Toxoplasma gondii

– 1904(Fr. Institutul Louis Pasteur)

Protozoar celulă eucariotă(nucleu adevărat). Protozoarele sunt organisme microscopice.
Morfologic se prezintă sub formă vegetativă(trofoit)
sub o formă de rezistență(chist)
Trofozoit – infecții acute(metabolism activ = tahizoid)
Chist – infecții cronice( metabolism scăzut = bradizoid)6-8 μm (aspect arciform)
Gondi – specii de șoareci la care a fost depistat Toxoplasma gondii
Toxon – gr. Arc
Tahos – gr.viteză
Chistul are formă sferică, 5-6 μm ce conține în interior paraziți cu același aspect, care se numesc
bradizoiti(celule cu activitate lentă)
Trofozoitul posedă un complex apical de organite celulare care facilitează pătrunderea
parazitului în celulă
Chist – celula gazdă transformată într-un sac de paraziți
Apicomplexa – grup cu habitat intracelular, cu denumirea de COCCIDE
Toxoplasma gondii prezintă o a treia formă morfologică, Oochistul, care se găsește la pisică, dar
infectează omul, are formă ovalară, la început conține 2 sporociști care evoluează și în interior
formează 4 sporozoiți. Se formează în intestinul pisicii, fiind eliminat prin materii fecale, după
sporozare devine infecțios.

Ciclul biologic:
- Habitatul: - Geoparaziți( ciclu evolutiv pe sol – unicul protozor)
- Oochistul – enterocitele ileale ale pisicii
- Trofozoit – sînge(10 zile), secreții( salivă), LCR
- Chist – sistemul reticulo-endotelial(pînă apar Ac)
În f.cronică – ochi(retină), creier, mușchi( Ac foarte puțini)
- Elementele infecțioase: - trofozoit – transplacentar, sărut
- Mod de transmitere - chist – ingestie de carne neprelucrată termic
- oochist – ingestie de legume și fructe neprelucrate termic
- Înmulțirea: -asexuată
-sexuată – oochist( enterocitele ileale ale pisicii)
- Gazda: -definitivă – are loc înmulțirea sexuată a parazitului(pisica)
-intermediară – omul, femeia însărcinată( determină malformații congenitale),
soareci, pasari, vite porci
-Rol patogen – TOXOPLASMOZA
Toxoplasma gondii este un parazit oportunist: - friend(imunocompetenți)
-killer(imunodeficienți–tratamente
imunosupresoare)
-Răspîndirea geografică
Paraziții pot fi: cosmopoliți(larg răspîndiți)
Tropicali(răspîndire limitată)

1
Toxoplasma gondii este un cosmopolit, răspîndirea este în funcție de nivelul de viați și obiceiurile
alimentare.
Repartizarea pe vîrstă: 1-2 ani(introducerea în alimentare a cărnii)
12-18 ani( sărut)
Răspîndirea profesională: boala elitelor
Medici veterinari
Preparatori de carne
Taxoplasmoza este direct proporțională cu nivelul de trai

TABLOU CLINIC:
Toxoplasmoza dobîndită(postnatală):
imunocompetenți–benignă (dezvoltare ușoară), la 90% asimptomatic la 10% -gripă, febră,guturai sau
3S(adenopatie, astenie, febră)
imunodeficienți – fatală(tratament imunosupresoare), chisturi persistente la creier, bradizoiții se
transformă în trahizoiți = encefalită necrotică. Se poate produce esofagita hemoragică
Toxoplasmoză congenitală – el. Infecțios este trofozoitul, apare în timpul infecției acute a mamei(I) poate
duce la avort, moartea copilului sau malformații congenitale(mai ales În primele 3 luni) –
hidromicrocefalie, corio-retinite
Adenopatie – hipertrofia ganglionilor
DIAGNOSTIC: Clinic – corioretinită, adenopatie
Epidemiologic – loc de muncă, animale domestice....
De laborator – Parazitologic(direct) – inocularea la șoareci de laborator
Serologic/Imunologic(indirect) – IgM-infecții acute
IgG –dinamică, 2 seruri, titru semnificativ
Test Salrin-Feldman
Dye-Test – coloran-liză
IFI-imunofluorescență indirectă(obligatorie gravidelor)
Tratament – Pirimetamină( comprimate 25 mg) – nu se pot administra femeii însărcinate
Spiramicină/Romancină – eficiență 40%, se administrează gravidelor
Profilaxia – evitarea contactului cu pisica
Evitarea cărnii neprelucrate termic

Cryptosporidium

Cryptos – gr.ascuns
Morfologic – Oochist, sferic sau ovalar ce membrană dublă 5-10μm, în interior conține 4 sporozoiți. Este
o Coccidie(habitat intracelular)
Ciclul biologic:
Habitat – Duoden, jejun Rar la niv. Pulmonar
Elementul infecțios – Oochistul
Transmitere – pe cale orală, prin ingestie de legume
Înmulțire–asexuată, urmată de înmulțirea sexuată. Oochistul contaminează mediul
înconjurător
Gazdă – Monoxen(1 gazdă) la om sau animale domestice tinere și șoareci

2
Oochiștii au 80% perete gros - scaun, 20% perete subțire – autoinfecție
Rol patogen – CRYPTOSPORIOZA(se manifestă ca diareea, scaune apoase fără sînge și puroi)
Răspîndire geografică – Cosmopolit, mai frecvent la copii. 4%-țări avansate(epidemii
hidrice), 16% țări în curs de dezvoltare
TABLOU CLINIC: - Oportunist: Imunocompetenți – boală diareecă, durează 5-7 zile, se vindecă spontan
Imunodeficienți –boală diareecă persistentă, fatală
DIAGNOSTIC: Clinic – diaree
Epidemiologic – SIDA, tratamente imunosupresive
De laborator – parazitologic–mat. Fecale(coproparazitologic – frotiu colorat Ziehl-Neelsen)
Ziehl-Neelsen(caracteristic bacilului Koch)=fuxina, roșie
albastru de metilen, albastru
*pt. Cryptosporidium, albastru de metilen este înlocuit cu verde

