mare
valoare pentru criterii de maximizare, cea mai mica valoare pentru criterii de minimizare). }n
exemplul analizat se ]ncearc[ maximizarea profitului, deci cea mai bun[ alternativ[ este d3
(cu VAˆ14.2)
Domeniul A4:C9 con\ine datele problemei. Probabilit[\ile de apari\ie ale celor dou[
st[ri ale naturii sunt introduse ]n celulele B9 =i C9.
}n domeniul D6:D8 se calculeaz[ „valoarea a=teptat[“ pentru fiecare alternativ[, iar ]n
domeniul E6:E8 se afi=eaz[ numele alternativei recomandate.
Formulele utilizate sunt:
CAPITOLUL 2
}n bara de formule apare o bar[ clipitoare care indic[ locul unde va ap[rea urm[torul
caracter tastat.
Introducerea datelor se termin[ fie ap[s`nd tasta <Enter>, fie activ[nd o alt[ celul[
(cu mouse-ul, cu s[ge\i, cu <Tab> etc.). Dac[ introducerea nu se termin[ corect urm[toarele
comenzi nu vor mai putea fi aplicate.
Format Afi=are
General 12345.6
Number 12345.60
Currency $1,234.78
Comma 12,345.6
Percent 123.454 %
Scientific (Exponential) 1.23E‡04
Fraction 12 3/4
Time/False True/False
Pentru introducerea unei frac\ii, trebuie scris num[rul ]ntreg, urmat de un spa\iu =i
frac\ia respectiv[. Dac[ trebuie introdus[ numai partea frac\ionar[, se scrie zero, spa\iu =i
frac\ia. Astfel, Excel poate interpreta datele introduse ca fiind ]n format dat[.
}ntr-o celul[ numerele sunt aliniate la dreapta.
Ora Format
15:31 h:mm
15:31:45 h:mm:ss
8:31 PM h:mm:AM/PM
3.31:45 PM h:mm:ss AM/PM
Date Format
7/8/98 M/d/yy
8-Jul-98 d-mmm-yy
8 -Jul d-mmm (va fi folosit anul din data sistemului de calcul)
Jul-98 mmm-yy
7/8/98 09 09:45 M/d/yy h:mm
Excel ]nregistreaz[ datele =i orele sub form[ de numere. Fiec[rei date =i ore ]i este
ata=at un num[r. Aceste numere se numesc numere seriale. Numai formatul de afi=are este de
tip dat[ sau or[. Folosind aceast[ codificare, o dat[ reprezint[ num[rul de zile care despart
data de 1.01.1900 de data specificat[; ora reprezint[ o frac\iune zecimal[ din 24 de ore.
Numerele seriale au proprietatea c[ permit calcularea zilelor scurse ]ntre dou[ date
specificate sau a duratelor dintre dou[ momente de timp. Numerele seriale ata=ate datelor
sunt numere ]ntregi, cele ata=ate orelor sunt numere subunitare.
Exemple:
Introducerea şi editarea datelor
Implicit datele =i orele se aliniaz[ ]n celule la dreapta. Dac[ o dat[ nu este introdus[
corect ea este transformat[ ]n text =i informa\ia din celul[ va fi aliniat[ la st`nga. Acest mod
reprezint[ o metod[ foarte simpl[ de a verifica dac[ datele sau orele au fost introduse corect.
}n unele cazuri, de=i a fost utilizat un format corect pentru valori de tip dat[ sau or[,
rezultatul afi=at apare sub form[ de num[r. Acest lucru se ]nt`mpl[ c`nd celula respectiv[ a
fost formatat[ anterior cu un format altul dec`t General. }n acest caz celulei respective
trebuie s[ i se aplice formatul dat[ sau or[ corespunz[tor (vezi lec\ia 3).
Pentru a selecta un domeniu de celule cu ajutorul tastaturii, se vor efectua urm[torii pa=i:
1. Se activeaz[ celula din col\ul din st`nga-sus al domeniului.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Pentru a selecta celule care nu sunt al[turate se \ine ap[sat[ tasta Ctrl ]n timp ce se aplic[ un
clic de mouse pe celulele individuale.
Pentru a selecta un r`nd ]ntreg sau o coloan[ de celule se aplic[ un clic pe eticheta de r`nd
sau de coloan[.
Prin copiere, datele originale r[m`n la locul lor, copia lor fiind plasat[ ]n locul indicat
de utilizator.
Pentru a realiza opera\ia de copiere, se vor efectua urm[torii pa=i:
1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule care trebuie copiate.
2. Se aplic[ comanda Edit, Copy.
3. Se selecteaz[ prima celul[ din zona unde se va plasa copia.
4. Se aplic[ comanda Edit, Paste.
Pentru a copia date ]n celule al[turate, se poate utiliza =i o alt[ metod[, mai rapid[:
1. Se selecteaz[ celula care trebuie copiat[.
2. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului ]n col\ul din dreapta-jos al celulei.
3. C`nd cursorul mouse-ului ia forma unei cruci sub\iri, se apas[ butonul st`ng al mouse-
ului =i se trage de mouse peste celulele ]n care se vor copia datele.
Prin mutare datele sunt luate din pozi\ia ini\ial[ =i sunt plasate ]n noua loca\ie.
Pentru a realiza opera\ia de mutare, se vor efectua urm[torii pa=i:
1. Se selecteaz[ celula sau domeniul de celule care trebuie mutate.
2. Se aplic[ comanda Edit, Cut.
3. Se selecteaz[ prima celul[ din zona unde se va plasa copia.
4. Se aplic[ comanda Edit, Paste.
O alt[ metod[, mai rapid[, este urm[toarea:
1. Se selecteaz[ celula care trebuie mutat[.
2. Se pozi\ioneaz[ cursorul mouse-ului pe conturul celulei.
3. C`nd cursorul mouse-ului ia forma unei s[ge\i, se apas[ butonul st`ng al mouse-ului =i se
trage de mouse ]n noua pozi\ie a datelor.
Formatarea foilor de calcul
CAPITOLUL 3
Decimal places), sau modul ]n care vor fi afi=ate numerele negative (]n lista Negative
numbers).
6. Se aplic[ un clic pe butonul OK, sau se apas[ tasta Enter.
Excel va reformata celulele selectate conform op\iunilor alese.
Pentru a folosi unul dintre aceste butoane, se selecteaz[ celula sau domeniul care
trebuie formatate, apoi se aplic[ un clic pe butonul dorit
- Aliniere la st`nga
- Centrare
- Aliniere la dreapta
- Unire =i centrare
- lista Font Style. Aceast[ list[ con\ine stilurile corpului de liter[ care pot fi aplicate
caracterelor: Bold, Italic, Regular, Bold Italic.
- lista Size. }n aceast[ list[ se stabile=te ]n[l\imea ]n puncte a caracterelor.
- lista Underline. Aceast[ list[ con\ine mai multe stiluri de subliniere. Lista con\ine
=i op\iunea None, a c[rei selectare are ca efect anularea unei sublinieri.
- lista Color. Din aceast[ list[ se selecteaz[ culoarea de scriere a literelor.
- zona Effect. }n aceast[ zon[ pot fi specificate o serie de efecte speciale, prin
marcarea uneia sau mai multor op\iuni propuse de Excel:
• Strikethrough - este trasat[ o linie la mijlocul literelor.
• Superscript - caracterele sunt scrise mai sus =i mai mici, ca un exponent.
• Subscript - caracterele sunt scrise mai jos =i mai mici, ca un indice..
Dac[ acest buton este ap[sat are loc scrierea cu litere ]ngro=ate, dac[ nu textul este scris
normal.
