Subiecte examen MF

Subiecte examen - medicina de familie

Structura examen:
 1 subiect MF in sistemele de sanatate
 2 subiecte preventie
 3 subiecte copil
 1 subiect patologia femeii (planning, gravida, menopauza, pms etc)
 1 subiect patologia varstnicului/adolescentului (de obicei varstnic)
 2 subiecte din cardio/respirator/urgente (orice combinatie; diabet nu s-a dat
niciodata)
Total 10 subiecte, 1 ora 30 minute, 4 numere.
1. Functiile MF
 asigura accesul la asistenta medicala
 supravegherea starii de sanatate - are grija de omul sanatos
 preventie
 primara (prevenirea bolii)
 secundara (diagnostic precoce)
 teritara (prevenirea complicatiilor)
 specifica (gravide, sugari, institutionalizati etc.)
 acorda ingrijiri medicale curente
 asistenta medicala curativa
 facilitarea intrarii in sistemul de sanatate
 sinteza diagnostica
 sinteza terapeutica
 coordonarea serviciilor medicale
 asistenta medicala continua (longitudinala)
 recuperare, reinsertie, reintegrare sociala (dupa boala)
 asistenta starilor terminale
 asistenta medicala a familiei si a comunitatii
 cercetare stiintifica
2. Caracteristici MF
 locul de prim contact cu sistemul de sanatate
 sanatate, preventie
 foloseste eficient resursele din sistemul sanitar
 asigura ingrijirea familiei, dar si a comunitatii
 asigura preventia
 asigura asistenta medicala curativa
 promoveaza sanatatea
 se ocupa de educatia sanitara
3. Factori care contribuie la promovarea medicinei de familie (aici e imp sa fie
toti 6)
 biologici
 organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau
agresiuni din exterior
  omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care
poate avea un impact important asupra starii lui de sanatate
 medicali
 debutul unei boli poate fi nespecific
 debutul poate fi atipic la unele boli
 coexistenta mai multor boli la acelasi individ
 frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
 organizatorici
 complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa
devina dificila
 imposibilitatea acoperirii cu specialisti a tuturor zonelor
 discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea
continuitatii in cadrul MF
 economici - utilizarea eficienta a unor resurse limitate
 psihologici - stresul trimiterii pacientului la spital
 legati de asigurarile de sanatate - MF coordoneaza accesul in sistemul de
sanatate
4. Asistenta medicala primara
 locul de prim contact cu sistemul de sanatate
 poate fi:
 MF
 medic scolar
 medic de medicina muncii
 UPU/camere de garda
 ambulanta
 SANEPID
 stomatolog
 farmacist comunitar (recomanda medicamente pt diverse afectiuni
in limita cunostintelor)
 asigura preventia primara (trb detaliat si despre preventia primara putin)
 rol de a eficientiza si ieftini asistenta medicala
5. Asistenta medicala secundara
 locul de contact secundar - contact cu medicul de alta specialitate decat
MF
 in policlinica sau unitate spitaliceasca de tip ambulator (stationarul -
pacientul internat tine de asistenta medicala tertiara - e trimis acolo
daca specialistul nu il poate rezolva in ambulator)
 investigatii paraclinice
 imagistica
 explorari functionale
 recuperare
6. Diferente AMP/AMS
AMP AMS

orientata spre sanatate orientata spre bolnav

 orientata spre medicina preventiva orientata spre medicina curativa

orientata spre bolnav orientata spre boala

loc de prim contact loc de contact secund

continua episodica

nu solicita dotari speciale solicita dotari speciale

ieftina scumpa

7. Distributia bugetului de sanatate (se da rar)

  investind 15% din bugetul de sanatate in asistenta medicala primara se
pot rezolva 90% din problemele medicale curente ale populatiei

8. Preventia primara - definitie, continut

 previne aparitia bolii
 poate fi specifica sau nespecifica
 preventia nespecifica:
 educatia sanitara (intra la ambele categorii)
 alimentatie sanatoasa (fara zahar, grasimi, dieta mediteraneeana
etc etc)
 renuntarea la fumat
 minim 30 de minute de miscare pe zi
 etc etc
 preventia specifica:
 educatie sanitara (intra la ambele categorii)
 medicul de medicina scolara care interzice intrarea copiilor bolnavi
in salile de clasa
 analog pentru medicul de medicina muncii
 vaccinarea
 florurarea apei - previne cariile dentare
 sarea iodata - previne gusa endemica
 acid folic administrat la gravide 1 mg/zi - previne malformatiile
tubului neural la copil
 prevenirea rahitismului (vezi detalii mai jos)
 prevenirea anemiei feriprive (vezi detalii mai jos)
9. Preventia secundara - definitie, continut
 diagnosticul precoce al bolii
 screeningul:
 prenatal:
 morfologie/antropometrie ecografica
 malformatii congenitale de cord
 anomalii de tub neural
 sindromul Down
 alte boli genetice
 la nastere:
 examenul clinic! - ne indruma catre urmatoarele investigatii
(Ex - eco de sold sau eco cord)
 hipotiroidismul congenital (TSH)
 fenilcetonuria
 acuitatea auditiva
 la copilul mic:
 examenul clinic
 urmarirea dezvoltarii neuropsihomotorii
 la adult:
 examenul de bilant: examen clinic cu monitorizarea TA, AV
etc. + analize uzuale (hemograma, glicemie, TGP, creatinina,
profil lipidic, Na, K)
 aparat respirator:
 examen clinic
 radiografie pulmonara standard
 IDR la PPD
 aparat digestiv:
 examen clinic
 testul hemocult
 in functie de factorii de risc (AHC etc) se poate
recomanda direct colonoscopie
 aparat uro-genital:
 la femeie:
 examen clinic general si local (tuseu vaginal,
examen cu valve)
 test Babes-Papanicolaou
 autopalparea sanului
 mamografie / ecografie mamara
 la barbat:
 examen clinic si examen local (palparea
testiculului, tuseu rectal)
 autopalparea testiculului
 PSA
 aparat cardiovascular:
 examen clinic cu masurarea TA si AV
  calcularea IMC
 masurarea circumferintei abdominale
 profil lipidic complet
 boli transmisibile:
 screeningul tuberculozei (vezi ap. respirator)
 VDRL - sifilis
 anticorpi HIV
 Ac anti HBS
10. Preventia tertiara - definitie, continut
 prevenirea aparitiei complicatiilor unei boli deja instalate
 tratamentul corect al bolii de fond
 controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicatiilor
 adaptarea tratamentului la complicatii
 monitorizarea in colaborare cu specialistul
 exemplu: la pacientii cu DZ exista dubla monitorizare - din 6 in 6
luni la MF si din 6 in 6 luni la diabetolog (automat pacientul e vazut
cam la 3 luni)
 recuperare, reinsertie sociala
11. Tipuri de vaccinuri
 vaccinuri vii atenuate
 vaccinuri inactivate
 componente microbiene purificate (anatoxine)
 componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
 proteine recombinate prin inginerie genetica
12. Contraindicatii si reactii adverse ale vaccinurilor vii atenuate
 contraindicatii:
 femei însărcinate – datorită virusului pot aparea malformaţii la făt
(numai dacă gradul expunerii este foarte mare)
 administrarea de imunoglubuline contraindică folosirea vaccinurilor
cu virus viu la interval mai mic de 3 spătămâni înainte sau după
administrare
 persoanele cu malignităţi (leucemie, limfoame, tumori)
 imunodeprimaţi (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi,
radioterapie)
 indivizii cu infecţie HIV simptomatică au contraindicat vaccinul BCG
şi febra galbenă
 copiii şi femeile la vârsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar
trebui să primească vaccinul DTP, VHB şi AP
 reactii adverse:
 locale:
 inflamatia locului de injectare
 limfangita
 abcese sterile
 generale:
 febra
  cefalee
 convulsii
 anafilaxie
13. Eficacitatea vaccinurilor si efectele adverse
 criteriul clinic: nu face boala
 criteriul serologic: dozarea titrului de anticorpi
 criteriul epidemiologic: scade incidenta bolii in populatie
 efecte adverse - vezi mai sus
14. Vaccinarea HPV
 serotipurile 16, 18 determina 71.5% din cancerele de col uterin
 vaccinarea anti HPV poate impiedica aparitia a peste 70% din cancerele
de col uterin
 serotipul 1 determina veruci plantare
 serotipurile 6 si 11 determina veruci anogenitale
 exista doua vaccinuri anti HPV:
 Gardasil (serotipurile 6, 11, 16, 18) - obtinut prin recombinare
genetica
 Cervarix (serotipurile 16, 18) - obtinut prin recombinare genetica
 schema de vaccinare cuprinde 3 doze (0, 2 si 6 luni de la prima doza)
15. Profilaxia rahitismului
 la gravida:
 alimentatia corecta si echilibrata a gravidei
 expunere adecvata la soare
 suplimente de vitamina D 500-1000 UI/zi in ultimul trimestru de
sarcina
 nu se suplimenteaza cu calciu
 la copil:
 alimentatia corecta
 promovarea alimentatiei cu lapte matern (raport calciu:fosfor de
2:1)
 suplimentare cu vitamina D 500-1000 UI/zi in lunile cu R
(septembRie - apRilie)
 in lunile fara R (mai-august) expunere la soare
16. Profilaxia anemiei feriprive
 perinatal:
 depistare precoce si tratamentul gravidelor cu anemie
 !!! la gravida - anemie = Hb < 11 mg/dL
 prevenirea prematuritatii
 spatierea corecta a sarcinilor (minim 3 ani intre sarcini)
 ligatura corecta a cordonului ombilical (5 minute / cand nu mai
pulseaza cordonul)
 la copil:
 promovarea alimentatiei naturale (laptele matern contine Fe2+ si
lactotransferina)
  daca nu e posibila alimentatia naturala - preparate de lapte cu fier
adaugat
 diversificare corecta (ficat, galbenus de ou)
 la copiii anemici - administrare de fier:
 la matur: 1 mg Fe/kgc/zi de la 6 la 12 luni
 la prematur:
 de la 2 la 6 luni 2 mg Fe/kgc/zi
 dupa 6 luni - schema de la matur
17. Principiile care stau la baza patologiei varsticului
Principiu Observatii

