Plan de intervenție

Obiectiv general
Scopul intervenției este reducerea depresiei în rândul mamelor care au un copil cu autism.
Literatura de specialitate afirmă că mamele copiilor cu autism înregistrează scoruri mai ridicate la
stres, anxietate și depresie comparativ cu mamele care au copii tipici sau care au copii cu alte
dizabilități.
Am ales intervenția asupra acestei variabile deoarece, rezultatele cercetării susțin ipoteza conform
căreia aceste mame înregistrează niveluri ridicate de stres, anxietate și depresie, existând o asociere
pozitivă între aceste variabile dependente și variabila independentă tulburări asociate. Deși acest
studiu nu a identificat o relație între venitul net și depresie, pe baza rezultatelor se poate afirma că
mamele care au un venit net per familie cuprins între 3500-4500 lei, resimt un nivel mai înalt al
depresiei față de cele care au un venit net per familie de peste 8500 lei. În ceea ce privește relația
dintre depresie și tulburări asociate, se poate afirma că ecolalia asociată autismului determină
niveluri mai scăzute de depresie, comparativ cu non verbalitatea-non receptivitate, non verbalitate-
receptivitate, tulburări de comportament și ADHD. În general, autismul nu apare ca o tulburare
izolată, ci mai degrabă cu multe alte comorbidități ceea ce face ca recuperarea și gestionarea
copilului să fie mai dificilă, de unde și niveluri mai ridicate de depresie în rândul mamelor. Pentru
că din momentul aflării diagnosticul, stilul de viață al familie se schimbă, la fel și dinamica, este
indispensabil ca pentru a putea fi ajutat copilul, prima dată să fie ajutați părinții, în special mamele,
fiind cele care petrec cel mai mult timp cu copilul.
Intervenția terapeutică se va extinde pe o perioadă de 2 luni, frecvența întâlnirilor fiind o dată pe
săptămână, în total 8 ședințe a câte 50 de minute fiecare. Se va forma un grup de 6 persoane.

Obiective terapeutice:
 Reducerea simptomatologiei depresive
 Reducerea stării de tensiune psihică și irascibilitate
 Dezactivarea credințelor iraționale și consolidarea celor raționale
 Ameliorarea imaginii de sine si creșterea încrederii în sine
Prima ședință:
 Informare asupra confidențialității datelor
 Informare asupra costurilor și frecvența întâlnirilor
 Semnarea contractului
 Stabilirea regulilor de grup.
 Realizarea coeziunii grupului.
 Expectanțe

Prima ședință este cea de introducere. La prima întâlnire se discută despre ce presupune intervenția,
se solicită obținerea consimțământului informat în scris, se asigură confidențialitatea datelor, se
semnează contractul de prestări servicii psihologice. Participantele sunt informate cu privire la
costuri și frecvența întâlnirilor. 15 min
Împreună cu partecipantele la grup, se stabilesc regulile grupului. 10 min
Pentru realizarea coeziunii grupului se va desfășura un jocul „Ghicește-mă” (anexa 1). 15 min
Clientul este invitat să împărtășească expectanțele vis-a-vis de intervenție. 10 min

Ședința 2

 Evaluarea simptomatologiei depresive

 Exercițiu de relaxare

A doua ședință va începe cu trecerea în revistă a experiențelor trăite de participante de la ultima

ședință. Această trecere în revistă include evenimente importante din ultima săptămână, discuții
despre starea emoțională curentă a acestora. 15 min
Ședința va continua cu evaluarea simptomatologiei depresive.
Evaluarea nivelului de depresie va fi făcut utilizând scala de depresie Zung (anexa 2). Fiecare
participant va primi o foaie de răspuns, se vor da instrucțiunile și vor avea timp 15 min sa
completeze chestionarul.
Pentru reducerea stărilor de tensiune și irascibilitate se va realiza exercițiul de relaxare intitulat
„metoda mandarinei” (anexa 3) 15 min
Feedback verbal 5 min
Ședința 3

 Anamneză
 Realizarea unei liste de probleme
 Feedback verbal

A treia ședință va începe cu trecerea în revistă a experiențelor trăite de cliente de la ultima ședință.
Această trecere în revistă include evenimente importante din ultima săptămână, discuții despre
starea emoțională curentă a acestora. 15 min
Clientele vor fi invitate să împărtășească fiecare pe rând, problemele cu care se confruntă și să le
noteze pe o foaie.
Lista va fi prezentă la fiecare ședință. 30 min
Feedback verbal 5 min