Butonul Italic:
Dac[ acest buton este ap[sat are loc scrierea cu litere aplecate, dac[ nu textul este scris
normal.
Butonul Underline:
Dac[ acest buton este ap[sat are loc scrierea cu litere subliniate, altfel textul este scris
normal.
Folosind butoanele Bold, Italic =i Underline se pot aplica mai multe stiluri de scriere (orice
combina\ie dintre ele). Activarea/ dezactivarea unui stil se face aplic`nd un clic pe butonul
respectiv.
Butonul Font Color:
La ap[sarea acestui buton apare o list[ din care se selecteaz[ culoarea de scriere a literelor.
Pentru a modifica atributele textului cu ajutorul butoanelor se vor efectua pa=ii urm[tori:
1. Se selecteaz[ celula sau domeniul ce con\ine textul al c[rui aspect trebuie modificat.
2. Se selecteaz[ butonul corespunz[tor.
Pentru a ad[uga rapid chenare ]n jurul celulelor, se poate utiliza butonul Borders -
de pe bara de instrumente de formatare. La ap[sarea s[ge\ii din dreptul acestui buton
apare o list[ din care se selecteaz[ tipul de chenar care trebuie aplicat. Dac[ se apas[ pe buton
(nu pe s[geat[) se va aplica ultimul tip de chenar selectat.
CAPITOLUL 4
Operatori de text
Folosind operatorii pentru text se pot concatena texte cuprinse ]ntre ghilimele (“”) sau
texte din celule diferite. De exemplu dac[ se scrie formula ˆ”Total v`nz[ri: ”$B4 rezultatul
este Total v`nz[ri: 28, dac[ celula B4 are valoarea 28.
Excel poate fi setat astfel ]nc`t =i ]n celule s[ fie afi=ate formulele. Pentru aceasta
trebuie efectua\i pa=ii urm[tori:
1. Se aplic[ comanda Tools, Options.
2. Se selecteaz[ butonul View (figura 4.1).
3. }n zona Window Options se aplic[ un clic ]n c`mpul Formulas, pentru a-l marca.
4. Se selecteaz[ butonul OK.
Vizualizarea formulelor din celulele unei foi de calcul ar fi necesar[ doar ]n cazul ]n
care trebuie vizualizate toate formulele deodat[ (pentru tip[rire sau corec\ii).
Pentru revenirea la situa\ia ]n care ]n celule apar rezultatele formulelor se aplic[
procedura anterioar[, numai c[ se va demarca c`mpul Formulas.
La copierea unei formule aceasta este adaptat[, pentru a corespunde pozi\iei celulei ]n
care va fi copiat[.
De exemplu, dac[ se copiaz[ formula =A1+B1 din celula C1 ]n celula D1, aceasta va
fi adaptat[ pentru coloana D, devenind =B1+C1. La copierea ]n celula C2, aceasta devine
=A2+B2.
Utilizarea formulelor în Excel
Dac[ se copiaz[ o formul[ pe aceea=i linie, to\i indicatorii de linie din celulele
formulei r[m`n neschimba\i. Indicatorii de coloan[ se modific[. Peste o coloan[ la dreapta,
indicatorii de coloan[ se modific[ cu o liter[, peste dou[ coloane cu dou[ litere etc.
Dac[ se copiaz[ o formul[ pe aceea=i coloan[, prin copiere r[m`n neschimba\i
indicatorii de coloan[. }n schimb se modific[ indicatorii de linie. Cu o linie mai jos indicatorii
de linie cresc cu 1, peste dou[ linii cu 2 etc.
Exemplu:
}n celula A5 se introduce formula =B2. Excel =tie c[ ]n celula A5 este folosit[ o celul[
care se g[se=te cu trei r`nduri mai sus =i o coloan[ la dreapta.
Prin copierea formulei din A5 ]n C8, Excel actualizeaz[ indicatorii de linie =i de
coloan[ astfel ]nc`t ]n celula C8 va fi referit[ o celul[ care se g[se=te tot cu trei r`nduri mai
sus =i o coloan[ la dreapta, dar fa\[ de C8. Deci formula din aceast[ celul[ va fi =D5.
4.3. Aplicaţie
Un fond mutual de\ine ac\iuni la mai multe societ[\i comerciale. Pentru fiecare tip de
ac\iune se cunosc: valoarea de cump[rare, valoarea curent[ de pe pia\[ =i num[rul de ac\iuni
cump[rate. S[ se calculeze profitul (sau pierderea) pentru fiecare tip de ac\iune.
Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 4.2)
Figura 4.2
Exemplu:
}n celula A5 se introduce formula ˆ$B$2. Dup[ copierea formulei din A5 ]n C8, ]n
celula C8 formula va fi tot ˆ$B$2. Prin copiere nu s-a modificat nici indicatorul de linie, nici
cel de coloan[.
4.5. Aplicaţie
La firma XYZ pre\urile sunt stabilite ]n $. Datorit[ modific[rii cursului de schimb,
trebuie s[ recalculeze destul de frecvent pre\ul ]n lei al produselor sale. S[ se proiecteze o
foaie de calcul astfel ]nc`t pre\ul ]n lei s[ se calculeze automat la modificarea cursului de
schimb. Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 4.3):
Figura 4.3
Dac[ ]n celula C4 s-ar introduce formula =B4*B1 (pre\ul ]n lei * cursul de schimb) =i
acest[ formul[ s-ar copia ]n C5 =i C6, rezultatele nu ar fi corecte. }n C5 s-ar ob\ine valoarea
0, iar ]n C6 #N/A.
Dac[ analiz[m formulele din aceste celule constat[m c[:
• celula C5 con\ine formula =B5*B2 (B4 s-a transformat ]n B5, iar B1 ]n B2);
• celula C6 con\ine formula =B6*B3 (B4 s-a transformat ]n B6, iar B1 ]n B3).
Utilizarea formulelor în Excel
Formulele corecte din aceste celule ar trebui s[ fie =B5*B1, respectiv =B6*B1.
Deci celula B1 nu trebuie s[ se modifice atunci c`nd este copiat[. Pentru a realiza
acest lucru celula B1 trebuie referit[ absolut. Deci trebuie introdus simbolul $ ]n fa\a
indicatorului de linie. Formula corect[ care trebuie introdus[ ]n celula C4 este ˆB4*B$1. La
copierea acestei formule ]n C5 =i C6 se constat[ c[ formulele din aceste celule sunt corecte.
Celula C5 con\ine formula =B5*B$1, iar celula C6 con\ine formula =B6*B$1.
Introducerea şi editarea datelor
CAPITOLUL 5
Figura 5. 2
}n caseta de dialog a func\iei alese (figura 5.2), trebuie introduse argumentele
necesare pentru func\ia respectiv[. Casetele text pentru argumente trebuie s[ con\in[ valori
sau referin\e de celule.
Func\ia se termin[ de introdus select`nd butonul OK.
}n continuare vor fi prezentate func\iile Excel ]nt`lnite mai frecvent, grupate pe
categorii.
ABS (num[r)
Func\ia ABS returneaz[ valoarea absolut[ a unui num[r.
Exemple: ABS (–5) va returna valoarea 5
ABS (5) va returna valoarea 5
EXP (num[r)
Func\ia EXP calculeaz[ exponen\iala unui num[r (e ridicat la puterea specificat[ de
argumentul num[r).
Exemplu: EXP (0) va returna valoarea 1
LN (num[r)
Func\ia LN calculeaz[ logaritmul natural al num[rului specificat.
Exemplu: LN (1) va returna valoarea 0
INT (num[r)
Func\ia INT rotunje=te un num[r p`n[ la cea mai apropiat[ valoare ]ntreag[.