Simptomatologia se va răsfrânge
Debutul clinic atipic asupra sistemului de organe
considerat veriga cea mai slabă

Prin disfuncţionalitatea mecanismelor

Debut precoce
compensatorii

Prin compromiterea simultană a mai

multor mecanisme homeostatice;
Coexistenţa mai multor afecţiuni
ameliorări minime ale fiecăreia pot
curabile
aduce un beneficiu general
spectaculos

Se poate să nu explice un anumit

simptom; nu au obligatoriu valoare
Parametrii clinici şi biologici diagnostică ,ex. Extrasistole
modificaţi sunt frecvent întâlniţi la ventriculare,bacteriurie,scăderea
vârstnici toleranţei la glucoză, scăderea
mineralizării osoase, contracţii
involuntare ale vezicii urinare

Este puţin probabil ca tratarea unei

Etiologie multiplă şi evoluţie
singure afecţiuni să ducă la
complexă
vindecarea unui pacient vârstnic

Vârstnicul este mai predispus la

Eficienţa crescută a profilaxiei şi a
consecinţele negative ale bolii
tratamentului la vârstnic
comparativ cu subiectul tânăr
18. Particularitati de tratament la varstnic
 preventia specifica varstnicului:
 screening pentru TA, cancere, scaderea acuitatii vizuale (mai scrieti
aici de la subiectul de preventie)
 profilaxia osteoporozei la femei - aport adecvat de calciu si vitamina
D
 prevenirea caderilor
  prevenirea ITS
 imunizari: antigripala, antipneumococica, rapel DTP
 prevenirea caderilor
 profilaxia IMA 75-100 mg aspirina/zi
 atentie la varstincii deprimati, indoliati, care nu se descurca singuri
etc - risc mai mare de institutionalizare!
 utilizarea tuturor resurselor non-farmacologice in tratamentul unei boli
inainte de instituirea tratamentului farmacologic
 adaptarea dozelor la farmacocinetica varstnicului - obtinerea efectului dorit
apare la doze mai mici
 ne asiguram ca simptomul care necesita tratament nu e dat de un alt
medicament
 schema de administrare cat mai simpla si mai usor de inteles
 ne asiguram ca inca un membru al familiei stie schema de tratament
 monitorizarea nivelelor serice pentru medicamentele cu fereastra
terapeutica ingusta (digoxina, teofilina, aminoglicozide, psihotrope)
19. Enumerati bolile varstnicului
(in curs erau facute cam alandala, le-am clasificat eu cat de bine m-am priceput)
 aparat CV:
 ateroscleroza cardiovasculara si cerebrovasculara
 afectiuni ale sistemului excitoconductor - blocuri
 sistem locomotor:
 polimialgia reumatica
 osteoporoza
 fractura de sold
 artroza
 artrita microcristalina
 sistem respirator:
 TB pulmonara
 BPOC
 metabolic:
 diabet zaharat tip 2
 hiperglicemia noncetozica
 cancerul:
 colorectal
 prostatic
 mamar
 cutanat
 uro-genital:
 hipertrofia benigna de prostata
 incontinenta urinara
 digestiv:
 constipatie
 fecalom
 incontinenta anala
  diverticulita
 angiodisplazie
 oftalmologic:
 cataracta
 glaucomul
 degenerescenta maculara
 patologia legata de imobilizare
 escarele de decubit
 decompensare CV
 tromboflebite
 embolie pulmonara
 patologia legata de instabilitate - caderile
 surditatea
 mielofibroza, mielom multiplu
 boala Parkinson
 depresia, suicidul
 disfunctia intelectuala
20. Etapele consultatiei la pacientul varstnic
Etapa consultatiei Informatiile obtinute

 abordarea pacientului în sala de

aşteptare
 răspuns afectiv, cognitiv
 forţa strângerii de mână
Observatia directa
 uşurinţa ridicării de pe scaun
 tipul de mers, stabilitatea paşilor,
echilibrul
 modul cum se îmbracă/dezbracă

Anamneza  pacientul vârstnic oferă date

anamnestice corecte
 pacientul oferă multe
informaţii(multitudinea acuzelor
îngreunează obţinerea anamnezei)
 în cazul pacienţilor cu dificultaţi de
înţelegere sau comunicare,
informaţiile vor fi obţinute de la familie,
prieteni,personalul de îngrijire, fişa
medicală
 pacienţii omit adeseori să menţioneze
afecţiuni importante, nu pentru că nu îi
deranjează ci pentru că ei le
consideră mai degrabă rezultatul
îmbătrânirii şi nu al bolii(căderi,
depresie, tulburări memorie,
alcoolism, incontinenţă)
 trebuie evaluat şi aportul alimentar
 care poate fi redus(venituri
insuficiente,afecţiuni medicale
coexistente,probleme de
aprovizionare,dificultaţi legate de
proteze dentare, tulburări
memorie)sau excesiv, mai ales pentru
vitamine(multe dintre acestea fiind
toxice prin acumulare)

 se realizează un examen fizic integral:

greutatea, variaţia posturală a TA
trebuie evaluate la fiecare consultaţie
 vederea, auzul trebuie
verificate;hipoacuzia sugerează
prezenţa dopurilor în conductul auditiv
extern
 examinarea cavităţii bucale după
îndepărtarea protezei pentru
depistarea precoce a unor leziuni
maligne
 examinarea sânilor; riscul de cancer
Examen fizic
mamar este crescut la această grupă
de vârstă
 pacienţii cu episoade de cădere
trebuie observaţi în timpul ridicării de
pe scaun, în timpul mersului pe o
distanţă de 3 metri, întoarcerii şi
reaşezării din nou * în cazul
pacienţilor imobilizaţi este importantă
examinarea tegumentelor pentru
apariţia zonelor eritematoase sau a
ulceraţiilor la nivelul zonelor de
presiune

 se realizează prin verificarea

diferitelor elemente din anamneză
pentru stabilirea concordanţei
 pacienţii care urmăresc ştirile trebuie
Examinarea statusului mental
întrebaţi despre evenimentele care îi
interesează şi motivaţia interesului;
acelaşi lucru se aplică şi în cazul
cititului, evenimentelor sociale,

Evaluarea capacitatii functionale a  activităţile de bază din viaţa de zi cu zi

varstnicului (ADL-activities of daily living)
 capacitatea de a se urca/cobori din
pat, de a se aşeza/ridica de pe scaun,
de a se îmbrăca
 activităţile mai complexe- activitaţi
instrumentale din viaţa de zi cu zi
 (IADL-instrumental activities of daily
living)- capacitatea de a face
cumpărături etc
21. Factorii precipitanti ai caderilor
 factori intrinseci:
 tulburări ale vederii(scăderea acuităţii vizuale, a adaptării la
întuneric)
 scăderea auzului
 disfuncţii vestibulare, afecţiuni degenerative cervicale, neuropatia
periferică
 demenţa
 afecţiuni musculo-scheletale
 afecţiuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformări)
 hipotensiune posturală
 anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive,
anticonvulsivante
 factori extrinseci:
 obstacole
 surse de lumina inadecvate
 alunecari - baie, bucatarie
 praguri
 scari
22. Incontinenta urinara
 (de invatat bine, e posibil sa dea doar jumatate din tabel)

