Aparatul digestiv 1.

Cavitatea bucala - este segmentul incipient al tubului digestiv - participa la multiple activitati:masticatie,digestie,deglutitie,formarea bolulului alimentar,fonatie - este delimitata anterior de buze,posterior de faringe,lateral de obraji,superior de bolta palatina iar in-ferior de planseul bucal - este impartita de arcadele dentare in doua compartimente:vestibul si gura propriu-zisa - in gura propriu-zisa se afla dintii,limba,aici se varsa produsul de secretie al glandelor salivare 2.Mucoasa bucala - tapeteaza cavitatea bucala incepand de la fata interna a buzelor si pana la istm - se reflecta pe maxilare formand gingia si pe limba formand mucoasa linguala - histologic,mucoasa este alcatuita dintr-un epiteliu stratificat nekeratinizat si un corion - epiteliul stratificat pavimentos necheratinizat,in zonele supuse masticatiei prezinta celule superficiale ce contin granule de keratina,turtite,pavimentoase,sarace in organite cu nucleu picnotic datorita procesului de parakeratinizare - celulele din stratul mijlociu al epiteliului contin glicogen - celulele epiteliale sunt hormonodependente si ajuta la stabilirea sexului prin intermediul corpusculu-lui Barr - corionul este format dintr-un tesut conjunctiv care se invagineaza supraiacent si formeaza papile - corionul superficial este format din tesut conjunctiv lax,bogat vascularizat - corionul profund format din tesut conjunctiv dens,bogat in fascicule de colagen si elastice - in corion se mai afla tesut limfoid si glande salivare mici cu acini serosi,mucosi sau micsti - mucoasa are o culoare roz-rosie,este umeda si lucioasa. - mucoasa fixa este puternic aderenta de stratul subjacent - mucoasa mobila repauzeaza pe o submucoasa alcatuita din tesut conjunctiv lax - vascularizatia mucoasei bucale este bogata,similara cu a pielii - inervatia senzitiva este foarte bogata - unele regiuni ale mucoasei bucale percep inegal si diferit excitantii(chimici,termici,mecanici) 3.Buzele - sunt 2 cute musculo-membranoase ce delimiteaza orificiul bucal si inchide anterior cavitatea bucala - buza prezinta la exterior pielea,un plan mijlociu format dintr-un ax musculoconjunctiv iar posterior mucoasa labiala si o margine libera denumita rosul buzelor - fata externa este acoperita de piele cu toate formatiunile sale anexe:foliculi pilosi,glande sebacee,su-doripare
1

- zona mijlocie este compusa din fibre musculare striate a muschiului orbicular si tesut conjunctiv lax si elastic bogat in vase sanguine si fibre nervoase - marginea libera este formata dintr-un epiteliu stratificat pavimentos,subtire ce contine eleidina - culoarea rosie a buzelor este data de plexul capilar sanguin - marginea libera nu contine fibre de par,glande salivare mici,sebacee si sudoripare dar contin termina-tii nervoase libere senzoriale - vascularizatia este asigurata de inelul arterial situat in jurul gurii,intre stratul muscular si corion - inervatia este asigurata de fibre motoare ale nervului facial pentru musculara si fibre senzitive ce provin din ramuri ale trigemenului distribuite in epiteliul mucoasei si conjunctivul limbii. 4.Papilele linguale - limba este constituita dintr-un schelet fibro-muscular,invelit de o mucoasa - mucoasa linguala de pe fata superioara,adaptata masticatiei este groasa,aderenta de planurile muscu-lare subiacente si prezinta numeroase proeminente denumite papile linguale - fiecare papila contine un ax conjunctivo-vascular derivat din corion si tapetat de un epiteliu de supra-fata - papilele filiforme sunt cele mai numeroase,omogen dispuse,sunt lungi si subtiri,de forma conica si acoperite la varf de un capison de epiteliu cheratinizat - celulele superficiale ale papilelor filiforme se descuameaza in timpul masticatiei - in papilele filiforme lipsesc mugurii gustativi - papilele fungiforme sunt mai putin numeroase,dispersate neregulat mai ales la nivelul marginilor si varful limbii,au forma de ciuperca - papilele fungiforme au un ax conjunctiv bogat vascularizat ce ii ofera culoarea roz si un epiteliu de acoperire ce prezinta in grosimea sa muguri gustativi - papilele din varful limbii detecteaza gustul dulce iar cele de la margine,gustul amar si sarat - papilele circumvalate sunt cele mai mari si mai putin numeroase,aliniate in forma de V - papilele circumvalate se prezinta ca o proeminenta mamelonara,sunt infundate in mucoasa linguala si inconjurate de un sant circular denumit vallum la baza caruia se deschid glande salivare mici Ebner - epiteliul papilelor circumvalate prezinta numerosi muguri gustativi (200-300 pentru o singura papila) pentru gustul amar si un corion bogat vascularizat cu infiltratii limfoide si glande seroase. - papilele foliate sunt situate de-a lungul marginilor limbii,apar ca niste pliuri paralele dispuse per-pendicular pe axul limbii - papilele foliate contin putini muguri gustativi - corionul mucoasei dorsale a limbii este format dintr-un tesut conjunctiv dens ce contine glande sali-vare mici,glande linguale seroase sau mucoase.
2

