MUCOASA DE CAPTUSIRE A CAVITATII

BUCALE
-tapeteaza fata interna a buzelor si obrajilor , planseul cavitatii bucale , fata inferioara a limbii ,
tavanul palatului moale , mucoasa alveolara , este extensibila , mobile si macroscopic este
rosie.

La microscopul optic este alcatuita din :

-epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat

Corionul

- tesut conjunctiv lax cu numeroase capilare si terminatii nervoase

- patrunde in grosimea epiteliului sub forma unor expansiuni conice denumite papile

Corionul se continua cu submucoasa (strat de testut conjunctiv) care contine :vase , nervi ,
glande salivare mici seroase/mucoase , glande sebacee ectopice(granule fordyce).

MUCOASA MASTICATORIE
-captuseste palatul dur si gingia

-participa la masticatie impreuna cu dintii

-este inextensibila , ferm legata de os

-macroscopic are culoare roz palida

-in mucoasa , epiteliul prezinta zone intinse de keratinizare sau parakeratinizare datorita fortelor
abrazive care iau nastere in timpul masticatiei.

Keratinizare – celule epiteliului se incarca cu keratina si isi pierd nucleii in straturile superficiale

Parakeratinizarea – celulele se keratinizeaza ,dar isi mentin nucleii pana in stratul superficial

Corionul – este dens , contine fibre de colagen care se ancoreaza ferm de os atasarea
stransa a mucoasei la os .

-trimite in epiteliu numeroase papile inalte care asigura si ele rezistenta epiteliului la abraziuni

-nu exista submucoasa (fibrele de colagen din corion se ataseaza direct de os )

MUCOASA GUSTATIVA
-pe fata dorsala a limbii

-contine muguri gustativi specializati in perceperea senzatiilor de gust

Turnoverul mucoasei bucale : 14 zile

Leucoplazia

- pete albe pe fata inferioara a limbii (fumatori)

- transformari maligne

BUZELE
-2 repliuri musculo-cutanate care delimiteaza orificiul bucal

-prezinta : fata externa (cutanata) , fata interna (vestibulara) , zona de tranzitie (marginea libera)

Fata externa

-captusita de tegument

-alcatuit din epiderm subtire si derm cu foliculi pilosi, glande sebacee si sudoripare

Fata interna

-captusita de mucoasa de tip bucal cu 2 componente : epiteliu pavimentos nekeratinizat si

corion dens , bogat vascularizat si inervat cu glande salivare mici mucoase/seroase (gl.labiale),

Zona de tranzitie

tegument de culoare rosu intens , format din :

-epiderm foarte subtire

-derm dezvoltat cu numeroase papile inalte bine vascularizate. Fiecare papila contine o retea
capilara bogata ce confera regiunii culoarea rosie

Musculatura buzei

-formata din fascicule musculare striate ce ocupa axul longitudinal al buzei

-fasciculele musculare apartin muschiului orbicular si ridicator al buzei

PALATUL DUR
-alcatuit din schelet osos , tapetat de mucoasa palatina

Mucoasa palatina

-este groasa , adera strans la osul palatin

Macroscopic prezinta :

-rafeul palatin (linie mediana de culoare albicioasa)

-papila incisive (proeminenenta ovoida situata inapoia incisivilor mediali )

-pliurile palatine (cute transversale ale mucoasei)

Microscopic – mucoasa are epiteliu stratificat pavimentos keratinizat

Corionul

-este dens , bogat in fibre de colagen  se ataseaza ferm de osul palatin

-trimite papile numeroase care se proiecteaza in epiteliu

-in partea posterioara contine glande salivare mucoase (glande palatine)

-in partea anterioara - celule adipoase

PALATUL MOALE
-formatiune musculo-membranoasa mobila ,care prelungeste posterior palatul dur

-marginea inferioara prezinta o prelungire contractila  uvula

Prezinta 2 fete :

-o fata anterioara orientata spre cavitatea bucala

-o fata posterioara orientate spre faringe

Fata anterioara

-tapetata de mucoasa de tip bucal, cu epiteliu stratificat pavimentos nekeratinizat si corion cu

glande sero-mucoase .

Fata posterioara
-tapetata de o mucoasa de tip respirator , formata din epiteliu pseudostratificat ciliat si corion cu
glande.

- in portiunea centrala se gasesc fascicule muscular striate (muschiul valului palatin)

Rolul palatului moale :

-inchide nazofaringele in timpul deglutitiei

LIMBA
-organ muscular mobil cu rol in masticatie , vorbire , perceperea gustului , deglutitie

-are 2 portiuni separate de V-ul lingual :

2/3 anterioare – origine ectodermica

1/3 posterioare – radacina limbii – origine endodermica

-formata dintr-o masa musculara acoperita de mucoasa lingual

Masa musculara

-fascicule de fibre musculare striate orientate in 3 planuri : longitudinal , transversal , oblic

-printre fasciculele musculare – tesut conjunctiv cu vase , nervi , celule adipoase si celule
salivare mici

Mucoasa linguala

-pe fata ventrala este neteda , cu epiteliu subtire si corion cu vase , nervi , glande linguale mici