Cauze tranzitorii Cauze permanente

 Delirul - mai frecvent întâlnit la  Hiperreactivitatea detrusorului -

pacienţii spitalizaţi
 Infecţia - infecţii simptomatice ale
tractului urinar produc sau
contribuie la incontinenţă
 Uretrita şi vaginita atrofică
 Medicamente diuretice,
anticolinergice, sedative,
antidepresive, antipsihotice,
alcoolul
 Cauze psihologice: depresia,
psihoze
 Debit urinar excesiv (diuretice,
aport excesiv de lichide) - debit
urinar excesiv care poate depăşi
capacitatea persoanei în vârstă de
a se deplasa în timp util la toaletă
 Fecalomul este o cauză frecventă
de incontinenţă urinară; mobilizarea
scurgeri urinare la femei în
absenţa manevrelor de stres şi a
retenţiei urinare care asociază şi
nevoia imperioasă de a urina
 Incontinenţa de stres - mai
frecventă la femeile vârstnice;
apar scurgeri urinare instantanee
secundare unei manevre de stres;
apar numai în timpul zilei
 Obstrucţie uretrală - frecventă la
vârstnici, este secundară
hipertrofiei benigne de prostată,
stricturii uretrale, cancer de
prostată; - picături apărute după
terminarea micţiunii, senzaţie
imperioasă de micţiune datorită
hiperreactivităţii detrusorului sau
incontinenţa prin preaplin
 fecalomului stabilizează continenţa determină retenţia urinară
 Hiporeactivitatea detrusorului -
este o cauză rară de incontinenţă;
este idiopatică/secundară nervului
motor inferior sacrat; apar micţiuni
frecvente, nicturie, polakiurie,
reziduul postmicţional este
mare(>450ml)
23. Clinica stopului cardiorespirator
 paloarea sau cianoza instalate brusc
 pierderea starii de constienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de
oxigen catre creier)
 incetarea spontana a miscarilor respiratorii (dupa 15-40 secunde in cazul
stopului circulator primar)
 absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala)
 absenta zgomotelor cardiace
 aparitia midriazei fixe, areactive la lumina (dupa 30-60 de secunde)
24. Tratamentul socului anafilactic
 se intrerupe contactul cu substanta alergizanta
 daca e perfuzie - se intrerupe administrarea substantei
 daca e injectie - garou
 bolnavul se aseaza in Trendelenburg pentru a preveni ischemia cerebrala
 schema de tratament:
 adrenalina sc sau im; in cazuri grave iv
 hidrocortizon hemisuccinat in doza de atac si apoi perfuzie
 oxigenoterapie
 miofilin/ventolin in bronhoconstrictie severa
 antihistaminice H1: clorfeniramina
 cazuri extreme - traheostomie de necesitate
25. Tratament in colica renala
 caldura locala
 restrictie hidrica - cura de sete (maxim 250 mL lichide/24 h)
 spasmolitice (drotaverina - nospa) - actiune de scurta durata
 mai eficiente - analgezicele - algocalmin
 piafen - analgezic in asociere cu antispastic si anticolinergic
 se pot face infiltratii paravertebrale cu xilina
 durere mare - analgezice opioide - petidina (mialgin)
 infectie suprapusa - pana la rezultatul antibiogramei administram
ciprofloxacina/amoxicilina cu acid clavulanic
26. Colica biliara - diagnostic
 durere:
 in hipocondrul drept sau epigastru cu iradiere in umarul stang
 debut brusc, uneori nocturn la 3-5 ore după ingestia alimentelor
colecistokinetice
  atinge maximul de intensitate în aproximativ 15-30 minute de la
debut şi poate să dureze în platou 4-5 ore
 la femei se poate prezenta doar cu cefalee
 greata, varsaturi alimentare urmate de varsaturi biliare
 febra
 agitatie psihomotorie
 sensibilitate la palpare in HD - punctul cistic (intersectia rebordului costal
cu marginea laterala a muschiului drept abdominal)
 manevra Murphy/Abrahams
 subicter
 paraclinic:
 radiografie abdominala - prezenta de calculi radioopaci
 eco abdominal
 diagnostic diferential:
 pancreatita acuta
 apendicita
 pielonefrita acuta
 ulcerul duodenal
 abcesul hepatic
27. Colica apendiculara - diagnostic
 durere:
 localizata in fosa iliaca dreapta
 iradiaza in epigastru
 exacerbata de tuse, miscari bruste
 se exacerbeaza la palparea punctului McBurney
 poate prezenta localizari atipice, in functie de localizarea
apendicelui
 stare generala alterata, greata, varsaturi
 anorexie
 febra initiala, urmata de subfebrilitate
 semnul Blumberg - palparea fosei iliace drepte produce durere intensă, cu
contractură musculară şi sensibilitate la decomprimarea bruscă după
palparea profundă
 semnul Jaworski - palparea fosei iliace drepte în timp ce bolnavul
efectuează flexia membrului inferior pe abdomen accentuează durerea
 paraclinic:
 leucocitoza cu neutrofilie
 cresterea VSH, proteina C reactiva, fibrinogen
28. Tratament in epistaxis
 bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune
(cravata, guler,centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa
 compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10
minute
 aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala
  tamponament nazal anterior cu tampoane narinare imbibate cu solutii
hemostatice (apa oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina),
adrenalina 1 °/oo, gelaspon
 administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentului
depaseste 24 de ore
 hemostatice sistemice: adrenostazin, vitamina K, venostat etc.
29. Etiologia delincventei la adolescent
 factori biogeni:
 comportamentul delincvent poate fi un fenomel al dereglarilor
organice
 trisomie XYY
 remanieri endocrine si neuropsihice specifice pubertatii
 factori sociogeni:
 disociatia familiala
 absenta mediului familial
 situatia socio-economica familiala - atat familiile cu situatie precara,
cat si cele deosebit de prospere (extreme)
 carente de ordin educativ
 influente nefaste ale unor grupuri de tineri
30. Indicii ce pot sugera consumul de droguri
 schimbarea brusca a comportamentului
 scaderea memoriei
 pierderea gradata a interesului fata de familie, vecini, prieteni, scoala,
sport, hobby-uri
 schimbarea prietenilor si tendinta de tainuire a acestora
 cu cat tanarul are mai multi prieteni consumatori, cu atat e mai probabil ca
si el sa consume droguri
 ochi injectati, pupile dilatate sau contractate, coordonare deficitara a
miscarilor oculare
 acte de furt, minciuni
 vorbire rapida sau incetinita
 lipsa inexplicabila a banilor sau a obiectelor din casa
 irascibilitate sau agresiune
 treceri fara motiv de la veselie la tristete
 pierderea sau cresterea apetitului
 stari de somnolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si insomnie
 cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de
droguri,detalii mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund realitatii
 detinerea de catre adolescent de postere si articole de imbracaminte cu
simboluri corelate cu consumul de droguri
 mirosuri, pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte, urme de intepaturi,
vanatai
 detinere de prafuri, capsule, fiole, seringi, ace, lingurite innegrite de fum,
pipe de fabricatie artizanala
31. Metode de prevenire a consumului de droguri
 abordarea factorilor de risc
  abordarea dezvoltarii
 abordarea infuentei sociale
 abordarea specificitatii comunitare
 informarea in scoli:
 clasificarea sistemului valoric
 dezvoltarea respectului de sine
 instruire pentru a rezista presiunii sociale
 sustinerea nocivitatii drogurilor in fata celorlalti
 ghidarea normelor individuale si de grup
 acordarea de ajutor
 gasirea si incurajarea activitatilor alternative
 campanii mass-media:
 constientizarea si transferul de informatie
 incurajarea comunicarii interpersonale
 incurajarea populatiei de a participa la activitati de preventie si
combatere
32. Sindromul de oboseala cronica
 oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor
normale, zilnice obisnuite
 oboseala ce dureaza de peste 6 luni
 cauze:
 nu se stiu foarte bine; exista mai multe teorii
 dupa infectii virale
 istoric familial
 cauze neuroendocrine
 simptomatologie:
 oboseala severa > 6 luni
 pierderea memoriei, stare confuzionala
 mialgii, artralgii
 adenopatii cervicale sau axilare
 somn neodihnitor
 cefalee
 dureri in gat
 diagnostic: obligatoriu oboseala peste 6 luni + 4 din simptomele de mai
sus
 investigatii: anamneza si examen fizic complet + investigatii paraclinice
pentru excluderea altor diagnostice (lupus, HIV, boala Lyme etc)
 tratament:
 imbunatatirea ritmului de somn
 exercitiu fizic moderat
 consiliere psihologica
33. Scopul/continutul planningului familial
 scop principal: imbunatatirea calitatii vietii
 consilierea cuplului
 promoveaza sanatatea reproducerii
  planificarea si spatierea in timp a sarcinilor
 diagnosticul de sarcina
 consilierea in timpul sarcinii
 sfatul genetic
 alegerea celei mai potrivite metode de contraceptie
 diagnosticul si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala
 diagnosticul si tratamentul sterilitatii
 tratamentul disfunctiilor sexuale