Exemple: INT (7.6) va returna valoarea 7
INT (–7.6) va returna valoarea 8
MOD (a, b)
Func\ia MOD calculeaz[ restul (modulul) lui a ]mp[r\it la b. Dac[ b este 0, se va afi=a
valoarea de eroare #DIV/0.
Exemplu: MOD (7, 6) va returna valoarea 1
MOD (32, 15) va returna valoarea 2
POWER (a, b)
Func\ia POWER efectueaz[ ridicarea unui num[r a la puterea b.
Exemplu: POWER (2, 2) va returna valoarea 4
RAND ( )
Func\ia RAND furnizeaz[ un num[r aleator ]ntre 0 =i 1. Func\ia nu accept[
argumente. Ap[sarea tastei F9 va produce generarea altor numere.
SQRT (num[r)
Func\ia SQRT extrage r[d[cina p[trat[ din argumentul specificat.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
OR (condi\ia1, condi\ia2, …)
Func\ia OR returneaz[ valoarea adev[rat[ (TRUE) dac[ cel pu\in o condi\ie din cele
specificate ]n argumente este adev[rat[. Dac[ nici o condi\ie nu este adev[rat[,
func\ia OR va returna valoarea fals (FALSE).
Func\ia poate avea cel mult 30 de argumente.
NOT (condi\ie)
Func\ia NOT returneaz[ valoarea adev[rat[ dac[ condi\ia este fals[ =i dac[ condi\ia
este adev[rat[.
CHAR (num[r)
Func\iile CHAR returneaz[ caracterul care corespunde codului ASCII specificat ca
argument.
Exemplu: CHAR (65) va returna caracterul A.
Func\ia afi=eaz[ primele num-car caractere din partea st`ng[ a unui text. Argumentul
num-car trebuie s[ fie mai mare ca 0. Dac[ se omite introducerea sa se va presupune
c[ este egal cu 1.
Exemplu: LEFT (A1, 5) va returna valoarea Micro dac[ ]n celula A1 se g[se=te textul
Microsoft.
LEN (text)
Func\ia LEN calculeaz[ num[rul de caractere din textul specificat de argument.
Exemplu: LEN ("Microsoft") va returna valoarea 9.
LOWER (text)
Func\ia LOWER converte=te eventualele majuscule din text ]n litere mici.
Exemplu: LOWER ("Microsoft Excel") va returna microsoft excel
PROPER (text)
Func\ia PROPER determin[ afi=area textului cu litere mici, ]nceputurile de cuvinte
fiind scrise cu majuscule.
Exemplu: PROPER ("MICROSOFT EXCEL") va returna Microsoft Excel.
TRIM (text)
Func\ia TRIM =terge toate blank-urile din text, astfel ]nc`t ]ntre cuvinte s[ r[m`n[ un
singur spa\iu.
Exemplu: TRIM ("Microsoft Excel") va returna Microsoft Excel.
NOW ( )
Func\ia NOW calculeaz[ num[rul serial al datei =i al orei extrase din ceasul intern al
calculatorului. Excel actualizeaz[ data =i ora doar la deschiderea sau recalcularea foii.
Aceast[ func\ie nu are argumente, ]ns[ este necesar[ introducerea parantezelor.
Exemplu: NOW ( ) va returna 9/ 10/ 99 10:43, dac[ aceasta este data curent[.
Dac[ rezultatul nu apare sub forma unei date, ]nseamn[ c[ este afi=at num[rul serial
ata=at. Pentru afi=area sub form[ de dat[ calendaristic[, celula respectiv[ trebuie
formatat[ de tip dat[ (vezi lec\ia Formatarea foilor de calcul).
HOUR (or[)
Func\ia HOUR returneaz[ num[rul de ore corespunz[toar orei specificate.
Exemplu: HOUR (19:10:30) va returna valoarea 19.
MINUTE (or[)
Func\ia MINUTE returneaz[ num[rul de minute corespunz[toare orei specificate.
Exemplu: MINUTE (19:10:30) va returna valoarea 10.
SECOND (or[)
Func\ia SECOND returneaz[ num[rul de secunde corespunz[tor orei specificate.
Exemplu: SECOND (19:10:30) va returna valoarea 30.
Valorile trebuie s[ fie echidistante ]n timp =i s[ fie valori pl[tite/ ]ncasate la sf`r=itul
fiec[rei perioade.
Dob`nda- reprezint[ dob`nda anual[.
Func\ia NPV este asem[n[toare cu PV.
Deosebirea const[ ]n faptul c[ valorile utilizate de PV trebuie s[ fie constante, iar PV
accept[ valori fie la ]nceputul, fie la sf`r=itul perioadei.
Exemplu: Pentru o investi\ie trebuie pl[ti\i 10 000 $ timp de 1 an. }n urm[torii trei ani
se ob\in venituri anuale de 3 000 $, 4 200 $ =i 6 800 $. Dob`nda anual[ este de 10%. S[ se
calculeze valoarea net[ actualizat[ a investi\iei.
Formula de calcul este:
ˆNPV (10%, –10 000, 3 000, 4 200, 6 800) care returneaz[ valoarea 1,188.44 $
Al doilea argument este negativ pentru c[ reprezint[ o cheltuial[.
}n domeniul B1:B6 se introduc urm[toarele valori: -70 000, 12 000, 5 000, 18 000, 21
000, 26 000.
Pentru a calcula rata intern[ de rentabilitate a investi\iei se folose=te formula:
ˆIRR (B1:B6) care returneaz[ valoarea 8.66%.
Figura 5.3
5.10. Aplicaţii
1. Un ]ntreprinz[tor vrea s[ fac[ o investi\ie =i face c`teva estim[ri privind valoarea
investi\iei, cheltuielile anuale =i veniturile anuale. S[ se determine anul ]n care investi\ia
devine profitabil[ (anul ]n care venitul total dep[=e=te cheltuielile totale).
Pentru rezolvarea problemei se va crea foaia de calcul din figura 5.4.
Celulele B1, B2, B3 vor con\ine valorile pentru investi\ie, cheltuielile anuale =i
venitul anual.
Se genereaz[ ]n coloana A, ]ncep`nd cu celula A6 o serie de numere ]ncep`nd cu
valoarea 0 =i pasul seriei 1.
}n anul 0 cheltuielile totale sunt cele cu investi\ia, iar venitul total este 0, deci ]n
celula B6 se va introduce formula ˆB1, iar ]n celula C6 valoarea 0.
}n anii urm[tori la cheltuielile totale =i venitul total din anul precedent se adaug[
cheltuielile anuale, respectiv venitul anual. Deci formulele din celulele B7 =i C7 sunt
ˆB6‡B$2, respectiv ˆC6‡B$3. Pentru celulele B2 =i B3 s-a folosit referirea absolut[
deoarece aceste celule trebuie s[ r[m`n[ fixe la copiere (ele con\in cheltuielile anuale =i
venitul anual).
Se copiaz[ aceste formule pe coloan[.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 5. 4
}n coloana D se calculeaz[ profitul total (venit total - cheltuieli totale). Se va
introduce ]n celula D6 formula ˆC6-B6. Se copiaz[ aceast[ formul[ pe coloan[.
Pentru a determina pragul de rentabilitate (anul ]n care venitul total dep[=e=te
cheltuielile totale), ]n celula E6 se introduce formula:
ˆif (D6>ˆ0, “<ˆ”, “”).
Deci dac[ veniturile totale sunt mai mari dec`t cheltuielile totale se va afi=a o s[geat[.
