PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Oportov Mihaela

DATA: 5 aprilie 2011
GRUP ŢINTĂ: Clasa aXI-a P
OBIECTUL: Limba şi literatura română
MODULUL: Literatură
TEMA : Romanul modern, psihologic – caracterizarea personajului
TIPUL LECŢIEI : Fixare -evaluare
TEXT SUPORT : Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu.

OBIECTIV FUNDAMENTAL : Caracterizarea personajului Ştefan Gheorghidiu.

COMPETENŢE SPECIFICE :
1. Identificarea tipului de personaj;
2. Relevarea şi argumentarea principalelor trăsături de caracter;
3. Menţionarea modalităţilor de caracterizare utilizate ;
4. Indicarea şi analiza unor secvenţe semnificative pentru caracterizarea personajului.

RESURSE EDUCAŢIONALE:
Materiale :
-Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Editura Cartea Românească, Bucureşti,1987;
-Nicolae Manolescu, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Editura Gramar, Bucureşti, 2003;
-Lăcrămioara Vulpeş, Hermeneutică şi naratologie aplicată;Editura Eurocart, Iaşi, 2004;
-Manualul de limba şi literatura româmă pentru clasa a XI-a, editura Art;
- Sala de clasă, tabla, cretă, video-proiector, ecran, calculator;
-Prezentare ppt..
Umane:
-Capacitatea de învăţare normală a elevilor de clasa a XI-a, cunoştinţele acumulate anterior;
De timp:
-50 minute.

METODE ŞI STRATEGII DIDACTICE:

 Conversaţia euristică;
 Problematizarea ;
 Învăţarea prin descoperire;
 Dezbaterea;
 Studiu de caz.

FORME DE ORGANIZARE:

Activitate frontală, în alternanţă cu activitatea individuală.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
 1. Organizarea clasei, asigurarea celor necesare desfăşurării activităţii;
Se face prezenţa, se notează absenţele, se verifică existenţa materialelor necesare bunei desfăşurări a
activităţii.
2. Actualizarea cunoştinţelor acumulate anterior:
Prin activitate frontală se discută despre elementele de modernitate ale romanului vizat.
3.Captarea atenţiei elevilor pentru momentul didactic următor:
Romanul Ultima noapte de dragoste, înâia noapte de război de Camil Petrescu prezintă povestea de viaţă
a unui personaj original, cu o viaţă sufletească complexă, conştiinţa lui fiind frământată de conflictul
dintre modul în care valorile sunt percepute în societate şi propria perspectivă.
4.Anunţarea titlului lecţiei şi a competenţelor propuse:
Ne propunem astăzi să analizăm personajul principal al romanului Ultima noapte de dragoste, înâia
noapte de război . La sfârşitul orei veţi fi capabili: 1,…..,4.
5.Cunoaşterea treptată a conţinutului lecţiei şi dobândirea competenţelor propuse.
Momentul didactic se desfăsoară sub formă de activitate frontală:
P. Cine este Ştefan Gheorghidiu?
E. –Personajul principal al romanului….(argumentare).
P. Ce face Ştefan Gheorghidiu?
E. – Relatează propriile experienţe de viaţă: iubirea şi războiul (se prezintă cele două Cărţi…).
P. Cum relatează?
E. - La persoana I, ca pe o confesiune, din propriul punct de vedere, aşa cum evenimentele îi revin în
memoria afectivă; el analizează cu luciditate faptele încercând să înţeleagă.
P. Ce ştim despre personaj?
E. – A studiat filosofia fiind cel mai apreciat dintre studenţi, lucra pentru a-şi întreţine mama şi cele două
surori, îşi idolatriza tatăl pentru concepţiile şi modul său de viaţă pe care, de altfel le moştenise. Este un
intelectual care trăieşte în lumea cărţilor şi nu acordă nici un fel de interes aspectelor materiale ale
existenţei.
Iubirea reprezintă pentru el un proces de autosugestie. Sentimentul lui pentru Ela se naşte din
duioşie: “Iubeşti mai întâi din milă, din îndatorire, din duioşie, iubeşti pentru că ştii că asta o face fericită”
dar, la o autoanaliză, naratorul mărturiseşte că mai ales din orgoliu, din vanitatea de a fi iubit de o femeie
frumoasă. Pasiunea se naşte din orgoliu, tot din orgoliu, Gheorghidiu încearcă să o modeleze pe Ela după
propriul ideal de feminitate …… .
Discutând diverse secvenţe şi citate din roman sunt evidenţiate trăsăturile de caracter ale
personajului precum şi modalităţile de caracterizare:
 intelectual orgolios, pătimaş şi lucid în dragoste dedicat întru totul femeii pe care o iubeşte;

 inadaptat într-o lume meschină, incapabilă să-l înţeleagă;

