Endobaza este împărţită în 3 etaje:
Fosa craniană anterioară
ENDOBAZA
Fosa craniană anterioară
1. creasta frontală; 2. partea orbitală a frontalului; 3. crista galli; 4. lama ciuruită a
etmoidului; 5. eminenţe mamilare; 6. proces etmoidal al sfenoidului; 7. jugum sfenoidal;
8. şanţurile sinusurilor sfenoparietale; 9. fisura orbitală superioară; 10. gaura rotundă; 11a.
procesul clinoid mediu; 11b. canal carotico-clinoidian 12. aripa mare a sfenoidului; 45.
tuberculul şeii 47. proces clinoid anterior; 48. canalul optic; 49. limbul sfenoidal; 50.
şanţul chiasmatic; 51. aripa mică a sfenoidului; 54. gaura oarbă; 55. impresiuni digitate;
Fosa craniană mijlocie
Fosa craniană posterioară
Fosa craniană anterioară
1. Limite: antero-laterală-scuama osului frontal ; posterioară-marginile posterioare ale
aripilor mici ale osului sfenoid, procesele clinoide anterioare şi tuberculul şeii; inferioară-
părţile orbitale ale osului frontal, lama ciuruită a etmoidului, aripile mici ale sfenoidului şi
faţa superioară a corpului sfenoidului până la tuberculul şeii;
2. Suprafeţe şi elemente osoase:
a. părţile orbitale ale osului frontal prezintă impresiuni digitate, eminenţe
mamilare şi şanţuri vasculare.
b. scuama osului frontal prezintă creasta frontală pe care se inseră coasa
creierului.
c. lama ciuruită a osului etmoid prezintă orificii prin care trec filetele nervilor
olfactivi şi ramuri din artera etmoidală anterioară. Această lamă este împărţită în două
zone de către crista galli, proeminenţă pe care se ataşează coasa creierului şi care
delimitează gaura oarbă. Cele două zone ale lamei ciuruite vin în raport cu bulbii
olfactivi.
d. aripile mici ale osului sfenoid prezintă posterior şanţurile sinusurilor
sfenoparietale ale durei mater şi procesele clinoide anterioare pe care se inseră cortul
cerebelului.
e. faţa superioară a corpului sfenoidului
- jugum sfenoidale este o suprafaţă patrulateră, care vine în raport superior cu
tracturile olfactive şi cu girii drepţi ai lobilor frontali ai emisferelor cerebrale.
- limbul sfenoidal este limita posterioară a jugumului sfenoidal.
- şanţul chiasmatic conţine chiasma optică.
- tuberculul şeii este o proeminenţă situată posterior de şanţul chiasmatic care
limitează anterior şaua turcească.
3. Orificiile şi comunicările fosei craniene anterioare:
a. gaura oarbă conţine o venă emisară de la mucoasa nazală (vena etmoido-
frontală) şi o prelungire a durei mater.
b. orificiile şi canalele etmoidale anterioare şi posterioare conţin mănunchiurile
vasculo-nervoase etmoidale anterioare şi respectiv posterioare.
c. canalele optice conţin fiecare nervul optic şi artera oftalmică.
d. canalele carotico-clinoidiene se formează prin sudarea proceselor clinoide
anterioare cu cele medii; canalul este străbătut de artera carotidă internă şi de plexul
nervos pericarotic intern.
1

Fosa craniană mijlocie
9. fisura orbitală superioară; 10. gaura rotundă; 11. proces clinoid
mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13. canalul Vesale; 14. şanţ
carotic; 15. şanţul arterei meningee medii; 16. gaura spinoasă; 17.
scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19. impresiunea trigeminală;
20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic; 21. hiatusul şi şanţul
nervului pietros mare; 22. tegmen tympani; 23. eminenţa arcuată; 24.