Dac[ s-ar copia aceast[ formul[ pe coloan[, s[geata s-ar afi=a ]n dreptul tuturor
lunilor ]n care profitul este pozitiv. Pragul de rentabilitate se ob\ine ]n prima lun[ ]n care
profitul este pozitiv. Deci, pentru a afi=a s[geata doar ]n dreptul acestei luni ]n celula D7 se
va introduce formula:
ˆif (AND(D7>ˆ0,D6<0), “<ˆ”, “”)
Prima lun[ ]n care profitul este pozitiv este testat[ verific`nd profitul din luna
precedent[. Dac[ acesta este negativ, ]nseamn[ c[ avem prima lun[ cu profit, dac[ este
pozitiv ]nseamn[ c[ =i ]n luna precedent[ s-a ob\inut profit.
Se copiaz[ pe coloan[ formula din celula E7.
Figura 5. 5
3. Un agent economic ]=i propune s[-=i dezvolte activitatea =i are nevoie de un capital
de 240000000 lei. Acest capital este ]mprumutat de la BRD cu o dob`nd[ de 45% =i trebuie
restituit ]n 5 ani. Care este suma lunar[ care trebuie pl[tit[, aici fiind inclus[ at`t dob`nda
compus[ c`t =i plata ]mprumutului?
Se va crea urm[toarea foaie de calcul (figura 5.6):
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 5.6
Anul 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Investi\ii 15 30
Cheltuieli de exploatare - - 20 25 25 25 24 24 22
}ncas[ri 40 45 45 47 47 48
S[ se calculeze:
1. Venitul net actualizat cumulat pentru o rat[ de actualizare de 20%
2. Rata intern[ de rentabilitate a proiectului.
Figura 5. 7
Se calculeaz[ pentru fiecare an fluxul de numerar sc[z`nd din ]ncas[ri cheltuielile de
exploatare =i cheltuielile cu investi\ii (figura 5.7). }n celula B7 se introduce formula ˆB6–
B5–B4. Se copiaz[ formula la domeniul C7:J7.
}n celula C9 se calculeaz[ venitul net actualizat cumulat cu formula ˆNPV(B1,B7:J7).
}n celula C10 se calculeaz[ rata intern[ de rentabilitate cu formula ˆIRR(B7:J7).
Introducerea şi editarea datelor
Figura 5. 8
}n celula B5 se va introduce formula: ˆ PV (B3, B2, B1), unde B3 reprezint[
dob`nda, B2 perioada ]n care se ob\in veniturile, B1 valoarea venitului anual.
Figura 5.9
7. Un registru Excel este alc[tuit din dou[ foi de calcul. O foaie de calcul – cursuri -
con\ine cursurile de schimb pentru mai multe valute, cealalt[ foaie – casa – este folosit[
pentru a calcula echivalentul ]n lei al sumelor schimbate.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 5.10
Figura 5.11
CAPITOLUL 6
CALCULE CU MATRICI
Matricile sunt domenii dreptunghiulare de formule sau valori pe care Excel le trateaz[
ca fiind un grup. Unele func\ii =i formule care lucreaz[ cu astfel de elemente returneaz[
rezultate care sunt plasate ]n mai multe celule. Altele, de=i prelucreaz[ matrici de valori, pot
furniza un rezultat afi=at ]ntr-o singur[ celul[.
Pentru a introduce o formul[ de tip matrice se parcurg urm[toarele etape:
1. Se selecteaz[ domeniul care va con\ine formula de tip matrice.
2. Se introduce formula.
3. Dup[ introducerea formulei se apas[ combina\ia de taste <Shift> + <Ctrl> +
<Enter>.
Foaia de calcul urm[toare (figura 6.1) con\ine un exemplu cu datele care sunt
introduse ]ntr-o factur[:
Figura 6.1
Pentru a calcula totalul ]n coloana D se pot folosi =i metodele anterioare (]n celula D4
se introduce formula =B4*C4, care apoi se copiaz[ ]n celelalte celule din coloana D). }n locul
acestor formule se poate introduce o singur[ formul[, valabil[ ]n tot domeniul D4:D6, care va
ocupa mai pu\in[ memorie.
Pentru a calcula totalul utiliz`nd formule de tip matice:
1. Se selecteaz[ domeniul D4:D6.
2. Se introduce ]n linia de formul[, formula = B4:B6*C4:C6
3. Se tasteaz[ combina\ia de taste <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
}n bara de formul[, formula va fi afi=at[ ]ntre acolade {}. Fiecare celul[ a domeniului
D4:D6 con\ine aceea=i formul[. Acoladele simbolizez[ c[ formula este o matrice =i c[
domeniul matrice trebuie s[ fie tratat ca o entitate unic[. Nu se pot introduce linii sau coloane
]n acest domeniu dup[ cum nu este posibil[ =tergerea componentelor sale sau editarea unei
singure celule. Formula nu multiplic[ valorile din dou[ celule, ci valorile din dou[ matrici,
B4:B6 =i C4:C6, f[c`nd coresponden\a corect[ a elementelor acestora B4*C4, B5*C5,
B6*C6.
Rezultatele sunt plasate ]n celulele matricei D4:D6 selectat[ anterior.
Domenii de tip matrice se pot utiliza =i ca argumente la func\ii. Func\iile cu
argumente de tip matrice se introduc la fel ca =i formulele de acest tip.
1. Se selecteaz[ un domeniu de dimensiuni corecte.
2. Se introduce func\ia specific`nd domeniile de celule asupra c[rora opereaz[.
3. Se apas[ combina\ia <Shift> + <Ctrl> + <Enter>.
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
De exemplu, dac[ ]n exemplul anterior trebuie calculat totalul general f[r[ a calcula
totalurile par\iale, ]n celula D7 trebuie introdus[ formula {=SUM(B4:B6*C4:C6)}.
Introducerea se termin[ cu <Shift> + <Ctrl> + <Enter> pentru ca formula s[ fie considerat[
ca formul[ de tip matrice.
}n mod uzual domeniul utilizat pentru introducerea formulelor sau func\iilor de tip
matrice trebuie s[ fie corect selectat. Dac[ domeniul de tip matrice selectat este prea mic, nu
se pot vedea rezultatele; dac[ este prea mare, celulele care nu au fost utilizate vor con\ine
mesajul #N/A.
MDETERM (matrice)
Func\ia MDETERM calculeaz[ determinantul unei matrici.
MINVERSE (matrice)
Func\ia MINVERSE calculeaz[ inversa unei matrici.
TRANSPOSE (matrice)
Func\ia TRANSPOSE efectueaz[ opera\ia de transpunere a unei matrici.
Exemplul urm[tor prezint[ modul ]n care se poate calcula inversa unei matrici.
Matricea ini\ial[ este cuprins[ ]n domeniul A2:C4 (figura 6.2).
Figura 6.2
Pentru a calcula inversa matricei se selecteaz[ domeniul A7:C9 (]n acest domeniu se
va afi=a rezultatul), se introduce formula =i =MINVERSE(A2:C4) =i se apas[ <Shift> +
<Ctrl> + <Enter>.
Calcule cu matrici
6.3. Aplicaţie
Firma ABC vinde ap[ mineral[, sucuri =i vin ]n Rom`nia =i Moldova. Foaia de calcul
din figura 6.3 con\ine situa\ia v`nz[rilor din anii 1999 =i 2000.
Figura 6.3
CAPITOLUL 7
Axa Y
Legenda
Grafic Axa X
Figura 7.1
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 7.2
Un grafic bar[ este utilizat pentru compararea obiectelor neconectate ]n timp. Acest
tip de grafic nu ofer[ o imagine prea bun[ a evolu\iei ]n timp, el utilizeaz[ bare orizontale
pentru a ar[ta varia\ia pozitiv[ sau negativ[ fa\[ de un punct de referin\[. Barele aflate la
st`nga punctului de referin\[ arat[ o varia\ie negativ[, iar cele din dreapta arat[ o varia\ie
pozitiv[.
