Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap.1. Introducere
Taierea (debitarea) mecanica se realizeaza cu mijloace mecanice, cum ar fi: foarfece, clesti, stante,
fierastraie, masini - unelte, pietre abrazive, dalti. Se aplica in special in operatiile de lacatuserie.
Taierea termica este folosita in cazul materialelor metalice de dimensiuni mari si se realizeaza prin
topire locala, cu flacara de gaze, cu arc electric, cu jet de plasma, sau cu laser.
Taierea neconventionala se foloseste in cazul metalelor greu de taiat prin procedeele obisnuite. Se
bazeaza pe efectul combinat termic si electrochimic.
Alegerea procedeului de taiere se face in functie de precizia impusa pieselor taiate, de duritatea
materialului, de calitatea acestuia si de consumul energetic al procedeului. Se poate face cu sau fara pierderi de
material. [1]
Operatia de taiere trebuie sa asigure:
- rugozitate mica a suprafetelor separate;
- precizie mare a volumului sau a lungimii piesei;
- lipsa abaterilor de la forma geometrica a piesei;
- realizarea unor semifabricate cu lungime mai mare decat sectiunea transversala;
- pastrarea caracteristicilor materialului in zona de separare.
Tăierea cu jet de apă în principiu are două versiuni de bază: cu de jet de apă şi cu jet hidro abraziv.
- cu jet de apă (se foloseşte puterea de eroziune a jetului de apă de mare viteză)
- cu jet hidroabraziv (jetul de apă este amestecat cu aditivi abrazivi, crescând astfel considerabil puterea de
eroziune)
Tăierea cu jet de apă constă în dirijarea unui jet de apă de înaltă presiune (3000...6000 bar) și de mare
viteză (500...900 m/s) către locul de tăiere. [4]
Pompele de inalta presiune, cu ajutorul tehnologiilor de ultima ora, pot atinge un nivel maxim de
presiune de 6000 bari.
Jetul de apa de inalta presiune cu ajutorul pompei se indreapta catre diuza printr-o teava metalica
flexibila de diametru 5-8mm si grosime 1-2mm. Printr-o crestare foarte mica a diuzei de focalizare se obtine o
viteza de avans extrem de mare a jetului de apa.
In momentul impactului cu suprafata piesei de debitat, jetul de apa poate ajunge la o viteza de 3600
km/h.
Masa de lucru cu comanda numerica este reprezentata deobicei de un sistem portal conceput pentru a
satisface cerintele specifice debitarii hidroabrazive.
Zona de lucru este impartita in segmente diferite de grile detasabile. Cu ajutorul pupitrului CNC
anumte faze de lucru pot fi programate si de langa aparat. In functie de calitatea si grosimea materialului, cu
ajutorul softului de taiere performant pot fi determinati parametrii de debitare si timpul optim necesar. [10]
In Fig.1.2.3. este prezentata schema de functionare a echipamentului de taiere cu jet de apa, unde:
În comparaţie cu alte metode de tăiere, această tehnologie este rentabilă, eficientă şi flexibilă, şi nu în
ultimul rând protejează mediul înconjurător. Cel mai mare avantaj al procedeului este faptul că este potrivit
pentru debitarea a formelor complexe care necesită precizie înaltă de tăiere. În urma debitării se obţin suprafeţe
cu margini netede, tolerante extrem de mici, fără bavuri şi stropi. În general piesele obţinute astfel nu necesită
nici un fel de prelucrări ulterioare.
Ca şi dezavantaje se pot enumera următoarele aspecte: durata de funcţionare a diuzelor relative scăzute,
formarea continuă a valorilor de apă, poluare fonică, necesitatea frecvenţă a reviziei, cât şi costuri ridicate ale
tehnologiei în general. [12]
Prelucrarea cu jet de apa este un proces de inalt nivel, utilizt pentru taierea urmatoarelor materiale:
compozite (fibra de sticla, fibra de carbon, etc), fibra optica – consolidare cu compozite, grafit / epoxi
compozite, azbest, marmura, piatra si beton, sticla, ceramica, aluminiu, ferita, otel carbon, otel inoxidabil.
Domenii industriale:
- Constructii
- Industria petroliera
- Industria sticlei
- Industria constructoare de masini
- Industria aeronautica [13]
In urma procesului de taiere, se pot obtine suprafete de calitate foarte dure sau extrem de fine in functie
de grosimea piesei taiate, calitatea materialului, presiunea aplicata, amestecul apa – abraziv aplicat, calitatea –
cantitatea si marimea particulelor abrazive, viteza de taiere. Suprafata debitata este deobicei ascutita, zimtata si
adesea grosiera (datorita miscarii alternative a pompei de inalta presiune). Prin reducerea vitezei de taiere si
marirea cantitatii de material abraziv in compozitie, poate fi rafinata considerabil rugozitatea suprafetei, astfel se
pot obtine caracteristici comparabile cu cele ale suprafetelor taiate cu laser. Viteza de avans in timpul taierii se
poate situa in gama de 1 mm/ min pana la 20 m/ min. Grosimile de material ce pot fi debitate in functie de
calitatea materialului, se situeaza intr-o gama foarte larga (in cazul otelurilor depaseste chiar 150mm). Rostul de
taiere rezultata se situeaza in gama 0.3 mm – 1.6 mm, ceea ce inseamna o pierdere scazuta de material in urma
debitarii.
Din cele 4 procedee de debitare, taierea cu jet hidroabraziv, asa cum este prezentat in Fig.1.2.4., poate
debita materiale cu grosimi intre 3 si 100 mm. [14]
1.3.1.Principiul procedeului.
Taierea termica cu oxigen si taierea prin topire cu fascicol laser se utilizeaza in principal la taierea
materialelor metalice.
In cazul taierii termice cu oxigen si fascicol laser a otelurilor carbon si slab aliate, acestea sunt incalzite
pana la temperatura de aprindere si sunt arse cu ajutorul jetului de oxigen.
Energia cinetica a jetului de oxigen sufla topitura si zgura din fanta taieturii. Datorita arderii fierului
rezulta o cantitate de energie suplimentara care permite obtinerea unor viteze de taiere ridicate. Flancurile
taieturii sunt acoperite cu un strat superficial de oxizi.