3
 Protozoare mobile hemo flagelate (Hemo mastigofore).
Trypansoma
- Trypanosoma brucei, determină boala somnului(Tse-Tse)
- Trypanosoma cruzi, determină boala lui Chagas(plosnita zburatoare)
TRYPANOSOMA BRUCEI
-T. gambiense (localizare: Gambia), infecția cronică, evoluție mai lentă, în 2-3 ani duce la moarte.
-T. rhodesiense (localizare: Rhodesia), determină infecția acută cu evoluție rapidă spre moarte
Morfologia:
- Mobil, mobilitate dată de flagel
- Habitat sanguin
1. Se află sub formă tripmastigot (trypanosoma) în mod obișnuit.
a. Formă alungită: de pește
b. Un nucleu central, kinetonucleu, din care pornește flagelul, formeaza membrana
ondulantă si devine liber la polul opus.
c. Dimensiuni: 14 -21 micrometri lungime, grosime: 2-3 micrometri.
d. Habitează în sânge
- Sub formă de amastigot (forma Leishmania, forma imobilă, fără flagel), în faze finale.
o Formă: aspect de ou
o Nucleu: kinetonucleu, din care pornește restul de flagel = liziplast
o Dimensiuni: 2-4 micrometri.
o Habitează în reticulul celulelor epiteliale
Ciclul evolutiv:
-Habitat:
a.Tripomastigot – în sânge
b. Amastigot – la nivel SNC, în plexurile coroide
-Element infecțios - Tripomastigot
-Mod de transmitere: O insectă hematofagă, musca Glossina (palpalis, morsipans) = Tse-Tse. Ambele sexe
sunt hematofage.
-Înmulțire: diviziune binară/longitudinală(la toate flagelatele)
-Gazdă:Unele sânt specifice omului: Trypanosoma gambiense ->infectie cronica
Atât la om cât și la antilope: Trypanosoma rhodesiense ->infectie acuta
Numai la animale: Trypanosoma brucei (determină moartea șeptelului în Africa, ravagii în
Senegal), boala se numește Nagana
-Rol patogen: Trypanosomiază (boala somnului).
-Distribuție geografică: boală strict africană. Musca Tse-Tse este strict africana si inteapa numai pielea
inchisa la culoare(pH)
Rhodesiense: estul africii
Gambiense: vest
Tablou clinic:
Evoluează în 3 stadii, corespunzătoare ciclului parazitului:
c. Primele semne apar la nivelul tegumentului, în locul unde e introdus în tegument. Se
multiplică la locul infectării, proliferează celulele reticulo-endoteliale, se formează un nodul
inflamator şancrul trypanosomal
d. Apoi trece în limfă și sânge. Apare hipertrofia ganglionară. Există un semn caracteristic:
semnul Winterbaten (hipertrofia ganglionilor cervicali posteriori, gâtul capătă aspect
trapezoidal). Prezența în sânge: febră,astenie, erupții cutanate (rush tripanosomal)

4
 e. Trece bariera meningo-encefalica, ajunge la plexurile coroide si trece in amastigot,
determinind dereglari nervoase variabile, cea mai caracteristică e starea de somnolență
(boala somnului).
Diagnostic:
f. Clinic:
i. Şancru tripansomal, febra, semnul Winterbottom
g. Epidemiologic : pacient african.
h. De laborotor: - direct, evidențiem parazitul în sânge, situație foarte rară de boală infecțioasă
în care agentul infecțios e evidențiat direct în sânge.
Izolarae prin inoculare la șoareci
-Serologic: titrul Ac creste rapid in singe sau in LCR
TRATAMENT – Nifurtimox
-Moranil
- Arsorbal(risc de encefalopatie arsenica)

TRYPANOSOMA CRUZI (BOALA CHAGAS)

Morfologie:
- 2 forme, de trypanosoma și de amastigot
- Amastigot
o Aspect de ou
o Nucleu rotund
o Kinetonucleu
o Riyoplast(rest de flagel)
- Tripomastigot:
o Aspect de litera C, cu capetele ascuțite,
o Kinetonucleul este mai mare.
o Membrana ondulanta face 2-3 ondule
o Flagelul liber
Ciclul evolutiv:
-Habitat:
tripomastigot : sânge
amastigot: Mușchi: Cardiac, esofag și colon.
-Element infecțios: tripomastigot
-Cale de transmitere: o ploșniță zburătoare, cu abdomenul în formă de chitară: Triatoma megista
(Kissing bug), prin fecalele insectei.
Insecta absoarbe sânge, parazitul se multiplică în tubul digestiv al insectei. Când înțeapă din nou, se
defecă.
-Inmultire: Diviziune binară
-Gazde: În afară de om se găsește la o serie de animale specifice Americii de Sud: teoposum, amadirium
-Rol patogen: Infecția determinată: trypanosomiaza americană sau maladia Chagas, de la numele
brazilianului care s-a ocupat cu studiul acestui parazit.
-Răspândire geografică: America centrala si de Sud
TABLOU CLINIC
*Stadiul cutanat: la locul contaminării apare Chagoma, un nodul inflamator, poarta de intrare poate
fi și ochiul, prin praf, la nivelul ochiului apare semnul Romana (umflarea pleoapelor = edem
palpebral, sclera se înroșește = chemosis, hipertrofia ganglionilor latero-cervicali )

5
 *Stadiul limfo-sanguin:
i. În limfă: adenopatie, hipertrofia ganglionară
ii. În sînge: Febră
Simptomele pot să dispară, și după ani de zile apare mega-esofag și mega-colon, alteori
pacientul moare în stadiul incipient prin cardio-megalie, tulburări de ritm.
DIAGNOSTIC
-Clinic: semnul Romana si Chagoma
-Epidemiologic: Individ de pe teritoriul american, bussinesman
-Direct: evidențiem parazitul în sânge sau inoculam la hamsteri
Când numărul paraziților este mic putem face
*Frotiu
*Cultivare (pe mediul NNN Novi-McNeal-Nicole)
Pe mediul de cultură parazitul cultivă sub formă de promastigot, flagelat, cultivă pe acest mediu
timp de 2 săptămâni. În lichidul de condensare parazitul se așează ca o floare.
*Xenodiagnostic, inoculăm la reduvide. Într+un pahar Beryelius se afla insecta vectoare, care
este hrănită cu sîngele pacientului, în intestinul insectei parazitul se înmulțește și-l gasim în
fecale

6
 LEISHMANIA
SPECII (7)
L. donovani
- L. donovani
- L. infantum
- L. chagasi
L. tropica
L. major
L. aehtiopicaa
L. mexicana
L. brasiliensis
L. peruviana

I.Morfologie:
- Se găsește sub formă de amastigot sau leishmania
- Amastigot:
o Dimensiuni: 3-4 micrometri
o Kinetonucleu
o Nucleu
o Riyoplast
- Promastigot (Leptomonas)
o Alungit: Cap de pește
o Nucleu central
o De la nucleu pornește flagelul
II.Ciclul evolutiv:
-Habitat:
a. Om - Celulele sistemului reticulo-endotelial
b. Vector, mediu NNN (promastigot)
- Dermatotrope( tegumente-mexicana, peruviana,brayiliensis; mucoase – tropica, major,
aethyopica)
- Viscerotrope(celulele sistemului reticulo-endotelial - donovani
-Element infecțios: amastigot
-Mod de transmitere: flebotom, numai femela este hematofagă, înțeapă seara

Există 2 genuri importante:

i. Phlebotomus, lumea veche (sand fly)
ii. Lutzomya, lumea nouă
Insecta femelă absoarbe sângele. Are culoare nisipie, aripile formează între ele un unghi, are torace
arcuit, de talie foarte mica. Specii endofile(crapaturile caselor) si exofile(crapaturile copacilor)
-Înmulțire: Diviziune binară în intestinul insectei, din intestin trece în faringe, conținutul faringian si în
plaga
-Gazde:
c. Animale domestice: câinele
d. Animale sălbatice: vulpe, rozătoare
Boala poate fi transmisă de la om la om, și boala e numită antroponoză, și de la animale și
boala e zoonoză

7
 -Rol patogen: Leishmanioză
e. Viscerală (viscerotrope ex. donovani), gravă, duce la moarte
f. Cutanată (dermatotrope ex.tropica, major, aethiopica ), formă ușoară
g. Cutaneo-mucoasă (dermatotrope mucoase: ex. speciile lumii vechi)
Leishmanioza viscerală (Kala – Azar)
- L. donovani donavani : determină kala-azar indian
- L. donovani infantum: determină kala-azar mediteranean, sursă: cîine, evoluează: copii sub 4 ani.
- L. donovani chagasi: determină kala-azar american, sursă: diverse animale sălbatice, rozătoarele.