5.Dentina - este de origine mezenchimala si constituie scheletul dintelui - este acoperita la nivelul coroanei de smal,la nivelul radacinii de cement iar in partea interna delimi-teaza camera pulpara - are o culoare alb-galbuie,semitransparenta si cu un anumit grad de elasticitate - este un tesut acelular,mineralizat mai dur ca osul compact si mai putin dur decat smaltul - contine 69-70% saruri minerale sub forma cristalelor de hidroxiapatita si 23-30% substante organince (fibre de colagen I,glicozaminoglicani si apa) - histologic este format dintr-o matrice organica intercanaliculara calcificata si din canalicule dentinare - canaliculele dentinare se extind radiar de la camera pulpara spre periferia dentinei,prezentand un traiect sinuos in forma literei S - canaliculele dentinare se subtiaza treptat spre periferia dentinei si totodata se ramifica si se anastomozeaza - fiecare canalicul este delimitat de un strat subtire de predentina ce constituie teaca lui Neumann - dentina intercanaliculara este constituita dintr-o matrice organica ce contine o substanta fundamenta-la amorfa,bazofila,bogata in glicozaminoglicani,proteine si fibre colagene I groase. - componenta minerala a dentinei este organizata sub forma de microcristale de hidroxiapatita ce sunt dispuse in jurul fibrelor de colagen - dentinogeneza se desfasoara ritmic in lame concentrice,realizate succesiv de la periferie spre profunzime in detrimentul pulpei dentare - dentina prezinta in structura sa zone de hipomineralizare. 6.Smaltul -este o structura de origine epiteliala,avasculara foarte dura ce acopera coroana dintelui si se termina la nivelul coletului - este transparent,incolor - grosimea variaza cu tipul de dinte dar chiar la acelasi dinte este mai gros pe fata ocluzala - structura chimica se caracterizeaza prin sarurile minerale in proportie de 9698%,organizate sub forma de cristale de hidroxiapatita si de alte elemente:Na,K,Pb,Cu,Zn,Fe - suprafata smaltului prezinta floruri,cea ce ii asigura duritatea caracteristica - histologic,smaltul este un tesut acelular,avascular format din prismele adamantine si substanta interprismatica - prismele adamantine prezinta o matrice alcatuita din componente fibrilare,paralele cu axul prismei ce se intretaie si formeaza o retea cu ochiuri in care se prind cristale de hidroxiapatita - substanta interprismatica,este o substanta de cement ce sudeaza prismele intre ele - smaltul poate prezenta zone de hipomineralizare:lamele de smalt si tufele de smalt
3

- lamele de smalt sunt formatiuni ce rezulta in urma unui defect de dezvoltare a unor amenoblaste,de-fecte de calcifiere sau fracturi ale smaltului. - lamele de smalt apar ca zone hipomineralizate ce traverseaza spatiul interprismatic si in care se acu-muleaza material organic provenit din dentina sau saliva - tufele de smalt sunt zone liniare de hipomineralizare,ramificate ce nu ajung la suprafata smaltului si sunt mai numeroase in zona coletului. 7.Pulpa dentara - este o structura de origine conjunctiv-mezenchimatoasa,formata dintr-un tesut conjunctiv mucos,bo-gat vascularizat si inervat - histologic este alcatuita din elemente celulare,fibre,substanta fundamentala,vase si nervi. - populatia celulara este reprezentata de fibroblaste,fibrocite,odontoblaste,macrofage,celule mezenchi-male,limfocite si plasmocite - fibrele conjunctive sunt fibre de precolagen orientate in toate sensurile alcatuind retele foarte fine - substanta fundamentala este similara cu cea din tesutul mezenchimatos,are consistenta semifluida,ge-latinoasa si este metacromatica,bogata in mucopolizaharide,acid hialuronic,ioni si metaboliti - vascularizatia este asigurata de o arteriola aferenta ce se ramifica intr-o retea in pulpa dentara,ce formeaza un plex subodontoblastic - inervatia este asigurata prin fibre nervoase mielinice care apoi se ramifica in fibre nervoase amielini-ce,din care o parte se termina in peretii vasculari iar altele formand un plex nervos subodontoblastic - orice stimul fizic sau chimic este receptionat sub forma senzatiei de durere si nu sub forma de senzatii de cald,rece,atingere,presiune sau frecare - functia pulpei dentare are la baza structura sa de tesut mezenchimatos,a carei integritate si functiona-litate este necasara mentinerii vitalitatii tesuturilor dentare - odontoblastele asigura formarea dentinei - macrofagele si limfocitele asigura apararea si integritatea dintelui - prin vascularizatie se asigura schimburile metabolice din masa dentinara 8.Odontoblastul - odontoblastele sunt celule tinere diferentiate,caracteristice pupei dentare - sunt localizate intr-un strat continuu la periferia pulpei tinere - in regiunea coronara odontoblastele sunt mai numeroase,inalte,cilindrice sau ovalare si elaboreaza o dentina ordonat structuralizata - in zona radiculara odontoblastele sunt mai rare,mai scunde,cuboidale pentru ca spre apex sa devina aplatizate - nucleul este situat spre polul bazal al celulei,rotund sau ovalar cu mai multi nucleoli - citoplasma bazofila,bogata in organite celulare implicate in sinteza proteica:un RER dezvoltat dispus supranuclear,numerosi ribozomi,mitocondrii si un aparat Golgi reprezentat peri si supranuclear,microtu-buli si microfilamente - la suprafata odontoblastele prezinta desmozomi
4

