STARBUSTING –EXPLOZIA STELARĂ- APLICAȚII

-romanul interbelic, modern, subiectiv, psihologic ,, Ultima noapte de dragoste,

întâia noapte de război’’(1930), de Camil Petrescu

MESAJ PENTRU ELEVI!

Ți-ai pus cu siguranță întrebări în ceea ce privește tipologia romanelor, ba chiar te-ai
aflat în eroare uneori, atunci când nu ai știut să motivezi apartenența la un curent literar, sau
în ce constă originalitatea viziunii artistice a autorului. Trebuie să parcurgi acest drum pe
etape, trecând în revistă caracteristici, definiții, tipologii de personaje, teme și motive literare,
precum și tehnici narative.

!!!REȚINE anumite puncte de reper pentru înțelegerea romanului, pornind de la un TABEL

CRONOLOGIC realizat de criticul literar Nicolae Manolescu, despre viața lui
Camil Petrescu:
1913-1916 –urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere din București;
1915-1916 – absolvă Școala de Ofițeri cu gradul de sublocotenent;
 1916, 16 august- mobilizat ca sublocotenent în Regimentul 22 Infanterie, alături de
care va participa la luptele de pe linia Predeal-Brașov, fiind rănit în septembrie, la
Târgoviște;
1917-figurează pe lista ofițerilor morți;
1918- eliberat din prizonierat, întâmpină dificultăți la anularea actului de deces;
1919- își ia licența în filozofie;
1921- își anunță hotărârea de a candida independent pentru mandatul de deputat;
1947- se căsătorește cu actrița Eugenia Marian și i se naște primul fiu,
Camil-Aurelian;
1950- i se naște al doilea fiu, Octavian- Eugeniu.

FIȘĂ DE LUCRU 1

Camil Petrescu se distinge în peisajul literar drept un teoretician al literaturii, al

romanului , abordând mai multe probleme ale romanului modern, transpuse în romanele sale.

În articolul din 1927, ,,De ce nu avem roman?’’, C.Petrescu se referă la coordonata

psihologică a romanului, de analiză: ,, Literatura presupune firește probleme de conștiință.
(…) Eroul de roman presupune un zbucium interior, lealitate, convingere profundă, un simț al
răspunderii dimcolo de contingențele obișnuite.’’

În conferința Noua structură și opera lui Marcel Proust (1935), C.Petrescu teoretizează
romanul de tip proustian, de analiză și respinge romanul de tip tradițional. El alege ca soluție
sinceritatea confesiunii, autenticitatea, pentru a evita confuzia dintre realitate și ,,propunere
a realității’’:,, Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce aud, ceea ce înregistrează simțurile
mele, ceea ce gândesc eu…Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti… Dar aceasta-i
realitatea conștiinței mele, conținutul meu psihologic…Din mine însumi, eu nu pot ieși…
Orice aș face eu nu pot descrie decât propriile mele senzații, propriile mele imagini. Eu nu
pot vorbi onest decât la persoana întâi.’’

Camil Petrescu formulează concepția sa despere menirea scriitorului în romanul ,,Patul

lui Procust’’: ,,Un scriitor e un om care exprimă în scris cu o liminară sinceritate ceea ce a
simțit, ceea ce a gaândit, ceea ce i s-a întâmplat în viață , lui și celor pe care i-a cunoscut, sau
chiar obiectelor neînsuflețite.Fără ortografie, fără compoziție, fără stil și chiar fără
caligrafie.’’
 Cerințe :

1. Realizează o descriere a scriitorului, așa cum o propune C. Petrescu. Ești de acord sau ai
altă viziune? Argumentează-ți punctul de vedere în 15 rânduri.

2. Prezintă definiția romanului, propusă de romancier, în fragmentul de mai sus. Pentru tine
ce înseamnă un roman? Ce anume te aștepți să găsești în paginile unei cărți?

3. Valorifică subiectul unui roman studiat, căruia să-i realizei o recenzie.Știi ce ar trebui să
cuprindă o recenzie? Tu ce ai propune ca puncte de reper?