şanţul sinusului pietros superior; 43. gaura ruptă; 44. gaura ovală; 45.
tuberculul şeii;
Fosa craniană mijlocie
1. Limite: anterioară-marginile posterioare ale aripilor mici ale osului sfenoid, procesele
clinoide anterioare şi tuberculul şeii; posterioară-marginile superioare ale stâncii
temporalului şi marginea superioară a dorsum sellae; inferioară-faţa superioară a corpului
sfenoidului, aripile mari ale sfenoidului, feţele anterioare ale stâncilor temporale;
2. Suprafeţe şi elemente osoase:
a. faţa superioară a corpului sfenoidului prezintă şaua turcească în care se află
fosa hipofizară (care conţine hipofiza). Lateral de o parte şi de alta prezintă procesele
clinoidiene medii.
b. feţele laterale ale corpului osului sfenoid prezintă şanţul carotic care are forma
literei “S” şi conţine artera carotidă internă ce străbate la acest nivel sinusul cavernos.
Marginea inferioară a şanţului se prelungeste posterior cu lingula sfenoidală.
c. feţele cerebrale ale aripilor mari ale osului sfenoid prezintă:
- gaura rotundă este situată între rădăcinile anterioară şi mijlocie a aripii mari şi
conţine nervul maxilar.
- gaura ovală este situată între rădăcinile mijlocie şi posterioară a aripii mari şi
conţine nervul mandibular, artera meningee accesorie, nervul pietros mic (când acesta nu
trece prin canalul Arnold).
- gaura spinoasă conţine artera meningee medie, vena meningee medie şi ramura
meningeală a nervului mandibular (nervul spinos).
- canalul Vesale conţine o vena emisară de la sinusul sfenoidal şi se află localizat
medial de gaura ovală.
- canalul Arnold conţine nervul pietros mic şi se află postero-medial de gaura
ovală.
f. feţele anterioare ale stâncilor oaselor temporale prezintă următoarele elemente:
- impresiunea trigeminală (Gasser) este situată posterior de vârful stâncii şi
conţine ganglionul trigeminal (Gasser); posterior de impresiune se află tuberculul
retrogaserian Princeteau.
- eminenţa arcuată este localizată postero-lateral şi conţine în profunzime canalul
semicircular superior.
- tegmen tympani este suprafaţa osoasă situată antero-lateral de eminenţa arcuată.
- hiatusul şi şanţul nervului pietros mare sunt dispuse postero-lateral de
impresiunea trigeminală. Prin hiatus trec nervul pietros mare şi ramura pietroasă din artera
meningee medie.
- hiatusul şi şanţul nervului pietros mic sunt situate anterior de hiatusul şi şanţul
nervului pietros mare.
*marginea superioară a stâncii temporalului-prezintă incizura pentru nervul abducens
(VI), incizura trigeminală (Gruber) prin care trece nervul trigemen şi şanţul sinusului pietros
superior.
2
 Orificiile şi comunicările fosei craniene
mijlocii
1. Gaura ruptă este delimitată anterior de marginea
posterioară a aripii mari a osului sfenoid, antero-medial de
faţa laterală a corpului sfenoidului, postero-medial de
partea bazilară a occipitalului şi lateral de orificiul
canalului carotic. Gaura ruptă este împărţită în două zone:
a. zona medială este acoperită de un cartilaj,
superior de care se află artera carotidă internă.
b. zona laterală conţine :
a. nervii pietros mare şi pietros profund se
unesc şi formează nervul canalului pterigoidian ; acesta
pătrunde în canalul cu acelaşi nume prin orificiul său
posterior situat în peretele anterior al găurii rupte.
b. ramura anastomotică între artera carotidă
internă şi artera canalului pterigoidian
c. ramul meningeal al arterei faringiene
ascendente
d. vene emisare de la sinusul cavernos
2. Fisura orbitală superioară face comunicarea cu orbita
şi este delimitată superior de aripa mică a osului sfenoid,
inferior de aripa mare a osului sfenoid şi medial de faţa
laterală a corpului osului sfenoid. Prin această fisură trec
următoarele elemente:
a. nervii oculomotor (III), abducens (VI),
nazociliar şi rădăcina simpatică a ganglionului ciliar care
străbat inelul tendinos comun (Zinn).
b. venele oftalmice (superioară şi inferioară)
c. nervii frontal, lacrimal şi trohlear (IV)
d. ramura anastomotică între un ram recurent al
arterei lacrimale şi artera meningee medie.