- din corpul celular pornesc mai multe expansiuni citoplasmatice,una unica-fibra lui Tomes si altele mai scurte si numeroase din polul bazal - fibra lui Tomes localizata in canaliculele dentinare,este o prelungire citoplasmatica subtire,unica,lun-ga,invelita de o plasmalema si contine citoplasma clara,granule de secretie,microtubuli si microfilamente - odontoblastele contin fosfataza alcalina,complexe glicoproteice si vacuole sudanofile - au rol in sinteza glicoproteinelor din structura matricei dentinare si in sinteza fibrelor reticulinice si de colagen 9.Parodontiul - este format din totalitatea structurilor care asigura fixarea si supendarea dintelui in alveola:ligamente-le alveolodentare,gingie,cement si osul alveolar - cementul dentar este o structura celulara ce acopera dentina radiculara,de culoare galbena,alcatuit dintr-o matrice mineralizata in care se gasesc cimentoblaste si cimentocite - grosimea cementului creste progresiv de la colet spre apex - cementul contribuie la fixarea dintelui in alveola prin intermediul fibrelor din ligamentele periodon-tale care printr-o extremitate se insera si se includ in ciment - osul alveolar este o structura care delimiteaza o cavitate sapata in arcada dentara si in care se fixeaza radacina dintelui pana la colet - osul alveolar se formeaza cu eruptia dintelui si prezinta doua lame de tesut osos compact si un miez de tesut osos spongios - ligamentul alveolar este o structura conjuctiva care stabilizeaza dintele in alveola si care este spatiul cuprins intre radacina dintelui si osul alveolar - histologic ligamentul alveolar este format din fibre colagene,de reticulina,oxitalamice,fibroblaste,ma-crofage,mastocite,vase din artera dentara,interdentara si arborizatii libere provenite din nervul dentar - mucoasa gingivala adera strans de osul alveolar si este alcatuita dintr-un epiteliu pavimentos si un corion format din tesut conjunctiv dens alcatuit din fibre,substanta fundamentala,celule,vase si nervi. 10.Dezvoltarea dentinei - se diferentiaza prima inca din luna IV-V si se formeaza tot timpul vietii - inceputul dentinogenegezei este marcat de hipertrofia odontoblastelor si intensificarea activitatii secretorii ale celulelor,bazofilia creste iar polarizarea organitelor devine concreta - dentinogeneza se desfasoara in 2 faze:faza de elaborare a matricei organice necalcifiata si faza de mineralizare a matricei formate - mineralizarea se desfasoara cu o viteza paralela cu edificarea matricei - dentinogeneza debuteaza la nivelul coroanei,de la limita amelo-dentinara inspre interior prin apozitie ritmica si succesiva de straturi lamelare,de dentina - formarea matricei incepe prin aparitia fibrelor Korff care patrund printre odontoblastele diferentiate si le distanteaza de stratul adamantin. - initial fibrele Korff sunt de natura reticulinica pentru ca apoi sa se matureze in fibre colagene
5

- dea lungul fibrelor Tomes odontoblastele elaboreaza o substanta fundamentala amorfa,nemineralizata alcatuita din mucopolizaharide si colagen ce se dispune in mod progresiv si ritmic in straturi succesive - prin depunerea de matrice odontoblastele se distanteaza de membrana bazala - mineralizarea incepe cand lama de predentina apropiata de jonctiunea smalt-dentina a atins grosimea de 10-20 m. - procesul de mineralizare incepe sub forma unor depozite de cristale bogate in calciu,fosfor si pota-siu,proveite din sange si dispuse in matrice - cristalele de hidroxiapatita se depun pe suprafata fibrelor de colagen ordonat,paralel cu axul fibrelor si in siruri ce respecta periodicitatea fibrelor - procesul de elaborare a dentinei este continuu si ritmic 11.Dezvoltarea smaltului - dupa ce odontoblastele au elaborat primul strat de dentina,ameloblastele incep procesul de elaborare a smaltului - epiteliul exterior al clopotului se subtiaza astfel ca pe suprafata lui apar o serie de invaginari in care patrund adevarate vilozitati conjunctive,bogat vascularizate ale sacului dentar - smaltul fiind o structura avasculara transmiterea substantelor spre adamantoblaste este realizata de pulpa si stratul intermediar al organului adamantin - procesul de amelogeneza necesita o cantitate mare de fosfataza alcalina - formarea matricei are loc la nivelul prelungirilor lui Tomes care sunt continuu transformate in prisme la capatul dentinar - matricea prelungirii lui Tomes va suferii un proces de omogenizare,insotita de un proces de bazofilie care in final va da nastere la o prisma adamantina de natura organica - mineralizarea incepe cand matricea prismei atinge o grosime de 500 - mineralizarea este indusa de predispozitia substantei bazofile a matricei si la inceput intereseaza doar capatul dentinar al prismelor,interiorul calcificandu-se ulterior - in primele faze se produce o mineralizare partiala care ulterior se completeaza treptat prin cresterea continutului mineral si reducerea continutului de apa,respectiv substante organice - cand continutul mineral atinge o concentratie de 95%,calcifierea se opreste,smaltul fiind maturizat - pe masura ce smaltul se constituie,organul adamantin se atrofiaza,reducandu-se la doua straturi de celule turtite,fuzionate si acolate la suprafata exterioara a smaltului. 12.Ademantoblastul - este o celula inalta cu 5-6 fete,nucleu in forma de bastonas localizat in treimea externa - se prelungeste spre polul apical printr-o formatiune cilindrica,scurta numita prelungirea lui Tomes - adamantoblastele,la ambii poli prezinta bandelete de inchidere iar la interfete numerosi desmozomi - ademantoblastele sunt separate de odontoblaste prin membrana bazala care odata cu aparitia primului strat de dentina calcificata dispare
6