L.donovani – celulele sistemului reticulo-endotelial: tegumente, limfă, ficat, splină, măduva hematogenă.

Tablou clinic – evolueaza cu o triada simptomatica:

-singe – febră în dinși de ferestrău- febra „dum-dum”
-limfa,ficat,splina - adenohepatosplenomegalie
-maduva hematogena – pancitopenie(elemente figurate scazute)
Diagnostic – Clinic –triada simptomatica
De laborator – direct/parazitologic - recoltam prin punctie medulara, facem frotiu si inoculam pe
med NNN si la hamster
Pe med NNN cultiva in 2 sapt sub forma de promastigot, iar la hamster in 6 luni sub forma de amastigot.

Leishmanioza cutanată:
- L. tropica: urbană, uscată (vindecare 2-5 luni)
- L. major: umedă, rurală (vindecare 1 an)
Arata sub forma unei leziuni(unica sau multipla), unde vine flebotomul si inteapa
Sub forma unei ulceratii ce se acopera cu o crusta, se vindeca spontan, lasind o cicatrice si imunizeaza
individul.
- L.aethyopica – leishmanioza cutanata diseminata, a fost pusa in evidenta la imunodeficienti(SIDA)
Leishmanioza cutaneo-mucoasă:
- Determinata de L.mexicana, braziliensis, peruviana – determina distructii osoase
-L.brazilensis – espondia
-L.mexicana – clicheros
-L.peruviana -
- Debutează cu leziuni cutanate, la niv.gurii
- Implică pe urmă palatul dur, moale sau nasul și duce la prăbușirea piramidei nazale

Dupa tratament pot aparea leziuni cutanate

Viermi cilindrici (Helminţi)

8
 Filarii
Def: Filariile sunt nematode filiforme. (Viermi subţiri ca firul de aţă)

Morfologie:
-Adult
Femelă, mai mare decît masculul
Mascul, are extremitatea caudală recurbată ventral
-Larva, de dimensiuni microscopice poartă numele de microfilarie
Dimensiuni: 200-300 µm
Sânt elementele infecțioase
Reprezintă stadiul de diagnostic
Ciclul evolutiv:
-Habitat:
a. În raport cu habitatul adulților
i. Filarii limfatice (2 specii)
1. Wuchereria bancrofti
2. Brugia malay
ii. Filarii cutanate (3 specii)
1. Loa-loa
2. Onchocerca volvulus
3. Dracunulus medinesis
iii. Filarii cavitare – 2 specii (în cavitățile la nivelul seroaselor, pleură,
peritoneu, pericard. Sunt nepatogene)
1. Mansonela ozardi
2. Mansonela perstva
b. În raport cu habitatul microfilariilor
i. În sînge
1. Periodic
a. Periodicitate nocturnă (22-2, Wuschereria bancrofti))
b. Periodicitate diurnă (10-14, Loa-loa)
2. Aperiodic (Brugia malay)
ii. În tegumente
-Element infecțios: microfilariile
-Mod de transmitere: Insecte hematofagice:
c. Ţânțari (Anopheles, Culex, Aedes, periodic Mansonia): Wushereria bancroftia,
Brugia malay
d. Muște (Musca roșie(Gen Crisox): Loa-loa, Musca neagră(Simulium): Oncocerca
volvulus)

Insecta vectoare absoarbe odată cu sângele microfilariile, care se află fie în sânge, fie în
tegumente. Microfilariile ajung în mușchii insectei vectoare, unde se dezvoltă și se
transformă în larve stadiul II (infecțios). Evoluția de la stadiul I (neinfecțios) la stadiul II

9
 (infecțios) durează 3 luni. După aceea paraziții ajung la nivelul trompei și sunt inoculate
în timpul următorului prânz hematofag.
Paraziții, microfilariile infecțioase, se transformă în adulți în organismul uman în decurs
de 23 săptămâni.

Rol patogen:
1. Infecțiile determinate: Filarioze
2. Repartizare geografică: Filariozele sunt boli tropicale, foarte răspândite, ocupă locul II
după Malariae – 200 mln oameni. Sunt boli grave, invalidante de aceea sunt în centrul
preocupării organizațiilor mondiale a sănătății.
3. Diagnostic:
a. Clinic (valoare orientativă):
i. Febră
ii.
b. Epidemiologic (pacienție tropicali):
c. De laborator:
i. Direct: Căutăm filariile în sânge.
Testul MAZZOTI (testul de provocare)–
a. determinăm numărul microfilariilor din sânge (poate fi 0)
b. Administrăm: dietil carbamazina (în doză mică=1-2 mg/kg corp)
(alungă microfilariile din limfă)
c. Determinăm numărul microfilarrile din sânge după 2 h

TRATAMENT
d. Se utilizează fie dietilcarbamazina în doză de 5-6 mg /kg corp, e microfilaricidă.
Tratamentul se începe cu 1 mg până se atinge 5 mg. Tratamentul durează 21 zi.le.
e. Ivermectinul se utilizează în doză mică și repetată.
4. Profilaxia:
a. Descoperirea și tratarea sursei de infecție
b. Distrugerea insectei vectoare
c. Măsuri care se referă la populația receptivă, ce faci cu populația receptivă, o
imunizezi, nu există vaccin, deci se utilizează aceleași medicamente.

10
 Wushereria bancrofti

E principală filarie. Mai e numită filaria de bancroft. Are şi o variantă: Wuchereria pacifica care
se găseşte în insulele polineziene.
Morfologie:
-Adult Masculul 4 cm
Femela 8 – 10 cm
-Microfilariile
-Dimesniuni: 200 – 300 µm / 7-8 µm
-În general filariile patogene au o teacă.
-Prezintă niște nuclei particulari, dispuși astfel încât dau un aspect vărgat microfilariei,
nucleii lasă niște spații libere între ei.
-Microfilariile au aspect de melc
Ciclul evolutiv:
-Habitat
a. Adulți:
i. vase limfatice, în special pachetul limfatic crural, genital, renal
ii. ganglioni limfatici
b. Microfilarii
i. Sânge (între 22 – 2)

-Element infecțios: Microfilariile

-Mod de transmitere:
c. Ţânțarul Anopheles Gambie,
d. Ţânțarul Culex fatigans și
e. Varianta pacifica: Aedes polinesiensis
-Rol patogen:
1. Determină filariozele limfatice. Principala filarioză este wuchererioza (elefantiazis).
2. Răspândire geografică: boală tropicală
3. Tablou clinic:
Filariozele limfatice evoluează în 2 stadii:
a. Stadiul I sau acut – inflamator
i. Paraziții care măsoară între 2-10 cm sunt situați în vase limfatice,
determinând limfangită și hipertrofia ganglionilor limfatici (adenopatie)
ii. Microfilariile se găsesc în sânge: determină febră
iii. Permeabilitatea vaselor limfatice se modifică și limfa se revarsă în
țesuturile din jur, ca consecință acestea se măresc în volum, și determină
elefantiazis.
iv. Vasele limfatice se sclerozează și se rup, atunci pot să apară revărsate
limfatice, fie în cavități (chilotorax, ascită chiloasă), fie în țesuturile din jur
(în căile urinare: chilurie)
b. Stadiul II sau cronic – obstructiv

11
4. Diagnostic:
i. Se pune în stadiul acut: febră, limfangită dacă e din zona tropicală
ii. În stadiul cronic, petnru că pacientul e sursă de infecți
a. De laborator: Se caută microfilarii în sânge (între 22 – 2), pe picătură groasă sau
frotiu. Se poate face cu un microscop portabil la patul bolnavului, numai pe un
tub heparinat. E valabil și testul Mazzoti.