Figura 7.3
Figura 7.4
Asem[n[toare sunt graficele de tip cilindru, con, piramid[. Diferen\a este c[ valorile
nu mai sunt reprezentate prin coloane, ci prin cilindrii, conuri, piramide.
Figura 7.5
Figura 7.6
Figura 7.7
Figura 7.8
Figura 7.9
Foaia de calcul urm[toare (figura 7.10) con\ine v`nz[rile dintr-o libr[rie pentru c`teva
articole, pe durata unei s[pt[m`ni.
Figura 7.10
=i pixuri. Pentru fiecare zi valorile fiec[rei serii sunt reprezentate prin bare colorate ]n mod
diferit. Barele de aceea=i culoare fac parte din aceea=i serie.
Figura 7.11
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Al doilea grafic (figura 7.12) con\ine cinci serii de date: v`nz[rile efectuate luni, mar\i,
miercuri, joi =i vineri. }n grafic sunt reprezentate v`nz[rile efectuate ]n fiecare zi pentru
fiecare articol.
Figura 7.12
Dac[ analiz[m modul ]n care sunt generate seriile constat[m c[ la primul grafic seriile
sunt generate pe linii, la al doilea grafic seriile sunt generate pe coloane. Deci, ]n func\ie de
cum se genereaz[ seriile se ob\in grafice diferite.
Dac[ num[rul de linii este mai mare dec`t num[rul de coloane Excel va ]ncerca s[
genereze seriile pe coloane, altfel va genera seriile pe linie. Acesta este modul ]n care Excel
]ncearc[ automat s[ genereze graficele, dar modul ]n care se se vor genera seriile poate fi
specificat de c[tre utilizator.
Primul pas ]n crearea unui grafic este selectarea datelor din foaia de calcul. Pentru
selectarea datelor se vor respecta urm[toarele reguli:
• Datele pentru grafic trebuie s[ fie introduse ]n linii =i coloane, care nu trebuie nep[rat s[
fie adiacente(celulele nediacente se selecteaz[ \in`nd ap[sat[ tasta <Ctrl>
>).
• Etichetele (textele) ce vor fi folosite ]n grafic vor fi plasate primele linii =i primele
coloane ale tabelului.
Pentru exemplul nostru vom selecta domeniul A1:F4.
Dup[ selectarea datelor se face un clic pe butonul Chart Wizard. Pe ecran va apare
prima fereastr[ din Chart Wizard – Step 1 of 4 (figura 7.13).
Din aceast[ fereastr[ se va selecta tipul graficului. }n fereastr[ exist[ dou[ butoane:
Standard Types =i Custom Types. C`nd este selectat butonul Standard Types apare o list[
cu toate tipurile standard de grafice. Pentru fiecare tip de grafic exist[ mai multe subtipuri.
Dac[ este selectat butonul Custom Types apare o list[ de grafice predefinite. Din una din
cele dou[ liste se selecteaz[ tipul de grafic dorit.
Pentru exemplul nostru vom selecta un grafic de tip coloan[ (Column).
Se selecteaz[ butonul Next pentru a trece la urm[toarea fereastr[ din ChartWizard – Step 2
of 4.
Aceast[ caset[ de dialog are dou[ butoane ]n partea de sus a casetei. Se selecteaz[
butonul Data range. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.14):
}n caseta Data range este afi=at domeniul de celule din care se va genera graficul. Dac[ nu
apare domeniul corect, se poate introduce alt domeniu (cu ˆ ]n fa\[).
Din lista de op\iuni Series in se selecteaz[ Rows dac[ seriile de date se vor genera pe linii =i
Columns dac[ seriile de date se vor genera pe coloane.
Pentru exemplul nostru ]n Data range trebuie s[ avem domeniul = A1:F4.
Vom genera seriile pe linie, deci se selecteaz[ op\iunea Rows.
Se selecteaz[ butonul Series. Pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.15):
}n lista Series sunt afi=ate seriile de date ale graficului. Dac[ se selecteaz[ o serie ]n
caseta text Name apare sau numele seriei, sau celula care con\ine numele seriei, iar ]n caseta
Values este afi=at domeniul de valori din care se genereaz[ seria.
Pentru exemplul nostru, dac[ select[m seria caiete, ]n caseta Name va apare =Sheet1!$A$3
(A3 este celula care con\ine numele seriei), iar ]n caseta Values va apare =
Sheet1!$B$3:$F$3 (setul de valori din care se genereaz[ seria).
}n caseta text Category(x) axis labels se introduce domeniul care con\ine informa\iile
ce vor fi afi=ate pe axa x (a categoriilor).
}n cazul nostru ]n aceast[ caset[ apare = Sheet1!$B$1:$F$1. Aceste celule con\in zilele
s[pt[m`nii ce vor fi afi=ate pe axa x.
O serie poate fi =tears[ dac[ atunci c`nd este selectat[ se apas[ pe butonul Remove.
Pentru a ad[uga o serie nou[ se apas[ pe butonul Add; ]n caseta Name se scrie numele seriei,
iar ]n caseta Values valorile care genereaz[ seria.
}n casetele Name, Values =i Category(x) axis labels celulele sau domeniile trebuie
s[ aib[ specificate ]n fa\[ =i numele foii de calcul (numele foii de calcul este separat de
referin\ele celulelor prin !).
Se apas[ pe butonul Next.
Pe ecran apare caseta de dialog Step 3 of 4 - Chart Options.
Sistemul de gestiune al graficelor
Aceast[ caset[ de dialog are ]n partea de sus mai multe butoane din care pot fi setate diferite
caracteristici ale graficului.
Butonul Axes
C`nd este ap[sat acest buton apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.16):
Figura 7.16
• Dac[ este selectat[ op\iunea Category(x) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe
axa X, ]n caz contrar pe axa X nu se va afi=a nimic.
• Dac[ este selectat[ op\iunea Value(y) axis ]n grafic vor fi afi=ate informa\iile de pe axa
Y, ]n caz contrar pe axa Y nu se va afi=a nimic.
Butonul Titles
C`nd este ap[sat acest buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.17):
Figura 7.17
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Butonul Gridlines
C`nd acest buton este ap[sat, pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.18):
Figura 7.18
}n aceast[ caset[ se specific[ dac[ sunt afi=ate sau nu liniile de re\ea. Liniile de re\ea
sunt linii orizontale =i verticale dispuse pe ]ntreaga suprafa\[ a graficului. Ele sunt folosite
pentru a citi mai u=or valorile de pe grafic. Exist[ dou[ tipuri de linii de re\ea:
• Principale (Major Gridlines)-pentru delimitarea intervalelor principale de pe axe.
• Secundare (Minor Gridlines)-pentru a insera linii de re\ea ]ntre intervalele principale de
pe axe.
Dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea principale se vor marca casetele Major Gridlines,
dac[ trebuie afi=ate liniile de re\ea secundare se vor marca casetele Minor Gridlines.
Butonul Legend
La ap[sarea acestui buton pe ecran apare urm[toarea caset[ de dialog (figura 7.19):
Figura 7.19
Sistemul de gestiune al graficelor
Dac[ op\iunea Show Legend este setat[, graficul va avea ata=at[ o legend[. Pozi\ia ]n grafic
a legendei se stabile=te cu una din op\iunile din domeniul Placement.
Op\iune Locul de plasare a legendei
Bottom }n partea de jos a graficului
Corner }n col\ul din dreapta-sus al graficului
Top }n partea de sus a graficului
Right }n partea dreapt[ a graficului
Left }n partea st`ng[ a graficului
Figura 7.20
Folosind una din op\iunile din domeniul Data labels, barelor din grafic li se pot asocia ni=te
etichete. Aceste etichete pot con\ine fie valorile punctelor de date din grafic, fie categoria pe
care o reprezint[.