1.3.3.Procesul de taiere
Parametrii importanti ai procesului si posibile cauze ale defectelor de taiere sunt:
1) Distanta focala.
Pentru focalizarea fascicolelor laser se utilizeaza lentile de focalizare care rezista pana la puteri ale fascicolului
laser de 6kW. In cazul unor puteri mari se utilizeaza oglinzi racite cu apa. Distanta focala a lentilelor utilizate
este de 5’’, 7.5’’ sau 10’’. Datorita unor tensiuni interne lentilele pot fi afectate, defect care poate fi detectat
numai in lumina polarizata. [19]
In cazul taierii termice prin topire cu fascicol laser si azot, pata focala se pozitioneaza in apropierea
suprafetei inferioare a piesei pentru a permite topirea eficienta a materialului piesei si suflarea completa a
topiturii rezultate din fanta taieturii. Pozitia reala a petei focale se poate determina cu ajutorul asa zisei “metode
de intrerupere a plasmei”. Fascicolul laser este condus pe o tabla inclinata (30-45). Daca este depasita
intensitatea minima, fascicolul laser produce pe suprafata tablei o urma vizibila de topire. Viteza de deplasare si
puterea fascicolului trebuie astfel alese incat inceputul si sfarsitul sa se afle pe tabla, iar mijlocul acestei urme
indica pozitia optima a petei focale. [20]
3) Marimea duzei.
Diametrul orificiului duzei caracterizeaza marimea ei. La taierea otelului de constructii de 10mm
grosime cu fascicol laser si oxigen, diametrul orificiului duzei este de 1,2-1,5mm. In cazul taierii prin topire cu
fascicol laser al otelurilor inal aliate de 10mm grosime, diametrul orificiului duzei este cuprins intre 2,5-4mm
pentru ca pata focala se afla la cca. 10-12mm sub orificiu iar aceasta trebuie sa asigure spatiul suficient pentru
fascicolul laser la trecerea prin orificiu.
Orificiul duzei este cilindric, formeaza jetul de gaz de taiere si determina calitatea taieturii realizate.
Portiunea cilindrica a duzei nu trebuie sa fie murdara (depuneri) sau deteriorata. [21]
4) Centrul duzei.
Se opreste gazul de taiere, suprafata interioara a duzei se murdareste iar orificiul duzei se lipeste cu o
banda adeziva. Se executa un “foc” la putere scazuta care indica pozitia fascicolului laser in orificiul duzei.
In Fig.1.3.3. este explicat alegerea gazului de taiere in functie de grosimea materialului. Cu cat
grosimea materialului este mai mare, cu atat este folosit gaz de taiere, azot la o presiune mai mare si oxigen la o
presiune mai mica. [25]
[26]
In procesul de taiere cu plasma, un arc constrans (arcul de plasma) topeste local materialul si il
indeparteaza cu viteza mare, realizand rostul de taiere. Gradul mare de concentrare a energiei si temperatura
ridicata a arcului de plasma( 10.000- 15.000 °C) fac posibila taierea metalelor si aliajelor metalice , oteluri inalt
aliate, aluminiu, cupru, titan si aliaje ale acestora. [27]
Plasma este o stare a materiei ca si lichidul, gazul sau solidul, iar in urma adaugarii de caaldura
moleculele acestuia incep sa vibreze sau sa se miste foarte rapid. Cand un material solid este incalzit moleculele
incep sa vibreze mai viguros. Eventual materialul solid se va transforma in material lichid si automat moleculele
incep sa se miste si sa se loveasca intre ele. Daca lichidul este incalzit mai mult aceste molecule se vor misca
foarte rapid si in urma coliziunilor acestea se vor transforma in gaz. In urma adaugarii unei temperaturi foarte
ridicate moleculele de gaz se vor lovi una de alta si vor
forma plasma. [30]
ei. Cand un numar critic de atomi isi pierde elctronii gazul se transforma in plasma.
Cand un atom isi pierde electronii acesta se numeste ion. Cand numarul de electroni eliberat de atomi
este egal cu numarul de electroni atrasi de ceilalti atomi, efectul se numeste ionizare, iar gazul ionizat este chiar
plasma dorita a fi obtinuta. Cu toate acestea in permanenta exista electroni liberi si atomi carora le lipsesc
electroni. [31]
Performanta echipamentelor de taiere cu plasma, cat si calitatea materialului de taiat in esenta, depinde
de tehnologia de taiere, de tipul materialului, de gazul plasmagen folosit, de parametrii procesului de taiere (
viteza de taiere, lungimea arcului, intensitatea si tensiunea curentului), precum si de factori cum ar fi grosimea,
conductivitatea pieselor de taiat sau starea suprafetelor. [32]
Echipamentele moderne pentru taiere cu plasma pana la o anumita grosimea, din punct de vedere al
calitatii rivalizeaza cu masinile de taiere cu laser. In cazul tablelor subtiri, cu rosturi mici si in cazul pieselor cu
contururi stricte, taierea cu laser poate fi mai avantajoasa, dar aceasta situatie apare doar in proportie foarte mica
pe scara larga. In general, cu cat
grosimea materialului este mai
mare, costurile debitarii cu
plasma sunt mai favorabile. De
exemplu, referitor la oteluri,
pentru grosimi mai mari de 3
mm, in gama de taiere, plasma
este mai economica, in timp ce
in cazul tablelor de aluminiu si
inalt aliate, mai groase de 8mm,
diferenta de costuri poate fi de 5
ori mai mare in favoarea
plasmei. [33]
Asa cum este prezentat in Fig.1.4.4., arcul electric produs intre electrodul 1 si duza racita cu apa 2 este
comprimat de catre duza, astfel ca avem o crestere a densitatii de curent in zona centrala a arcului. Stratul
tubular de gaz mai rece al coloanei de plasma din zona duzei se comporta ca un ecran termic si electric,
asigurand mentinerea unei temperaturi foarte ridicate in zona centrala. [39]
Gazul plasmagen trebuie sa asigure protectia electrodului la oxidare, fiind neutru in raport cu materialul
acestuia (W, grafit, zirconiu, hafniu). Aceasta conditie este indeplinita in cea mai mare parte de gazele inerte
monoatomice (Ar,He). S-ar putea utiliza si unele gaze biatomice (N2,H2) care ar asigura transferul unei cantitati
mai mari de caldura, dar acestea nu sunt pure, continand urme de oxigen care favorizeaza oxidarea si uzarea
rapida a electrodului.[40]
- Cu arc de plasma, atunci cand arcul se produce intre electrodul l si piesa 4 (K1- deschis iar K2-
inchis), piesa fiind electroconducatoare;
- Cu jet de plasma, atunci cand arcul electric se produce intre electrod si duza racita cu apa (K1- inchis
iar K2- deschis), piesa fiind rea conducatoare de electricitate, iar plasma este suflata in exterior de
presiunea gazului, sub forma de jet.