12
 Loa Loa

1. Infecția determinată este strict africană. Filaria este extrasă din conjunctiva oculară a
unui student african.
2. Insecta vectoare: Musca roșie
Morfologie:
-Adult Femelă 8-10 cm
mascul 3- 4 cm
-Microfilarie 200-300 micrometri / 7-8 micrometri

Ciclul evolutiv
-Habitat:
a. Subcutanat
b. Conjunctival
c. Sânge (microfilariile între 10-14, funcție de insectă)
-Element infecțios: microfilariile
-Mod de transmitere: musca roșie, (Africa centrală și de vest)
d. Chrysops dimidiata
e. Chrysops silacea
Rol patogen
1. Infecția determinată: loaza, loiază, popular edemul de Calabar.
2. Tablou clinic: loaza este o filarioză benignă, când adultul este localizat în tegumente,
simptomul cardinal e reprezentat de edem (alergic)
a. Când parazitul este localizat la nivelul conjunctivei oculare determină
conjunctivită, parazitul migrează și simptomele dispar.
3. Diagnostic:
a. Clinic, te uiți în ochii omului și pui diagnosticul, prin evidențierea adultului la
nivelul conjunctivei oculare
b. Epidemiologic: Africa centrală sau de vest
c. De certitudine: Parazitologic: Evidențiem microfilariile în sânge.
4. Tratament, profilaxie:

13
 Onchocerca volvulus
Morfologie:
-Adult Femelă, poate ajunge până la 50 cm
-Microfilarie,
-Dimensiuni: 200 -300 micrometri / 7-8 micrometri
-singura filarie patogenă lipsită de teacă
Ciclul evolutiv
-Habitat
-Adult derm
-Microfilariile derm, globul ocular (profund, în camera anterioră, în camera posterioară a
ochiului)
-Element infecțios: microfilarie
-Mod de transmitere: Musca neagră (Simulium). Muștele, ca și țânțarii se înmulțesc prin
metamorfoză completă
a. Stadiu de ou, apă râu
b. Stadiu de larvă, apă râu, parazitul este ca creionul și trăiește fixat pe plantele din
râu sau pe stânci, fiindcă are respirație aerobă
c. Stadiu de nimfă, apă râu, este sub formă de cornet cu discul adeziv se fixează de
pietre, infecție se va întîlni în jurul unui râu
d. Stadiul de adult – zboară ca orice muscă,
Rol patogen
-Infecția: Oncocercoză, Oncerciază, popular: orbirea de râu
-Răspândire geografică: boală tropicală, 20 mln oameni
--Tablou clinic: didactic, 2 feluri de leziuni
a.Leziuni cutanate, benigne, cu evoluție ușoară fără să afecteze viața pacientului
*Prurit (asemănătoare rîiei=scabia), din această cauză boala se numește rîie filariană
*Prezența unor noduli cutanați, noduli onchocercieni, fără fenomene inflamatorii, mobili pe
planurile subiacente, în funcție de obiceiurile vestimentare. Nodulii sunt un harem, un mascul
înconjurat de mai multe femele
*Modificări de pigmentație ale tegumentelor (zone hiperpigmentate alternând cu zonen
epigmentate, pielea de leopard), modificări ale elasticității tegumentelor.
a. Leziuni oculare, grave, duc la orbire
i. Inflamațiile retinei poate duce la cecitate de râu (orbire), parazitul nu e în
conjunctivă, a nu se confunda cu loaza
2. Diagnostic
a. Clinic: un individ care se scarpină toată ziua are fie scabie, fie păduchi, fie filarioză
b. Epidemiologic: tropical
c. De laborator:
i. Se caută cu oftalmoscopul în ochiul pacientului,
ii. biopsie la nivelul nodulilor
iii. raclarea teguentelor cu o lamă și examinăm „solzii” cu o lupă și găsim
microfilariile
3. Tratement:

14
 a. Ivermectin

Dracunculus medinensis

Morfologie
I se zice dracunculus pentru că e cel mai mare vierme.
-Adult Femela: 1,2 m
Mascul: 2-3 cm
-Microfilarie: 500-700 micrometri / 12 micrometrie
Ciclul evolutiv
-Habitat:
a. Adult: derm, vezicule
b. Microfilariile: derm, retromaleolar intern
-Element infecțios: microfilarii
-Mod de transmitere: puricele de baltă Ciclops
Rol patogen
-Infecție: dracunculoza
-Răspândire geografică: tropical
-Tablou clinic: prezența unei vezicule retromaleolar intern
Omul ingeră apă și ingeră cyclopsul. Ajunși în stomac cyclopsul este digerat și ies
microfilariile și migrează retroperitoneal în loja renală și cresc în decurs de un an, devin
maturi. După cuplare, masculul moare și se resoarbe. Femela migrează decliv de-a lungul
membrului inferior și determină o veziculă (cu lichid în interior). În acest lichid
protruzionează uterul și elminiă microfilariile și elimină microfilariile când omul
imersează picioarele în apă. Vezicula se rupe, microfilariile ajung în apă, pătrund în
cyclops și din elemente neinfecțioase evoluează și se transformă în elemente infecțioase.
1. Diagnostic:
a. Clinic: vezicula retromaleolară internă
b. Epidemiologic: zona tropicală
c. De certitudine: evidențiem microfilariile în lichidul din veziculă. Punem o
compresă udă pe veziculă, înțepăm vezicula cu o pipetă Pasteur și vedem
microfilariile care sunt mari.
2. Tratament: extragerea filarieie adulte. Vraciul satului îl scoate cu o singură mișcare pe zi

15
Parazit – organism ce trăiește și se hrănește pe seama altui organism gazdp. Paraziții pot fi
animali(Parazitologie) și vegetali(Micologie)
DIAGNOSTIC: Clinic – bazat pe simptome subiective și semne obiective, cu val. Orientativă
Epidemiologic – cosmopoliti(răspîndire largă)
Tropicali( răspîndire limitată)
De laborator – identifică specia de parazit care determină boala și are val. Etiologică
Diagnosticul de laborator poate fi: Serologic
Parazitologic, care include 6 etape:
1)Recoltarea produselor patologice( umori-sînge, excreții și secreții – saliva, urina, materii fecale,
secreții genitale)
2)Transportul probei – max. 1h sau se conservă chimic cu formol sau fizic prin refrigerare
3)Examenul macroscopic – se urmărește aspectul, culoarea, consistenșa, parazitul
4)Examenul microscopic – se fac 2 preparate( unul umed, lamă-lamelă și unul uscat, frotiu)
5)Izolarea paraziților: in vivo – pe animale vii de laborator
In vitro – pe medii de cultură
6)Identificarea paraziților după criterii caracteristice fiecărei specii.
Diagnosticul coproparazitologic – se recoltează dimineata aprox. 5-10mg materii fecale, se realizează un
examen macroscopic, urmat de un examen microscopic, folosind tehnicile Willis-Hung si Bailanger.
Regula unui examen coproparazitologic este – min.3 determinări la interval de 5-7 zile, deoarece paraziții
prezintă perioade negative de discontinuitate cînd nu se elimină în scaun.