Figura 21
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Dac[ op\iunea Show Data Table este setat[, sub grafic va fi afi=at tabelul pe baza c[ruia este
construit graficul.
Se apas[ pe butonul Next.
Pe ecran apare caseta de dialog Step 4 of 4 - Chart Location (figura 7.22).
Dup[ crearea unui grafic, acesta poate fi m[rit sau mic=orat sau poate fi mutat ]n alt[
pozi\ie ]n foaia de calcul.
Pentru a dimensiona un grafic:
1. Se selecteaz[ graficul aplic`nd un clic deasupra lui. }n jurul graficului vor apare mici
p[trate negre, numite puncte de selectare.
2. Se plaseaz[ cursorul mouse-ului deasupra unui punct de selectare. Cursorul ]=i va
modifica forma – va c[p[ta forma unei s[ge\i cu dou[ v`rfuri.
3. Se aplic[ un clic =i se trage de acest cursor pentru a m[ri sau mic=ora graficul. Pentru a
modifica dimensiunile graficului ]n mod propor\ional se va \ine ap[sat[ tasta <Shift> > ]n
timp ce se trage de unul din punctele de selectare din col\uri.
Pentru a muta un grafic ]n alt[ pozi\ie a foii de calcul:
1. Se selecteaz[ graficul aplic`nd un clic deasupra lui. }n jurul graficului trebuie s[ apar[
punctele de selectare.
2. Se aplic[ un clic ]n interiorul graficului =i se trage graficul ]n noua pozi\ie. }n timpul
acestei opera\ii cursorul ia forma unei cruci cu s[ge\i.
Figura 7.23
asem[n[toare cu caseta de dialog din care se stabile=te tipul graficului la crearea lui. Se
selecteaz[ tipul de grafic dorit.
3. Se selecteaz[ butonul OK.
Butoanele pentru ]n[l\ime (Elevation) controleaz[ nivelul relativ la care este v[zut[
diagrama. Pentru a modifica valoarea existent[ se pot folosi cele dou[ butoane sau se poate
introduce o nou[ valoare ]n caseta Elevation.
Butoanele pentru rota\ie controleaz[ unghiul de afi=are al diagramei ]n jurul unei axe
verticale. O alt[ probabilitate de modificare a valorii existente este introducerea noului unghi
]n caseta Rotation.
Dac[ op\iunea Right Angle Axis nu este selectat[, ]n caseta de dialog apar =i
butoanele pentru perspectiv[. Aceste butoane sunt folosite pentru a stabili profunzimea ]n
care este prezentat graficul. }n acela=i scop este folosit[ =i valoarea introdus[ ]n caseta
Perspective.
Dac[ op\iunea Auto Scaling este selectat[, cele dou[ dimensiuni ale graficului (baza
=i ]n[l\imea) se vor stabili automat de c[tre Excel.
Dac[ op\iunea Auto Scaling nu este selectat[, se activeaz[ caseta text Height ]n care
se specific[ raportul ]n[l\ime/ baz[ ]n procente.
Se selecteaz[ butonul OK.
Aproape orice parte a unui grafic Excel poate fi formatat[. Aceast[ flexibilitate ofer[
un control total asupra aspectului graficului creat. Se pot modifica culorile, ha=urile, fonturile
diferitelor elemente dintr-un grafic. Pentru a putea fi formatat, orice element din grafic
trebuie ]nt`i selectat. Selectarea se face foarte u=or cu ajutorul mouse-ului aplic`nd un clic
peste elementul respectiv, dup[ ce graficul a fost selectat. Dup[ selectarea elementului dorit
se apas[ butonul din dreapta al mouse-ului =i se aplic[ comanda Format ‡ numele
elementului selectat. }n func\ie de obiectul selectat pe ecran apare o caset[ de dialog care, ]n
general, ]n partea superioar[ are mai multe butoane. Din aceste casete de dialog se selecteaz[
caracteristicile graficului.
Figura 7.25
S[ se reprezinte ]ntr-un grafic structura acestor cheltuieli.
Cel mai potrivit tip de grafic pentru a reprezenta structura acestor cheltuieli este
graficul Pie.
S[ calcul[m ]n coloana C c`t la sut[ din valoarea total[ reprezint[ fiecare tip de
cheltuial[. }n celula C4 vom introduce formula =B4/B$8 (cheltuielile/cheltuielile totale) =i
Sistemul de gestiune al graficelor
copiem formula ]n domeniul C5:C7. Pentru ca numerele s[ fie afi=ate sub form[ de procent,
le select[m =i le format[m de tip procent.
Pentru construirea graficului:
1. Se selecteaz[ zona A4:B7.
2. Se apas[ pe butonul Chart Wizard.
3. Se alege un grafic de tip Pie. Se selecteaz[ un subtip de grafic care s[ afi=eze =i
procentele.
4. Avem o singur[ serie de date ]n domeniul B4:B7. Deci seria se va genera pe coloan[
=i domeniul de valori este B4:B7.
Din celulele specificate ]n Category(x) axis labels se vor extrage numele sectoarelor.
Deci ]n cazul nostru complet[m cu A4:A7.
Se ob\ine urm[torul grafic (figura 7.26):
Figura 7.26
Dup[ construirea graficului compar[m procentele din coloana C cu procentele din
dreptul sectoarelor. Constat[m c[ sunt exact acelea=i valori.
Deci fiecare sector reprezint[ un procent dintr-un ]ntreg.
Figura 7.27
Pentru a ilustra tedin\ele de varia\ie ]n timp se va folosi un grafic de tip linie (nu XY
pentru c[ intervalele de timp sunt egale).
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Figura 7.28
Figura 7.29
S[ se reprezinte ]ntr-un grafic num[rul total de calculatoare asamblate la sf`r=itul fiec[rei
perioade.
La sf`r=itul perioadei 8-16 num[rul total de calculatoare asamblate este egal cu suma dintre
num[rul de calculatoare asamblate ]n intervalul 0-8 cu cele asamblate ]n intervalul 8-16, iar la
sf`r=itul zilei trebuie ]nsumate calculatoarele asamblate ]n cele trei perioade.
Cel mai potrivit tip de grafic este Stacked Line. La acest tip de grafic linia pentru o serie se
genereaz[ adun`nd =i valorile din seriile precedente.
Pentru a crea graficul:
Sistemul de gestiune al graficelor
0 - 800 ]n B2:F2
800 – 1600 ]n B3:F3
1600 - 2400 ]n B4:F4
Figura 7.30
Foaia de calcul urm[toare (figura 7.31) con\ine nivelul stocurilor pentru articolele realizate de
o fabric[ de ]nc[l\[minte pe durata unei linii.
Figura 7.31
S[ se reprezinte sub form[ grafic[ nivelul stocurilor pentru cele trei articole.
Deoarece datele sunt distribuite inegal trebuie aleas[ o diagram[ xy =i nu una de tip linie.
Pentru a crea graficul:
1. Se selecteaz[ domeniul A1:I4
2. Se selecteaz[ un grafic de tip xy
3. Seriile de date se vor genera pe linie.
4. Vom avea 3 serii:
Modelarea deciziilor utilizând foile de calcul
Sandale B2:I2
Adida=i B3:I3
Pantofi B4:I4
Pe axa x vor fi afi=ate zilele, deci ]n Category(x)Axis Labels vom avea = B2:I1
Se va ob\ine urm[torul grafic (figura 7.32):
Figura 7.32
Liste
CAPITOLUL 8
LISTE
}n Excel datele pot fi gestionate cu u=urin\[ dac[ sunt organizate sub form[ de liste.