- in amelogeneza,nucleul adamantoblastelor isi dubleaza volumul iar organitele se dezvolta si polari-zeaza celula:mitocondrii abundente localizate supra si subnuclear,RER si aparatul Golgi supranuclear. 13.Dezvoltarea radacinii - procesul incepe dupa ce coroana dintelui s-a constituit in intregime - un rol important in acest proces il are zona reflectata a organului adamantin,redus la doua straturi care prin proliferare vor forma teaca radiculara a lui Hertwig - teaca lui Hertwig creste in directie orizontala fata de axul coroanei,formad diafragma epiteliala a carui loc ramane relativ fix in tot cursul edificarii coroanei - proliferarea se va continua dar in lungime,provocand o crestere a radacinii dentare,inducand eruptia dintelui - celulele stratului intern al tecii lui Hertwig va provoca concomitent:diferentierea celulelor ale papilei dentare in odontoblaste,proliferarea celulelor conjunctive ale sacului dentar in cimentoblaste care vor elibera cement - cand radacina a ajuns la lungimea definitiva,orificiul larg al diafragmei epiteliale se ingusteaza prin depunere de dentina si cement,lasand aici doar un mic orificiu apical - atat dentinogeneza cat si amelogeneza sunt reglate si influentate de hormonii somatotrop,tiroidian si paratiroidian cat si de vitaminele A,C,si D 14.Esofagul - este un organ muscular tubular,flexibil,relativ rectiliniu,de 20-25 cm ce uneste faringele cu stomacul - histologic peretele este constituit din patru tunici concentrice:mucoasa,submucoasa,musculara si adventitia - mucoasa realizeaza repliuri longitudinale ce dau lumenului un aspect butonat - epiteliul de suprafata este stratificat pavimentos necheratinizat,relativ gros cu stratul bazal de celule cilindrice,stratul mijlociu cu celule poligonale cu nucleu rotund,central si cantitati de glicogen iar la suprafata celule turtite,pavimentoase ce pot prezenta granule de keratohialina - jonctiunea faringo-esofagiana se face progresiv printr-o zona de tranzitie iar zona esofago-gastrica se realizeaza abrupt la nivelul cardiei - corionul mucoasei este format dintr-un tesut conjunctiv lax cu fibre elastice organizate in retea cu un numar variabil de limfocite,macrofage,eozinofile,mastocite si plasmocite - musculara mucoasei este absenta in partea superioara a esofagului dar prezenta in spre cardia - submucoasa apare ca un strat gros de tesut lax si fibros ce contine vase sanguine,limfatice si fibre elastice - laxitatea si elasticitatea submucoasei permite disparitia pliurilor mucoasei in timpul deglutitiei - in submucoasa se gasec glande tubuloacinoase compuse ce va secreta mucusul pentru lubrefierea suprafetei mucoase in momentul trecerii bolului alimentar - musculara este formata dintr-un strat intern circular si un strat extern longitudinal - in treimea superioara se gasesc fibre musculare striate,in cea mijlocie fibre striate amestecate cu fibre netede iar in treimea inferioara este constituita numai din fibre netede
7

- la nivelul pasajului esofago-gastric stratul muscular circular se ingroasa formand un sfincter ce va impiedica recurgitarea continutului gastric in esofag - adventitia este formata din tesut conjunctiv lax cu un numar variabil de adipocite si contine vasele si nervii esofagieni. 15.Mucoasa gastrica - reprezinta 2/3 din grosimea peretului stomacal - prezinta cute longitudinale care dispar odata cu distensia stomacului - are o culoare alba cenusie cand stomacul este gol si rosie in cursul digestiei - la nivelul mucoasei se observa mici ridicaturi mamelonare,rotunde numite arii gastrice ce sunt delimitate de santuri circulare superficiale - la suprafata ariilor gastrice se afla numeroase orificii mici rezultate din invaginatia epiteliului de acoperire ce alcatuiesc foveolele gastrice in care se deschid glandele din corion - mucoasei i se descriu trei zone:zona cardiei,zona fundica si zona pilorica - mucoasa cardiei este dispusa in jurul orificiuluiesofagian si contine glande cardiale - mucoasa pilorica este dispusa in partea orizontala a stomacului si contine glande pilorice - mucoasa fundica realizeaza restul de 80% din mucoasa gastrica si contine glande fundice - pasajul gastro-intestinal este marcat prin trecerea brusca a epiteliului gastric in epiteliul intestinal - epiteliul de suprafata este format dintr-un singur strat de celule prismatice inalte cu un nucleu ovalar bogat in heterocromatina situat in treimea inferioara a celulei,citoplasma eozinofila cu aspect vacuolar datorita granulelor de mucus - celulele de suprafata sau mucipare prezinta supranuclear un aparat Golgi,perinuclear un RER si mitocondrii iar plasmalema polului apical da nastere catorva microvili scurti scaldati in glicocalix - celulele caveolate,au o forma piramidala,prezinta microvili lungi si grosi la polul apical,sunt sarace in organite si prezinta numeroase caveole ce contin sferule ce vor fi eliminate la exterior - celulele endocrine sunt celule clare,mici,cu nucleu rotund hipercrom intercalate printre celulele epiteliului de suprafata si in glandele gastrice. - populatia celulara endocrina se imparte in celule argentafine si celule argirofile care la randul lor se impart in celule A care secreta glucagonul,celule D care secretasomatostatina,celuleG ce secreta gastrina - corionul este redus,dispus interglandular,format din tesut conjunctiv lax cu fibroblaste,macrofage, plasmocite,mastocite,limfocite,capilare,fibre nervoase amielinice - in corion se gasesc trei tipuri de glande:cardiale,fundice si pilorice - musculara mucoasei este formata din fibre musculare netede dispuse in doua straturi subtiri,unul intern circular si altul extern longitudinal