Ca surse de alimentare cu curent continuu se utilizeaza convertitoare cu puteri de 1÷100 kW sau redresoare
speciale, iar alimentarea cu gaz plasmagen se face de la butelii de presiune inalta prevazute cu regulatoare de
presiune sau cu ajutorul unor pompe speciale.
Generatoarele de plasma in curent alternativ pot alimenta arcul direct- stabilitatea fiind mai redusa (a), prin
punte redresoare (b) sau pot alimenta in curent alternativ trifazat(c), precum in figura de mai jos. [41]
O alta metoda de generare a jetului de plasma este ionizarea fara electrozi a unui gaz rar intr-un camp
de microunde la o presiune pana la o atmosfera. Exista o mare varietate de pulberi care pot fi pulverizate in
plasma, cu diverse distributii ale dimensiunilor particulelor: Al2O3, TiO2, Cr2O3, ZrO2, Cr3C2- NiCr, iar
grosimile straturilor depuse sunt pana la cativa milimetri. Datorita faptului ca se depun particule discrete
acoperirea prin pulverizare in plasma asigura suprafetelor o anumita rugozitate care este necesara in unele
procese industriale. [43]
In functie de natura gazului plasmogen, ce determina efectul chimic pe care gazul plasmogen il are
asupra electrodului, generatoarele de plasma se clasifica in:
- Generatoare de plasma cu gaze inerte(Ar, He) ;
- Generatoare de plasma cu gaze reducatoare (H2, N2, NH3);
- Generatoare de plasma cu gaze oxidante (O2, H2O + O2, aer).
3) Gazul plasmagen;
Numim gaze plasmagene, acele gaze sau amestecuri de gaze care sunt utilizate la producerea de plasma
sau debitarea cu plasma. Cele doua faze principale ale debitarii cu plasma sunt amorsarea arcului si taierea
propriu-zisa. Prin urmare, gazele plasmagene pot fi de doua categorii: gaze plasmagene folosite pentru aprindere
si gaze plasmagene pentru taiere, care se deosebesc prin natura si debitul lor. In plus fata de gazele de taiere, in
functie de pistoleul folosit, exista si gaze secundare, auxiliare sau se mai poate folosi si apa.
Gazul plasmagen este un element important in realizarea calitatii dorite la costuri reduse in procesul de
taiere cu plasma. Materialele de natura si grosimi diferite necesita medii de gaze plasmagene diferite. Aceste
medii plasmagene pot fi gaze, amestecuri de gaze, sau chiar apa.
In vederea asigurarii unei calitati corespunzatoare la o viteza de taiere mare, gazul plasmagen utilizat
se selecteaza in functie de proprietatile ei fizice si mecanice. Caracteristicile cele mai importante ale fascicolului
de plasma sunt: puterea energetica mare, conductivitatea termica ridicata si energia cinericat ridicata. Acestea
sunt determinate de proprietatile fizice ale diferitelor gaze plasmagene.
Proprietatile chimice – gaze de reductie, neutre sau oxidante – influenteaza de asemenea foarte mult
calitatea taierii, precum si costurile prelucrarilor ulterioare. Un efect semnificativ asupra calitatii il mai are si
situatia in care gazul de plasma interactioneaza cu metalul topit. In urma constatarilor mentionate mai sus
trebuie acordata o importanta deosebita la selectia de gaze plasmagene utilizate in conformitate cu procedura si
materialul de taiat. [47]
Gazele potrivite sunt in general cele active si inerte sau combinatia lor. Pot fi utilizte argonul,
hidrogenul, azotul, oxigenul si amestecuri ale acestora precum si aer.
Datorita saturatiei atomice ridicate, jetul de plasma cu o densitate inalta de impulsuri faciliteaza
eliminarea materialului topit din rost. Avand energia de ionizare scazuta, argonul este ionizabil relativ usor, de
aceea este frecvent utilizat ca si gaz de aprindere. Datorita conductivitatii termice si entapiei ( potential
termodinamic) scazute, argonul nu este potrivit pentru a fi utilizat ca gaz de taiere, deoarece permite o viteza de
taiere scazuta si negereaza o calitate nu tocmai corespunzatoare a suprafetelor taiate. [48]
Hidrogenul, comparativ cu argonul, are o densitate atomica foarte scazuta si conductivitate termica
buna. Ionizarea si reunificarea moleculei diatomice de hidrogen, asigura la inceputul procesului o energe foarte
mare a jetului. Hidrogenul, la fel ca si argonul, nu este potrivit ca gaz de taiere. In schimb, daca proprietatile
favorabile ale hidrogenului( entalpie si continut mare de energie) sunt combinate cu densitatea atomica a
argonului, va rezulta un jet cu o energie cinetica de avans si o temperatura corespunzatoare pentru o debitare
calitatica si fara dificultati.
Amestecul de gaze argon – hidrogen este folosit frecvent pentru taierea otelurilor inalt aliate si a
aluminiului, cu grosimi de pana la 150mm. Procentul de hidrogen este de 35% deobicei, dar acesta depinde in
general de grosimea pieselor de taiat. Prin marirea cantitatii de hidrogen in continuare, nu se imbunatateste
seminificativ si viteza de taiere. Daca se depaseste procentul de 40%, suprafata taiata se deformeaza complet si
creste cantitatea de zgura.