34. Enumerati principalele metode contraceptive nehormonale
 abstintenta periodica:
 evita contactul sexual in perioada fertila
 3 submetode pentru determinarea perioadei fertile:
 metoda calendarului
 metoda temperaturii bazale
 metoda mucusului cervical
 coitus interruptus
 amenoreea de lactatie
 contraceptie de bariera:
 prezervativul masculin/feminin
 diafragma vaginala
 pesarul cervical
 spermicidele (sub forma de gel, crema, ovule, foite etc)
 dispozitivele intrauterine (sterilete) cu cupru
 metode definitive: (atentie, ca majoritatea lumii le uita!)
 vasectomia
 ligatura tubara
35. Contraceptia hormonala
 dupa continut:
 progesteronice
 combinate (estro-progestative):
 monofazice (aceeasi doza de estrogen si progesteron
administrate in fiecare zi a ciclului)
 multifazice (doze variate de steroizi sunt administrate de-a
lungul celor 21 de zile ale ciclului)
 dupa modul de administrare:
 orala - comprimate
 injectabila
 transdermica - plasturi
 intravaginala
 subcutanata - implantul contraceptiv
 dispozitive intrauterine
 contraceptie de urgenta - dupa actul sexual (pilule in doza
unica/doua doze, DIU cu cupru etc.)
36. Avantaje si dezavantaje ale contraceptiei nehormonale
 abstinenţa periodica sau planificarea familiala naturala:
  avantaje:
 accesibilitate, siguranţă (făra reacţii adverse) şi
reversibilitate
 acceptate de multe grupuri religioase
 cuplurile au posibilitatea să afle mai multe despre fiziologia
lor şi să înţeleagă mai bine funcţia de reproducere
 responsabilitatea planificarii familiale este împarţită de
amandoi partenerii, ceea ce duce la creşterea cooperării şi
comunicării între ei
 dezavantaje:
 practicarea ei implica o puternica motivaţie
 nu intodeauna este dorita sau acceptata.
 eficacitatea este variabilă în acord cu motivaţia individuală şi
cu o serie de variabile fiziologice şi patologice( măsurarea
temperaturii nu se practică matinal sau nu se respecta
măcar cateva ore de repaus fiind încalcate astfel condiţiile
bazale, stress, consumul de alcool, boala infecţioasă etc.)
 abstinenţa sexuală este necesara pe perioadă destul de
lunga fiind deseori neacceptata de cuplu şi determinand
probleme maritale.
 nu se poate practica pe durata cat femeia alapteaza.
 eficienţa metodei este mai mica decat a celor mai multe
metode contraceptive.
 este necesară deseori o lunga perioadă de învăţare a
metodei.
 la adolescente sunt frecvente ciclurile anovulatorii, ceea ce
poate face dificilă învaţarea şi practicarea metodei.
 la femeile în premenopauză care au cicluri neregulate sau
anovulatorii pot exista confuzii în evaluarea semnelor de
fertilitate.
 metode de bariera (in asociere cu spermicid/fara spermicid):
 avantaje:
 utilizarea consecventa a metodelor de bariera determina
reducerea frecventei gonoreei, infectiilor cu ureaplasma, si a
bolilor inflamatorii pelviene precum si a sechelelor acestora
(infertilitatea tubara).
 cel mai mare beneficiu este inregistrat in urma combinarii
metodelor de bariera cu spermicidele.
 prezervativul ofera de asemenea o protectie relativa
impotriva neoplaziei cervicale.
 dezavantaje:
 utilizarea singulara a spermicidelor nu este eficienta , riscul
aparitiei unei sarcini fiind destul de mare.
 Chlamydia trachomatis, virusul herpetic tip 2, virusul
imunodeficientei umane (HIV), si virusul hepatitei B nu
penetreaza prezervativele din latex, dar traverseaza
 prezervativele confectionate din intestin animal. O protectie
suplimentara este asigurata de asocierea spermicidului
nonoxinol-9.
 dispozitivele intrauterine:
 avantaje:
 ambele tipuri de dispozitive (hormonal, cupru) au un procent
scazut al ratei sarcinilor
 in general dupa indepartarea DIU femeile obtin sarcina
imediat
 asigura o protectie pe o durata de 3-10 ani, are o frecventa a
sarcinilor destul de redusa
 dezavantaje
 toate tipurile de DIU protejeaza mai mult împotriva unei
sarcini intrauterine decat impotriva celei ectopice; astfel incat
daca o femeie care poarta DIU ramane gravida aceasta
sarcina mai curand este ectopica.
37. Contraindicatii ale AC
 tromboflebita, boala tromboembolica la rudele de gradul intai
 boala cerebrovasculara.
 boala coronariana ischemica
 afectarea grava a functiilor hepatice
 suspiciunea sau diagnosticul clar de neoplasm de san
 sangerari vaginale anormale nediagnosticate.
 sarcina suspicionata sau in evolutie
 fumatoare peste 35 de ani
 hipercolesterolemia si hipertrigliceridemia severa - risc de pancreatita
 HTA severa
38. Diagnosticul de sarcina in primul trimestru
 anamneza:
 amenoreea la o femeie normal menstruata
 greturi, varsaturi
 mictiuni frecvente
 examen obiectiv:
 hiperpigmentarea areolelor
 hiperpigmentarea liniei albe
 cloasma
 marirea de volum a sanilor, mastodinie
 paraclinic:
 ecografia abdominala
 dozare bHCG urinar/sangvin
39. Investigatii la luarea gravidei in evidenta
 anamneza completa, cu atentie la:
 antecedente fiziologice, data ultimei menstruatii
 antecedente heredocolaterale
 antecedente patologice: boli transmisibile, antecedente chirurgicale
abdominale/pelvine/genitale, antecedente obstetricale
  stil de viata: fumat, consum de alcool etc.
 examen obiectiv complet, pe aparate si sisteme
 examen ginecologic
 paraclinic:
 analize uzuale
 grup sangvin si Rh
 VDRL
 HIV
 serologie pentru complexul TORCH (Toxoplasma, Rubeola,
Citomegalovirus, Herpesvirus, Other) - IgM si IgG
 Ac anti HBS, Ac anti VHC
 examenul citobacteriologic al secretiei vaginale
 sumar de urina
 dublu test - detectarea anomaliilor cromozomiale
 ecografie obstetricala
40. Semne de alarma in sarcina
41. Disgravidia precoce si tardiva
 grup larg de afectiuni proprii starii de gestatie, ce apar cu ocazia sarcinii si
dispar odata cu aceasta
 disgravidia precoce:
 varsaturi precoce
 insotesc primele 8-20 de saptamani de sarcina
 asociaza nivel crescut de estrogeni
 apar frecvent: hipersensibilitate olfactiva, alterarea sensibilitatii
gustative, greata, varsaturi si senzatie de voma, acidoza, mictiuni
rare, oboseala, senzatie de foame continua
 diagnostic diferential: gastroenterita, gastrita, esofagita de reflux,
ulcer, colecistita, pielonefrita, anxietate
 examenul de sange: diselectrolitemii, scaderea proteinelor, acid
uric crescut
  tratamentul: ambulator, cu exceptia cazurilor cu dezechilibrari hidro-
electrolitice severe si alterarea statusului nutritional
 complicatii:
 intarzierea cresterii intrauterine
 anomalii fetale
 retinita hemoragica
 afectare hepatica
 deteriorare SNC mergand pana la coma
 evolutia este favorabila daca greutatea pacientei se mentine la
peste 95% din greutatea anterioara sarcinii
 disgravidia tardiva (preeclampsia):
 ultima jumatate a perioadei de gestatie
 triada simptomatica: edeme, hipertensiune, albuminurie
 prezenta in special la extremele de varsta fertile ale femeii si
anume: la femeile tinere primigeste sau la femeile in varsta de
peste 35 de ani
 fiziopatologic:
 sinteza crescuta de tromboxani cu proprietati
vasoconstrictoare
 vasospasmul duce la lezarea endoteliului vascular cu
hipoxie locala
 reducerea perfuziei renale
 scaderea fluxului sanghin utero-placentar
 clinic:
 TA > 140/90 mmHg la doua determinari succesive
 proteinurie > 300 mg/24 h
 edeme
 cefalee
 hiperrefexie
 tulburari vizuale
 oligoanurie
 manifestari in preeclampsia severa:
 HTA > 160/110 mmHg
 proteinurie > 5g/24 h
 oligurie
 edem pulmonar sau cianoza
 manifestari SNC
 sindromul HELLP (hemoliza, cresterea transaminazelor,
trombocitopenie)
 diagnostic diferential:
 HTA cronica
 hipertensiunea agravata de sarcina
 paraclinic:
 sumar urina: hiperstenurie, proteinurie, hipocalciurie
 clearance la creatinina crescut
  transaminaze crescute
 acid uric, uree, creatinina crescute
 trombocitopenie
 tratament:
 cazurile grave se interneaza si se induce nasterea cat mai
repede posibil
 cazurile usoare se monitorizeaza in ambulator
 se recomanda repaus la pat in decubit lateral stang
 andimistrarea de antihipertensive (alfa metil dopa), sedative
si anticonvulsivante (sulfat de magneziu)
 administrarea de doze mici de aspirina poate preveni
instalarea preeclampsiei
 adimistrarea de suplimente de calciu la nulipare poate avea
un efect protectiv
42. Lauzia
 perioada de timp in care dispar fenomenele generale si locale induse de
simbioza materno-ovulara; practic se considera 6 –8 saptamani post
partum, pentru ca nu exista criterii precise care sa marcheze sfarsitul ei si
pentru ca femeile care alapteaza pot fi amenoreice mai multe luni
 uterul involueaza
 la nivelul glandei mamare apare productia lactata indusa neurohormonal
 in aceasta perioada pot aparea infectii puerperale si complicatii
tromboembolice
 dupa eliminarea placentei, in uter raman portiuni de caduca de grosime
