Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Esantionaj Petrolier1
Esantionaj Petrolier1
[1.6.4.1] Distanţa regulamentară normală (distanţa între longitudinale) în zona centrală a navei,
este valoarea determinată cu formula:
= 1.11 m.
[1.6.4.2] Se admit abateri de la distanţa regulamentară în regiunea centrală a navei până la
±25% .
Se adoptă: a0 = 1,0 m.
[1.6.4.3] Se adoptă următoarele distanţe regulamentare:
- în picuri ………………………………………………………………......................…… 0,6 m
- între peretele picului prova şi secţiunea dispusă la 0,2L de la perpendiculara prova …… 0,7 m
- în zonele de trecere …………………………………………….....................................… 0,8 m
= 0,5 + 15 = 15.5 m.
Se adoptă: wdb = 2,0 m.
ltanc = = 50.16 m.
Se adoptă ltanc=40 m (la mijlocul tancului dispunem diafragmă de tangaj → l’tanc = 20 m).
[24.A.3.4.2] Deoarece ltanc < 0,1L şi btanc < 0,6B, nu trebuie făcut calcul de rezonanţă.
4. Grosimi minime
4.1 [24,A.13] La dimensionarea elementelor de osatură a tancurilor de marfă, grosimea minimă
nu trebuie să fie mai mică decât (L > 240 m):
- grinzi de încrucişare
tmin = = = 12.668 mm.
Se adoptă: tmin = 13 mm.
- grinzi obişnuite
tmin = = = 12,5 mm.
Se adoptă: tmin = 12,5 mm.
4.2. [12,A.7] Grosimea elementelor constructive în tancuri nu trebuie să fie mai mică decât:
, Lmax = 100 m.
= 7,5 mm.
Se adoptă: tmin = 7,5 mm.
1. Învelişul fundului
1.1. [12,B.2.1] Grosimea învelişului nu trebuie să fie mai mică decât
unde
- a = 1,0 m;
- k = 1,0 [2, B.2];
- p = presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform [4,D] (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81·h1 ρ·(1 + av) + 100·pv = 9,81·2,0·1,025·(1 + 0,095) + 100·0,25 = 47.02 kN/m2
sau
=
= 9,81·1,025·[2,0·cos 20˚+(0,3·60+0)·sin 20˚] + 100·0,25 = 105.801 kN/m2
1.2. [6,B.1.2] Grosimea învelişului fundului pentru nave cu lungimea de 90 m şi mai mare nu
trebuie să fie mai mică decât
, [mm]
, [mm]
unde
- k = 1,0 [2, B.2]
- n2 = 4,8 (sistem longitudinal de osatură)
- a = 1,0 m
- pB - sarcina pe fund, [kN/m2], conform [4, B.3],
[kN/m2];
kN/m2
unde
T = 21.1 m (pescajul navei),
p0 = 10,5 c1 = 10,5· 3.071 = 32.25 kN/m2,
c1 = c0/n = 10,75/3,5 = 3.071
c0 = 10,75 pentru 300 < L ≤ 350m;
n = 3,5 (L ≥ 90 m)
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8), [2.1.2].
- σadm = 230/k, [N/mm2] (L ≥ 90m)
σadm = 230/1,0 = 230 N/mm2.
- [N/mm2] pentru L ≥ 90m, în primă aproximaţie,
N/mm2.
Obţinem
= = 24.49 mm,
tcrit = [mm]
unde
- c = 527 (sistem longitudinal);
- E = 2,06· 105 N/mm2 , [3, F.1];
- F1 = 1,0 pentru sistemul longitudinal (tabelul 3.2), [3, F.1].
Obţinem:
2. Gurna [6,B.4]
[6,B.4.1] În zona de curbură a gurnei, pentru grosimea acesteia, se va accepta cea mai mare
valoare între grosimea bordajului ( vezi 6,C.1) şi a fundului:
tg = max (tf ; tb) = 26 mm.
Lăţimea gurnei nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·316.8 = 2384 mm > bmax.
Se adoptă: bg = 1800 mm.
4.2. Învelişului bordajului deasupra 0,2 H de la linia de bază (ex. z = 0,5H) [6,C.1.3]
4.2.1. Grosimea filelor de tablă situate deasupra nivelului 0,2H poate fi redusă până la grosimea
la extremităţi “t2” conform B.3.1, respectiv grosimea “t3” prescrisă conform 2, dacă solicitările permit
acest lucru.
[6,B.3.1]: [mm] , L ≥ 50m, Lmax = 12H = 12·29 = 348 m,
= 18.65 mm.
[6,C.2]: [mm]
unde
ps - sarcina pe bordaje, în [kN/m2], [4, B.2.1.1] (centrul sarcinii este sub linia de plutire), cea
mai mare valoare din următoarele două valori:
= = 93.20 kN/m2
χ = 30,86· (1+0)·1,0 = 30,86 kN/m2,
z = 0,5H = 0,5·29 = 14.5 m
p0 = 10,5 c1 = 32.25 kN/m2
b = 0 (0,2 ≤ x/L ≤ 0,8)
χ = 1,0 [4, B.2.2], α ≤ 18˚.