Din punct de vedere al proprietatilor, azotul se situeaza intre argon si hidrogen. Densitatea atomica,
conductivitatea termica si entalpia depaseste cu mult cea a hidrogenului, dar este mult sub cea a argonului. Are
acelasi efect la formarea arcului si o putere calorica similara.
Prin folosirea azotului ca gaz plasmagen, se pot taia piese cu pereti subtiri, fara impuritati.
Dezavantajul este ca marginea taiata va fi foarte ridicata si realizarea unei taieturi cu margini perfect paralele
este dificil de realizat.
Amestecul de azot – hidrogen este adesea folosit pentru taierea otelului inalt aliat si a aluminiului.
Oxidarea suprafetelor taiate este mai mica decat la utilizarea azotului pur. Utilizand amestecul argon – hidrogen
– azot la taiere scad problemele legate de defectele locale si cantitatea de zgura produsa fata de taierea cu ameste
de azot – hidrogen. Cantitatea de hidrogen in acest ameste creste odata cu grosimea piesei. [49]
La taierea otelurilor nealiate si slab aliate, gazul de taiere folosit este oxigenul. Oxigenul devine mai
fluid scazand vascozitatea in amestec cu materialul topit. Acest fenomen permite o taiere fara zgura si cu
margini foarte bine conturare. Viteza de taiere se poate obtine prin amestecul oxigenului cu azot sau prin
utilizarea aerului.
Folosind aer sau azot, in comparatie cu oxigenul, scade considerabil porozitatea suprafetelor taiate.
Datorita vitezei mari de taiere, obtinuta prin capacitatea mare de reactie a oxigenului cu metalul, zona
influentata termic, va fi foarte mica, astfel proprietatile mecanice nu se deterioreaza.
Aerul contine azot (78.18%) si oxigen (20.8%) si este un ameste de gaze de mare energie. Se foloseste
la taierea aluminiului, tablelor slab aliate si inalt aliate. Aerul este folosit in general la taierea tablelor subtiri.
[50]
4) Cutia de comanda;
Cutia de comanda a unui echipament de taiere cu plasma asigura alimentarea generatorului de plasma cu
energie electrica, gaz plasmogen, fluid de racire, permitand totodata comanda si reglarea regimului de taiere.
Are in componenta sa elemente de reglare si control uzuale (contactoare, relee de timp, butoane, lampi de
semnalizare) si poate fi realizata separat de sursa de alimentare a arcului sau in constructie monobloc. [51]
Se utilizeaza o gama larga de echipamente pentru taiere mecanizata, de la tractoare de taiere termica pana la
echipamente cu comanda numerica, comandate de calculatoare de proces. Dispozitivul purtator al generatorului
de plasma realizeaza viteza de taiere (si asigura posibilitatea de reglare a acesteia in mod continuu). [52]
6) Instalaţia de racire;
Instalatia de racire se realizeaza in circuit inchis sau deschis. In varianta de circuit inchis, racirea apei se
reazlizeaza cu radiatoare multicelulare. Lichidul de racire uzual in aceasta situatie este apa distilata, eventual in
amestec cu solutii anticorozive, antigel sau solutii care limiteaza fenomenul de electroliza. Sistemul de racire
trebuie sa asigure debitul necesar al apei de racire (3-8 l/min) la o presiune adecvata (0.2 - 0.6 MPa) [53]
Plasmatronul l, este alimentat cu energie electrica de la sursa 2, al carei pol negativ este legat de
electrodul neconsumabil de wolfram 3, izolat electric fata de corpul plasmatronului. Gazul plasmagen (Ar,Ar +
H2, Ar + N2, Ar + aer), al carui debit se regleaza cu robinetul 4 si se masoara cu aparatul 5, se introduce in
plasmatron si patrunzand in spatiul arcului electric 6, da nastere plasmei.
In cazul functionarii in regim cu jet de plasma, polul pozitiv al sursei de curent se leaga la corpul
plasmatronului, prin stabilirea unui contact electric intre punctele a si b, piesa de taiat nefiind legata la sursa 2.
Pentru amorsarea arcului se utilizeaza oscilatorul de ionizare 8. Curentul se limiteaza, la inceput. La
10- 15 A, cu ajutorul rezistentei 9.
Pentru functionarea in regim cu arc de plasma se intrerupe contactul electric intre punctele a si b si
aceasta se stabileste intre punctele a si c, piesa de taiat fiind astfel legata la polul pozitiv al sursei. [55]
B. Taiere cu plasma prin oxidare partiala, ce foloseste pe langa energia arcului de plasma si energia
dezvoltata de reactiile exoterme ale oxigenului continut in gazul plasmogen(aer sub presiune, uscat,
lipsit de impuritati sau oxigen pur) cu elemente de aliere continute de materialul de taiat. (taierea cu
plasma sub presiune/ cu plasma de oxigen ) In cazul folosirii oxigenului, electrozii sunt confectionati
din zirconiu, care in prezenta oxigenului formeaza pelicule de protectie greu fuzibile dar cu
conductibilitate electrica ridicata. [56]
Materialul eliminat prin procesul de taiere depinde defapt de marja de taiere, toleranta de perpendicularitate,
de diferenta dintre toleranta de taiere superioara si inferioara si totodata, de inaltimea nominala a piesei de
taiere.
A – dimensiunea nominala a
piesei finite;
B – dimensiunea nominala a
piesei inainte de debitare;
Bz – marja de taiere;
Gu – toleranta de taiere
inferioara- abatere maxima;
Go – toleranta de taiere
superioara – abatere
maxima;
u – toleranta de
perpendicularitate;
Lv- grosime nominala. [57]
Alegerea valorii curentului (pana la 800-1000A) se face in corelatie cu latimea rostului taieturii, grosimea
materialului de taiat, viteza de taiere, debitul gazului plasmogen si constructia generatorului.
Tensiunea arcului de plasma creste proportional cu tensiunea de ionizare si debitul gazului plasmogen.
Astfel, valorile maxime ale tensiunii arcului de plasma poate ajunge la 300V.
Determinarea vitezei de taiere se face in baza bilantului energetil al procesului de taiere.