PROTOZOARE
I.Încrengătura SARCOMASTIGOPHORA
1.Clasa Sarcodina( ex.Entamoeba histolytica)
2.Clasa Mastigophora (ex.Giardia intestinalis, Trichomonas vaginalis)
II.Încrengătura CILIOPHORA (ex.Balantidium coli)
III.Încrengătura APICOMPLEXA (ex.specii de Plasmodium)
Dpdv morfologic, Protozoarele au 2 forme de existență: -trofozoit –forma vegetativă pe care o adoptă în
condiții prielnice de mediu
-chist- forma de rezistență, e care o adoptă în
condiții neprielnice de mediu

Entamoeba histolytica
Protozoar care se deplasează cu ajutorul pseudopodelor. Se prezintă sub formă de trofozoit și chist.
Trofozoitul prezintă o ectoplasmă hialină, endoplasmă granulară și nucle situat excentric, care prezintă
pe f.int un cariozom dispus în formă de spițe de roată.
Trofozoitul prezintă 2 forme: Magna și minuta

16
F.Magna măsoară 20-40 μm, prezintă hematii în endoplasmă, este forma patogenă și determină boală,
este histolitică, emite repede pseudopode și este foarte mobilă.
F.minuta măsoară 15-20 μm, forma nepatogenă, care întreține parazitul, are o mobilitate redusă și este
bacteriofagă.
Chistul este rotund, prezintă perete dublu, iar în interior, prezintă 4 nuclei
Ciclul biologic
- Sursa de infecție – omul infectat
- Habitat – colon
- Elementele infecțiosioase – chistul
- Calea de transmitere – prin mecanism fecal – oral(mîini murdare, apă contaminată)
- Rol patogen – AMIBIAZA
Amibiaza intestinală (Dizenterie amibiană)
Diaree – 3-4 scaune pe zi
Dizenterie – scaune cu sînge(sanghinolente)
Leziunea caracteristică pe care o determină la nivelul mucoasei – abcesul în buton de cămașă
TABLOU CLINIC – diaree, ajungînd la peste 10-15 scaune/zi, afecale, spumoase ca un scuipat rectal,
mucosanghinolente. Sunt prezente tenesmele rectale și durerile abdominale.
DIAGNOSTIC – de laborator – coproparazitologic. Se pot vedea hematiile și prezența cristalelor
Charcot- Leyden(resturi de eozinofile distruse)
Amibiaza extraintestinală apare cînd parazitul străbate mucoasa și prin sînge ajunge la diverse
organe(ficat, plămîni, creier), determinînd apariția abcesului amibian în organul respectiv.
TABLOU CLINIC – febră(39-40 °C), hepatomegalie, hepatalgie(durere la niv. ficatului)
DIAGNOSTIC – de laborator – serologic

Balantidium coli
Protozoar care se deplasează cu ajutorul cililor.
La polul anterior, trofozoitul prezintă o depresiune numită peristom, care se continuă cu un
citostom(orificiul bucal), în această zonă cilii sunt mai lungi și se numesc adorali. La polul posterior se
găsește un orificiu, citoproctul, care are rol excretor. În interior se găsește un nucleu reniform(mare) și
unul mic, sferic, situat în concavitatea celui mare.
Chistul este rotund, prezintă perete dublu, în interior se găsește un nucleu mare reniform și unul mic,
sferic(în concavitatea celui mare)
Ciclul biologic – Sursa de infecție – Omul sau porcul
- Habitat – colon
- Elementul infecțios – chistul
- Calea de transmitere – fecal-orală
- Rol patogen – BALANTIDIOZĂ, poate îmbrăca aspect de boală profesională la crescători de porcine
TABLOU CLINIC - diaree, ajungînd la peste 10-15 scaune/zi, afecale, spumoase ca un scuipat rectal,
mucosanghinolente. Sunt prezente tenesmele rectale și durerile abdominale.

17
 Giardia intestinalis (Lamblia)

Protozoar flagelat
Trofozoitul prezintă 2 nuclei și 8 flageli cu originea în 8 blefaroplaşti, care furnizează energia necesară
deplasării flagelilor. Are aspect piriform.
Chistul este rotund, prezintă perete dublu, 2 nuclei și resturi de flageli dispuși în formă de S.
Ciclul biologic – Sursa de infecție – Omul infectat
- Habitat – intestinul subțire
- Elementul infecțios – chistul
- Calea de transmitere – fecal-orală
- Rol patogen – GIARDIOZA(LAMBLIOZA)

TABLOU CLINIC – mai frecvent la copii, la adulți – rar, mai frecvent la cei ce călătoresc, numindu-se și
Diareea călătorilor. Dureri abdominale, diaree, vărsături, grețuri, inapetență, cefalee, scăderea
randamentului intelectual.
DIAGNOSTIC – copro-parazitologic sau examenul microscopic al lichidului duodenal, recoltat prin
endoscopie, unde se poate evidenția prezența trofozoitului.

Trichomonas vaginalis
Protozoar flagelat care colonizează vaginul și uretra. Se prezintă doar sub formă de trofozoit.
Trofozoitul – oval, la polul anterior prezintă un nucleu alungit în formă de picătură, 4 flageli și un flagel
recurent, numit și membrană ondulantă, cu originea într-un grup de blefaroplaști. Pe mijloc prezintă un
axostil ce menține forma celulei și citoplasmă cu aspect buretos, datorită vacuolelor de pe suprafață.
Ciclul biologic – Sursa de infecție –Omul infectat
- Habitat – căile genitale(vagin, uretră)
- Elementul infecțios – trofozoitul
- Calea de transmitere – sexuală
- Rol patogen – TRIHOMONIAZA, boală cosmopolită cu transmitere sexuală(BTS)
TABLOU CLINIC – la femei – apariția unei secreții genitale galben-verzui, abundentă, spumoasă cu aspect
aerat. Este prezent puritul genital și dispareonia(contact sexual dureros)
- la bărbați – este simptomatică la 10% și asimptomatică la 90%. Secreție uretrală în
cantitate scăzută și senzație de arsură intensificată la micțiune.
DIAGNOSTIC – de laborator - parazitologic al secrețiilor vaginale sau uretrale