16.Glanda fundica - glanda tubulara simpla situata in portiunea verticala a stomacului - se deschid la baza criptelor si se compun din:gat,corp si regiune fundica - glandele fundice sunt lungi,dispuse intre cripte si musculara mucoasei,ocupand intregul corion - fiecare glanda este formata dintr-o membrana bazala si un epiteliu simplu in care se disting trei tipuri de celule - celule mucoide ce se afla la nivelul gatului,au forma cubica cu citoplasma palida si vacuolara,nucleu hipercrom,turtit si dispus bazal - celule principale,bazofile constituie majoritatea celulelor glandulare care delimiteaza lumenul,au forma prismatica,cu nucleu sferic,eucrom,nucleolat,cu o citoplasma perinucleara bazofila si una apicala acidofila - celule parietale,acidofile sunt mai numeroase in corpul glandei unde apar ca celule rotunde,cu margini bine delimitate,nucleu rotund,central,bogat in heterocromatina si o citoplasma intens eozinofila - celule endocrine mai numeroase decat in epiteliul de suprafata sunt celule mici,clare cu nucleu rotund,hipercrom ce se impart in argentafine si argirofile - celule suse,nediferentiate sunt celule cubocilindrice cu nucleu ovalar dispus bazal,citoplasma ce contine putine granule de mucus,multi ribozomi,rare mitocondrii,un slab dezvoltat RER. 17.Celula bazofila - sunt localizate in jumatatea inferioara a glandei - constituie majoritatea celulelor glandulare care delimiteaza lumenul - la MO apar ca celule prismatice cu nucleu sferic,eucrom,bine nucleolat dispus bazal - citoplasma perinucleara este bazofila iar cea apicala granulara si acidofila - prezinta caracteristicile unei celule secretoare de proteine:RER sub si perinuclear dezvoltat,un bogat complex Golgi supranuclear iar la polul apical granule sferice,omogene - membrana polului apical prezinta microvilozitati scurte - subnuclear se afla numeroase mitocondrii ce confera citoplasmei un aspect striat - la polul bazal se acumuleaza granule de zimogen ce contin pepsinogen 18.Celula acidofila - se dispun intre membrana bazala si celulele principale - sunt mai numeroase in corpul glandei unde apar ca celule rotunde,cu margini bine delimitate,nucleu rotund,central,bogat in heterocromatina si o citoplasma intens eozinofila - la polul apical se gasesc microvili fara glicocalix - plasmalema polului apical se invagineaza si formeaza o structura canaliculara intracitoplasmatica - este bogata in anhidraza carbonica , ce joaca rol in formarea acidului clorhidric - secreta factorul intrinsec Castle,o glicoproteina care se ataseaza de vitamina B12 asigurand absorbtia ei la nivelul intestinului subtire
9

- activitatea secretorie a celulelor acidofile este stimulata de terminatiile nervoase colinergice, histamina si gastrina 19/24.Celulele sistemului endocrin difuz din mucoasa gastrica - populatia celulara endocrina se imparte in argentafine si argirofile - celulele argentafine au forma piramidala,citoplasma clara,cu putine organite si un aparat Golgi supranuclear - celulele argentafine secreta serotonina - celulele argirofile apar ca celule mici,cu citoplasma clara,nucleu rotund,central - celula A cu granule rotunde ce secreta glucagon - celulele D cu granule inegale ca forma,densitate si marime,produc somatostatina care inhiba eliberarea altor hormoni - celula G cu granule sferice ce secreta gastrina cu rol stimulator al secretiei de acid clorhidric - celula EC,enterocromatina secreta serotonina si are rol in cresterea motilitatii intestinale - celula D1 care sintetizeaza VIP cu rol in crestereamotilitatii intestinale 20.Structura mucoasei intestinale - mucoasa reprezinta 2/3 din grosimea peretelui intestinal si este alcatuita din epiteliu,corion si musculara mucoasei - suprafata mucoasei prezinta pe toate intinderea numeroase ridicaturi in deget de manusa alcatuind vilozitatile intestinale ce confera mucoasei un aspect catifelat - epiteliul captuseste lumenul si tapeteaza vilozitatile intestinale - epiteliul este un epiteliu prismatic simplu polimorf,format dintr-o membrana bazala si diferite tipuri de celule - enterocitele sunt celule absorbante cu nucleu ovalar,situat bazal,citoplasma supranucleara clara ce contine aparat Golgi,mitocondrii,RER abundent si lizozomi,si citoplasma subnucleara ce contine RER si ribozomi liberi - celulele caliciforme sunt glande unicelulare dispuse printre enterocite ce elibereaza mucus - celula M acopera foliculii limfoizi si prezinta la polul apical expansiuni citoplasmatice cu receptori - teliocitele sunt limfocite asezate intercelular in grosimea epiteliului,migrate din foliculii limfoizi - celule endocrine argentafine si argirofile - celule de rezerva asezate la baza vilozitatilor si la gatul glandei Lieberkuhn ce au rol de inlocuire - corionul este format din tesut conjunctiv reticular,format dintr-o retea de fibre de reticulina ce formeaza ochiuri in care se gasesc limfocite,macrofage,plasmocite,granulocite,eozinofile - musculara mucoasei este constituita din fibre musculare netede dispuse in doua planuri:intern circular si extern longitudinal