η · Uap · lp = b · s · vt · ρ · c · Tt
unde: η - randamentul total al procesului de taiere
lp - curentul prin arcul de plasma
Uap - tensiunea arcului de plasma
b - latimea rostului taieturii
s - grosimea materialului
vt - viteza de taiere
ρ - masa specifica
c - coeficientul caldurii specifice a materialului
Tt - temperatura de topire a materialului
Natura gazului plasmogen influenteaza proprietatile termofizice si chimice, calitatea suprafetei taieturii
si viteza de taiere. [58]
In functie de materialul
semifabricatului, se va alege gazul
plasmogen, iar in functie de acesta se
va alege si gazul de protectie, asa cum
este prezentat in tabelul din Fig.1.4.10.
[59]
Primele aplicatii ale taierii cu plasma au fost orientate asupra aluminiului si aliajelor sale. Ulterior
procedeul s-a dezvoltat asupra otelurilor inoxidabile, otelurilor carbon si metalelor neferoase.
In continuare sunt prezentate exemple de piese obtinute pe un CNC destinat operatiilor de taiere cu
plasma.
Vederi de sus( Fig.2.2.3), din lateral ( Fig.2.2.4.) si din fata ( Fig.2.2.5.) ale masinii de taiere cu plasma
MultiCam 1000S. [66]
2.2.STRUCTURA CINEMATICA SI
COMPONENTA.ORGANOLOGIE.
1) Specificatii
Repetabilitatea in pozitie este de +/- 0.0254mm iar precizia de pozitionare este de +/- 0,05 mm
Viteaza de taiere de 800 ipm (20.320 mm/min)
Viteza de traversare a unei axe de 1000 ipm (25.400 mm/min)
Cursa pe X este de 3500mm, cursa pe Y este de 1500mm iar cursa pe Z este de 152,3 mm.
Conexiunea electrică a maşinii 14 kVA
Conexiunea electrică a sursei de plasmă 33 kVA
Greutatea aproximativă. 3000 kg
Echiparea standard a masinii permite controlarea simultana a celor 3 axe de translatie echipate cu motoare
electrice pas cu pas cu viteze foarte mari iar constructia masinii (a structurii de tip portal) asigura cresterea
rigiditatii si rezistentei acesteia. [68]
2) Suprafata de lucru
Masa de lucru a CNC-ului este
formata din lamele de otel moale
care sunt asezate la 50mm una fata
de cealalta. Acest design a fost
adoptata datorita nevoii mari a
unui volum extins de aer, pentru a
elimina desurile toxice ce apar
dupa arderea si topirea matrialului.
Unele sintre acestea sunt echipate
cu gauri de evacuare la capatul
structurii si ventilatoare cu
diametrul de 12cm. [69]
Fig.2.2.2.Masa de lucru a CNC-ului
Ca si o optiune se poate oferi posibilitatea de a avea o a doua masa si un sistem de schimbare intre ele
reducand considreabil timpii morti. Cand o masa este in zona de lucru si se afla in procesul de lucru, cea de-a
doua masa este in afara si se descarca repere si se incarca pe ea un nou semifabricat. In momentul in care se
termina lucrul pe prima masa, cea de-a doua intra automat cu noul semifabricat in zona de taiere in timp ce
prima iese afara pentru descarcare. [70]
3) Traversa de pe axa Y
Aceasta traversa este
fabricata din aluminiu extrudat
pentru o rigiditate maxima. Un
perete cu grosimea de 10mm si
un profil de aluminiu extins,
rectangular, de 6mm X 8mm sunt
combinate pentru a creea aceasta
structura rigida. Riglele de
ghidare fac parte din traversa si
au fost extrudate inca de la
inceput pentru a pastra
paralelismul intre acestea cat mai
precis. [71]
Fig.2.2.3. Traversa de pe axa Y a CNC-ului .
5) Sistemul de actionare
Pentru CNC-urile din seria 1000 cei de la MultiCam au folosit motoare elecrice in doua faze, fara perii
colectoare si sincronizate. Inductanta si rezistenta infasurarilor sunt special optimizate pentru miscarile fine ale
sistemului. Motoarele digitale integrate asigura o functonare eficienta a motoarelor care actioneaza intreg
sistemul.
Sistemul de miscare pentru axa X si Y este format din roti dintate care angreneaza prin intermediul
unei curele dintate intarita cu insertii de otel.
Sistemul de miscare pentru axa Z este format dintr-un mecanism de transmisie cu surub cu bile. [73]
6) Tortele de plasma
Masina de lucru este echipata cu un container de absorbtie cu auto- curatire. Astfel, piesele mici cad in
container in timpul operatiei de taiere. Dupa ce programul este terminat, se muta automat la pozitia de
descarcare unde sunt descarcare intr-un alt container dat.
Sistemul de exhaustare pentru plasma asigura absorbtia fumului cu un sistem cu vacuum. Datele
tehnice ale acestui sistem de exhaustare sunt:
-Pentru ventilator:
Puterea de absorbtie – 3.500 m3/h;
Sursa de alimentare – 3 x 400 V, 50 Hz;
Puterea motorului: 2,2 KW;
-Pentru colectorul de reziduuri:
Volum: 2x 10 m²;
-Zgomotul in timpul lucrului – 76 dB(A);
-Greutate – 180kG;
-Dimensiuni:
Lungime 2070 mm;
Latime 983 mm;
Inaltime 665 mm. [75]
7) Organologie axa Z.
1-motorul electric
2-roata dintata 1
3-roata dintata 2
4-surubul fix
5-piulita mobila
6-rulmenti de lagaruire a
surubului
7-partea mobila a
ansamblului
Fig.2.2.7.Organologie
Motorul electric fara perii colectoare 1, prin intermediul arborelui de iesire transmite miscarea la roata
dintata 2, caracterizata de numarul de dinti z1, care mai departe transmite miscarea la roata dintata 3,
caracterizata de numarul de dinti z2. Prin intermediul surubului cu bile 4, lagaruit de rulmentii 6, miscarea de
rotatie este transformata in final intr-o miscare de translatie pe verticala. Pentru miscarea pe verticala a tortei
masinii de debitare cu plasma, se foloseste piulita mobila 5, de care este fixata sistemul de cuplare al tortei, 7.