3. Găurile rotundă, ovală, spinoasă, canalul Arnold şi
Fosa craniană mijlocie
9. fisura orbitală superioară; 10. gaura rotundă; 11. procesul clinoid mediu; 12. aripa mare a sfenoidului; 13. canalul Vesale; canalul Vesales de la nivelul aripii mari a osului sfenoid.
14. şanţ carotic; 15. şanţul arterei meningee medii; 16. gaura spinoasă; 17. scuama temporalului; 18. canalul Arnold; 19.
impresiunea trigeminală; 20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic; 21. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare; 22. tegmen
tympani; 23. eminenţa arcuată; 24. şanţul sinusului pietros superior; 40. dorsum sellae; 42. procesul clinoid posterior; 43a.
gaura ruptă; 43.b lingula sfenoidală; 44. gaura ovală; 45a. tuberculul şeii; 45b. fosa hipofizară; 45c. şaua turcească; 46. faţa
anterioară a stâncii temporalului; 47. procesul clinoid anterior;

3
Fosa craniană posterioară
1.Limite:anterioară-marginile superioare ale stâncilor temporalelor, marginea superioară a dorsumului sellae;
posterioară-scuama osului occipital; inferioară-feţele posterioare ale stâncilor temporale, osul occipital;
2.Suprafeţe şi elemente osoase:
a.scuama osului occipital:
-protuberanţa occipitală internă-corespunde confluenţei sinusurilor venoase.
-creasta ocicipitală internă-coboară de la protuberanţa occipitală internă şi se bifurcă inferior deasupra
găurii occipitale mari.
-şanţurile sinusurilor transverse-se extind lateral de la protuberanţa occipitală internă; pe marginile
şanţurilor se inseră cortul cerebelului.
b.părţile laterale (condilare) ale osului occipital-prezintă anterior tuberculul jugular pe a cărui
versant posterior trec nervii glosofaringian (IX),vag (X) şi accesor (XI). Inferior şi medial de tuberculul jugular
se află orificiul intern al canalului hipoglosului (prin care trec nervul hipoglos (XII),ramura meningee a
nervului hipoglos,vene comitante şi ramura meningee din artera faringiană ascendentă).
c.clivusul-este o pantă osoasă concavă la care participă lama patrulateră şi partea bazilară a osului
occipital. Superior de clivus se află bulbul rahidian, puntea, artera bazilară şi părţile terminale ale arterelor
vertebrale. Pe marginile laterale se află şanţurile sinusurilor pietroase inferioare. Marginea laterală a dorsumului Fosa craniană posterioară
sellae prezintă două incizuri-una superioară prin care trece nervul oculomotor (III) şi una inferioară prin care 16. gaura spinoasă
trece nervul trohlear (IV). 17. scuama temporalului
18. canal Arnold
d.feţele posterioare ale stâncilor temporalelor prezintă: 19. impresiunea trigeminală
-şanţ pentru nervul abducens (VI) 20. hiatusul şi şanţul nervului pietros mic
-porul acustic intern este un orificiul meatului acustic intern. Acesta este un canal care are o direcţie 21. hiatusul şi şanţul nervului pietros mare
oblică antero-laterală perpendiculară pe axul stâncii şi o lungime de 1 cm. Fundul meatului acustic intern 22. tegmen tympani
23. eminenţa arcuată
prezintă o creasta orizontală falciformă. Zona situată superior de creastă este împărţită de o creastă verticală în 24. şanţul sinusului pietros superior
aria facială situată anterior (şi care reprezintă originea canalului facialului) şi aria vestibulară superioară 25. fosa subarcuată
situată posterior. Zona situată inferior de creastă este împărţită de o creastă verticală în aria cohleară situată 26. şanţul sinusului sigmoid
anterior şi aria vestibulară inferioară situată posterior. Foramen singulare Morgagni se află pe peretele 27. şanţul sinusului transvers