Mucoasa de pe fata dorsala

-groasa , neregulata , ce prezinta structuri specializate :papile linguale (in cele 2/3 anterioare ale
limbii ) si amygdale lingual (in 1/3 posterioara)
PAPILELE LINGUALE
-proiectii ale mucoasei alcatuite fiecare dintr-un ax conjunctiv central tapetat de epiteliu bucal

-4 tipuri : filiforme ,fungiforme , circumvalate si foliate

Papilele filiforme

-cele mai numeroase

-in cele 2/3 anterioare ale limbii

-forma conica

-varf keratinizat

-nu au muguri gustative

-rol mechanic in triturarea alimentelor

Papilele fungiforme

-in portiunea anterioara a limbii

-forma rotunjita , de ciuperca

-acoperite de epiteliu nekeratinizat

-ax conjunctiv bogat vascular

-macroscopic : puncte rosii datorita vaselor abundente

-contin muguri gustativi

Papilele circumvalate

-cele mai voluminoase , cele mai rare (10-12)

-formeaza V-ul lingual

-inconjurate de un sant adanc(vallum)

-acoperite de epiteliu keratinizat cu multi muguri gustative

-au glande salivare proprii – de tip seros (glande von Ebner)

-au secretie apoasa care dizolva constituentii alimentari

Papilele foliate

-rudimentare la om , bine dezvoltate la rozatoare

-se gasesc pe marginile laterale ale limbii , in partea posterioara

-contin numerosi muguri gustative

MUGURII GUSTATIVI
-organe senzoriale , intraepiteliale , cu rol in perceperea senzatiilor gustative

-se gasesc in epiteliul papilelor linguale, palatului moale , faringelui

-sunt aproximativ 3000 , nr-ul lor scade cu varsta

-microscopic apar ca formatiuni intraepiteliale ovoide ,clare

-se deschid la suprafata epiteliului printr-un orificiu denumit por gustative

Contin 3 tipuri de celule :

1.Celule gustative (senzoriale)

2.Celule de sustinere

3.Celule bazale

Celulele senzoriale

-in centrul mugurelui gustativ

-alungite , cu citoplasma intunecata , cu nuclei hipercromi

-au microvili la polul apical se proiecteaza la suprafata epiteliului prin porul gustativ si iau
contact cu substantele dizolvate in plasma , au rol de chemoreceptori.

-la polul bazal iau contact cu terminatiile nervilor sensibilitatii gustative(VII, IX, X)

-durata de viata : 10 zile

Celulele de sustinere

-asezate la periferia mugurelui gustativ

-celule inalte , clare , cu nucleii sferici

Celulele bazale

-mici , situate la baza mugurilor gustativi

-sunt celule stem , capabile de a se diferentia in celule senzoriale sau de sustinere

Mecanismul gustului

-substantele dizolvate in saliva stimuleaza microvilii celulelor senzoriale receptori de

membrana , acesti receptori au rol de canale ionice- influx de ioni de Ca si se initiaza un impuls
nervos in fibrele nervoase aferente

Distributia senzatiei gustative

-dulce si sarat varf

-acru pe partile laterale

-amar pe posterior

ORGANIZAREA STRUCTURALA GENERALA A

DINTELUI
-formatiuni dure cu rol in masticatie si vorbire

Structura generala a dintelui:

3 tesuturi mineralizate :

Dentina – masa principala a dintelui

Smaltul – acopera dentina coronara

Dentina – acopera dentina radiculara

Camera pulpara :

- cavitate delimitata de dentina in axul lung al dintelui

- adaposteste pulpa dentara

- se continua la nivelul radacinii cu canalul radicular si se termina la apex cu foramenul apical

SMALTUL DENTAR – STRUCTURA
-cel mai dur tesut din organism

-origine epiteliala (ectodermica)

-este acelular nu are capacitate de regenerare

-este avascular

-fara component nervoasa

Compozitia chimica :

-97% saruri minerale : fosfatul de calciu ce formeaza cristalele de hidroxiapatita

-carbonat de Calciu

-fosfat de Magneziu

-fluoruri de Na si K

-2 % apa

-1% material organic , fara fibre de colagen

-proteine – enameline

Structura

-e alcatuit din prisme adamantine legate prin substanta interprismatica

Prismele adamantine

-unitati structurale ale smaltului

-formatiuni hexagonale cu diametrul de 4 micrometrii

-se intind pe toata grosimea smaltului , orientate perpendicular pe suprafata acestuia

-formate din cristale de hidroxiapatita orientate parallel cu axul lung al fiecarei prisme

Substanta interprismatica – contine cristale de hidroxiapatita orientate oblic fata de axul lung al
prismelor
SMALTUL DENTAR – ULTRASTRUCTURA
Aspectul la microscopul optic :

smaltul are o structura neomogena

prezinta o serie de linii – linii incrementale (striatiile lui Retzius)

Striatiile Retzius

- linii intunecate si clare alternante , perpendicular fata de prisme

- reflecta mineralizarea ciclica a smaltului

linia neonatala

- linie proeminenta prezenta la dintii deciduali

- marcheaza tranzitia de la viata prenatala la cea postnatala

Defecte de mineralizare a smaltului :