ATENȚIE! Romanul modern, subiectiv, de analiză psihologică se distinge prin următoarele

trăsături:

 Narațiunea se face la persoana I (focalizare internă), prespectivă narativă subiectivă,

narator-personaj, viziune narativă ,,împreună cu’’; evenimentele nu sunt prezentate
cronologic, ci în funcție de felul în care sunt ordonate de memoria involuntară;
 Personajele sunt, de regulă, intelectuali;
 Accentul nu cade pe acțiune, ci pe conflictul interior al personajelor și pe analiza
stărilor de conștiință;
 Se folosește tehnica fluxului conștiinței;
 Ca mod de expunere, un loc important îl ocupă monologul interior;
 Textele se bazează pe autenticitate, prin împrumutarea unor procedee de la literatura
de graniță (jurnalul, memorialul, epistola, eseul),
 La nivel stilistic se cultivă anticalofilia (împotriva scrisului frumos).

Reprezentanți: Eugen Lovinescu (teoretician al modernismului), Camil Petrescu,

Hortensia Papadat-Bengescu, Anton Holban, Mircea Eliade.
Hortensia Papadat-Bengescu

Anton Holban
 Mircea Eliade

FIȘĂ DE LUCRU 2

(imagine Sursa: adnana-andrei.blogspot.com/2011/12/metoda-starbust-explozie-

stelara.html)
 METODA STARBUSTING-explozie stelară

Mod de lucru:
o Organizați-vă în cinci grupe de elevi.
o Desemnați un reprezentant al grupei care va extrage un plic cu o steluță
ce va conține o întrebare.
o Formulați întrebări corespunzătoare plicului extras: CUM?, CE?,
CARE?, UNDE?
o Elaborați o listă cu întrebări, cât mai multe și mai variate.
o Comunicați rezultatele muncii în grup.
o Răspundeți la întrebările adresate de membrii celorlalte grupe sau
formulați alte întrebări la întrebările adresate deja.
o Completați explozia solară cu întrebările formulate.
o Sintetizați informațiile pentru a explica cerința dată.

Problematica de la care se pornește este următoarea:

CERINȚA: Prezintă care sunt cauzele suferinței personajului Ștefan Gheorghidiu
din romanul subiectiv studiat. Imaginează-le sub forma unor interogații care i-ar aparține în
situații limită?
Îl iubise Ela mai mult pe soțul ei Ștefan după ce acesta primise moștenirea de la
unchiul său?
Unde greșește Ștefan în relația lui cu Ela? Dar Ela?
Cum reacționează Ela după ce primește vestea moștenirii?
Când s-a hotărât Ștefan să plece la război?
Ce a gândit Ștefan când Ela i-a acordat atenție mai mult în excursie Domnului G.?
De ce l-a chemat Ela pe Ștefan de pe front, la Câmpulung?
Care era concepția despre dragoste a lui Gheorghidiu? În ce context o exprimă?
Activitatea desfășurată se bazează pe conversație. După fiecare set de întrebări se
face o trecere în revistă parțială. Se realizează o sinteză generală. Se face conexiunea între
idei și întrebări.
 FIȘĂ DE LUCRU 3

Prezintă cu citate din roman sau exemple, fiecare dintre următoarele tehnici de construcție
narativă :

INTROSPECȚIA (privire înăuntru,

autoanaliza)
RETROSPECȚIA (rememorarea,
flashbackul)
ACRONIA (evenimentele nu sunt relatate
neapărat în ordine cronologică)
AUTENTICITATEA(sinceritate absolută
prin notarea la persoana I, convenția
jurnalului, refuzul schematismului
psihologic, anticalofilie)
DIFERENȚA dintre timpul psihologic și
timpul obiectiv, al faptelor)
FLUXUL conștiinței

FIȘĂ DE LUCRU 4

Se dau textele :
1. ,,…Să nu descriu decât ceea ce văd, ceea ce înregistrează simțurile mele, ceea ce gândesc
eu…Dar aceasta-i realitatea conștiinței mele, conținutul meu psihologic…eu nu pot descrie
decât propriile mele senzații, propriile mele imagini.Eu nu pot vorbi onest decât la persoana
întâi.’’ (Camil Petrescu)
2.,, Romanul realist este o oglindă purtată de-a lungul unui drum. Câteodată ea reflectă cerul
albastru, altă dată noroiul din băltoacele de la picioarele dumneavoastră. Vreți să acuzați de
imoralitate omul care poartă oglinda? Acuzați mai bine drumul pe care se află băltoacele…’’
(Stendhal)
Cerință:
Pe baza experienței tale de cititor și a fragmentelor de mai sus, specifică diferențele de
viziune și construcție între cele două tipuri de romane :

Romanul de analiză psihologică Romanul realist