Pentru eliminarea miscarii de rotatie a piulitei si eliminare a jocului, ceea ce conduce la o precizie mai buna sunt
folosite in general ghidaje cu tanchete. [77]
Datorita faptului ca in urma procesului de debitare cu plasma in mediul de lucru raman gaze nocive,
masinii MultiCam 1000 Series i s-ar putea atasa un sistem de evacuare mai complex care sa asigure calitatea
aerului din mediul de lucru.
Masa de lucru 3 include platoul de sustinere 8, al piesei 2. Sub platoul de sustinere se afla o camera
cubica de evacuare 20 prevazuta cu un sistem de evacuare 23 pentru a extrage gazele si un ventilator 21 pentru a
crea un curent in vederea evacuarii aerului.
Fiecare port de evacuare 23 comunica cu o conducta de evacuare 24c care se afla pe una din partile
mesei de lucru. Fiecare conducta 24c este conectala la un colector de praf 25 pentru filtrarea gazului.
Sistemul de evacuare, format din ventilatorul 22a, sistemul de deschidere-inchidere 24b si camera de
evacuare 20 sunt controlate pentru a lucra in sincron cu miscarile tortei 4. [78]
1.Introducere.
In calculul de proiectare a unei axe comandate numeric, trebuie tinut cont de urmatoarele:
Reducerea fortelor de frecare inter elementele cu miscare relativa (lagare, ghidaje, transmisie surub -
piulita), ceea ce conduce la reducerea uzurii acestor elemente, a jocurilor dintre ele, fapt pentru care se
pastreaza in timp precizia miscarii elementelor respective.
Precizia ridicata a miscarii de translatie se obtine prin eliminarea jocurilor de montaj si realizarea unor
prestrangeri controlate.
Deformatii termice reduse
Capacitatea ridicata de amortizare a sistemului portant al masinii unelte, in cosecinta deformatii
elastice reduse.
Ca solutie specifica, este recomandata lagaruirea axelor principale cu lagare de rostogolire speciale ori
hidrostatice, cu efect benefic asupra coeficientului de amortizare a vibratiilor, a rigiditatii lagarului si reducerii
incalzirii.
Deasemenea, utilizarea ghidajelor de rostogolire au un efect favorabil asupra preciziei miscarii de translatie
asupra coeficientului de amortizare a vibratiilor, asupra reducerii incalzirii prin miscarea coeficientului de
frecare asupra rigiditatii ghidajului.
Utilizarea unei transmisii surub – piulita, cu bile cu recirculatie au ca efect principal transmiterea fara joc a
miscarii la sanii.
Folosirea unor motoare de actionare cu turatie reglabila continuu, in limite largi – reversibile ( motoare de
curent continuu, motoare asincrone comandate prin convertizoare de frecventa) permite scurtarea lanturilor
cinematice de avans si cresterea preciziei cinematice. [79]
Structura axei CNC cuprinde: motorul de actionare, un cuplaj special, un angrenaj si ansamblul – surub piulita
cu bile.
Cuplarea directa a motorului la surubul conducator sau prin intermediul angrenajului depinde, in esenta, de
precizia de pozitionare ce se doreste a fi obtinuta si de tipul traductorului de deplasare.
La elaborarea schemei cinematice proiectantul tine cont de cerintele functionale si constructive ale axei dorita a
fi calculata.
Cerintele functionale:
Cerintele constructive:
1. Gabaritul
2. Seria de fabricatie
3. Materiale si echipamente s.a.
2.Calcule cinematice
Se cunosc:
-masa m=5 kg
2.Cuplaj 7.Rulment
5.Surub 10.Rulment
Pentru transformarea miscarii din miscare de rotatie in miscare de translatie, vom folosi un sistem de
surub-piulita cu bile de la firma THK din gama SBN de transmisii de mare precizie, pentru a putea asigura
precizia necesara.
Pe baza schemei cinematice prezentate mai sus se poate scrie urmatoarea ecuatie:
Notatii:
Pe baza relatiei anterioare se poate determina raportul total de transfer dintre motor si mecanismul de
transformare a miscarii surub-piulita cu bile:
Se adopta pasul surubului conducator PSb in functie de tipul surubului . Ulterior surubul va fi dimensionat sau
verificat (calculele de dimensionare sau de verificare ale transmisiei). Se considera un surub cu bile cu
pasul PSb =5 mm.
Turatia maxima a motorului de actionare rezulta din catalogul de motoare dupa alegerea tipului motorului.
Consideram nMmax=3000 rot/min.
Rezulta:
0.34
𝑖𝑟𝑒𝑑 = = 1.36
50 ∙ 0.005
𝑖𝑟𝑒𝑑
𝑖𝐶 = , unde raportul de transmisie redus si raportul de transmisie al reductorului se cunosc.
𝑖𝑅
1.36
𝑖𝐶 = = 2.72
0.5
Alegerea traductorului este conditionata de precizia de pozitionare. Traductorul trebuie sa ofere informatii mai
fine decat precizia ceruta axei in functionare. Daca se utilizeaza un traductor de deplasare de tip TIRO, numarul
de incremente(impulsuri)/rotatie N , este o caracteristica importanta a traductorului. Sa consideram, pentru
aplicatia noastra: p=0.0254mm si precizia (finetea) de masurare atraductorului x=0.001mm, PSb= 5mm,
rezulta:
5 5 ∆𝑝 0.0254
𝑁= = 25.4 ∙ , unde𝑘 = = = 25.4
0.001 0.0254 ∆𝑥 0.001
Acceleratia a se poate impune sau se poate determina folosind o lege de miscare trapezoidala:
Vom alege cursa de accelerare egala cu 21.15mm, iar cursa de decelerare egala cu 21.15mm.