Ședința 4

Obiectivul acestei ședințe este acela de a prioritiza problemele astfel încât să nu ne pierdem în
detalii și să omitem ceea ce este cu adevărat important pentru participante.
A patra ședință va începe cu trecerea în revistă a experiențelor trăite de participante de la ultima
ședință. Această trecere în revistă include evenimente importante din ultima săptămână, discuții
despre starea emoțională curentă a acestora. 10 min
Fiecare participant este rugat să ia lista cu probleme și să ierarhizeze problemele astfel încât să
iasă în evidență cele prioritare. Se ține cont de severitatea problemelor emoționale sau
comportamentale, prezența ideației suicidare, nivelul de distres asociat fiecărei probleme,
probabilitatea de a progresa în rezolvarea problemei și numărul de aspecte ale vieții afectate de o
anumită problemă. Psihologul asigură suport pe toată durata activității. Timp - 35 min
Feedback verbal 5min
Ședința 5

 Dezactivarea credințele iraționale și consolidarea celor raționale

 Identificarea gândurilor alternative
 Reducerea simptomatologiei depressive

Ședința va începe cu trecerea în revistă a experiențelor trăite de pacient de la ultima ședință.

Această trecere în revistă include evenimente importante din ultima săptămână, discuții despre
starea emoțională curentă a clientului. 10 min
Luând prima problemă din ierarhie, fiecare participant o va analiza urmărind modelul de inventar
al gândurilor (anexa 4) apoi urmează o discuție de grup pe seama problemelor și gândurilor
iraționale și alternative identificate. 30 de min
Teme pentru acasă: Urmărind acest inventar al gândurilor, clientul va analiza în fiecare zi o situație
problemă. Se va discuta la întâlnirea următoare. 5 min
Feedback verbal 5 min

Ședința 6

 Ameliorarea imaginii de sine si creșterea încrederii în sine

Ședința va începe cu trecerea în revistă a experiențelor trăite de pacient de la ultima ședință.

Această trecere în revistă include evenimente importante din ultima săptămână, discuții despre
starea emoțională curentă a clientului. 10 min
Se vor discuta temele de acasă. 10 min
În vederea creșterii încrederii în sine, vom face un exercițiu de imaginație (anexa 5) 25 min
Feedback verbal 5min
Ședința 7
 Identificarea gândurilor, a senzațiilor și a emoțiilor într-o situație specifică

Ședința va începe cu trecerea în revistă a experiențelor trăite de pacient de la ultima ședință.

Această trecere în revistă include evenimente importante din ultima săptămână, discuții despre
starea emoțională curentă a clientului. 10 min
Pentru identificarea gândurilor, a senzațiilor și a emoțiilor într-o situație specifică, participanții vor
analiza următoarea problema din lista ierarhică. Folosind modelul de analiză a incidentului (anexă
6), aceștia vor deveni conștienți de toate senzațiile trăite într-o anume situație. 35 min
Teme pentru acasă: minim 30 de min. zilnic, activitate fizică la alegere
Feedback verbal 5 min

Ședința 8

 Conștientizarea faptului că emoțiile noastre, ceea ce trăim se datorează modului în care

interpretăm realitatea
 Reevaluare

Ședința va începe cu trecerea în revistă a experiențelor trăite de participanți de la ultima întâlnire.

Această trecere în revistă include evenimente importante din ultima săptămână, discuții despre
starea emoțională curentă a clientului. 10 min
Se va folosi o poveste terapeutică „Noroc sau ghinion” (anexa 7). 20 min
Reevaluare a simptomelor depresive 15min
Feedback verbal 5min
Anexe

Anexa 1 „Ghicește-mă”

Fiecare membru al grupului primește câte o bucată de hârtie pe care va scrie câteva lucruri despre
el: înălțimea, culoarea ochilor, culoarea părului, vârsta, etc. Atenție! Nimeni nu trebuie să-și scrie
numele sau să dezvăluie un detaliu evident despre sine. De ce? Pentru că, după ce toți vor fi scris,
animatorul grupului va strânge toate foile; apoi fiecare participant va extrage dintr-o "pălărie" un
alt bilet (aveți grijă să nu fie tot persoana sa). Pe rând, se vor citi toate biletele și cu toții vor fi
atenți să ghicească despre cine este vorba. La final, fie că a fost descoperit, fie că nu, fiecare își va
spune numele și eventual alte caracteristici. Succes !
Anexa 2 Scala de depresie Zung