10

21.Enterocitul - este o celula absorbanta,inalta cu un nucleu ovalar situat bazal - citoplasma supranucleara clara ce contine aparat Golgi,mitocondrii.REN abundent,lizozomi - citoplasma subnucleara contine RER si ribozomi liberi - la polul apical al enterocitelor se descrie un platou striat format din numerosi microvili de aceasi inaltime,grosime si stransi alaturati - plasmalema microvilozitatilor este invelita in glicocalix - microvilozitatile contin un bogat echipament enzimatic deaceea indeplinesc simultan activitati de absorbtie si de digestie - enterocitele sunt solidarizate prin bandelete de inchidere la polul apical si interdigitatii pe peretii laterali - la nivelul enterocitului sunt absorbite lipide sub forma de acizi grasi si glicerol,glucide sub forma de monozaharide iar proteinele sub forma de aminoacizi 22.Glanda Lieberkuhn - sunt de tip tubular si formate prin infundarea epiteliului in corionul subiacent - se intind in toata grosimea mucoasei si se deschid la baza vilozitatii - epiteliul glandular este delimitat de o membrana bazala,tapetata de un epiteliu simplu in care se afla 5 tipuri de celule:enterocite,celule caliciforme,celule endocrine,celule de inlocuire si celule Paneth - celulele Paneth sunt celule piramidale mari cu un nucleu voluminos central eucrom,citoplasma subnucleara este bazofila bogata in RER,ribozomi,mitocondrii in timp ce supranuclear predomina aparatul golgi bine dezvoltat - celulele Paneth au in citoplasma polului apical numeroase granulatii mari acidofile 23.Vilozitatea intestinala - este o structura in deget de manusa formata dintr-un ax central conjunctivo-vascular tapetat de epiteliul intestinal - este absenta in duodenul superior si ileonul terminal - stroma conjunctiva este o emanatie a corionului,mai bogata in fibre de reticulina si mai saraca in fibre de colagen si elastice,toate dispuse intr-o retea in ochiurile careia se gasesc fibroblaste,histiocite,granulocite,limfocite,plasmocite si macrofage - in axul vilozitatii exista un vas limfatic orb inconjurat de o retea de capilare preferentiale - in jurul vaselor se afla cateva fibre musculare netede orientate radiar,longitudinal si circular fata de chilifer,alcatuind impreuna muschiul lui Brucke - muschiul lui Brucke determina prin contractie scurtarea si alungirea vilozitatii intestinale favorizand absorbtia - in duoden vilozitatile sunt largi si aplatizate cu margini crenelate - in jejun au forma unei limbi iar in ileon au aspect digitiform 25.Intestinul gros - este segmentul cuprins intre valvula ileo-cecala si orificiul anal cu o lungime de 1,5 m - este divizat topografic in:cec cu apendice,colon,rect si canal anal
11

- peretele intestinului gros este constituit din patru tunici:externa,musculara,submucoasa si mucoasa - mucoasa este lipsita de valvule conivente si de vilozitati iar glandele lui Lieberkuhn sunt mai lungi si contin predominant celule caliciforme - epiteliul de suprafata este simplu prismatic cu un numar mare de celule caliciforme si endocrine - corionul este format dintr-un tesut conjunctiv lax infiltrat cu neutrofile,eozinofile si macrofage - musculara mucoasei este slab reprezentata - submucoasa este constituita din tesut lax care nu cuprinde foliculi limfoizi conglomerati - tunica musculara este adaptata functiei de rezervor,cu miscari lente,prezinta alaturi de stratul circular intern continuu un strat longitutinal extern concentrat in trei benzi numite tenii - teniile fiind mai scurte decat colonul formeaza niste pungi numite haustre. - are rol de a secreta mucus,rezervor al rezidurilor rezultate in urma digestiei - are rol in absorbtia pasiva a apei,formarea materiilor fecale - in intestinul gros se afla o flora microbiana de putrefactie si fermentatie 26.Apendicele - reprezinta un diverticul rudimentar transformat intr-un organ limfoid - tesutl limfoid este situat atat in mucoasa cat si in submucoasa - apendicele se caracterizeaza printr-un perete subtire,format dintr-un epiteliu de suprafata,simplu cubic,cu numeroase celule endocrine dar cu rare celule caliciforme si glande Lieberkuhn - celulele endocrine argentafine sunt numeroase - musculara este formata din doua straturi,este subtire ceea ce favorizeaza extinderea proceselor inflamatorii acute la nivelul seroasei peritoneale 27.Rectul - portiunea superioara a rectului are o structura similara cu a intestinului gros - glandele lui Lieberkuhn sunt foarte numeroase si formate aproape exclusiv din celule caliciforme - corionul este infiltrat in mod difuz cu limfocite - submucoasa contine numeroase vene mari,ale caror dilatari varicoase constituie nodulii hemoroidali - musculara este formata din doua straturi:intern circular si extern longitudinal - tunica externa este reprezentata printr-o adventitie - canalul anal prezinta o mucoasa neregulata - la jonctiunea recto-anala,epiteliul simplu cilindric este inlocuit de un epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat care in vecinatatea orificiului anal devine pavimentos stratificat keratinizat - stratul muscular se ingroasa si formeaza sfincterul anal intern - sfincterul extern este format din fibre musculare striate
12