18
 Increngatura A P I C O M P L E X A

Gen P L A S M O D I U

Plasmodiu determina malaria

Etiologie – la om cuprinde 4 specii:
 Plasmodiu falciparum
 Plasmodiu vivax
 Plasmodiu malariae
 Plasmodiu ovale
Vectorul este femela ANOPHEL(tintar)
Habitat – intraeritrocitar
CICLUL BIOLOGICva
Plasmodiile evolueaza succesiv la 2 gazde, o gazda intermediara – omul, la care are loc reproducerea
asexuata sau schizogonica si una definitiva – tintarul Anophel, la care are loc reproducerea sexuata sau
sporogonica
R.asexuata – tintarul Anophel inoculeaza la om in capilare sporozoiti, acestia se gasesc la niv. glandelor
salivare si reprezinta el.infectios, dupa aproximativ 30 min. Sporozoitii ajung la ficat si patrund in
hepatocite, dupa dezvoltare si maturare, nucleul se divide activ si rezulta o masa multinucleata, numita
schizont tisular. Schizontul se rupe si elibereaza merozoiti, fiecare merozoit eliberat prin ruperea
hepatocitului, trece in circulatia sangvina , patrunde in hematie si devine trofozoit cu aspect e inel in
stadiul tinar si de amiba in satdiul matur. Trofozoitul se dezvolta, nucleul sau se divide si rezulta o rozeta
schizont la niv.hematiei. Schizontul matur rupe hematia din care se elibereaza merozoiti care vor parazita
noi hematii. Ruperea hematiilor coincide cu un acces/atac febril datorita eliberarii unui pigment pirogen
– hemozoina. Dupa mai multe cicluri schizonice, in eritrocite apar forme cu potential sexual – gametociti
feimini si masculini care se vor dezvolta la tintari.
R.sexuata – are loc la tintar, care absoarbe gametocitii, ce vor evolua si se vor transforma in gameti. Dupa
fecundare rezulta un ou mobil – oochinet care se implanteaza in portiunea stomacului si va deveni
oochist. In interiorul acesteea se formeaza sporozoitii care vor migra la niv.glandei salivare si reprezinta
el.infectios.
DIAGNOSTIC – clinic – febra periodica, in functie de specie!!!!
La 24h – febra cotidiana – P.falciparum
La 48h – febra terta benigna – P.vivax si P.ovale
La 72h – febra quarta – P.malariae
Anemie
Splenomegalie
Epidemiologic – boala tropicala, intilnita si in alte arii geografice
De laborator – parazitologic – evidentierea parazitilor pe frotiu sau in picatura groasa
Tehnica frotiului
Se recolteaza a 2-a pic. de singe capilar din pulpa degetului, curatata cu alcool
1. Etalarea-se pune o pic de singe pe lama, cu ajutorul altei lame se intinde singele in strat subtire.
Preparatul bun se termina in franjuri si are marginile drepte
2. Fixarea-lama se acopera cu May-Grumwald timp de 3 min, peste care se adauga apa distilata si
se amesteca prin inclinare 3 min.
3. Colorararea cu Giemsa, se spala cu apa de la robinet sau distilata si se lasa la uscat la
temperatura camerei

19
Frotiul permite diagnosticul de boala si specie. La microspcop se poate observa morfologia
hematiei(forma si granulatiilr care apar) si morfologia parazitului(stadiul de inel – trofozoit tinar, stadiul
de amiba – trofozoit matur, stadiul de rozeta – schizont matur, stadiul de gametociti)

Tehnica picaturii groase

Se depun cite 3 pic de singe capilar in forma de triunghi la cele 2 capete ale unei lame
1. Defibirnarea – cu coltul unei lamele se unesc cele 3 pic, printr-o miscare usoara circulara, pina se
obtin 2 pic cu diametrul de aprox. 1 cm. Preparatul se lasa la uscat 24h
2. Hemoliza – se acopera lama cu apa distilata pina cind pic devine alb-cenusie
3. Colorarea – cu Giemsa
Preparatul in picatura groasa este metoda cea mai buna pentru studul parazitilor sangvini, deoarece pe o
suprafata mica exista o incarcatura parazitara mare, dar pune diagnosticul in timp indelungat.
Caracteristici:
P.falciparum – pete Mawer
In hematie sunt 2 sau mai multe inele
f.gametocitilor – semilunara
gametocitul fem are citoplasma albastra, iar cel masc – roz-violet
P.vivax: - granulatii Schuffner
-gametociti rotunzi: fem-nucleu in f. de triunghi situat excentric
masc-nucleu difuz
P.malariae: - in stadiul de amiba are f. de banda, iar gametocitii sunt ca la P.vivax
P.ovale: - hematia hipertrofiata, prezinta granulatii Schuffner, hematia este deformata, ovala si franjurata
la un capat.

20
 Helmiti
- sunt viermi divizati in doua increngaturi:
1. Increngatura PLATHELMINTES viermi plati
Clasa CESTODA
Clasa TREMATODA
2. Increngatura NEMATHELMINTES viermi cilindrici
Clasa NEMATODA

CLASA CESTODA
Morfologic:
-adult: -cap, scolex, cu rol in fixarea parazitului la gazda
-gat, col, rol proliferativ
-corp, scrobela, proglota
-ou

TAENIA SAGINATA (Cysticercus bovis)

-specifica omului, in stare adulta si bovinelor in stare de larva

Morfologie:
-adultul lungimee 4-10m si e formata din 3 parti
-scolex oral ce prezinta 4 ventuze orale ce reprezinta organe de fixare
-colul sau gatul este scurt, subtire si are rol proliferativ
-strobila sau corpul este alb sidefiu, musculatura este bine dezvoltata si e foramata din epiglote
astfel:
-in 1/3 anterioara sunt proglote tinere
-in 1/3 mijlocie sunt proglote mature
-la nivelul fiecarei proglote, pe partea laterala se gaseste un orificiu numit por genital cu
rol in inmultire
-in 1/3 inferioara se gasesc proglotele batrane ce gasesc un singur organ(uterul) ce e plin
cu oua si prezinta numeroase ramificatii laterale acre se divid secundar(dihotonic)
-oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii lateral, iar in interior contine un embrion hexacant

Ciclu evolutiv:
1.Habitat: se localizeaza in intestinul subtire
-gazda definitiva omul
-gazda intermediara vite
2. Elementul infectios: reprezentat de cisticerci iar longevitatea este cuprinsa intre 15-25ani omul
bolnav elimina activ odata cu materiile fecale bucati de tenie in mediul extern. Aceste oua pot ajunge
pe iarba si pot fi ingerate de vite care se infecteaza. La nivelul acestor animale se transforma in
cisticerci si se localizeaza in muschi.
Omul se infecteaza prin consum de carne de vita insuficient preparate termic.

21
 TAENIA SOLIUM (CYSTICERCUS CELLULOSAE)

-traiestre la om in stare adulta si la porci in stare de larva

Morfologie
-adultul lungime 7-8m
-scolexul este globulos, oval prezinta un rostrum si are ca organe de fixare, in afara celor 4
ventuze rotunde si doua coroane de crosete
- colul sau gatul este scurt, subtire si are rol proliferativ strobil sau corpul este alb transparent nu
are musculatura, prezinta pe marginile laterale porii genitali dispusi regulat alternant, unul stanga, altul
dreapta
- proglotele batrane au uterul cu putine ramificatii laterale, neregulate si arborescente
-oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii laterale iar in interior se gaseste un embrion
hexacant

Ciclu evolutiv:
-habitat se localizeaza in intestinul subtire, longevitate 10-15 ani
-gazda definitiva omul
-gazda intermediara porcul
Omul bolnav elimina odata cu materiile fecale bucati de taenie izolat si pasiv care pot ajunge la porc prin
consum de iarba infectata. In porc se dezvolta o larva numita cysticercus celulosae) care se localizeaza in
muschi.
Oul se infecteaza prin consum de carne de porc insuficient preparata termic ce contine cisticerc(carene
manzata) ei pot fi distrusi prin congelare sau prajire
-Rol patogen : atat taenia solium cat si saginata determina o boala numita TENIAZA
-Diagnostic clinic: boala se manifesta cu greturi, dureri abdominale, episoade diareice, tulburari de
apetit, bulimie sau anorexie si scaderea in greutate