 ,,un filosof într-o lume de neştiutori de carte cinici…” (G. Călinescu )
 ,,un spirit speculativ şi oarecum lipsit de simţul realităţii, care are despre femei păreri
disproporţionate, fie de adulaţie , fie de dispreţ, fundamental egoist, centrând sentimentele pe
ego-ul propriu, bănuitor din vanitate cel puţin la fel de mult ca din iubire, mai degrabă senzual
decât sentimental ş.a.m.d.”(N.Manolescu)
 un erou lucid care îşi expune clar concepţiile despre iubire şi moarte, despre femeia iubită,
îndeajuns de lucid ca să nu aibă pretenţia că deţine adevărul;
 un ins hipersensibil în căutare de certitudini pentru că trăieşte o singură dată un mare sentiment;
 gelos şi orgolios trăind într-o continuă stare de incertitudine;
 ,,un mare naiv ” deoarece la început este încântat de frumuseţea şi inteligenţa Elei, fericit de
admiraţia pe care o provoacă tuturor, pentru ca după căsătorie s-o descopere cochetă şi interesată
mai mult de petrecerile mondene decât de ,,filozofie în patul conjugal”.
 Concepţia despre iubire îl reprezintă :

,,Cei care se iubesc, au drept de viaţă şi de moarte unul asupra celuilalt.”

,,O iubire mare e mai curând un proces de autosugestie. Trebuie timp şi trebuie complicitate pentru
formarea ei .”

Modalităţi de caracterizare:

1.Autocaracterizarea: “ Eram înalt şi elegant…”; “ Lipsit de orice talent, în lumea asta muritoare, fără să
cred în Dumnezeu, nu m-aş fi putut realiza – şi am încercat-o – decât într-o dragoste absolută”.

2.Caracterizarea făcută de către celelalte personaje: ,,unchiul Tache”: ,,Ei,Stefane, dacă tată-tău ar fi
fost ceva mai strângător, dacă n-ar fi risipit atât…v-ar fi lăsat şi vouă să trăiţi altfel decât trăiţi (…). De
altfel, îi semeni leit.”; Nae Gheorghidiu : ,,-N-ai spirit practic …(…).Cu filosofia dumitale nu faci doi
bani. Cu Kant ăla al dumitale şi cu Schopenhauer nu faci în afaceri nici o brânză.”; Vasilescu
Lumânăraru ,,-I-adevărat, domnule Gheorghidiu, că dumneata ştii atât de multă carte?”…-Eşti un
copil, nu te supăra, domnule Gheorghidiu, că ţi-o spun.” ; ,,Doamna încă tânără” îl defineşte,,omul cu
sensibilitate năzdrăvană”; Ela spune: ,,Eşti de o sensibilitate imposibilă.”

3.Introspecţia. „ Niciodată nu m-am simţit mai descheiat de mine însumi, mai nenorocit .”

4.Autoanaliza lucidă : „ Simţeam din zi în zi, departe de femeia mea că voi muri...Slăbisem într-un mod
care mă despera, căci făcea dovada obiectivă că sufăr din cauza femeii, şi oricât aş fi vrut să ascund cu
surâsuri rănile orgoliului meu, nu mai putem izbuti...”

5.Monologul interior, notarea stărilor interioare şi a senzaţiilor: „ Nu pot gândi nimic. Creierul parcă mi s-
a zemuit....”

Concluzie: Cu Ştefan Gheorghidiu, Camil Petrescu introduce un nou tip de personaj în literatura română:
intelectualul ca structură de caracter (Ovidiu Crohmălniceanu).

6.Asigurarea retenţiei şi a transferului

Se dă ca temă pentru acasă realizarea unui eseu în care să se caracterizeze personajul principal al
romanului în relaţie cu soţia sa, Ela.