- in apropierea liniei ano-cutanate,mucoasa canalului anal contine fire de par cu glande sebacee, sudoripare 28/29.Lobulul hepatic - are o forma piramidala formata din totalitatea parenchimului cordonal tributar unei vene centrolobulare - in sectiune transversala are o forma poligonala,avand in mijloc o vena centrolobulara spre care converg atat cordoane hepatice cat si capilare sinusoide,ambele dispuse radiar - histologic lobulului hepatic i se descriu:cordoane hepatice,capilare sinusoide,cai biliare intralobulare si stroma intralobulara - cordoanele Remack sunt formate din hepatocite asezate in cordoane celulare anastomozate,intre care se dispun capilarele sinusoide,toate dispuse radiar de la vena centrolobulara spre periferie - hepatocitul are o forma poliedrica,cu un nucleu rotund,veziculos cu 1-2 nucleoli si citoplasma bazofila cu aspect granular - capilarele sinusoide sunt structuri tubulare cu peretii discontinui,localizate intralobular cu o dispozitie radiara - intre peretele capilarului sinusoid si suprafata hepatocitului se formeaza spatiul Disse prin care se asigura schimburile dintre capilar si hepatocit - peretele capilarului sinusoid este alcatuit din celule endoteliale turtite cu nucleu mic si celule Kupffer de forma stelata cu nuclei reniformi bogati in cromatina si o citoplasma adaptata functiei de fagocitoza - caile biliare intralobulare apar sub forma unor retele fine canaliculare tridimensionale ce nu au un perete propriu - stroma intralobulara este realizata de retele de reticulina aflate in spatiul Disse,constituind un sistem de sustinere al hepatocitelor si a capilarelor sinusoide 30.Spatiul Kiernan - este un spatiu interlobular format din tesut conjunct la limita dintre 3-5 lobuli clasici - in acest spatiu se afla un tesut conjunctiv lax ce cuprinde fibroblaste,macrofage,infiltratii limfoide - spatiul contine patru structuri specifice:canalul biliar interlobular,o vena interlobulara,ramura a venei porte,o artera interlobulara,ramura a arterei hepatice,vase limfatice - vena interlobulara are lumenul cel mai mare,un perete subtire tapetat de endoteliu - artera interlobulara are un lumen circular,ingust - canalul biliar interlobular se caracterizeaza printr-un lumen rotund delimitat de un epiteliu cu nuclei rotunzi hipercromi - vasul limfatic interlobular apare ca o fisura intercelulara tapetata de un endoteliu cu nuclei vizibili 31.Hepatocitul - are o forma poliedrica cu 6-8 fete,un nucleu rotund veziculos cu 1-2 nucleoli - citoplasma este bazofila cu aspect granular deoarece este bogata in organite si incluziuni - celula hepatica prezinta un pol biliar si unul vascular
13

- inspre polul biliar se descrie un aparat Golgi hipertrofiat,un RER condensat care determina in citoplasma zone intens bazofile unde se secreta proteine,albumine,fibrinogen - lizozomii bogati in hidrolaze acide sunt cantonati in vecinatatea polului biliar - in citoplasma hepatocitelor se mai gaseste peroxizomi,formatiuni veziculare cu un continut bogat in catalaze si aminopeptidaze - plasmalema hepatocitului este de natura lipoproteica,trilaminata - la nivelul polului vascular plasmalema hepatocitului emite numeroase microvilozitati de lungimi si grosimi variate - polul biliar este opus polului vascular si prezinta microvili scurti si grosi - la nivelul polului biliar,plasmalema hepatocitului se invagineaza si da nastere unui sant care impreuna cu santul hepatocitului invecinat va forma capilarul biliar 32.Stroma ficatului - este realizata de retele de reticulina aflate in spatiul lui Disse - constituie un sistem de sustinere al hepatocitelor dispuse in cordoane si a capilarelor sinusoide 33.Caile biliare intralobulare - apar sub forma unor retele fine canaliculare tridimensionale cu dispozitie radiculara - au o orientare dinspre vena centrolobulara spre periferia lobulului - la ME apar ca structuri canaliculare care se formeaza prin alaturarea jgheaburilor sapate in polul biliar a doua hepatocite adiacente - capilarele biliare nu au un perete propriu - bila nu se varsa in spatiul intercelular deoarece este inchis prin structuri jonctionale,desmozomi - spre periferia lobulilor,capilarele biliare se continua cu canale biliare intralobulare scurte denumite canalele lui Herring - canalele lui Herring prezinta un perete propriu alcatuit dintr-un rand de celule epiteliale turtite sau cubice cu citoplasma clara si cu putine organite - canalele lui Herring leaga capilarele biliare intralobulare cu canalele biliare perilobulare 34.Circulatia sanguina in ficat - vascularizatia ficatului este dubla:functionala prin vena porta si nutritiva prin artera hepatica - cele doua vase sanguine patrund in ficat inconjurate de teci conjunctive emanate din capsula - din aceste vase se deprind ramuri interlobare,ramuri interlobulare aflate in spatiul Kiernan si apoi ramuri perilobulare,realizand o dubla retea vasculara in jurul lobulului - din acest inel vascular se desprind capilare sinusoide ce converg spre vena centrolobulara - sangele drenat de sinusoide este amestecat arterial si venos - cele doua categorii de vase sanguine prezinta de a lungul lor sfinctere care participa la reglarea debitului circulator in ficat
14