variabila, caracterizata prin infiltrat hematic si infiltrat leucocitar care se vor
elimina ca lohii prin vagin, in primele 3 zile avand culoarea rosie (de la
rosu deschis in primele ore la rosu inchis), apoi devin galbene si vireaza
spre alb (lohii seroase) in urmatoarele 10 zile pana la 6 saptamani
 la femeile care nu alapteaza la sfarsitul celor 6 saptamani de lehuzie
apare prima menstruatie
 alimentatia la san sau utilizarea ACO nu afecteaza durata sau
caracteristicile lohiilor
 pigmentatia de la nivelul fetei si de la nivelul muschilor drepti abdominali
dispare treptat
 sistemul nervos este caracterizat printr-o labilitate psihica exagerata cu
tendinta la stari depresive, care este inlocuita treptat de instinctul matern
care modifica fundamental comportamentul femeii
 lehuza se examineaza zilnic in maternitate urmarindu-se involutia uterina,
aspectul lohiilor, evolutia cicatricei perineale, modificarile sanilor, curba
pulsului, temperatura, tensiunea arteriala, diureza si tranzitul intestinal
 lohiile rosii persistente, involutia uterina insuficienta poate sugera retentie
placentara si necesita tratament de specialitate
 tromboflebita superficiala afecteaza putine femei post partum
 daca femeia a reluat raporturile sexuale, dupa 6 saptamani se instituie
contraceptia, de preferinta cu progesteron care nu interfereaza cu secretia
lactata
43. Manifestari clinice in menopauza
 permanentizarea absentei menstruatiilor ce survine dupa incetarea
functiei ovariene
 incepe dupa absenta menstruatiei timp de 1 an - diagnostic retrospectiv
 modificari comportamentale:
 sindromul climacteric: caracterizat prin cresterea anxietatii si
iritabilitatii care sunt datorate mai curand factorilor psihosociali
decat statusului estrogenic
 pot aparea dificultatea de concentrare si pierderea memoriei
recente
 modificari vaginale si ale tractului urinar:
 in decurs de 4-5 ani (daca nu este utilizata terapia de substitutie)
apare atrofia simptomatica: absenta lubrifierii, dispareunie, infectii
vaginale recurente
 simptome urinare: disuria, necesitatea imperioasa de a urina,
infectiile recurente ale tractului urinar, incontinenta urinara la efort
 modificari ale libidoului - secundar deficitului estrogenic
 modificari cutanate - pierderea colagenului
 tulburari cardiovasculare:
 cresc riscul pentru BCI si boala cerebrovasculara
 determina decesul la 50% din femeile trecute de 50 de ani
 osteoporoza
 tulburari vasomotorii:
 de obicei la femeile cu menopauza indusa chirurgical
 valuri de caldura
44. Sindromul premenstrual
 aparitia ciclica si anume: in faza luteala a ciclului estral, a uneia sau mai
multor simptome (tulburari fizice, psihice si de comportament) care
interfera cu activitatea normala si poate afecta relatiile interpersonale ale
pacientei, urmata de o perioada in care aceste manifestari lipsesc
 simptomatologie:
 psihic: agitatie, tensiune, anxietate, depresie, oboseala si lipsa de
energie, bulimie, sete, modificari de apetit, iritabilitate, scaderea
capacitatii de concentrare, pierderea increderii, coordonare
slaba,dezinteres in activitati obisnuite, tristete, plans, comportament
violent sau impulsiv
 fizic: meteorism abdominal, crestere ponderala, acnee, ameteala,
constipatie, cefalee, mastodinie, greata, edeme ale membrelor,
dureri pelvine, transpiratii si exacerbari ale altor afectiuni medicale
preexistente ca: astmul, epilepsia, migrena
 etiologia:
 raspuns anormal la modificarile hormonale normale
 secretie inadecvata de estrogen/progesteron
 cresterea activitatii aldosteronului
 niveluri scazute de endorfine endogene
 hipoglicemie subclinica
  modificari ale catecolaminelor
 exces de prolactina
 tratament:
 igieno-dietetic: schimbarea stilului de viata: eliminarea consumului
de cofeina (pentru diminuarea anxietatii si a insomniei), oprirea
fumatului, exercitii fizice regulate, dieta nutritiva (legume si fructe;
cresterea aportului de glucide si scaderea celui de lipide
amelioreaza mastodinia ciclica), scaderea aportului de sare pentru
diminuarea edemelor, somn adecvat, reducerea stresului
 vitamina B6 este utila in tratamentul cefaleei si depresiei
 supliment de calciu 1200 mg zilnic
 spironolactona amelioreaza retentia de apa
 bromocriptina
 IMAO
 contraceptive orale
 ca metoda extrema - terapia chirurgicala - histerectomie,
ooforectomie
45. Etiologia bolii coronariene ischemice
 factori coronarieni:
 ASC coronariana 95%
 anomalii ale arterelor coronariene
 embolii coronariene(FiA)
 vasculite (poliarterita nodoasa, boala Kawasaki, lues, CMV)
 tromboze (policitemie, dupa iradiere, cocaina, transplant cardiac)
 tulburari ale coronarelor mici (DZ, cardiomiopatia hipertrofica,
spasm coronarian – angina Prinzmetal si sindromul X coronarian)
 factori extracoronarieni:
 cresterea nevoilor energetice ale miocardului
 hipertiroidia
 tulburari de ritm cardiac
 stari febrile
 HTA
 scaderea fluxului coronarian
 stenoza mitrala
 insuficienta aortica
 HTP
 tulburari metabolice (amiloidoza, homocistinurie)
46. Tratamentul bolii coronariene ischemice
 tratament nefarmacologic:
 identificarea si combaterea factorilor de risc: sedentarism,
alimentatie, fumat, consumul exagerat de alcool, controlul glicemiei
la pacientii diabetici
 tratamentul farmacologic:
 acut: nitroglicerina sublingual sau spray; iv in cazurile severe
 cronic: (date si exemple la fiecare clasa)
  betablocante
 nitrati cu durata lunga de actiune
 blocantele canalelor de calciu
 reducerea procesului de ateroscleroza: statine, fibrati,
trimetazidina, antiagregante, antioxidante
 tratamentul chirurgical:
 angioplastia coronariana percutana
 stentarea
 bypass coronarian
47. Managementul pacientului cu boala coronariana ischemica
 educatie:
 alimentatie corecta (regim hiposodat, sarac in grasimi saturate etc)
 renuntarea la fumat
 consum moderat de alcool
 evitarea sedentarismului
 aspecte de tratament (vezi subiectul de mai sus)
 aspecte de evaluare periodica - stabilirea frecventei consultatiilor
 preventia si, dupa caz, tratamentul complicatiilor
 stabilirea conditiilor clinice asociate – dislipidemii, diabet, obezitate,
arteriopatii, HTA
 stabilirea factorilor de risc cardiovascular ai pacientilor: nivelul TA sistolice
si diastolice, nivelul presiunii pulsului la varstnici, varsta, fumatul,
dislipidemie, glucoza plasmatica a jeun crescuta, istoric familial de boala
cardiovasculara sub 55 ani la barbati si sub 65 la femei, obezitate de tip
abdominal : la barbati > 102 cm si la femei > 88 cm , sforait – apnee in
somn,tipul de personalitate
48. Clasificarea dislipidemiei si cauze ale acesteia
 dislipiidemii primare - hipercolesterolemia familiala
 dislipidemii secundare:
 obezitate, sedentarism
 DZ
 consum de alcool
 hipotiroidism
 IRC
 contraceptive orale
 diuretice
 betablocante
49. Managementul pacientului cu dislipidemie
 depistarea si selectarea dislipidemiilor
 masurarea si inregistrarea factorilor de risc
 evaluarea riscului, luand in considerare comorbiditatile
50. Tratamentul dislipidemiei
 tratament igienodietetic:
 dieta 6 luni
  modificarea stilului de viata (activitate fizica moderata, renuntarea
la fumat etc)
 tratament medicamentos:
 inhibitori HMG CoA reductaza - statine
 fibrati
 acid nicotinic si derivati
 acizi omega 3
51. Definitii: astm bronsic, BPOC
 astmul bronsic:
 boala inflamatorie cronica a cailor aeriene, insotita de
hiperreactivitate bronsica si episoade recurente de wheezing,
dispnee, tuse si constrictie toracica
 asociaza de obicei obstructie difuza si variabila a cailor aeriene
 adesea reversibil spontan sau cu tratament
 BPOC:
 boală caracterizata prin limitare progresiva si incomplet reversibila
a fluxului aerian în căile aeriene
 asociat cu un răspuns inflamator anormal al plămânilor la particule
nocive sau gaze
52. Clasificarea astmului bronsic in functie de severitate
 clasificarea GINA 2002 (vezi schema mai jos):
 astm intermitent
 astm persistent usor
 astm persistent moderat
 astm sever
53. Medicatia in AB
 Medicatia de control
 glucocorticosteroizi:
 inhalatori (budesonid, fluticazona etc)
 sistemici (HHC, medrol, prednison, dexametazona etc)
 Antileucotriene (montelukast)
 β2-agonisti cu durata lunga de actiune (salmeterol, formoterol)
 Metilxantine (teofilina)
 Ihibitori ai degranularii mastocitare (cromone, ketotifen)
 Anti-IgE (omalizumab)
 Medicatie de urgenta
 β2-agonisti cu durata scurta de actiune (salbutamol, terbutalina)
 Glucocorticosteroizi sistemici
 Anticolinergice (bromura de ipratropiu)
 Metilxantine
54. Tratamentul AB in functie de severitate
55. Complicatii si comorbiditati ale AB
 complicatii:
 astm acut,instabil (brittle asthma), near fatal asthma, insuficienta
respiratorie acuta ireversibila
 astm cu obstructie fixa, dificil de controlat, corticodependent,