Deloc sau O parte O mare parte De cele mai

puţin timp din timp din timp multe ori sau
tot timpul
1. Mă simt abătut şi trist
2. Dimineaţa mă simt mai bine
3. Am puseuri de plâns sau îmi
vine să plâng.
4. Dorm rău noaptea.
5. Am poftă de mancare ca şi
înainte.
6. Mă bucur privind, vorbind sau
fiind în compania unui/ unei
bărbat/femei atractiv(e).
7. Am slăbit.
8. Sunt constipat(ă).
9. Inima imi bate mai repede ca
înainte.
10. Mă simt obosit fără motiv
11. Gândesc la fel de limpede ca
înainte.
12. Lucrurile obişnuite le fac la fel
de uşor ca şi în trecut.
13. Sunt agitat(ă) şi nu pot sta
locului.
14. Am speraţa în viitor.
15. Sunt mai iritabil decât de obicei.
16. Mi-e uşor să iau decizii.
17. Simt că sunt util(ă) şi dorit(ă)
18. Viaţa mea este suficient de
împlinită
19. Am sentimentul că ar fi mai
bine să fi fost mort.
20. Îmi fac încă placere lucrurile pe
care obişnuiam să le fac.
Nume: Gen: Statut marital: Vârsta:
Anexa 3 “Metoda mandarinei”

Pasul 1. Îți imaginezi că ai în mână o mandarină. Îi simți mirosul, îi vezi mărimea, culoarea, simți
textura. O arunci în sus și o prinzi cu mâna cealaltă. Continui să te joci așa ca un prestidigitator
aruncând mandarina dintr-o mână în alta.

Pasul 2. Prinzi mandarina cu mâna dominantă și o apropii la spate, de creștetul capului. Atingi ușor
cu mâna zona respectivă. Îți imaginezi că mandarina rămâne acolo și cobori ușor brațul simțindu-
ți umerii relaxați. Mandarina stă acolo fiindcă îți poți imagina că e vrăjită.

Pasul 3. Închizi încet ochii și lași mandarina să își găsească singură locul, să se echilibreze. Îți
imaginezi în timp ce ea se echilibrează cum câmpul tău vizual se deschide. Ești atent și la ce simți
și la starea pe care o ai în timp ce faci acest exercițiu.

Pasul 4. Rămâi relaxat în timp ce deschizi ochii.

Anexă 4 Inventar al gândurilor

Situația Sentimentele Gânduri Argumente Argumente Gând Reevaluarea

tale automate pro contra alternativ stării
echilibrat
Anexa 5 Exercițiu de imaginație pentru creșterea încrederii în sine

1. Înainte să începem am să te rog să-ți concentrezi atenția asupra respirației tale, să simți cum
aerul îți intră prin nări și cum acesta iese. Să-ți simți senzațiile corpului, căldura, greutatea, fiecare
bătaie a inimii tale.
2. Vreau să-ți imaginezi că pe lumea această exiști tot tu, doar că într-o variantă mult mai bună,
poate mai frumoasă, inteligentă și înțeleaptă. Există o persoană, un tu din viitor care a ajuns exact
unde vrei tu să ajungi.
3. Vreau să-ți imaginezi un loc în care o să întâlnești această persoană. Vreau să-ți imaginezi toate
detaliile posibile, lumina, sunetele de acolo, cum se simte aerul când îți atinge părul sau fața, este
cald sau rece și modul în care arată persoana respectivă până la cel mai mic detaliu?
4. Imaginează-ți fiecare mic detaliu care construiește locul respectiv… apoi vreau să observi cum
persoana respectivă, versiunea ta mai bună din viitor, vine spre tine. Vreau să îi observi mersul,
îmbrăcămintea, mirosul, modul în care părul îi este aranjat, ce haine poartă și cum le-a asortat,
accesoriile, postura, limbajul trupului, fiecare emoție pe care o transmite prin fiecare gest subtil pe
care-l face.
5. Vreau să te privești pe tine, din viitor, acea persoana care a ajuns exact unde îți dorești să ajungi
și care a trecut prin toate lucrurile prin care urmează ca tu să treci. A trecut cu succes, a reușit,
chiar dacă toți spuneau că nu o să ajungă acolo și chiar dacă nimeni nu credea în forța sa. Tu din
viitor ești exemplul care se abate de la regulile impuse de societate.
6. Iar în momentul în care se așează lângă tine, să faci o pauză de câteva secunde. Să îi simți
respirația, bătăile inimii, ochii și să-l întrebi un lucru, orice îți dorești tu să descoperi de la această
persoană, acest tu din viitor mult mai avansat, inteligent și înțelept.
7. Apoi așteaptă răspunsul la întrebarea adresată și folosește-te de acest răspuns în drumul tău spre
cea mai bună variantă a ta.
Anexă 6 Analiza incidentului

Situația
Când? Cine? Ce? Unde?