Daca se adopta cursa necesara accelerarii cacc, din considerente functionale sau ca raport cacc/ cmax , rezulta
acceleratia:
3402 2732𝑚𝑚
Rezulta: 𝑎 = = = 2.732𝑚/𝑠 2
2∙21.15 𝑠2
- coeficientul c=0.25
- 𝛽 = 0.02
- 𝜑 = 0.033
Fi = m ∙ a = 5 ∙ 2.735 = 13.675N
Ff = μ ∙ m ∙ g = 0.06 ∙ 5 ∙ 10 = 3N
1
Ms = ∙ 20.835 ∙ 50 ∙ tg(0.02 ∙ 5 + 0.033) = 1.1N ∙ mm
2
rez
MM = 1.1 ∙ 1.36 = 1.496N ∙ mm
Vom alege motorul 9C1.4.30...M de la ABB deoarece momentul inertial al acestui motor este mai mare decat
cel rezultat din calcul.
[81]
Principalele categorii de fenomene ce apartin domeniului dinamicii unei structuri se definesc astfel:
a) Vibratiile – acestea sunt variatii in timp ale unei marimi de stare a structurii, de obicei in vecinatatea
valorii corespunzatoare unei stari de echilibru, produse de forte de readucere elastice.
b) Vibratiile libere - dacă un sistem elastic (piesă sau structură) este scos din poziţia de echilibru stabil,
prin aplicarea unei solicitări statice, acesta înmagazinează o cantitate de energie potenţială. Dacă apoi
sistemul este lăsat liber, fără să se mai introducă energie în sistem, acesta execută vibraţii libere, prin
transformarea repetată a energiei potenţiale de deformaţie a sistemului elastic în energie cinetică a
maselor acestuia şi invers. În prezenţa unor forţe de frecare, energia sistemului este disipată, iar
vibraţiile se amortizează după un număr oarecare de cicluri.
c) Autovibratiile – acestea se pot produce cand scoaterea din pozitia de echilibru static a sistemului are loc
in prezenta unei surse de energie. Amplitudinea mişcării creşte continuu, până când este limitată de
efecte nelineare sau de amortizare. Mişcarea este întreţinută de o forţă periodică, creată sau determinată
de mişcarea însăşi, deşi energia este furnizată uniform de sursa exterioară.
d) Vibratiile fortate sau intretinute – sunt produse de forte perturbatoare independente, care aplica
structurii sarcini sau deplasari dinamice, variabile in timp. . Astfel de excitaţii duc la un transfer de
energie de la sursa perturbatoare la sistemul elastic. Dacă transferul are loc periodic, constant pe
fiecare ciclu, vibraţia forţată este staţionară, de amplitudine constantă. Dacă transferul de energie se
face neuniform, vibraţia are un caracter tranzitoriu, amplitudinea variind până la stabilirea unui regim
staţionar sau până la amortizarea completă.
e) Socurile sau impacturile – se produc la aplicarea brusca a unei perturbatii, adica aceste probleme sunt
cazuri particulare ale celor definite la categoria d.
f) Vibratiile aleatoare- acestea au caracter nedeterminat, aleator.
g) Vibratiile proprii – in general, cand asupra unei structuri lenear elastice, cu parametrii invariabili in
timp, se aplica o perturbatie oarecare, miscarea rezultata este suma a doua componente distincte:
vibratia fortata si vibratia proprie, depedenta doar de caracteristicine dinamice ale structurii. În cazul
unei perturbaţii armonice sau aleatoare staţionare vibraţia proprie se amortizează foarte repede, imediat
după începutul mişcării, rămânând doar vibraţia forţată, care, în anumite condiţii, poate produce
fenomenul de rezonanţă.
h) Rezonanta – acest fenomen dinamic ia nastere la frecventele la care suma celor doua energii reactive
recuperabile – potentiala si cinetica – este nula, iar energia transmisa structurii este egala cucea disipata
prin frecari. Rezonanta se produce cand spectrul de frecvente al perturbatiei acopera un domeniu ce
cuprinde frecventele proprii ale sistemului. Ea este caracterizata prin amplitudini mari ale miscarii in
anumite puncte sau zone ale structurii, insotite de tensiuni mari sau deplasari relative considerabile,
care pot duce la ruperi prin oboseală, funcţionare necorespunzătoare, uzură sau zgomot accentuate. [82]
Lagaruirea axelor principale cu lagare de rostogolire speciale ori hidrostatice, au efect benefic asupra
coeficientului de amortizare a vibratiilor, a rigiditatii lagarului si reducerii incalzirii.
Solicitarile statice se impart in solicitari simple( intindere/ compresiune, forfecare, incovoiere si rasucire)
compuse si variabile. [83]
Pe masina de lucru folosita in procesul de taiere cu plasma apar solicitarile statice reprezentate in Fig.3.1.
Cu V sunt reprezentate sensurile de miscare ale axelor, iar in functie de acestea sunt reprezentate fortele inertiale
si fortele de frecare astfel: foretele inertiale Fi au sensul miscarii pe axe, iar fortele de frecare Ff au sensul opus
celui mde miscare a axelor.
Totodata datorita dezaxarii axelor cuplei 3 fata de culpa 2 de translatie, apare un moment de rasucure Mr.
Datorita masei mari a axei Z, traversa de deplasare pe axa Y este supusa unei solicitari de incovoiere. [84]
Capitolul 4. Concluzii.
2.Caracteristici tehnice, criterii de taiere si factorii care influenteaza procesul de taiere cu laser.
Caracteristicile tehnice cele mai importante sunt: grosimea materialului de taiat, diuza de taiat
adecvata, tipul si amestecul de gaz folosit, tensiunea si intensiteatea de curent, dimensiunea si marimea
electrodului de wolfram, distanta dintre diuza si piesa, viteza si directia de taiere.
Cele mai importante criterii de taiat sunt: rugozitatea suprafetei, dimensiunile si torleranta admisa,
perpendicularitatea suprafetei de taiat, rostul de taiere, formarea bavurilor.