Obţinem
= 13.87 mm.
Rezultă [6,C.1.3]:
tb1 = max (t2 ; t3) = max (18.65 ; 13.87) = 18.65 mm.
Conform [1,K]: tb1 = 18.5 mm.
unde
[4,D.1.1] p ≡ p1 = 9,81·h1 ρ(1 + av) + 100·pv = 9.81·14.5·1.0·(1+0,095)+25 = 180.75 kN/m2
h1 = H – z = 29-14.5=14.5 m
sau
p≡ =
2
= 9,81·1,0·[14.5·cos 20˚+(0,3·2+1)·sin 20˚] + 25 = 164.03 kN/m
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 180.75 kN/m2.
[4,D.1.2] p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 17 = 166.77 kN/m2,
h2 = H – z + 2,5 = 14.5 + 2,5 = 17 m.
Obţinem:
+ 1.97= 16.75 mm,
= 13.27 mm.
Obţinem [12,B.2.1]:
tb2 = max (t1 ; t2) = max (16.75 ; 13.27) = 16.75 mm.
Conform [1,K]: tb2 = 17 mm.
Grosimea învelişului bordajului (la z = 0,5H) tb = max (tb1 ; tb2):
tb z=0,5H = 17 mm.
5. Centura [6,C.3]
[6,C.3.1] Lăţimea centurii nu trebuie să fie mai mică decât:
b = 800 + 5·L [mm], bmax = 1800 [mm],
b = 800 + 5·240 = 2384 mm > bmax.
Se adoptă: bc = 1800 mm.
[6,C.3.2] Grosimea centurii în zona de 0,4L la mijlocul navei nu trebuie în general să fie mai
mică decât grosimea învelişului punţii în aceeaşi zonă. Totuşi, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea bordajului în aceeaşi zonă. Funcţie de sistemul de osatură, nu trebuie să fie mai mică decât
grosimea critică a punţii, conform [7, A. 5.2] (tcrit = 14,5 mm).
Se adoptă: tc = tb = 15 mm.
= 69.01 kN/m2.
- pL = 0 , puntea superioară nu este punte de încărcare, [4, C.1].
Obţinem
= 12.01 mm,
= 14,5 mm.
Se adoptă:
tp = 14,5 mm.
Dimensionarea pereţilor se face după [12]. Pentru grosimea minimă se va lua în atenţie
[24,A,13]. Referitor la analiza tensiunilor şi stabilităţii este valabil B.1.1.
α = 45o → ,
B’ = 0,8·B = 0,8 ·60 = 48 m.
b=B’-(B-B’)=36
Se adoptă B’ = 52 m.
= 22.5 mm.
Se adoptă tsl = 23 mm.
Găurile de uşurare în suporţii laterali se dimensionează conform [8,B.3.2.3].
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], după cum urmează (se admite valoarea cea mai mare):
p1 = 10 (T – hdf) = 10 ( 21.1 – 2.7) = 184 kN/m2;
p2 = 10·h = 10·28.8 = 288 kN/m2,
h - distanţa de la învelişul dublului fund la nivelul gurii de aerisire,
h = H – hdf + hr = 29 – 2.7 + 2,5 = 28.8m,
hr – înălţimea răsuflătorii [m], hr = 2,5 m;
p3 = pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 1,0·28.8· (1 + 0,095) = 309.36 kN/m2 , [4,C.2]
G - masa încărcăturii din încăpere, în [t]
V - volumul încăperii, în [m3] (fără gurile de magazie)
G/V = ρ = 0,7 t/m3 < 1,0 t/m3 , [vezi 23,B.4.4] , G/V = 1,0 t/m3
h - înălţimea încărcăturii deasupra dublului fund în ipoteza încărcării complete a
spaţiului din încăpere, în [m]
h = H – hdf + hrgm = 29 – 2.7 + 0,8 = 27.1m,
hrgm – înălţimea gurii de magazie [m], hrgm = 0,8 m;
av - factor de acceleraţie
av = F · m = 0,11·1,0 = 0,11
F = 0,11 · = 0,11
v0 = 15,5 Nd < → v0 =
unde
p - presiunea p1 sau pd, în [kN/m2], conform parag.4,D. (se va lua valoarea mai mare):
p1 = 9,81 · h1 · ρ·(1 + av) + 100 · pv = 9,81 · 30.15· 0,7·(1 + 0,11) = 229.81 kN/m2
h1 - distanţa centrului de încărcare faţă de planul orizontal ce limitează superior tancul,
în [m]
h1 = H – hdf/2 + 2,5 = 29 – 2.7/2 + 2,5 = 30.15 m
ρ = 0,7 t/m3
av = 0,11 [4,C.1.1]
pv - presiunea ventilului de siguranţă, în [bari], dacă este prevăzut,
pv = 0
pd = 0.