Gânduri
Mi-am zis în mintea mea..
Mi-am imaginat că..

Senzații fizice Sentimente și emoții

Am simțit.. M-am simțit..

Comportament/Acțiuni
Ce ai făcut/ cum te-ai purtat în acea situație
Anexa 7 Poveste terapeutică „Noroc sau ghinion”

„A trăit cândva un fermier sărac, care se îngrijea de mica lui gospodărie ajutat de unicul lui fiu,
abia ajuns la vârsta majoratului. Întru-na din zile, tocmai atunci când băiatul fermierului se străduia
să înhame calul tatălui său la căruță, un fulger orbitor despică cerul în două, urmat aproape
instantaneu de un tunet năprasnic, care literalmente cutremură pământul. Înspăimântat,
calul se ridică în două picioare, cu un nechezăit și profitând de faptul că băiatul se dădu
și el speriat, doi pași înapoi, se năpusti înspre pădurea deasă ce se învecina cu ferma. Zadarnic
încercă băiatul să-l oprească, precum de prisos se dovedi și încrâncenarea cu care încercă să țină
pasul cu animalul speriat de moarte, alergând fără sorți de izbândă pe urmele lui. După numai
câteva minute de cursă inegală, pe băiat îl trădară picioarele și se prăbuși epuizat pe pământul udat
cu generozitate de ploaia care se revărsa din abundență. Ridică privirea tocmai la timp pentru a
mai putea zări silueta puternicului animal de tracțiune înainte de a dispărea printre copaci.
Tropăitul surd al copitelor potcovite, acompaniat de trosnetul câte unei crenguțe strivite sub
greutatea calului angajat in goana-i nebună, se auzi din ce în ce mai încet, pierzându-se într-un
final cu totul. Disperat, băiatul mai așteptă, poate doar un ceas, poate chiar mai mult, sperând că
unica avere a familiei nevoiașe ar putea reveni, dar în cele din urmă fu nevoit să se întoarcă necăjit
acasă. Vestea necazului se împrăștie cu repeziciune printre vecinii care se simțeau datori să-l
asigure pe fermier de compasiunea lor, lamentând-se ca de o mare tragedie. «Vai ce ghinion pe
capul tău ! » - ziceau, frângându-și mâinile. Păgubitul le răspunse însă cu multă seninătate: «Noroc
? Ghinion ? Cine știe ?».
Zilele care au urmat au fost de muncă grea pentru fermier și fiul lui. Cei doi bărbați erau nevoiți
să suplinească prin propria lor trudă lipsa calului și, spre lauda lor, o făceau fără să-și deplângă
soarta. Ar fi greu de apreciat câte zile trecuseră de când calul le dispăruse, pentru că nu aveau
vreme să le numere, până când într-o zi, în zori de ziuă fură treziți de tropot de cai și de un nechezat
atât de cunoscut lor. Și doar mirarea le fu mai mare decât bucuria atunci când sărind pe geam și
privind pe fereastra modestei căsuțe, zăriră fugarul, îndreptându-se cu capul ridicat înspre ferma
pe care toți credeau că o părăsise o dată și pentru totdeauna. Și pentru că surpriza tatălui și fiului
să fie de proporții și mai mari, calul era urmat asemeni unui conducător de oști, de o mică ceată de
cai sălbatici, sănătoși fi vânjoși. Mai mult chiar, micuța herghelie se lăsă mânată cu docilitate, după
poarta pe care fermierul o închise cu multă grijă în urma căluților. Nici de astă dată nu fu nevoie
de prea multă vreme pentru a se afla printre vecini de cele întâmplate. Fermierii veneau înainte de
a porni la lucru, să admire frumusețile de cai, adunate în ograda vecinului lor și nu conteneau să
exclame: «Ce noroc pe capul tău! Ce noroc!». însă fermierul clatină din nou din cap și le răspunse
pe obișnuitul său ton potolit: «Noroc ? Ghinion ? Cine știe ?>•.
Treptat, lucrurile reintrară în normal. Fermierul și băiatul își vedeau liniștiți de treabă, rând pe
rând, caii noi veniți se lăsau struniți. Viața fermierilor devenea pe nesimțite mai prosperă, datorită
atât noilor veniți, cât și vremii care se dovedise a fi deosebit de prielnică pentru recolta din acel