O list[ reprezint[ o zon[ dintr-o foaie de calcul care con\ine date similare. Fiecare coloan[
din list[ reprezint[ o anumit[ categorie de date (numit[ c`mp) =i determin[ tipul de
informa\ie necesar pentru fiecare intrare ]n list[. Fiecare linie dintr-o list[ constituie o
]nregistrare.
Pentru a crea o list[ se introduce un titlu pentru fiecare coloan[. Listele se pot crea ]n
orice zon[ din foaia de calcul, trebuie doar ca zona de sub list[ s[ nu con\in[ date, astfel
]nc`t lista s[ se poat[ ]ntinde f[r[ s[ interfereze cu alte date din foaia de calcul.
Pentru a introduce ]nregistr[ri ]n list[ se vor introduce date ]n liniile imediat de sub
titlurile coloanelor. Fiecare ]nregistrare trebuie s[ con\in[ acelea=i c`mpuri. }n figura 8.1
este prezentat[ o list[ care con\ine informa\ii despre comenzile livrate de o firm[
distribuitoare de produse electrocasnice la firme din diverse ora=e din \ar[. Pentru fiecare
comand[ sunt furnizate informa\ii despre data de livrare a comenzii, produsul v`ndut, cui
i- a fost livrat[ comanda, num[rul de buc[\i livrate =i valoarea comenzii.
Figura 8.1
Pentru a u=ura introducerea =i editarea ]nregistr[rilor dintr-o list[ se pot utiliza
facilit[\ile oferite de formulare. Un formular reprezint[ o imagine organizat[ a datelor care
cuprinde denumirile coloanelor, casete text pentru introducerea datelor =i butoane pentru
ad[ugarea, =tergerea =i g[sirea ]nregistr[rilor.
Pentru a ad[uga ]nregistr[ri cu ajutorul formularului de date:
1. Se pozi\ioneaz[ cursorul ]n orice celul[ din list[.
2. Din meniul Data se selecteaz[ comanda Form. Pe ecran apare caseta de dialog Data
Form (figura 8.2).
3. Pentru a ad[uga o nou[ ]nregistrare ]n list[ se aplic[ un clic pe butonul New. Pe ecran
apare un formular gol ]n care se completeaz[ fiecare caset[ text cu informa\iile
corespunz[toare. Pentru deplasare ]n urm[toarea caset[ se apas[ tasta <Tab>, pentru
deplasare ]n caseta text anterioar[ se apas[ <Shift+Tab>. Dup[ terminarea introducerii
Modelarea deciziilor utiliz`nd foile de calcul
datelor se apas[ tasta <Enter> pentru ad[ugarea de ]nregistr[ri noi ]n list[. }n cazul ]n
care ]n anumite c`mpuri au fost scrise informa\ii =i se constat[ c[ ]nregistrarea
respectiv[ nu trebuie ad[ugat[ ]n list[, se aplic[ un clic pe butonul Restore pentru a
elimina ]nregistrarea din formular. Clicul pe Restore trebuie aplicat ]nainte de a ap[sa
tasta <Enter > prin care se salveaz[ ]nregistrarea.
4. Se aplic[ un clic pe butonul Close pentru a reveni ]n foaia de calcul.
Figura 8.2
Formularul de date poate fi folosit =i pentru vizualizarea ]nregistr[rilor din list[. Exist[
mai multe metode pentru a realiza acest lucru. O metod[ ar fi folosirea barei de derulare din
caseta de dialog Data Form. Se apas[ pe s[geata ]n sus sau s[geata ]n jos pentru a vizualiza
]nregistrarea anterioar[ sau ]nregistrarea urm[toare. Pe m[sur[ ce sunt vizualizate
]nregistr[rile din list[ ]n col\ul din dreapta sus al casetei de este indicat numarul curent al
]nregistr[rii. O alt[ metod[ ar fi utilizarea butoanelor Find Next pentru a vizualiza
urm[toarea ]nregistrare =i Find Previous pentru a vedea ]nregistrarea anterioar[. Dac[ la
ap[sarea acestor butoane Excel emite un semnal sonor ]nseamn[ c[ sunte\i pozi\iona\i pe
ultima, respectiv prima ]nregistrare din list[.
Formularul de date poate fi folosit =i pentru a g[si ]nregistr[rile care satisfac unul sau
mai multe criterii. Dac[ se folose=te formularul ]n acest scop nu se poate vizualiza dec`t c`te
o ]nregistrare g[sit[.
Pa=ii pentru a g[si o ]nregistrare sunt:
1. Se selecteaz[ o celul[ din list[.
Liste
Figura 8.3
5. Se aplic[ un clic pe butonul Find Next sau se apas[ pe s[geata ]n jos din bara de
derulare a formularului. }n formular va fi afi=at rezultatul c[ut[rii.
Informa\iile organizate ]ntr-o list[ pot fi sortate, filtrate sau se pot genera extrase pe
totaluri par\iale.
Sortarea este opera\ia de ordonare a ]nregistr[rilor ]n func\ie de unul sau mai multe
criterii. Excel sorteaz[ listele pe baza c`mpurilor.
Pentru a ordona o list[ se efectueaz[ urm[torii pa=i:
1. Se selecteaz[ o celul[ din list[. Dac[ trebuie ordonate doar anumite ]nregistr[ri din
list[, acestea se selecteaz[
2. Se aplic[ comanda Data, Sort. Pe ecran apare caseta de dialog Sort (figura 8.4).
3. Pentru a evita sortarea capului de tabel ]mpreun[ cu restul listei, din sec\iunea My
List Has se selecteaz[ op\iunea Header Row.
4. }n caseta Sort By se selecteaz[ numele coloanei ]n func\ie de care se va face sortarea.
Dac[ lista nu con\ine nume de coloane, =i deci la pasul 3 a fost selectat[ op\iunea My
List Has No Header Row, ]n loc de numele coloanei se va selecta litera coloanei din
foaia de calcul.
5. Se selecteaz[ ordinea de sortare: Ascending pentru sortare ]n ordine cresc[toare =i
Descending pentru sortare ]n ordine descresc[toare.
Modelarea deciziilor utiliz`nd foile de calcul
6. Dac[ este necesar[ o sortare pe dou[ nivele (]n cazul ]n care exist[ duplicate ]n
primul c`mp de sortare) se completeaz[ a doua caset[ Then By. Din lista derulant[ se
va selecta numele coloanei ce va fi folosit[ ca al doilea c`mp de sortare. Se selecteaz[
ordinea de sortare pentru al doilea c`mp.
7. Pentru a crea un al treilea nivel de sortare, ]n cazul ]n care exist[ duplicate ]n primele
dou[ c`mpuri de sortare se completeaz[ ]n mod similar a treia caset[ Then By cu al
treilea c`mp de sortare =i se selecteaz[ ordinea de sortare =i pentru acest c`mp.
8. Se selecteaz[ butonul OK.
Butoanele de sortare efectueaz[ aceast[ opera\ie doar dup[ un c`mp cheie - c`mpul
selectat ]nainte de ap[sarea butonului.
Pentru sortare, Excel folose=te urm[toarele reguli:
Datele sunt sortate ]n ordine ascendent[, de la A la Z, de sus ]n jos pentru linii, sau de
la st`nga la dreapta pentru coloane. Op\iunea Descending inverseaz[ aceast[ ordine, de la Z
la A, de sus ]n jos sau de la st`nga la dreapta.
• Spa\iile libere sunt puse la sf`r=it.