BPOC, hipercorticism
 disabilitate fizica si psihica, SAS, infectii
 complicatii ale medicatiei antiastmatice
 comorbititati:
 atopie, rinita, rinosinuzita, polipoza nazala, alergii alimentare
 obezitate, BRGE
 intoleranta AINS
 boli cardiovasculare:
 Asociere mai frecventa la femei : estrogenii cresc imunitatea
umorala
 Boala coronariana,HTA, insuficienta cardiaca, TEP, \aritmii
 Riscul crescut prin:
 scaderea functiei pulmonare,infectii respiratorii
 inflamatia cronica sistemica (IL-6,TNF-alfa)
  hipoxia si excesul de betaagonisti
 IgE au efect proaterogen (pe mastocite si plachete)
56. Definitia obezitatii la adult si copil
 general:
 boală a întregului organism
 exces de greutate faţă de talie sau vârstă
 problemă de sănătate publica
 prevalenţă în creştere în ultima perioadă
 la copil:
 provocare pentru medicii de familie
 creștere accelerată a prevalenței din ultimii ani
 poate afecta cresterea si dezvoltarea copilului si a adolescen
 consecinte clinice, psihologice si sociale pe termen lung
57. Factori care intervin in aparitia obezitatii
 răspunsuri adaptative predictive = fătul are capacitatea de a prevedea
natura mediului în care va trăi pornind de la semnale nutriţionale oferite de
mama
 istoricul matern:
 starea de sănătate preconcepţie
 greutatea preconceptie - risc crescut la copiii mamelor
supraponderale sau obeze
 dieta în timpul sarcinii
 funcţionarea şi vascularizaţia placentei
 metabolismul placentar
 relatia intre IMC-ul parental si cel al copilului este sex-specifica (mama
obeza - fiica obeza; tata obez - fiu obez)
 fumatul matern:
 disfuncţii placentare ce cresc riscul de nastere prematură
 corelaţie directa de tip doză-efect între fumat şi obezitatea copilului
 gravidele ce întrerup fumatul inainte de S15 au risc comparativ cu
nefumatoarele
58. Evaluarea copilului cu obezitate
 anamneza si examen clinic general
 masurarea tensiunii arteriale
 monitorizarea IMC
 urmărirea curbelor de creştere şi dezvoltare
 rebound-ul adipozitar
 observarea apariţiei caracterelor sexuale secundare
 paraclinic:
 glicemie
 profil lipidic
 evaluare endocrinologica:
 hormoni tiroidieni
 hormoni suprarenalieni
 GnRH
  hormoni sexuali
59. Tratamentul obezitatii
 obiective:
 controlul excesului ponderal se face astfel incat sa nu compromita
cresterea si dezvoltarea copilului
 IMC intre percentila 5 si percentila 85 pentru varsta si sexul
respectiv
 la sub 2 ani se are in vedere mentinerea greutatii (nu ia in greutate
suplimentar)
 la copiii obezi intre 2-7 ani se are in vedere scaderea greutatii cu
0.5 kg/luna
 la copiii obezi peste 7 ani se are in vedere scaderea greutatii cu 1
kg/luna
 igieno-dietetic:
 optimizarea stilului de viaţă
 incurajarea activitatii fizice
 ajustarea dietei
 corectarea tulburărilor de comportament alimentar prin suport
psihologic
 evitarea alternantei sub-/supraalimentaţie
 farmacologic
 chirurgie bariatrica (la adolescenti cu IMC>35)
60. Complicatiile obezitatii
 metabolice:
 insulinorezistenta
 dislipidemie
 hormonale:
 hiperaldosteronism
 ginecomastie
 boala de ovar polichistic
 hipotiroidism
 tiroidita autoimuna
 pubertate precoce
 cardiovasculare:
 insuficienta cardiaca
 hipertrofie ventriculara
 HTA
 respiratorii:
 apneea in somn
 hiperreactivitatea bronsica
 digestiv:
 boala de reflux gastroesofagian
 colecistita litiazica
 steatoza hpatica
 leziuni renale
  psihic:
 autoizolare
 depresie
 anxietate
 automutilare
 tentative de suicid
61. IMA/SCA: diagnostic si tratament
 clinic:
 durere retrosternala de intensitate mare, cu caracter constrictiv sau
de apasare, cu iradiere spre gat si membrele superioare, insotite de
simptome asociate: transpiratii profuze, dispnee, fatigabilitate,
vertij, greata sau varsaturi.
 examenul obiectiv - nespecific,
 auscultatia poate decela zgomot 3 prezent (S3),
 se poate observa dilatatia venelor de la baza gatului (turgescenta
jugularelor),
 edem pulmonar,
 suflu de regurgitare mitrala nou sau mai intens ca pana acum, suflu
de DSV (cazurile cu prezentare tarzie-ruptura de SIV).
 paraclinic:
 EKG:
 subdenivelare de segment ST si negativarea undei T in
AI/NSTEMI.
 supradenivelare de segment ST de mai mult de 1 mm, in 2
derivatii invecinate, sau HBAS in STEMI
 subdenivalare de segment ST mai mare de 1 mm in V1-V3
pledeaza pentru STEMI posterior
 biomarkeri cardiaci:
 CK, CK-MB, Troponine (I, T), mioglobina
 ecocardiografie
 tratament:
 Tratamentul STEMI necesita reperfuzia imediata a vasului
ocluzionat
 Tratamentul AI/NSTEMI implica stabilizarea placii instabile si a
trombocitelor activate.
 Medicatie:
 Aspirina
 Clopidogrel
 Terapie antianginoasa (nitrati, beta-blocante)
 Oxigenoterapie
 Anticoagulante (heparina nefractionata/fractionata)
 Inhibitori directi de trombina
 IECA
 Antagonisti aldosteronici
 Diuretice de ansa
  Inhibitori de HMG-CoA reductaza (statine)
 Antiaritmice
 Fibrinolitice
 Dobutamina
 Dopamina
 Insulina
62. Diagnostic diferential al SCA
 Cardiac:
 pericardita
 miocardita
 Aortic:
 disectia acuta de aorta
 Pulmonare:
 embolie pulmonara
 Gastrointestinale:
 afectiuni esofagiene
 colecistita acuta
63. Tratament postspital in IMA
 Regim alimentar hipolipidic, hiposodat
 Exercitii fizice
 Medicatie:
 Aspirina
 Clopidogrel
 Terapie antianginoasa
 Calciu blocante
 Diuretice
64. Edemul pulmonar acut: diagnostic
 Dispnee acuta, tuse
 Stop cardiac, soc cardiogen
 Alte caracteristici care pot reflecta cauza:
 Durere toracica, palpitatii – BCI, IM, aritmie
 Istoric de dispnee la efort – BCI, IC ?
 Oligurie, hematurie – IRA
 Semne de hemoragie intracraniana
65. Edemul pulmonar acut: tratament
 Combinarea diureticelor, vasodilatatoarelor si a inotrop pozitivelor.
 2 categorii de pacienti
 pacienti stabili hemodinamic
 pacienti in soc
 alegerea unui agent inotrop pozitiv (dobutamina/bolus lent
epinefrina)
 diuretice
66. Cauze de trombembolie pulmonara
 tromboza venoasa profunda
 emboli septici
  emboli grasosi
 lichid amniotic
 paraziti
 neoplazii
67. Diagnostic in TEP
 Simptome :
 debut brusc: durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau
hemoptizii, soc
 Semne:
 tahicardie si tahipnee, hTA, jugulare turgescente
 semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente,
suflu sistolic de insuficienta tricuspidiana, zgomot 3 VD, suflu de
insuficienta pulmonara
 cianoza
 frecatura pleurala, colectie pleurala
 tromboflebita la membrele inferioare
 subfebrilitati
 Rx: normal/hemidiafragm ascensionat, mici colectii pleurale
 Laborator: leucocitoza cu neutrofilie, usoara crestere CK, troponine
 Ecocardiografie:
 exclude alte cauze de HTP (IMA, tamponada)
 VD dilatat, dilatare AP, insuficienta tricuspidiana
 D-dimeri: sensibil dar nespecifici
 CT spiral (angio CT) cu substanta de contrast - evidentierea trombului
 Scintigrafie pulmonara (ventilatie normala, deficit de perfuzie)
 Angiografie pulmonara (gold standard)
68. Cauze de crestere a D-dimerilor in afara TEP
 in traumatisme
 tromboze
 in sarcina
 hemoragii
 interventii chirurgicale majore
 necroze
 neoplazii
 inflamatii
69. 5 inhibitori de enzima de conversie utilizati in practica
 enalapril
 captopril
 monopril
 ramipril
 perindopril
70. Clasificarea disectiei acute de aorta
 dupa DeBakey (clasificarea veche):
 tip I (la nivelul intregii aorte)
 tip II (pana la originea trunchiului brahio-cefalic)
  tip III (distala)
 dupa Stanford (clasificarea noua):
 tip A (proximala; cuprinde I + II)
 tip B (distala; tipul III)
71. Diagnostic in disectia de aorta
 clinic:
 duerere brutala, iradiere interscapulovertebrala, lombara (in functie
de localizare), migratorie (in extensia disectiei)
 sincopa
 moarte subita
 extremitati reci, cianotice, diaforeza
 TA crescuta cu absenta/diminuarea pulsului pe arterele mari
 insuficienta aortica
 semne de IMA prin compresia coronarelor
 semne de BAV prin disectie de SIV
 semne neurologice
 anemie, oligurie, anurie
 paraclinic:
 EKG - ddx cu IMA
 Rx toracica: largirea mediastinului, dubla opacitate a aortei,
deplasarea traheei, esofagului
 ecografie: importanta in disectia proximala (fald intimal oscilatoriu),
dilatatia radacinii aortei
 CT: sensibilitate 90%; evidentiaza cele doua lumene
 aortografie: importanta, cand se va interveni chirurgical
 RMN
 diagnostic diferential
 IMA
 IAo acuta
 tumori mediastinale
 miocardita acuta
 TEP
72. Compozitia laptelui matern
 Adaptata nevoilor fiziologice ale sugarului
 Variaza:
 in functie de stadiul lactatiei
 in cursul aceleiasi zile
 in cursul aceluiasi supt
 la nasterea prematura
 in functie de necesarul de lapte al sugarului
 dupa factori etnici si socio-economici
 In primele zile de la nastere - mai vascos si bogat in minerale si proteine
(colostru)
 Laptele de tranzitie - 6-10 zile