Diagnostic de laborator
-examinarea proglotelor mai exact a ramificatiilor uterinepentru a identifica specia
La taenia saginata ramificatiile uterine sunt numeroase si se divid dihotonic
La taenia soliun ramificatiile uterine sunt mai putine si se divid arborescent

Criterii morfologice de diferentiere intre taenia solium si taenia saginata

1. forma scolexului
2. dispozitia porilor genitali
3. tipuri de ramificatii uterine

Cisticercoza umana este o boala grava a teniazei cu taenia soliun care este determinat de evolutia la om
a larvei(cysticercul celulozae) Omul luand astfel locul gazdei intermediare, naturale porcul
Morfologie: forma cysticercilor variaza in raport cu organul parazitat
-in muschi sunt fusiformi
-in ochi sunt sferici
-in creier sunt ramificati in spatiile ventriculare ca ciorchini de struguri

Ciclu evolutiv:
-Infectia se realizeaza prin ingestia de oua embrionate odata cu legumele sau fructele contaminate sau
mai rar prin autodigestia proglotelor batrane refluate pana in stomac in timpul varsaturii se elibereaza

22
embrionul hexacant care se raspandeste pe cale circulatorie in organisc se localizeaza in muschi, creier,
ochi, miocard.
-Rol patogen : Tabloul clinic este conditionat de cisticerci si de localizarea lor. Daca se localizeaza la ochi
boala se numeste cisticercoza oculara si se manifesta cu strabism, exoftalmie si prin diminuarea acuitatii
vizuale
-Diagnostic de laborator. Se efectueaza un diagnistic parazitologic, unul macro si microscopic al unui
cisticerc extras prin biopsie musculara sau cutanata
-Diagnostic serologic se evidentiaxza anticorpii specifici si e util in cysticercoza cerebrala
-Diagnostic oftalmoscopic acesta permite vizualizarea cisticercului situat la nivelul ochiului
-Diagnostic radiologic util in cercoza cerebrala

BOTHRIOCEPHALUS LATUS(TAENIE VARGATA )

Morfologie:
-adultul are o lungime de 10-15m
-scolex este oval si prezinta pe mijloc 2 fante longitudinale numite lotridii cu rol de fixare - gatul
sau colul este scurt, subtire si are rol proliferativ iar strobila sau corpul este alcatuit din 3000 de
proglote iar prin transparenta la nivelul fiecarei proglote se observa in centru uterul, mai inchis la
culoare, de unde denumirea de tenie vargata
Uterul are un orificiu numit tohostom prin care ouale se elimina direct la exterior
-oul este oval de culoare maro si prezinta un opercul

Ciclu evolutiv
-Habitat; se localizeaza in intestinul subtire
-Gazada definitiva omul
-Gazda intermediara peste(stiucs)
-Element infectios larva plericercoida
Longevitatea este de 10-15 ani . oul de kotriocefalis care ajunge in apa dulce elibereaza un embrion
hexacant ciliat numit coracidium. Daca acesta e inghitit de un crustaceu se va transforma in aproximativ
15 ziel intr-o larva numita procercoida si daca crustaceul va fi inghitit de un peste se va transforma in
larva plericercoida . omul se infecteaza prin consum de peste insuficient preparat termic
-Rol patogen BOTRIOCEFALOZA
-chimic se manifesta vu: greturi
dureri abdominale
diaree
tulbursri de spetit
anemie, carenta de B12
Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracyteristice
prezente in materiile fecale

ECHINOCOCCUS GRANULOSUS

Morfologie
-adultul are o lungime de 3-6mm se se localizeaza in intestinul subtire la caine

23
 -scolex are 4 ventuze si o membrana dubla de crosete
-gatul sau colul este scurt, subtire si are rol proliferativ
-corpul este alcatuit din trei proglote , ultima proglota contine oua ce se elimina in mediul
extern odata cu materiile fecale
- oul este rotund, prezinta un perete dublu cu striatii laterale si in interior se gaseste un embrion hexcant.
Din mediul extern aceste oua ajung la om care prin mecanisme fecal oral inghite aceste oua ,din oua
rezulta o larva ce se numeste HIDATIVA (chist hidatic)
Chistul hidatic contine lichid hidatic si scolex, are un perete format din 3 membrane :
Adventicea : reprezinta o reactie inflamatorie a organismului gazda in jurul parazitului si nu e o structura
parazitara
Cuticula(membrana anlusta) are o grosime de 1-2 cm este elastica si are un aspect de albus de ou
coagulat
Membrana germinativa e membrana care da nastere la vezicule proligere si la protoscolecsi.

Ciclu evolutiv
-habitat T. echynococcus in stadiul de adult traieste in intestinul sunbtire a cainelui. Proglota terminala se
elimina cu materiile fecale si in natura se elibereaza ouale ce se disperseaza pe iarba si pot intra in blana
cainelui
Oulale inghitite de om elibereaza in stomac embrionul hexacant care poate ajunge la decese organe pe
cale circulatorie
-Rol patogen HIDATIDOZA la om se localizeaza intr-un procent de 50-60% la nivelul ficatului 30-40% la
nivelul plamanului si 10% oriunde
Se disting doua forme :
-Hidatiodoza primara(de prima localizare)
-Hidatiodoza secundara(ca urmare a ruperii chistului in diseminarii protospolexilor in cavitatea
pleurala sau peritoneala
Hidatiodaza se dezvolta lent si poate ramane asimptomatica timp de mai multi ani
Manifestari clinice tardive: dispnee
Febra
Dureri toracice violente
Compresiuni asupra organelor din jur
Fisurarae si ruperea chistului

Diagnostic de laborator (serologic) evidentierea anticorpilor specifici.

24
 CLASA TREMATODA

Careactere generale
Clasa trematoda cuprinde viermi plati
Ce este heteroxen(stadiul de adult si larva au gazde diferite asigurand alternanta generatiilor
In stadiul adult sunt paraziti ai tubului digestiv sau a altor organe: sistem nervos, cai biliare
In stadiul larvar sunt paraziti ai unor gasteropode melci acvatici prin care are loc inmultirea prin
inmugurire.
La om infectia intestinala sau hepatica are loc prin ingestia metacercarilor, larve incrustate pe
vegetale acvatice sau se gasesc pe cea de-a doua gazda intermediara reprezentata de pesti.
Se fixeaza in lumenul organelor cavitare prin doua ventuze musculare numite distonieni iar infectia
determinata de prezenta trematodelor la nivelul unui organ se numeste distomatoza

FASCICOLA HEPATICA

Morfologia
-Adultul este foliaceu, hermafrodit are doua ventuze (ovala, ventrala) si masoara 2-3cm
-Oul este oval prezinta un opercul si e inconjurat de un invelis subtire transparent

Ciclu evolutiv

-Habitat la nivelul cailor biliare, la ovine, bovine si accidental la om.

