1

PROIECT DE LECŢIE

Unitatea școlară: Colegiul Economic Buzău

Obiectul de învăţământ: FIZICĂ

Clasa: a X-a
Unitatea de învățare:
Tema lecţiei: Intensitatea curentului electric. Tensiunea electrică

Tipul lecţiei: Lecţie de însuşire şi fixare de cunoştinţe

Profesor: Serenella Liliana DINU

Data: 18-19 februarie 2014

Obiective de referință:
C
1
: Definirea intensității curentului electric și a tensiunii electrice;
C
2
: Scoaterea în evidență a faptului că intensitatea curentului electric
este o mărime
fizică fundamentală și că tensiunea electrică este o mărime fizică derivată;
C
3
: Simbolizarea unui ampermetru și voltmetru și modul de utilizare a
acestora în
practică;
C
4
: Rezolvarea de probleme folosind formula de calcul pentru intensitatea curentului
electric și tensiunea electrică.

Obiective operationale:
O
1
: să definească intensitatea curentului electric și tensiunea electrică;
O
2
: să recunoască intensitatea curentului electric ca și mărime fizică fundamentală;
O
3
: să cunoască denumirea aparatului cu care se determină mărimea
intensității
curentului electric și a tensiunii electrice;
O
4
: să măsoare intensitatea curentului electric în diferite puncte ale unui circuit;
O
5
: să rezolve probleme ce implică cunoștințe de bază de electricitate
(sarcină
electrică, intensitate a curentului electric, tensiunea electrică);

Strategii didactice:
a. mijloace de învăţământ:
schema de învățare, fișă de lucru, manual, culegeri, tablă, cretă.
b. metode de învăţământ:
expunerea; conversația de verificare; conversația euristică; rezolvarea de
probleme;
conversaţia de fixare-sistematizare, algoritmizarea.
c. forme de activitate:
Frontal, pentru reactualizarea cunoştinţelor.
Individual, pentru rezolvarea problemelor.
d. metode de evaluare:
-inițială: verificare curentă orală
-continuă: observarea sistematică a elevilor
-finală: temă pentru acasă;
Bibliografie:
Manual de fizică, clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul

Desfășurarea lecției

Etapele lectiei
(timpul)

Ob.
op.
Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Metode și
procedee de
învățare și
evaluare
1. Moment
organizatoric.
(2 min)
Verifică prezența elevilor și
Disponibilitatea
clasei pentru începerea lecției.
Se pregătesc de
lecție.

2.Reactualizarea
cunoștințelor
asimilate
anterior
(10 min)

O
1
O
5

O
6

Propune spre rezolvare rebusul de la

Anexa 1
Rezolvă problema
propusă paralel
cu elevul de
la tablă.

Conversația
Explicația

3.Fixarea cunoștintelor.
Rezolvarea de
exerciții și
situații problematizate
la tema studiată.
(25 min)
O
2

O
3

O
5

O
6

Profesorul anunță subiectul lecției și

obiectivele lecției la nivelul elevilor,
conform Anexei 2.

Elevii notează tema

în caiete.
Ascultă atent.
Notează în caiet
noțiunile predate.

Rezolvă problema
propusă paralel
cu elevul de
la tablă.

Conversația
Explicația
Algoritmizarea
Rezolvarea
situațiilor
porblemă
4. Asigurarea retenției
și a feedback-ului
(10 min)

O
3

O
4

O
5

O
6

Profesorul propune spre rezolvare

probleme de la Anexa 3.
Rezolvă problema
propusă paralel
cu elevul de
la tablă.

Conversația
Explicația
Algoritmizarea
5. Încheierea activității.
(3 min)

Profesorul notează elevii.

Profesorul anunță tema pentru acasă
conform Anexei 4.

Anexa 1
Rebus

1
2
3
4
5
6
7
8
9

10
11
12
13
14
15
16
17
18
1. Mărime fizică fundamentală ce are ca unitate de măsură secunda.
2. Mărime fizică fundamentală ce are ca unitate de măsură Kelvinul.
3. Transformă o energie oarecare în energie electrică.
4. Mărime fizică ce se măsoară în Coulomb.
5. Efectul ce apare la trecerea curentului electric printr-o soluție de
electrolit la electrodul negativ se
depune o anumită cantitate de substanță.
6. Pilă care transformă energia de legătură a nucleelor atomice în energie
electrică.
7. Efectul ce constă în apariția unui câmp magnetic în jurul unui conductor, când
acesta este străbătut de
un curent electric.
8. Efectul ce apare atunci când curentul electric încălzește conductorii prin care
trece.
9. Unitate de măsură pentru capacitatea unui condensator.

10. Transformă energia termică în energie electrică.

11. Unitate de măsură pentru sarcina electrică.
12. Transformă energia luminoasă în energie electrică.
13. Transformă energia chimică în energia electrică.
14. Transformă energia mecanică în energie electrică.
15. Ansamblul format din consumator, generator electric și cordoane de legătură.
16. Ramură a fizicii ce se ocupă cu studiul fenomenelor ce au loc în prezenta
curentului electric.
17. Deplasarea ordonată a purtătorilor de sarcină prin secțiunea transversală a
unui conductor.
18. Mărime fizică fundamentală ce se măsoară în Amper.
AB: Una din mărimile fizice ce caracterizează un circuit electric, ce
are ca unitate de măsură
voltul.
4

Rebus

1 T I M P
2 T E M P E R A T U R A
3 G E N E R A T O R
4 S A R C I N A
5 C H I M I C
6 N U C L E A R A
7 M A G N E T I C
8 T E R M I C
9 F A R A D

10 T E R M O E L E M E N T E
11 C O U L O M B
12 F O T O E L E M E N T E
13 A C U M U L A T O A R E
14 A L T E R N A T O A R E
15 C I R C U I T
16 E L E C T R I C I T A T E
17 C U R E N T
18 I N T E S I T A T E