  In nasterea prematura laptele este mai bogat cu 15-25% in proteine si 40-
50% in lipide
 Glucide totale: 70g/l
 Proteine totale: 10g/l
 Lipide: 40g/l
 Saruri minerale: 2-3,5 g/l
 Aport energetic: 680 kcal
73. Diferente intre laptele matern si laptele de vaca
 Glucide: 70g/l vs 48g/l
 laptele matern are oligozaharide de 100 de ori mai multe decat
laptele de vaca
 glucide cu rol bifidigen - dezvoltarea florei intestinale
 Proteine: 10g/l vs 35g/l
 laptele de vaca - cazeinos, precipita => digestie dificila
 laptele matern contine lactotransferina (previne anemia feripriva),
are imunoglobuline, nu are lactoglobulina (nu este alergogen)
 Lipide: 40 g/l vs 35 g/l
 la sfarsitul suptului, laptele matern are cantitate mai mare de lipide
(produc senzatie de satietate)
 raport AG saturati / AG nesaturati = 1:1 in laptele matern si 3/1 in
laptele de vaca
 laptele matern contine acid linoleic si arahidonic, cu rol in
dezvoltarea sistemului nervos
 Saruri minerale:
 raportul calciu / fosfor de 2:1, fata de 1:2 in laptele de vaca
 laptele matern contine Fe2+, mai bine absorbabil
 rol in prevenirea anemiei feriprive si a rahitismului
 Vitamine
74. Avantajele alimentatiei la san
 care tin de lapte:
 perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare ale sugarului in
primele 6 luni (vezi mai sus)
 protectie antiinfectioasa si antialergica
 frunizeaza vitamine si Ig
 care tin de mama:
 mult mai comoda pentru mama ( nu necesita echipament special,
sterilizare, timp de preparare)
 rol psihoemotional – consolideaza legatura afectiva dintre mama si
copil
 confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are
actiune contraceptiva (amenoree de lactatie)
 consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce determina folosirea
grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii - mentinand astfel
silueta mamei
 sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina
decat alimentatia artificiala
  care tin de copil:
 cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se
nevoilor acestuia.
 cresterea concentratiei de grasimi – la sfarsitul suptului-detrmina
senzatia de satietate-prevenindu-se supraalimentatia.
 intarcarea precoce poate determina un traumatism psihoafectiv la
copil si poate fi responsabila de unele tulburari de comportament
ulterior
 alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate
apare la sugarul alimentat artificial
75. Tehnica alaptarii
 pregatirea pentru alimentatie (alimentatie corecta a mamei)
 precocitatea punerii la san (in primele ore de la nastere)
 tehnica alternantei sanilor
 durata suptului - in medie 20 min, in primele zile 10 min
 ritmul suptului: la 3-4 ore, cu pauza de 7 ore in cursul noptii
 cantitatea de lapte: 60-200 mL/masa
 nevoile de lapte cresc proportional cu varsta
 aprecierea suficientei suptului:
 comportamentul sugarului dupa supt
 aspectul curbei ponderale
 numarul mictiunilor
 durata alimentatiei naturale este de minim 6 luni si se poate prelungi pana
la 2 ani
76. Contraindicatiile alimentatiei naturale
 De cauza materna:
 Permanente:
 Infectii severe (sepsis, nefrita, TBC, febra tifoida)
 Insuficienta cardiaca, insuficienta renala
 Boli sistemice (neoplazii, scleroza multipla)
 Boli endocrine (tireotoxicoza)
 Casexie, diabet neechilibrat
 Boli psihice (psihoza de lactatie, nevroza)
 Infectie cu VHB sau HIV
 Tratamente cronice (anticanceroase, ACO, antiepileptice)
 Temporare:
 Infectii acute tratate cu antibiotice
 Mastita, mamelon ombilicat, ragade sangerande ale
mamelonului
 De cauza infantila
 Permanente: intoleranta la lactoza, galactozemie,
fenilcetonurie,
 Temporare: icterul neonatal prin inhibitori ai conjugarii din
laptele matern (pregnandiol)
77. Principiile diversificarii
  Introducerea de alimente noi (diversificarea) incepe dupa 5-6 luni (mai
precoce –4 luni- pentru cei alimentati artificial si mai tarziu-5-6 luni- pentru
cei alimentati natural)
 Aparitia etapei de semidiversificare – introducerea intre 3 si 4 luni a unui
fainos fara gluten-ca supliment in alimentatia artificiala.
 Se prefera fainurile instant cu adaos de vitamine si fier si amidon
predigerat.
 Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos
 Introducerea alimentului nou se va face progresiv
 Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
 Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de
preferinta)
 Nu se introduc doua alimente noi simultan – de preferat introducerea unui
singur aliment pe saptamana.
 La primele semne de intoleranta – varsaturi sau diaree – se intrerupe
temporar alimentul nou introdus – si se reia administrarea lui la cateva zile
de la normalizarea tolerantei digestive.
 Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu
detrmina instalarea anorexiei psihogene.
78. Ingrijirea noului nascut la domiciliu
 anamneza si examenul clinic complet
 atentie la:
 modul in care au decurs sarcina si nasterea
 scorul Apgar
 date antropometrice (greutate, lungime, perimetru cranian,
perimetru toracic)
 prezenta si durata icterului
 vaccinari (BCG, hepatita B)
 eventuale malformatii
 hemangioame, nevi pigmentari
 aspectul bontului ombilical
 aspectul fontanelelor
 fracturi obstetricale
 reflexe arhaice
 se vor explica mamei:
 promovarea alimentatiei naturale
 calendarul de vaccinare
 profilaxia rahitismului
 semne de alarma care impun prezentarea de urgenta la medic
 semne generale de boala
 tratamentul starilor febrile pana la prezentarea la medic
 tratamentul colicilor
 igiena tegumentelor si mucoaselor: (vezi subiectul urmator)
 curatarea plicilor cutanate si a zonei inghino-genitale cu tampoane
de vata si apa sterila
  curatarea bontului ombilical cu alcool alb 70°
 baia (la aceeasi ora in fiecare zi), precedata sau urmata de masaj
cu vitamina E uleioasa
 igiena mediului ambiant:
 camera curata, aerisita de 3-4 ori pe zi
 temperatura in jur de 22°C, cu 2° in plus la baie
 nou-nascutul va face zilnic bai de aer dupa primele 2-3 saptamani,
initial fiind scos afara 15 minute pe zi, crescandu-se progresiv pana
la 3-4 ore
79. Igiena tegumentelor si mucoaselor
 se va explica mamei importanta spalatului pe maini oridecateori se
manevreaza copilul
 necesitatea toaletei locale cu apa fiarta si racita si tampoane sterile la
nivelul plicilor cutanate si regiunii inghinogenitale
 toaleta mucoaselor
 ingrijirea bontului ombilical cu apa sterila, alcool alb si tampoane sterile
 baie generala, efectuata zilnic, de preferinta la aceeasi ora; se insista
asupra igienei caditei de baie
 temperatura apei va fi testata cu termometrul sau cu cotul ~38℃
 importanta masajul inainte sau dupa baie cu ulei cu vitamina E
 toaleta nazala cu ser fiziologic - preferabil inainte de supt
80. Cauzele starilor febrile
 infecţii bacteriene, virale, micotice, parazitare (localizare respiratorie,
digestivă, renală, cardiacă, osoasă, meningo-cerebrală etc.)
 colagenoze (AIJ, LES)
 neoplazii
 boli endocrine (tireotoxicoza, hiperaldosteronism)
 boli metabolice (hipercalcemia, guta, dislipidemii)
 boli genetice (displazia ectodermală anhidrotică)
81. Criterii de gravitate a starilor febrile (necesita internare)
 febra cu valori > 40 ℃
 sugar < 3 luni
 copil prea somnolent sau prea agitat
 asocierea erupţiei purpurice
 asocierea tahicardiei
 asocierea dispneei
 asocierea convulsiilor
 asocierea frisonului
 fontanela bombată
82. Stari in care copilul febril poate fi tratat la domiciliu
 starea generală bună (după scăderea febrei)
 lipsa antecedentelor patologice semnificative
 lipsa semnelor de localizare infecţioasă (la ex. fizic)
 condiţii bune de îngrijire la domiciliu
 investigaţii minimale normale (HLG, VSH)
83. Tratamentul starilor febrile
 temperatura moderată (38,5 ℃) nu trebuie tratată – mecanism adaptativ
de răspuns la infecţie
 abordarea terapeutică a febrei la copil implică două aspecte:
 tratamentul simptomatic antitermic:
 mijloace fizice:
 scoaterea imbracamintei
 suplimentarea lichidelor
 impachetari hipotermizante
 baie hipotermizanta (cu 2 ℃ mai mica decat
temperatura initiala)
 punga cu gheata pe frunte sau in axile
 racire centrala (spalatura gastrica sau clisme cu ser
fiziologic la temperatura camerei)
 antitermice:
 paracetamol
 algocalmin
 ibuprofen
 aspirina (contraindicata sub 5 ani - sindrom Reye)
 tratamentul cu antibiotice (vezi mai jos)
84. Stari febrile care necesita tratament antibiotic
 semne evocatoare de infecţie bacteriană
 febră la nou născut sau sugar mai mic de 3 luni
 antecedente de infecţii severe
 patologie pulmonară cronică (fibroză chistică, bronşiectazii)
 maladii congenitale de cord (cu shunt stg-dr)
 instabilitatea metabolică (copii cu diabet zaharat)
 imunodeprimaţi
 copii distrofici
 febră cu valori > 40 ℃