28. creasta occipitală internă
posterior al meatului acustic intern la 1 mm de fundul meatului şi conţine nervul ampular posterior. Meatul 29. foseta vermiană
acustic intern conţine nervii facial (VII), intermediar Wrisberg (VII bis), acustico-vestibular, artera auditivă 30. foseta ungheală
internă, uneori bucla arterei cerebeloase antero-inferioare şi venele auditive interne. 31. gaura occipitală mare
-fosa subarcuată este situată supero-lateral de porul acustic intern şi inferior de marginea superioară a 32. deschiderea apeductului vestibulului
33. porul acustic intern
stâncii temporalului. Aici se deschide canalul pietro-mastoidian prin care trec venule. 34. şanţul nervului abducens
-foseta ungheală este o depresiune situată la cca 1 cm postero-lateral de porul acustic intern; la nivelul 35. clivus
ei se află deschiderea apeductului vestibulului, care conţine un duct endolimfatic, o arteră, o venă şi o prelungire 36. canalul hipoglosului
a durei mater. 37. tubercul jugular
38. faţa posterioară a stâncii temporalului
-şanţul sinusului sigmoid se află la joncţiunea dintre mastoidă şi stânca temporalului. 39. gaura jugulară
e.feţele interne ale părţilor mastoidiene ale oaselor temporale prezintă şanţul sinusului sigmoid la 40. dorsum sellae
nivelul căruia se observă gaura mastoidiană prin care trece o vena emisară de la sinusul sigmoid şi o ramură 41. şanţul sinusului pietros inferior
meningee din artera occipitală. 42. procesul clinoid posterior

4

Fosa craniană posterioară
24. şanţul sinusului pietros superior
25. fosa subarcuată
26 .şanţul sinusului sigmoid
27. şanţul sinusului lateral
28. creasta occipitală internă
29. foseta vermiană
30. foseta ungheală
31. gaura occipitală mare
33. porul acustic intern
34. şanţul nervului abducens
35. clivus
36. canalul hipoglosului
37. tubercul jugular
38. faţa posterioară a stâncii
temporalului
39. gaura jugulară
40. dorsum sellae
41. şanţul sinusului pietros inferior
42. procesul clinoid posterior
Orificiile şi comunicările fosei craniene posterioare
1.Gaura jugulară face comunicarea între fosa craniană posterioară
a endobazei şi spaţiul retrostilian. Limitele găurii jugulare sunt:
antero-lateral-incizura jugulară de pe marginea posterioară a
stâncii osului temporal şi postero-medial-incizura jugulară de la
nivelul părţii laterale a osului occipital. Ligamentul pietro-occipital
(situat între procesul intrajugular al osului occipital şi tuberculul
intrajugular al osului temporal) divide gaura jugulară în două părţi:
a.partea antero-medială-este subdivizată de o bandă
fibroasă în două compartimente:
-anterior-care conţine nervul glosofaringian (IX) şi
sinusul pietros inferior;
-posterior-care conţine nervii vag (X), accesor (XI),
artera meningee posterioară şi un ram meningeal din artera
occipitală.
b.partea postero-laterală-la nivelul căreia sinusul
sigmoid se continuă cu vena jugulară internă.
2.Gaura occipitală mare este limitată de partea bazilară (anterior),
masele laterale ale occipitalului (lateral) şi scuama occipitalului
(posterior). Ea stabileşte o comunicare între fosa craniană
posterioară şi canalul vertebral. Gaura occipitală conţine: joncţiunea
dintre măduva spinării şi bulbul rahidian, rădăcinile spinale ale
nervilor accesori (XI), arterele vertebrale împreună cu plexurile
simpatice periarteriale, arterele spinale posterioare, artera spinală
anterioară, tonsilele cerebeloase, meningele, prima denticulaţie a
ligamentului dinţat, ligamentul dintelui axisului şi membrana
tectoria.