35.Pancreasul endocrin - este format din numeroase cuiburi de celule epiteliale dispuse in pancreasul exocrin sub forma insulelor Langerhans - histologic structura insulei este reprezentata de cordoane celulare,ramificate si anastomozate, despartite printr-o stroma reticulinica cu capilare fenestrate - cu tehnici speciale s-au evidentiat 4 tipuri de celule:A,B,C,D - celulele A sunt mari,poligonale,reduse ca numar,au o citoplasma usor bazofila si un nucleu rotund bogat in cromatina - celulele A elaboreaza glucagonul cu actiune hiperglicemianta,ACTH,endorfine - celulele B sunt cele mai numeroase,au o dimensiune mica,o citoplasma palida,bazofila si un nucleu rotund eucrom - celulele B contin precursorii insulinei cu actiune hipoglicemianta - celulele C au o citoplasma clara,fara granulatii,sunt celule in repaus - celulele D sunt mai rare,raspandite inegal,cu o citoplasma ce prezinta granulatiuni inegale - celulele D secreta somatostatinul care inhiba secretia insulinei si glucagonului 36.Pancreasul exocrin - la suprafata pancreasul este marginit de o capsula fibroasa,subtire din care se desprind septuri fine ce schiteaza limita lobulilor - in lobul se evidentiaza o stroma fina de natura reticulinica ce inconjoara unitatile morfofunctionale ale glandei,acinii serosi - in acin celulele seroase sunt mari,dispuse intr-un singur rand pe membrana bazala - celulele seroase au o citoplasma subnucleara intunecata,bazofila datorita RER dezvoltat si a ribozo-milor liberi si o citoplasma supranucleara,eozinofila ce contine aparatul Golgi si granule de zimogen - nucleul celulelor seroase este sferic dispus in treimea inferioara si contine 1-2 nucleoli - in centrul acinului spre lumen apar celule aplatizate cu citoplasma clara si nucleu hipercrom,care reprezinta celulele centroacinoase - sistemul canalicular este reprezentat prin ducte intercalare captusite de un epiteliu cubic 37.Glandele salivare - sunt glande cu secretie externa,tubulo-acinoase,simple sau compuse anexate cavitatii bucale unde isi varsa produsul de secretie si participa la formarea salivei - sunt formate din capsula,stroma si parenchim - capsula inveleste organul si este constituita din tesut conjunctiv bogat in fibre colagene si reticulinice - de pe fata interna a capsulei se desprins travee conjunctive ce impart glanda in lobi,lobuli - stroma este formata din totalitatea septurilor conjunctivo-vasculo-nervoase care compartimenteaza organul - stroma periacinoasa este formata dintr-o retea reticulinica bogata in capilare sanguine si rare celule
15

- parenchimul cuprinde totalitatea acinilor,serosi,mucosi si micsti impreuna cu structurile canaliculare intralobulare:pasajul Boll si canalul striat - acinul impreuna cu stroma reticulinica adiacenta alcatuiesc unitatea morfofunctionala a glandei - sistemul canalicular este de tip compus,ramificat asemanator unui ciorchine de strugure - ductele secretorii sunt continuarea directa a acinilor - pasajul Boll este o continuare a acinului sub forma unui canal ingust,captusit de un rand de celule cuboidale mici cu nucleu central,hipercrom - canalul striat Pflugger are un lumen larg,regulat limitat de un epiteliu prismatic cu nucleu ovalar situat central - vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterei carotide externe - inervatia cuprinde fibre nervoase vegetative,simpatice si parasimpatice si fibre motorii 38.Parotida - este cea mai voluminoasa glanda salivara,dispusa in loja parotitidiana - este inconjurata de un tesut conjunctiv fibros,fibroadipos ce constituie o capsula puternic aderenta, din care iau nastere septe ce compartimenteaza glanda in lobi si lobuli - macroscopic are o culoare alba cenusie - microscopic este o glanda tubuloacinoasa compusa,formata exclusiv din acini de tip seros - canalul colector Stenon se deschide la nivelul vestibulului printr-un orificiu marcat de o papila situata inaintea celui de-al doilea molar superior - saliva elaborata in mod discontinuu este de tip seros,bogata in enzime 39.Submaxilara - situata in planseul bucal,ocupa regiunea suprahioidiana - este inconjurata de un tesut conjunctiv fibros,fibroadipos ce constituie o capsula puternic aderenta, din care iau nastere septe ce compartimenteaza glanda in lobi si lobuli - este o glanda tubuloacinoasa compusa,mixta,seroacinoasa,in care acinii serosi predomina - canalul colector Warthon dupa ce traverseaza planseul bucal se deschide printr-un orificiu ingust pe laturile fraului lingual,in varful unui tubercul - saliva elaborata este seromucoasa bogata in sialomucine,sulfomucine si lizozim 40.Sublinguala - este cea mai mica glanda asezata sub mucoasa planseului bucal,de o parte si de alta a fraului limbii - este delimitata de o capsula foarte subtire - este o glanda de tip mixt mucoseros in care majoritatea acinilor sunt mucosi - sistemul canalicular este foarte slab reprezentat prin canale scurte intralobulare - canalul colector Bartholin se deschide in cavitatea bucala impreuna sau independent de canalul Warthon - secretia salivara este vascoasa bogata in sulfomucine si sialomucine

16

41.Glandele salivare mici - glandele labiale sunt localizate in submucoasa,pe fata interna a buzelor,au marimi variate si contin cele trei tipuri de acini,dintre care predomina cei mucosi - glandele bucale mici se gasesc la nivelul obrajilor asezate in mucoasa,sunt glande de tip mixt - glandele palatinale ocupa bolta cavitatii bucale si sunt glande de tip mucos cu canal scurt - glandele limbii se impart in glande linguale anterioare de tip mucos si glande linguale posterioare,de tip mucos denumite glandele lui Weber sau de tip seros numite glandele lui Ebner.

17