Se adoptă p = p1 = 229.81 kN/m2.
p2 - presiunea statică maximă de proiectare [4,D.1.2]:
p2 = 9,81 · h2 = 9,81 · 30.15 = 295.77 kN/m2 ,
h2 = H – hdf/2 + 2,5 = 29 – 2.7/2 + 2,5 = 30.15 m.
Obţinem:
= 17 mm,
= 15.82 mm,
Se adoptă tve = 17 mm.
- nervuri de rigidizare a varangelor etanşe [12,B.3]. Modulul de rezistenţă nu trebuie să fie mai
mic decât:
= 0,55·1.0·2.72·229.81·1,0 = 921.42 cm3
= 0,44·1.0·2.72·295.77·1,0 = 948.71 cm3
unde
= hdf = 2.7 m;
p = 229.81 kN/m2 [4,D.];
p2 = 295.77 kN/m2 [4,D.1.2].
Se adoptă HP 140 9 (15,2 . 92,0 . 1,1).
= = 135.13 N/mm2
= 1,0 · 0,55 = 0,55
n = 0,55 (p ≡ pi)
- p ≡ pi = 9,81· · h (1 + av) = 9,81· 0,7·27.1· (1 + 0,11) = 206.56 kN/m2 [4, C.2] (vezi şi
calculul de la învelişul dublului fund),
Rezultă
= 915.54 cm3.
Alegem din catalogul de profile: HP 32012 (58,80 . 916,7 . 9,0).
te = tdf ·a/610 = 25 ·1000/610 = 40.98mm,
Wef = 916.7 + 9.0 (40.98 – 11) = 1186.52 cm3.
Se adoptă profilul longitudinalelor de dublu fund HP 370 14 (Wef = 1186.52 cm3).
unde
p - presiunea de proiectare, în [kN/m2], p = max (p1, p2, p3).
Învelişul plafonului înclinat al tancului de gurnă se împarte în 4 file de tablă având următoarele
lăţimi: (I) b1 = 1,98 m, (II) b2 = 2,18 m, (III) b3 = 2,18 m, (IV) b4 = 1,014 m.
- p1 = 10 (T – hdf – Δh)
(I) p1 = 10(T – hdf) = 10( 12,1 – 1,65) = 104,5 kN/m2,
(II) p1 = 10(T – hdf – b1·sinφ) = 10( 12,1 – 1,65 – 1,98·sin45°) = 90,5 kN/m2,
(III) p1 = 10[T – hdf – (b1 + b2)·sinφ] = 10[12,1 – 1,65 – (1,98 + 2,18)·sin45°] = = 75,1
2
kN/m ,
(IV) p1 = 10[T – hdf – (b1+b2+b3)·sinφ] = 10[12,1 – 1,65 – (1,98+2,18+2,18)·sin45°]= =
2
59,67 kN/m ;
- p2 = 10·h , h = H – hdf – Δh + hr (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
(I) p2 = 10( 16,5 – 1,65 + 2,5) = 173,35 kN/m2,
(II) p2 = 10( 16,5 – 1,65 – 1,98·sin45° + 2,5) = 159,5 kN/m2,
(III) p2 = 10[16,5 – 1,65 – (1,98 + 2,18)·sin45° + 2,5] = 144,08 kN/m2,
(IV) p2 = 10[16,5 – 1,65 – (1,98+2,18+2,18)·sin45° + 2,5] = 128,67 kN/m2;
- p3 = pi = 9,81· · h (1 + av), [4,C.2] (vezi şi calculul de la învelişul dublului fund)
h = H – hdf – Δh + hrgm , φ’ = φ – 20° = 25° [23,B.4.4.1]
(I) p3 = 9,81· 1,0·15,65· (1 + 0,11) = 170,41 kN/m2,
(II) p3 = 9,81· 1,0·(15,65 – 1,98·sin25°)·(1 + 0,11) = 161,3 kN/m2,
(III) p3 = 9,81· 1,0·(15,65 – 4,16·sin25°)·(1 + 0,11) = 151,27 kN/m2,
(IV) p3 = 9,81· 1,0·(15,65 – 6,34·sin25°)·(1 + 0,11) = 141,24 kN/m2;
Rezultă presiunea maximă de proiectare pe cele 4 file de tablă:
(I) p = p2 = 173,35 kN/m2,
(II) p = p3 = 161,3 kN/m2,
(III) p = p3 = 151,27 kN/m2,
(IV) p = p3 = 141,24 kN/m2.
Obţinem:
(I) = 14,86 mm (tI = 15 mm).
Ţinând cont de [8,B.4.4.2], se adoptă tI = 17 mm.
(II) = 14,32 mm.
Se adoptă tII = 14,5 mm.
(III) = 13,89 mm.
Se adoptă tIII = 14 mm.
(IV) = 13,44 mm.
Se adoptă tIV = 13,5 mm.