• Este folosit[ urm[toarea ordine de priorit[\i:
1. numerele de la cel mai mic num[r negativ la cel mai mare num[r pozitiv
2. texte (de la A la Z)
3. rezultatele FALSE
4. rezultatele TRUE
5. valori de eroare
6. spa\ii libere
Liste
Excel poate ignora diferen\ele dintre literele mari =i mici sau poate \ine cont de
acestea . Acest lucru se poate specifica dac[ din caseta de dialog Sort se selectez[ butonul
Options. Pe ecran apare caseta de dialog Sort Options (figura 8.5):
Dac[ este marcat[ op\iunea Case Sensitive se face distinc\ie ]ntre literele mici =i cele
mari, dac[ nu este marcat[ nu se face distinc\ie. Tot ]n aceast[ caset[ de dialog se specific[ ]n
ce ordine se va face sortarea: - de jos ]n sus (Sort Top To Bottom), sau de la st`nga la
dreapta (Sort Left To Right).
}n unele cazuri este posibil s[ fie necesar[ o sortare ]n care informa\iile nu trebuie s[
apar[ ]n ordine alfabetic[ normal[. }n acest caz din caseta de dialog Sort Options se
selecteaz[ din lista derulant[ First Key Sort Order modul ]n care se va face sortarea dup[
prima cheie.
8.3. Aplicaţie
Cu toate c[ ]n caseta de dialog Sort se pot specifica doar trei nivele de sortare,
sortarea se poate face dup[ oric`te c`mpuri. Se poate face o resortare dup[ c`mpuri
suplimentare oric`t de des este necesar, f[r[ a pierde rezultatul ordon[rii sort[rilor
precedente. Regula de sortare dup[ mai mult de trei chei este de a sorta ]nt`i dup[ nivelurile
inferioare merg`nd ]n sus c[tre nivelul superior.
De exemplu, s[ presupunem c[ avem de f[cut o sortare pe 6 nivele ]n care coloana A
este folosit[ ca prim[ cheie de sortare, B ca a doua, C ca a treia, D ca a patra, E ca a cincea =i
F a =asea cheie. De=i Excel permite specificarea doar a trei chei de sortare se pot sorta toate
cele =ase coloane.
Se sorteaz[ mai ]nt`i coloanele de nivel inferior: D, E ,F. Coloana D va fi prima cheie
de sortare, E a doua, F a treia. O a doua sortare efectueaz[ opera\ia dup[ coloanele de nivel
superior A, B, C. Coloana A va fi prima cheie de sortare, B a doua =i C a treia.
Prelucrarea datelor cu ajutorul subtotalurilor
CAPITOLUL 9
5. Din lista Add Subtotal To se selecteaz[ datele cu care se vor efectua calculele. Aceast[
list[ con\ine numele coloanelor din lista de date. Se marcheaz[ coloanele pentru care se
vor efectua calculele.
6. Pentru a ]nlocui totaluri existente se marcheaz[ op\iunea Replace Current Subtotals.
7. Pentru a insera un salt de pagin[ ]naintea fiec[rui grup se marcheaz[ op\iunea Page
Break Between Groups.
8. }n mod implicit subtotalurile =i totalurile generale apar la sf`r=itul grupului de date
(op\iunea Summary Below Data se marcheaz[ automat). Dac[ ele trebuie afi=ate ]naintea
grupului de date se va demarca op\iunea Summary Below Data.
9. Se selecteaz[ butonul OK.
9.2. Aplicaţie
La datele din aplica\ia din lec\ia 8 s[ se calculeze valoarea total[ a comenzilor livrate
]n fiecare ora=.
1. Se sorteaz[ comenzile dup[ ora=.
2. Se selecteaz[ o celul[ din list[.
3. Din meniul Data se aplic[ comanda Subtotals.
4. Caseta de dialog Subtotal se va completa ]n modul urm[tor (figura 9..2):
Din lista At Each Change se selcteaz[ Ora=. Se va genera c`te un grup de ]nregist[ri
pentru fiecare ora=. Din lista Use Function se va selecta func\ia SUM, iar ]n lista Add
Subtotal To se va marca coloana Valoare comand[. Deci pentru fiecare grup se va
calcula suma valorilor din coloana Valoare comand[.
Se marcheaz[ op\iunile Replace Current Subtotals =i Summary Below Data.
5. Se selecteaz[ butonul OK.
Figura 9..2
C`nd se adaug[ totaluri par\iale calculate automat ]ntr-o list[, Excel afi=eaz[ lista ]n
modul Outline. Nivelul detaliilor din list[ poate fi extins sau restr`ns pentru a nu fi afi=ate
dec`t totalurile par\iale =i totalurile generale pentru datele respective. }n partea st`ng[ a
ferestrei (figura 9..3) apar c`teva butoane care permit ascunderea =i afi=area rapid[ a datelor
de detaliu:
• (-) Hide Detail - pentru a condensa sintetizarea datelor - apare ]n dreptul fiec[rui
subtotal calculat
• (+) Display Detail - pentru a extinde sintetizarea datelor - apare ]n dreptul fiec[rui
subtotal calculat
• 1, 2, 3, ... - butoane de ierarhizare care indic[ modul cum sunt grupate datele.
}n exemplul prezentat, deoarece s-a efectuat o grupare pe un nivel, sunt afi=ate doar
trei butoane: 1, 2 =i 3. Dac[ se apas[ pe butonul 1 este afi=at doar totalul general (figura 9.4),
dac[ se apas[ pe butoanul 2 sunt afi=ate totalurile par\iale, iar dac[ se apasa butonul 3 este
vizualizat[ toat[ lista.
Pentru a ascunde un nivel de detaliere se selecteaz[ o celul[ care con\ine un total
par\ial =i se aplic[ un clic pe butonul Hide Detail Level (-) de pe nivelul 2. Excel va reduce
dimensiunile listei astfel ]nc`t este afi=at doar r`ndul care con\ine totalul par\ial
corespunz[tor. Dac[ se aplic[ un clic pe butonul Display Detail (+) vor fi afi=ate toate
]nregistr[rile pe baza c[rora s-a calculat subtotalul corespunz[tor.
Butoanele Hide Detail (-) =i Display Detail (+) de pe nivelul 1 sunt folosite pentru
a condensa sau extinde datele care genereaz[ totalul general.
Figura 9..3
Modelarea deciziilor utilizeând foile de calcul
Figura 9..4
9.4. Aplicaţie
Figura 9..5
3. Se aplic[ din nou comanda Data, Subtotals. Caseta de dialog Subtotal se
completeaz[ ]n modul urm[tor:
Din lista At Each Change In se selecteaz[ c`mpul Produs (se vor genera subgrupe
pentru fiecare produs).
Din lista Use Function se selecteaz[ func\ia SUM, iar ]n lista Add Subtotal To se
marcheaz[ c`mpul Valoare comand[ (se calculeaz[ suma valorilor comenzilor
pentru fiecare subgrup).
Se demarcheaz[ op\iunea Replace Current Subtotals.
4. Se selecteaz[ butonul OK.
Se ob\ine rezultatul din figura 9.5.
}n col\ul din st`nga sus a ferestrei apar butoanele de ierarhizare 1, 2, 3, 4. Acum apar
mai multe butoane de ierarhizare pentru c[ se calculeaz[ subtotalurile pentru mai multe
nivele (produs =i ora=). Pentru a afi=a doar totalul general se aplic[ un clic pe butonul de nivel
1. Dac[ trebuie afi=ate doar totalurile v`nz[rilor efectuate ]n fiecare ora= =i totalul general se
aplic[ un clic pe butonul de nivel 2. Dac[ trebuie afi=ate subtotalurile pe produs =i ora= se
aplic[ un clic pe butonul 3, iar dac[ trebuie afi=at[ toat[ lista se aplic[ un clic pe butonul 4.