-3 tipuri : tufele smaltului , lamelele smaltului , fusurile smaltului

Amelogeneza (formarea smaltului)

-realizata de ameloblaste in perioada de formare a coroanei dentare

Ameloblastele

-celule columnare , polarizate , dispuse pe un rand ce acopera suprafata dentine

-contin organite de sinteza :RER , aparat Golgi si mitocondrii

-contin granule secretorii

-au prelungiri apicale(fibre Tomes) in jurul carora se formeaza prismele adamantine

Amelogeneza – 2 etape :

1)Etapa secretorie

-sinteza proteinelor care formeaza matricea organic a smaltului (enameline , amelogenine ,

ameloblastine)

2)Etapa de maturare (de mineralizare a matricei)

-influx masiv de calciu si fosfati

-dupa mineralizare – resorbtia apei si a proteinelor din matrice(raman numai enameline)

Ameloblastele dispar dupa eruptia dintelui  smaltul nu se mai regenereaza

DENTINA
-al 2-lea tesut ca duritate din organism

-origine mezodermica (in papilla dentara)

-macroscopic : culoare galbuie

-este avasculara

Compozitia chimica :

-70% saruri minerale reprezentate de cristale de hidroxiapatita (se dispun de-a lungul fibrelor de
colagen )

-10% apa

-20% material organic (fibre de colagen de tip 1 , proteoglicani , fosfoproteine)

Structura microscopica

-strabatuta de canalicule dentinale paralele intre ele

-se extind pe toata grosimea dentinei de la suprafata pana la pulpa dentara

-contin cate o prelungire odontoblastica (fibra Tomes)

Liniile dentinei

-linii incrementare (linii von Ebner)

 perpendicular pe canalicule

reflecta ritmicitatea procesului de mineralizare a dentine

-linia neonatala

Defectele de mineralizare a dentine

-2 tipuri :

lacune mari , neregulate in dentina coronara (lacune Czermack)

lacune mici dispuse pe 2-3 randuri in dentina radiculara la jonctiunea cu cementul (stratul
granular al lui Tomes)
Dentinogeneza (formarea dentineI)

e realizata de odontoblaste

-celule cu origine in papilla dentara

-inalte , dispuse pe un rand , la periferia pulpei

-au prelungiri apicale lungi – fibre Tomes care patrund in canaliculele dentinei

-contin organite de sinteza : RER , complex Golgi , mitocondrii + granule de secretie (contin
procolagen)

-secreta fibrele de colagen ce alcatuiesc matricea organica a dentinei (predentina)

-ulterior matricea se mineralizeaza prin depunerea cristalelor de hidroxiapatita de-a lungul

fibrelor de colagen

Tipuri de dentina

primara – dentina sintetizata in perioada dezvoltarii dintelui , inainte de formarea completa a

radacinii

secundara – se depune in tot cursul vietii dintelui , in ritm lent , ducand la ingustarea cavitatii
pulpare

tertiara (de reparatie) – se depune ca reactie la carii pentru a izola pulpa de cariile care
avanseaza spre pulpa dentara .

Sensibilitatea dentinei

-orice stimul fizic sau chimic este receptionat sub forma de durere

-fibrele Tomes din canalicule receptioneaza stimulii si ii transmit terminatiilor nervoase din pulpa
dentara

PULPA DENTARA
-tesut conjunctiv lax bogat vascularizat si inervat ce ocupa cavitatea pulpara

-origine mezodermica (in papila dentara)

-comunica cu spatiul periodontal prin foramenul apical

Contine :

-celule numeroase
-fibre conjunctive rare

-substanta fundamentala abundenta

Celulele :

-fibroblaste – cele mai numeroase

-odontoblaste – asezate in strat continuu la periferia pulpei

-celule mezenchimale de tip embrionar

-celule imune : mastocite , macrofage, leucocite

Fibrele :

-de colagen – foarte subtiri

-oxitalanice – fibre elastic immature , rol in reglarea fluxului sanguin

Substanta fundamentala

-abundenta

-bogata in PG sulfatati

Pulpa prezinta 4 zone :

1)Stratul odontoblastic la periferie

2)Stratul subodontoblastic Weil – zona foarte saraca in celule , bogata in fibre de colagen,
subtiri , care patrund in dentina (fibre Korff)

3)Zona bogat celulara

4)Miezul pulpei – contine celule numeroase , vase de sange cu un plex nervos abundent

Vascularizatia

-vasele intra prin foramenul apical – se divid in ramuri numeroase si formeaza o retea capilara
periodontoblastica

Inervatia

-fibre amielinice sensibile la durere

-formeaza un plex subodontoblastic

-o parte trec printre odontoblaste si se extind pe distanta scurta

Inflamatiile pulpei consecutive cariilor edemul tesutului pulpar

-comprima vasele oprirea fluxului sanguinnecroza

-comprima filetele nervoase durere

Functii :

1)Formarea dentinei

2)Nutritia dentinei

3)Senzitiva

4)Reactioneaza la iritatii prin formare de dentina secundara si prin inflamatie .