-Gazda intremediara e o molusca de apa dulce
-Gazda definitiva ierbivore si accidental la om
-Element infectios e reprezentat de metacercari iar longevitatea este de 20ani
Ouale depuse in caile biliare sunt drenate prin bila si eliminate la exterior odata cu materiile fecale
pentru a-si continua evolutia ouale necesita prezenta mediului acvatic
In mediul acvatic eclozeaza o larva ciliata numita miracidiu care paraseste oul. Acesta va innota in
cautarea unei gazde potrivie(gasteropot) lymnea trunculata ea se va transforma in sporocist si redie in
final prin multiplicare asecsuata si rezultata 300-800 larve(cercari) care se vor inchista pe vegetale
acvatice numiti metacercari
Metacercarii ajunsi tranzitul digestiv la om strabat peretele intestinal si ajung in ficat si apoi in canakele
biliare
La acest nivel larva devine adult si va incepe sa elimine oua o data cu materiile fecale dupa trei luni de la
infectare.
Omul se infecteaza in urma consumului accidental de apa cu larve, vegetale nespalate sau prin consumul
unor salate salbatice de pe marginea apelor.
-Rol patogen: deterrmina boala numita FASCIOLAZAea evolueaza in doua faze:
1. Toxico infectioasa saqu de invazie pacientul are dureri abdominale, hepatomegalie, febra 39-40
grade prurit, atragii si nialgii
2. faza de angiocolita cronica sau faza biliara pacientul are crize urticariene si intoleranta alimentara
Diagnosticul de laborator este diferit si are si el doua faze:
1. fazade toxiinfectie eozinofilele sunt in numar crescut pana la 50-80%, cu o crestere a
anticorpilor specifici
2. faza de angiocolita cronica prezenta oualelor caracteristice in materiile fecale

25
 DICROCELIUM LANCETUM(hepatic)
Morfologie
-Adultul are corpul alungit in forma de lance, extremitatile sunt ascutite, ventuya ventrala este mai mare
ca cea orala, iar testiculele sunt globuloase situate in partea anterioara a corpului
-Oul prezinta o coaja groasa iar la unul din pori exista un opercul iar in interior contine embrionul

Ciclu biologic
Prima gazda intermediaraeste un melc terestru zebrina sau helicello
A doua gazda intermediara e o furnica purtatoare de metacercari.
Modul de contaminare se realizeaza prin consum de vegetale sau apa care contine furnici cu
metacercari.Din punc de vedere clinic pacientul prezinta hepatomegalie si hepatalgie.
Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracteristice
prezente in materiile fecale.

OPISTORCHIS FELINEUS
Morfologie
-Adultul are o lungime de 1cm, extremitatea posterioara e rotunjita iar cea anterioara este mai ascutita .
Se deosebeste de dicrocelium prin pozitia posterioara a testicolelor
-Oul este oval, prezinta un opercul iar in interior contine un embrion celiat
Ciclu evolutiv
-habitat
-Prima gazda intermediara este un gastropod de apa dulce din genul Bithnia
-A doua gazda intermediara este un peste din familia Cyprimidae
Modul de contaminare se realizeaza prin consum de peste insuficoient preparat termic sau crud ce
contine metacercari.
Rol patogen OPISTOCHIOZA
Din punct de vedere clinc pacientul prezinta dureri abdominale, tulburari de tranzit si forme foarte grave
de ciroza
Diagnosticul de laborator este coproparazitologic si consta in evidentierea oualelor caracteristice
prezente in materiile fecale

Trematode sangvine
Genul SCISTOSOMA(Bilhazia)

La om cuprinde mai multe specii

1. S. Haematobium
2. S. Mansoni
3. S. Intercalatum
4. S. Japonicum
5. S. Mekongi

Morfologie
-adul indiferent de specie masoara 10-20mm au sexe separate, prezinta 2ventuze
orale cu rol in nutritie prin absorbtia sangelui care apoi e digerat in tubul digestiv.

26
 Masculul adult are corpul foliaceu repliat prin marginile laterale alcatuiesc un canal ginecofor in care
adaposteste femela ouale
Tegumentele sale sunt acoperite cu spini si tuberculi iar femela este filiforma si mai lunga decat
masculul
-Oul prezinta un pinten sau un spin ce contine un miracid mobil

Ciclu evolutiv
-Habitat
Adultii traiesc in vasele porte din ficat in contact cu endoteliul vascular
Gazd intermediara este o molusca de apa dulce ce difera in functie de specie
Mansoni-biofalaria
Haematobium-bulinus
Intercalatum-bulinus
Japoni-oncomelania
Gazda definitaiva pentru haematus este doar omul
Mansoni-om si sobolan
Mekongi-om si caine
Japonicum-animale domestice si animale salbatice
-Element infectios e reprezentat de cercari iar longevitatea adultilor este de 10-15ani
Adultii, dupa ce au ajuns la maturarea sexuala in ficat femeleel fecundate migreaza in contra curent in
vasele mezenterice si depun ouale in capilare pentru a-si continua evolutia
Ouale trebuie sa iasa din capilare si traverseza peretele unui organ cavitar pentru a ajunge in lumnul
acestuia si sa fie eliminat la exterior odata cu materiile fecale sau cu urina. Ouale eliminate evolueaza
numai in mediul acvatic.
In apa ecolzeaza au elimina larva ciliata numita miracidium care consta in cautarea unei gazde
intermediare potrivite
Dupa mai multe stadii larvare succesive se formeayza in final cercarii
Modul de transimitere se realizeaza direct prin patrunderea cercarilor pin tegumente intacte cel mai
frecvent la nivel plantar dupa introducerea picioarelor in mediul acvatic.
In plexurile venoase a sistemului port are loc acuplarea si maturarea parazitilor.
Dupa acuplare femelele isi continua migrarea iar masculii raman pe teritoriile lor
-Rol patogen determina boala numita SCHISTOMIAZAsau BILHAZIOZA
-Raspandirea geografica boala tropicala fiind afectati in special populatii care practica agricultura pe
terenuri inundabile(orezari si pescari)
Diagnostic clinic
Cronologic manifestarile clinice evolueaza in trei faze
1.faza cutanata determina patrunderea cercarilor si e o reactie imediata
2. faza de invazie sau taxenica
3. faza de localizare care corespunde prezenta parazitului adult in venele mezenterice

Bilharioza genito-urinara e determinata de specia S. Haematobium iar localizarea plantei in plexul

hipogatric explica topografia leziunilor la nivelul aparatului urinar, genital sau uretra.
Sunt esential in hematuria iar infectia evolueaya spre hidronefroza, pielonefritasau uremie
S. intestinala ete determinata de S. Mansoni, intervalatum sau mekongi. Poarta are loc in ramificatiile
sistemului port ceea ce explica leziunile la nivelul intestinului, a ficatului si a splimei.
Semn hepatosplenomegalia
S.arteriovenoasa e determinata de S. Japonicum
Diagnostic de laborator

27
Diagnostic de certitudine coproparazitologica si se bazeaza pe decelerarea oualelor in urina, materii
fecale si tesuturi.
In urina se poate vedea oul de s. haematobium acesta este oval prezinta un invelis transparent cu un
pinten chitinos polar iar in interiorul oului un embrion ciliat iar oul de s. mansonium se observa in
materiile fecale ele sunt ovale prezinta un pinten lateral iar in interior contin un embrion ciliat.

28