Anexa 2
Intensitatea curentului electric:
Experiența arată că efectele curentului electric pot fi mai mari sau mai mici, după
cum
curentul electric care le produce este mai intens sau mai slab. Spunem
despre un curent
electric că este mai intens sau mai puțin intens, dacă sarcina
transportată de purtătorii de
sarcină (electronii) printr-o secțiune transversală, într-un interval de timp ,
este mai mare sau
mai mică.
Mărimea fizică ce caracterizează curentul electric este intensitatea.
Definiție: Intensitatea curentului electric reprezintă sarcina electrică
transportată prin
secțiunea transversală a unui conductor într-un interval de timp.
Formula matematică:
I = Δq/ Δt
I = Q/t
În SI, unitatea de măsură a intensității curentului electric este Amperul.
Definiția Amperului
1 Amper reprezintă intensitatea curentului electric ce apare prin secțiunea
transversală
a unui conductor la trecerea unui sarcini electrice de 1 Coulomb în timp de o
secundă.
Instrumentul de măsură este ampermetrul care
se conectează în serie cu consumatorii, în oricare
porțiune a circuitului respectiv.

Tensiunea electrică
Porțiunea de circuit situată în afara generatorului se numește circuit
exterior, iar cea
aflată în interior se numește circuit interior.
Tensiunea la borne (U) este egală cu raportul dintre energia furnizată
de generator
circuitului exterior (W), într-un interval de timp oarecare și sarcina
electricp Q ce trece prin
circuit în acel interval de timp.
6

� =
����
�

Tensiunea interioară (u) este egală cu raportul dintre energia furnizată

de generator
circuitului interior într-un interval de timp oarecare și sarcina electricp Q ce
trece prin circuit
în acel interval de timp.
� =
����
�

Tensiunea electromotoare reprezintă raportul dintre energia furnizată de

generator
ăntregului circuit Wgen într-un interval de timp oarecare și sarcina Q.

� =
����
�

Tensiunea electromotoare reprezintă mărimea fizică scalară egală cu raportul

dintre lucrul total efectuat de câmpul electric pentru a transporta sarcina
electrică pe întregul
circuit și mărimea sarcinii electrice.
� =
����
�
unde:
� E - tensiune electromotoare;
� L - lucrul forței electrice;
� q - sarcina electrică.
Tensiunea electrică între două puncte ale unui circuit electric este
diferența
de potențial între cele două puncte și este proporțională cu energia necesară
deplasării de la un
punct la celălalt a unei sarcini electrice.
Căderea de tensiune interioară a generatorului (u) este numeric egală cu
lucrul
mecanic egectuat de generatorul electric pentru a deplasa unitatea de
sarcină electrică în
interiorul generatorului.
u =
Lext
q

În Sistem Internațional unitatea de măsură a tensiunii este Voltul.

1 Volt reprezintă diferența de potențial sau tensiunea electrică între 2 puncte
ale unui
câmp electric între care se efectuează un lucru mecanic de 1 Joule pentru a deplasa
o sarcină
electrică de 1 Coulomb.
Instrumentul pentru măsurarea tensiunii electrice este voltmetrul, care se
conectează întotdeauna în paralel la bornele elementului de circuit a cărui
tensiune
trebuie măsurată.

Anexa 3
Aplicații:
1. Să se calculeze numărul de sarcini elementare ce străbat canalul unui trăznet
de 60
kA care durează 3x10
-7
s, știind că sarcina electronului este 1,6x10
-19
C.
I = 60 kA
t = 3x10
-7
s
e
-
= 1,6x10
-19
C.
n
e
=?

I = Q/t → Q = Ixt → Q = 10 x10

3
x 3x10
-7
→ Q = 3x10
-3
C
Q = ne → n=Q/e → n= 3x10
-3
C/1,6x10
-19
C → n= 2x10
16
electroni

2. Un bec de lanternă funcționează timp de 5 minute. Cunoscând

intensitatea
curentului electric 0,1 A, să se calculeze numărul de electroni care au
străbătut secțiunea
filamentului, știind că sarcina electronului este 1,6x10
-19
C.

Anexa 4
Temă pentru acasă

1. Un corp electrizat pozitiv are sarcina electrică q = - 16

.
10
-19
C.
a) Corpul are exces sau deficit de electroni?
b) Câți electrioni au părăsit corpul respectiv?

2. În atomul de azot nucleul are sarcina electrică q

n
= 11,2 C.
a) Câți electroni se găsesc în învelișul electronic al atomului de azot?
b) Ce tip de ion devine un atom de azot dacă pierde 3 electroni, și ce sarcină
electrică
va avea acest ion?

3. Printr-o secțiune transversală a unui fir metalic trec în t � =10 s un număr n

= 10
21

electroni.
a) Ce sarcină electrică străbate secțiunea transversală a firului în cele 10
secunde?
b) Ce sarcină electrică străbate aceeași secțiune într-o secundă?

4. Intensitatea unui curent electric ce străbate un conductor electric este I = 2

A. Câți
electroni vor străbate secțiunea respectivă în intervalul t � = 1 minut?
5. Un ampermetru este străbătut în t � = 5 s de 10
20
electroni. Ce valoare a intensității
curentului electric este indicată de ampermetru?

6. Acul unui ampermetru cu diviziunea 0 la mijloc, înainte de a fi introdus în

circuit
indică diviziunea 2 A în stânga valorii 0, iar atunci când este introdus în
circuit arată
diviziunea 3 A în dreapta diviziunii 0.
a) Care este valoarea intensității curentului ce străbate circuitul respectiv?
b) Câți electroni traversează ampermetrul în fiecare secundă?