POVESTEA TERAPEUTICĂ „CĂMINUL”

Scop:
- Identificarea părţilor negative a workcoholic-cismului;
- determinarea calităţilor esenţiale necesare pentru depăşirea dependenţei de muncă.

Descriere: Participanţii sunt rugaţi să se aşeze în cerc.

Moderatorul anunţă: În continuare voi prezenta o poveste, care sper să vă trezească curiozitatea.

Trăia o dată un “Cămin”. Mare, din cărămidă, trainic, responsabil şi foarte darnic. Avea o
capacitate mare de muncă şi necesitate de a ajuta oamenii. Din fericire, trebuinţa lui coincidea cu
necesităţile oamenilor. Astfel cum venea toamna, până primăvara “Căminul” era în centrul
atenţiei. Toţi oamenii erau în jurul lui, îi împărtăşau bucuriile, necazurile, îl lăudau, ceea ce îl făcea
foarte fericit. „Ce bun este „Căminul” nostru!” „Cât de altruist, deşi toată ziua arde, nimic nu cere
în schimb!” „Ce ne-am face noi fără dânsul!”
Lauda permanetă şi recurgerea la serviciul lui l-a făcut pe „Cămin” să creadă că este
indispensabil oamenilor. Şi iată că într-o zi i-a venit o idee, ce ar fi dacă ar lucra non stop, fără
concediu. Zis şi făcut. A tras „Căminul” aer în piept şi a început să lucreze şi mai mult, încălzea
zi şi noapte. De atâta muncă nici n-a observat că a venit vara. Afară soare, cald, da în mijlocul
casei un cămin ce arde. De la o vreme observă că oamenii nu mai stau lângă el, se şuşotesc şi tot
mai des îi aruncă enunţuri tăioase. „Ce e cu „Căminul” nostru, chiar nu vede că nu avem nevoie
de căldură?” „ Ne doare capul, nu mai putem sta în casă!” Şi într-o zi, au plecat, l-au lăsat singur.
S-a supărat „Căminul” pe oameni: „Nu înţeleg, pentru acelaşi lucru la început m-au lăudat, acum
mă ceartă?” Sărmanul „Cămin”, el nu înţelege că poţi să iei cu forţa ceva da să dai nu poţi.
Ca să fii apreciat şi împlinit, e puţin să ai dorinţa să ajuţi pe cineva, cel mai important să ai
pe cine ajuta, să fii solicitat. În caz contrar, rişti să fii neînţeles, refuzat şi în final epuizat.
Reflecţii:
- Cum credeţi care este mesajul acestei poveşti?
- Cum aţi defini starea în care se află eroul nostru?
- Cum credeţi care a fost greşeala „Căminului”? Da a oamenilor?
- De ce „Căminul” n-a înţeles unde a greşit?
- S-a simţit cineva ca şi “Caminul” nostru vreo dată?
- Cum aţi depăşit situaţia dată?
- Ce recomandări aţi face „Căminului”?
- Cum aţi schimba voi povestea ca să aibă un final fericit?