an. Seară de seară băiatul întors de la câmp se dedica noii sale îndeletniciri favorite : strunirea celui
mai frumos și mai nărăvaș dintre caii sălbatici. În mod cert, prietenia era pe înfiripate, căluțul
bucurându-se chiar de mângâierea pe gât și pe spate, dar nesuportând deocamdată să fie călărit.
De cate ori încercă, băiatul fu zvârlit si trântit aproape instantaneu. Băiatul câștigă secundă cu
secundă si știa că va veni ziua în care lupta se va încheia cu Victoria lui. Învățase de la tatăl său ce
înseamnă răbdarea și asta îl ajută mult. In seara cu pricina părea că în sfârșit eforturile și răbdarea
i-au fost răsplătite. Rezistase cu mult peste cât reușise oricând altcândva să stea călare pe calul pe
care tatăl lui i-l promisese cadou atunci când îl va struni. Îmbătat de perspectiva succesului,
vigilența lui adormi pentru o clipă. Suficient însă pentru a fi trântit cu violenta la pământ.
Instantaneu o durere nemaicunoscută de el până atunci îi cuprinse ca o flacără vie piciorul drept.
Piciorul rupt devenise inutilizabil și nici măcar privirea ce părea plină de compasiune a căluțului
care se învârti neputincios în jurul lui nu putea să-i insufle suficientă putere pentru a se ridica. Fu
nevoit să-și cheme tatăl în ajutor, care la rândul lui își dădu seama că piciorul este fracturat.
Medicul aplică o alelă ghipsată şi îi prescrise băiatului ședere la pat cel puțin șase săptămâni.
Fermierul, rămas pe neașteptate fără ajutorul fiului său fu vizitat de vecinii care comentau în modul
lor zgomotos cele întâmplate: «Vai ce ghinion ai putut avea. Acum fiul tău va fi nevoit să stea
țintuit de pat și tu ai rămas fără ajutor». Singurul, care și de data aceasta își păstră calmul, fu din
nou fermierul atât de încercat de soartă: «Noroc ? Ghinion ? Cine știe ? » - le răspunse.
Zilele următoare fuseseră extrem de agitate. Țara intră în război cu unul dintre vecini și toți tinerii
apți pentru luptă fuseseră mobilizați. Fiul fermierului, asemeni celor din generația lui, primise
ordin de încorporare, dar comisia medicală îl scutise de înrolare după ce se constată că este
imobilizat de fractură. Necăjiți, sătenii se adunară iar la casa fermierului. «Vezi ce noroc a căzut
iar peste tine! Băieții noștri au fost luați toți în război și fiul tău a scăpat, fiind cu piciorul rupt.»
Nici de data asta însă fermierul nu păru să le împărtășească opinia. «Noroc ? Ghinion ? Cine știe
?» - le răspunse el pe obișnuitul lui ton prudent. Și pentru că ceilalți îl priveau stupefiați, adăugă:
«Vedeți, norocul și ghinionul sunt întotdeauna relative și veșnic schimbătoare.
Ceea ce azi ti se înfățișează ca o mare nenorocire, nu mai departe de mâine se poate transforma
într-o adevărată șansă. Cum se întâmplă atunci când ploi abundente se revarsă asupra unui meleag.
Pământul uneia dintre ferme, astfel irigat poate da o recoltă record, în timp ce inundațiile înăbușă
toată producția vecinului. în vara următoare însă norocul se poate inversa. Recolta bogată din anul
precedent poate lăsa pământul primei ferme sterp și prin urmare fermierul care în urmă cu numai
câteva luni nu contenea să-și numere banii, se va îngloda în datorii. In schimb, celălalt pământ,
regenerat după un an în care nu a produs nimic, va putea da o recoltă mai abundentă ca oricând.
De fapt, nici nu contează atât de mult ce se întâmplă în mod real, ci mai degrabă felul în care noi
interpretăm cele întâmplate. Norocul și ghinionul nu sunt nimic altceva decât valorile pe care noi,
oamenii, le atribuim unor întâmplări care în sine nu sunt nici bune, nici rele. De asta, indiferent că
veniți pentru a mă asigura de compasiunea și condoleanțele voastre sau că vă înghesuiți pentru a
mă felicita pentru norocul care a dat chipurile peste mine, eu vă voi răspunde invariabil: Noroc ?
Ghinion ? Cine știe ?»."