Factorii care influenteaza procesul de taiere sunt: grosimea piesei de taiat, starea suprafetei si
schimbarile de temperatura in material in timpul taierii. [86]
In general sunt utilizati electrozi de wolfram cilindrici sau electrozi de zirconiu si hafniu in forma de
ac. Datorita tendintei de uzura, electrozii de wolfram se pot folosi doar in mediul de gaze inerte si amestecul lor,
sau in medii de gaze plasmagene cu capacitate de reactie mica. Daca e utilizeaza oxigen pur, sau gazul
plasmagen contine oxigen, durata de viata creste la utilizarea electrozilor de zirconiu sau hafniu. Daca in
procesul de taiere cu plasma este prezent si oxigenul, poate creste durata de viata a electrodului prin folosirea a
doua gaze: la aprindere un gaz mai putin oxidant, iar la taierea propriu-zisa, oxigen. O alta alternativa a debitarii
cu plasma este taierea cu plasma sub apa. Acest proces se efectueaza sub apa la 60-100 mm, prin urmare se
reduce semnificativ nivelul poluarii fonice, creste siguranta, se reduce substantial nivelul de poluare a mediului
cu praf si aerosoli. Datorita consumului mai mare de energie fata de metoda de taiere in aer liber, viteza de
taiere este mai scazuta. Materialele inalt aliate cu grosimi pana la 20mm pot fi taiate foarte economic sub apa.
[87]
Proprietatile fizice si chimice ale gazelor plasmogene influenteaza fascicolul de plasma ( puterea
energetica a acestuia, conductivitatea termica si energia cinetica). Gazele plasmagene utilizate sunt argonul,
hidrogenul, azotul, oxigenul si amestecuri ale acestora, precum si aerul.
Privind avantajele si dezavantajele in ceea ce priveste aceste gaze, nici una din acestea nu poate fi
numit mediu optim de plasmagen. Prin urmare, cel mai frecvent se utilizeaza combinatia lor. Folosirea unui
amestec neadecvat creste considerabit uzura consumabilelor si distrugerea prematura a pistoletului. [88]
Din punct de vedere al costului pentru cumpararea unei masini de debitare, cel mai mic cost ar fi pentru
o masina de taiere cu plasma. In functie de tipul, marimea si caracteristicile speciale, un CNC pentru debitare cu
plasma poate ajunge la un cost de
cumparare intre 50.000 $ si 100.000 $.
Pe de alta parte, privind costul de operare si luand in considerare consumabilele fiecarui procedeu de
debitare ( gazele folosite, materialul abraziv, energia folosita si costurile de mentenanta), din nou, taierea cu
plasma este mai economica, costul de operare fiind aproximat la 15$/ ora.
Costul de operare pentru debitarea cu laser este putin mai mare si aproximat la 20$/ ora, in timp ce
taierea cu jet de apa este considerata cea mai putin economica, 30$/ ora. [90]
In ceea ce priveste calitatea suprafetei, ceea ce presupune ca suprafetele dintre canalul rezultat in urma
prelucrarii sa fie cat mai paralele iar nivelul de zgura rezultat in urma debitarii pe partea de jos a canalului sa fie
minima. Aici, in urma debitarii cu jet hidroabraziv este
obtinuta o calitate foarte buna, in urma careia nu se
obtine zgura iar canalul de taiere rezultat este mic iar
suprafetele din interiorul acestuia sunt paralele.
Precizia de taiere reprezinta o metoda de comparare a marimii piesei rezultate cu marimea piesei
programate si deasemnea ia in considerare marimea zonei influentate termic . La acest capitol, taierea cu laser
are cea mai buna acuratete in taiere, avand valori cuprinse intre ± 0,005’’ si un diametrul minim al canalului de
taiere de 0.025’’. Taierea cu jet hidroabraziv desi are aceeasi acuratete ca si taierea cu laser, diametrul minim al
canalului de taiere este cu 0.010’’ mai mare.
Pe ultimul loc se afla debitarea cu plasma ce are o acuratete mai scazuta, cu valori cuprinse intre ±
0.020’’ si un diametru minim al canalului de taiere mai mare, ajugand la valoarea de 0.150’’. [93]
Dupa cum este prezentat in figura alaturata, se poate observa ca la taierea cu plasma zona influentata
termic este mai mare decat cea obtinuta la taierea cu laser, in timp ce la taierea cu jet hidroabraziv, zona
influentata termic nu exista. [95]
Bibliografie.
Prelucrarea materialelor prin procedee necoventionale:
Prof dr. ing Maria Salai Prof. dr. ing. Blujdea Elena, prof ing. Marginean Carmen, Prelucrari neconvetionale
[1], [2]
www.wardjet.com/waterjet-university [12].
Tehnologii neconventionale, Prof. Popa Daniel Mihai , Universitatea Tehnica Cluj-Napoca, Facultatea
Constructie de Masini. [13], [14].
Taierea cu laser:
Tratamentul termic cu laser, prof. Glita Constantin [19], [20], [21], [22], [23]
Taierea cu plasma:
Making plasma cutting easiser using CNC automation technology, Kris Hanchette [61]
The life and times of plasma cutting. How the technology got where it is today, Thierry Renault
Prelucrari prin debitare oxigaz si cu plasma cu CNC a materialelor metalice, Institutul National de Cercetare –
Dezvoltare in Sudura si Incercari de Materiale, ISIM Timisoara. [27], [33], [40], [51], [52], [53]
Ceaşescu, N., Popescu, I. – Tehnologii neconvenţionale, Editura Scrisul Românesc,Craiova, 1982. [36], [37],
[39], [41]
Gavrilas, I., Marinescu, N.I. – Prelucrări neconvenţionale în construcţiia de maşini,Editura Tehnică, Bucureşti,
1991 [34], [38], [55], [58]
http://store.multicam.com/SearchResults.asp?Cat=20000 [75],
Proiectarea axei:
Indrumar 2 [81]
Radeş, M., Metode dinamice pentru identificarea sistemelor mecanice, Bucureşti, Editura Academiei, 1979. [82]
Sorohan, Şt., Constantinescu, I. N., Practica modelării şi analizei cu elemente finite, Bucureşti, Editura
Politehnica Press,2003. [83]
Analiza comparativa
http://www.esab-cutting.com/the-cnc-cutting-blog/cutting-systems/what-is-the-best-value-plasma-
laser-or-waterjet.html [89], [90], [91], [93]
Contributii proprii [6], [7], [16], [18], [25],[ 26], [28], [29], [30], [31], [32], [35], [44], [57], [59], [60],
[65], [67], [70], [72], [73], [76], [77] , [80], [84], [85], [86], [87], [88], [92], [94], [95].