Sunteți pe pagina 1din 3

Profesia si locul de munca reprezinta un aspect important in viata fiecaruia dintre noi.

In afara de aspectul evident de a fi principala sursa de venituri locul de munca conteaza si


din multe alte puncte de vedere, ca imagine de sine, ca viata sociala, etc. Din toate aceste
motive un loc de munca constituie adeseori (si) o importanta sursa de stres. Stresul
prelungit la locul de munca poate sa afecteze pe termen lung, in primul rand, sanatatea,
performanța cit și relatiile interpersonale. Apoi stresul cauzat de locul de munca este
principalul factor pentru sindromul burnout, o forma de epuizare emotionala asociata cu
atitudini negative, cinice fata de sine sau de ceilalti.

Stresul legat de activitatea profesionala apare atunci când solicitarile mediului de


munca depasesc capacitatea angajatilor de a le face fata sau de a le mentine sub
control.

Stresul nu este o boala in sine, dar daca este intens si de durata, poate sa conduca
la aparitia unor probleme de sanatate mentala si fizica. Starea de presiune, poate
sa imbunatateasca performantele si sa aduca o anumita satisfactie in munca, prin
atingerea obiectivelor urmarite. Dar atunci când solicitarile si presiunile depasesc
anumite limite, ele conduc la stres, iar aceasta situatie nu este favorabila nici pentru
angajati, nici pentru intreprindere.

1. Stresul psihic la locul de munca şi-a făcut din ce în ce mai simţită prezenţa, devenind o
problemă majoră pentru indivizii expuşi evoluţiei accelerate. Conceptul are însă o
semnificaţie foarte coerentă, cu un impact negativ şi cu efecte majore la nivelul
performanţei individuale şi organizaţionale. datorită amplorii pe care a căpătat-o în
zilele noastre, încă una dintre „bolilecivilizaţiei” moderne, în ultimii ani scriindu-se
foarte mult despre acest subiect.Biroul internaţional al muncii considera stresul „una
dintre cele mai graveprobleme ale timpului nostru, nu numai pentru indivizii cărora le
pune în pericolsănătatea fizică şi mentală, dar şi pentru întreprinderi şi guverne”. Cu
alte cuvinte stresul la locul de muncă poate fi definit ca cel mai dăunătorrăspuns fizic şi
psihic ce ia naştere atunci când cerinţele slujbei nu se potrivesc curesursele, capacităţile
sau nevoile angajatului, acesta putând conduce la compromitereasănătăţii şi chiar la
îmbolnăvire. Stresul legat de munca este reprezentat de raspunsul emotional si
psihologic ce apare in situatia in care cerintele de la serviciu nu se potrivesc cu nevoile
si capacitatea angajatului.
2. Simplu spus, stresul e o stare de tensiune.

Când această stare este la nivel optim, nivelul tău de performanță crește, mai ales pentru că ai
un grad mare de atenţie. Stresul este bun, până când…devine rău.

Există un anumit punct de inflexiune pe graficul stresului, după care nivelul tău de performanță
scade pentru simplul motiv că prea multă tensiune acumulată îți reduce puterea de concentrare
(atenția). In anumite limite stresul poate fi un factor motivator insa atunci cand depaseste o
anumita limita poate sa scape de sub control. Apare ceea ce numim "anxietatea de performanta"
si tindem sa punem jobul mai presus decat orice alte considerente, familie, viata personala sau
viata sociala.

el se adună în timp până la starea de criză, când apar simptomele. Acestea se pot manifesta
psihic prin: iritabilitate, anxietate, scădereaconcentrării, frustrări şi ură, putând apărea şi
simptome fizice: tensiuni musculare,dureri de cap, dureri de spate, insomnii, hipertensiune

Stresul la locul de munca afecteaza 75% dintre angajații români. Nivelul stresului în rândul
românilor este unul crescut, peste 80% din populație manifestând simptome ale stresului atât
de natură fizică, emoțională sau socială, care au efect vizibil negativ asupra vieţii
persoanei. Un procent îngrijorător se poate observa în sfera stresului
emoțional care atinge nivelul accentuat la aproape 11% din populație. Cele 804 persoane care
au acceptat invitația de a răspunde chestionarului nostru au vârsta de
minim 18 ani, sunt în proporție de 20,40% bărbați și 79,60% femei, provin din toate
zonele României, din toate domeniile de activitate, sunt angajați și ocupă atât funcții
manageriale cât și non-manageriale.

• Dynamic Human Resources & Learning Network

• Ianuarie – Mai 2017

• Universul cercetării: cetățenii României, cu vârsta 18-65 de ani

• Eșantion- 803

7. Comparativ, în funcție de gen, putem observa că femeile experimentează un nivel mai


ridicat al stresului decât bărbații, în special cel social. Femeile se declară cu mult mai
obosite decât bărbații sunt mai irascibile și au simptome fiziologice negative

8.În aceeași ordine de idei, cei mai tineri dintre români, cu vârste cuprinse între 18 și 35
ani (generațiile Y și partea activă de pe piața muncii din Z) sunt mai stresaţi decât cei care
se încadrează în alte categorii de vârstă. Totuși, persoanele de peste 55 ani au
niveluri mai crescute decât toate celelalte grupe de vârstă în ceea ce privește nivelul
stresului emoțional (stres moderat de 82,40%).

9. În funcție de poziția ocupată în cadrul companiei, observăm mici diferențe în ceea ce


privește simptomatica , persoanele de pe pozițiile non-manageriale tinzând să aibă
manifestări fizice, emoționale și sociale care le perturbă starea de echilibru mai des decât
cele care ocupă o poziție managerială.

10. Încă o dată constatăm că generațiile mai tinere manifestă cel mai des
stări de oboseală și epuizare, stări deprimante și tensiuni în relație cu alții.