 febră la copii aflaţi în convalescenţa unor boli infecţioase (tuse convulsivă,
rujeolă)
85. Etiologia BDA
 cauze infecţioase virale, bacteriene, parazitare, dar şi unor condiţii
defectuoase de ingrijire si greşeli alimentare de ordin calitativ si cantitativ,
din care un rol principal il are “mana murdară”
 virusuri enteropatogene:
 peste 50% din diareile infectioase
 cel mai adesea Rotavirusuri, Calicivirusuri, Adenovirusuri si
Astrovirusuri
 bacterii enteropatogene:
 20-50% din cazurile de diaree acuta
 Shigella disenteriae, Escherichia coli, Salmonella ,Vibrio cholerae,
Klebsiella , Yersinia, Clorstridium difficile, Pseudomonas
aeruginosa, Stafilococus aureus
  paraziti enteropatogeni - Giardia lamblia (in special la sugari si prescolari)
 greseli alimentare (sugar si copilul mic)
 Consumul excesiv de sucuri naturale, de fructe ce conţin prea mult
sorbitol si fructoza pot reprezenta o cauza de diaree
 diareea data de antibiotice
86. Diaree de tip enterotoxigen
 germeni capabili sa producă o enterotoxină, cum ar fi: E. Coli
enterotoxigen, Vibrio cholerae, Stafilococus aureus, si Bacillus cereus
 enterotoxine - proteine secretate de germeni ce produc pierderea masiva
de apa si electroliti prin interferarea cu activitatea osmoreceptorilor
intestinali
 poate duce la deces prin deshidratare severa
87. Diaree de tip enteroinvaziv
 este produsă de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa
intestinală, cu alterarea structurilor din corionul mucoasei, ce are ca
expresivitate clinică apariţia de scaun cu mucus, puroi si sange.
 aceste diarei au ca prototip Shigella disenteriae, dar şi alti germeni cum ar
fi Salmonella, Campylobacter, Yersinia enterocolitica
88. Tratamentul de realimentare
 strategie dietetica de realimentare precoce după primele 4-6 ore de
rehidratare cu un aliment proteic, lapte uman, lapte dietetic, formulă
adaptata
 privarea protein calorica indusa prin repaus digestiv poate determina
atrofie vilozitara si cronicizarea diareii
89. Diabetul zaharat - definitie
 grup de boli de metabolism
 caracterizate în principal prin:
 hiperglicemie indusă de secreţia deficitară de insulină
 rezistenţă la insulină
 ambele entităţi în proporţii variabile
90. Clasificare DZ
 diabet zaharat tip I - deficit absolut de insulina
 diabet zaharat tip II - asociaza rezistenta periferica la insulina cu un
raspuns inadecvat al secretiei acesteia
 diabet gestational
 alte tipuri specifice de diabet:
 defecte genetice
 endocrinopatii
 diabet indus medicamentos etc.
91. Complicatiile DZ
 microvasculare:
 retinopatia diabetica
 nefropatia diabetica
 neuropatia diabetica
 piciorul diabetic
 macrovasculare:
  cardiopatia diabetica
 arteriopatia diabetica
 macroangiopatia cerebrala
 complicatii acute:
 coma cetoacidozica
 coma hiperosmolara
 hipoglicemia
92. Tratamentul DZ
 optimizarea stilului de viata:
 dieta adecvata
 scaderea in greutate la persoanele supraponderale
 exercitiu fizic
 renuntarea la fumat
 controlul glicemiei si al HbA1c
 tratament medicamentos
 prevenirea complicatiilor
93. Managementul pacientului hipertensiv
 Masurarea corecta a TA - instruire presonal, instruire bolnav
 Examen clinic periodic - in functie de clasificarea HTA si startificarea
riscului CV
 Examene paraclinice pentru urmarirea factorilor de risc, afectarea
organelor tinta, reactii adverse la medicatie
 Materiale educative pentru pacienti
 Inregistrarea in documente
 Cresterea compliantei la tratament
94. Stabilirea riscului cardiovascular la pacientul hipertensiv
95. Enumerati factorii de risc cardiovasculari
 Neinfluentabili:
 sex (masculin)
 varsta (>55B, >65F)
 rasa (neagra)
 AHC (boli cardiovasculare <55B, <65F)
 Influentabili:
 fumat
 dieta (grasimi, alcool, sare, putine legume)
 activitate fizica (sedentarism)
 stress
 obezitate (IMC>30kg/mp; CA>102cmB, >88cmF)
 dislipidemie (col>190mg/dl;LDL>115mg/dl;HDL< 40/46mg/dl la
B/F;TG>150mg/dl)
 diabet (>126mg/dl;>198mg/dl postprandial)
 boli renale
96. Enumerati principalele modificari subclinice de organ
 Cardiace si vasculare
 HVS (EKG - indice Sokolow - Lyon, ecocardiografie)
 Ischemie cardiaca (test de efort)
 Ingrosarea peretelui arterial sau placi aterosclerotice
 RMN (apreciere dimensiuni VS)
 Viteza undei pulsului >10m/s
 Indice glezna-brat < 0.9
  Renale
 Microalbuminurie
 GFR = 30-60 ml/min/1,73m2
 Hiperuricemie
 Cistatin C (biomarker de prognostic in BCR)
 Cerebrale
 RMN (infarcte silentioase lacunare, microsangerari,
hiperreflectivitatea substantei albe)
 Retinopatia hipertensiva
97. Enumerati afectarea clinica la pacientii hipertensivi
 Boala cerebrovasculara ( AIT,AVC )
 Patologie cardiaca ( IMA,angina,reperfuzie,ICC)
 Boli renale ( nefropatie ,creatinina>1,4/1,5 mg/ml F/B;proteinurie>300
mg/24h)
 Boala vasculara periferica
 Retinopatie avansata:hemoragii,edem papilar,exudate
98. Care sunt principalele cauze de HTA (se da foarte rar la examen)
 HTA primara
 HTA secundara (endocrinologie,neurologie,apneea de
somn),medicamente ce cresc TA,neaderenta la tratament,HTA de
cabinet,masurare incorecta
99. Care sunt factorii predictivi de evolutie nefavorabila la pacientii
hipertensivi
 Tas >180mmHg,si/sau Tad >110mmHg
 Tad <70mmHg
 variabilitatea HTA
 profil HTA nondipper (scaderea nocturnaTA cu mai putin de 10%,sau
cresterea TA nocturn)
 presiunea pulsului ≥60 mmHg (Tas-Tad media pe 24 ore)
 diabet
 dislipidemie (nivelul colesterolului)
 sindrom metabolic,obezitate abdominala(>102cm B,>88cm F)
 hiperuricemie ( >7 / 5mg/ml B/F )
 sleep-apneea
 afectari subclinice de organ sau boala CV sau renala cunoscuta
 microalbuminuria
 medicamente (AINS, AIS, eritropoetina, ciclosporina)
 leziuni renale(nr.redus de nefroni)-agenezia renala,subponderabilitate la
nastere
 PRC
 slaba aderenta la tratament
100. Tratamentul HTA
 valori tinta:Tas < 140 mmHg, Tad < 90 mmHg
 complex (modificarea stilului de viata, trat.medicamentos, tratarea
factorilor de risc)
  diabet zaharat TA <140/80 mmHg
 Masuri nefarmacologice:
 Scaderea in greutate
 Reducerea aportului de sare<5g/zi
 Limitarea consumului de alcool<20-30ml/zi
 Activitate fizica (30-45 min/zi)
 Aport de legume si fructe crescut ( K )
 Reducerea aportului de grasimi
 Renuntare la fumat
 Consum de peste,ulei de peste ( acizi omega 3 polinesaturati )
 Tratamentul medicamentos
 Diuretice (tiazidice, tiazid-like, antialdosteronici, de ansa)
 Blocanti ai canalelor de Ca
 IECA
 Blocanti ai receptorilor de angiotensina
 Inhibitori de renina
 Betablocante
 Alte clase: alfa blocante, blocante adrenergice cu actiune centrala
 Tratament antiagregant plachetar
 Tratament hipolipemiant
 Tratamentul diabetului zaharat
 Tratamentul hiperuricemiei
101. HTA rezistenta la tratament
 HTA necontrolata de masuri nefarmacologice si tratament antihipertensiv
cu 3 medicamente hipotensoare,dintre care unul este diuretic,utilizate in
doze si asocieri corespunzatoare
 Excluderea HTA secundara (endocrinologie,neurologie,apneea de
somn),medicamente ce cresc TA,neaderenta la tratament,HTA de
cabinet,masurare incorecta
 Asociere de peste 3 antihipertensive (se adauga diuretice
antialdosteronice,blocante alfa1de tip doxazosin)
 Stimularea baroreceptorilor carotidieni
 Denervarea renala(distrugerea bilaterala a nervilor localizati de-a lungul
arterei renale cu ajutorul cateterelor de ablatie prin radiofrecventa
introduse percutanat la nivelul arterei femurale)
 Abordarea invaziva-cazuri de HTA rezistenta
adevarata,TA≥160/100mmHg
102. Sindromul metabolic
 Frecvent - hipotensiune ortostatica
 Incidenta crescuta a HTA sistolice izolate
 Absenta scaderii nocturne a TA
 HTA labila
 Monitorizare albuminurie
 Stil de viata (ex. fizic, scadere ponderala)
 Medicamentele pot interfera cu toleranta la glucoza sau cu ADO
  Evita – beta blocante ,diuretice tiazidice (efecte metabolice)
 Se prefera : IEC,BRA,AC (neutre metabolic)
 Hipolipemiante
 Antiplachetare
 Control si tratare diabet
103. Urgente hipertensive: enumerare, tratament
 Definitie: sindrom clinic caracterizat prin cresterea severa, brusca si
persistenta a TAs > 200mmHg si/sau Tad > 120mmHg insotita frecvent de
deteriorare acuta a organelor tinta:
 Encefalopatie hipertensiva
 Eclampsia
 Hemoragia intracerebrala si subarahnoidiana
 AVC(Infarct cerebral aterotrombotic)
 EPA
 Infarct ,ischemie miocardica
 Disectia acuta de aorta
 IRA
 Retinopatia hiperensiva stadiul III-IV
 Criza catecolaminica
 Rebound la clonidina sau betablocante
 Tratament:
 evaluare clinica si paraclinica(cardiov,renal,neuro,oftalmo)
 reducerea TA cu 25% (ore),apoi in 24 ore Tad <100mmHg
(exceptie coarctatie de aorta, ischemie coronariana)
 Medicatie:
 nitroprusiat de sodiu
 nitroglicerina
 betablocante (labetalol, esmolol)
 nicardipina
 hidralazina
 diazoxid
 furosemid
 fentolamina