Emolienți

Emolienții sunt substanțe care au proprietăți de catifelare, netezire și

hidratare a pielii prin încetinirea evaporării apei, creînd o barieră
protectoare pe suprafața acesteia. Cei mai multi emolienți ofera pielii o
senzație de satin, non-grasă, sunt on-comedogenici, non-iritanți.
Spre deosebire de uleiurile vegetale, emolienții clasici sunt rezistenți
la oxidare, nu au nevoie de antioxidanți pentru conservare.
Emolienții sunt grupați în funcție de abilitatea lor de a etala(a se
împraștia) pe piele. Prin combinarea emolienților cu diferite grade de
etalare pe piele, formulatorii pot crea emulsii care să dea pielii senzația
de hidratare, emoliere.
Emolienții sunt produse medicamentoase sau cosmetice utilizate
pentru protecția, hidratarea și netezirea pielii.[1] Astfel, produsele
emoliente se administrează direct pe piele, iar ca formulări există
creme, unguente, uleiuri sau prafuri. De obicei, produsele utilizate sunt
pe bază de vaselină, ulei de ricin, alcool cetilic, lanolină, unt de shea,
etc.
Emolientii „blocheaza” hidratarea in interiorul pielii, actionand ca un
scut impotriva pierderii de apa (emolienti ocluzivi) sau, dimpotriva,
atragand si pastrand apa in straturile superioare ale epidermei
(emolienti umectanti), pentru a crea acel look de piele hidratata,
proaspata si tanara. Din punct de vedere medical, emolientii sunt
folositi in tratarea eczemelor sau psoriazisului, tocmai datorita abilitatii
lor de a atrage si pastra umiditatea in piele, marind nivelul de hidratare
si prevenind inrautatirea acestor afectiuni.

- In cremele de ingrijire ocupa un loc special tot datorita capacitatii

extraordinare de hidratare, mai ales daca vorbim despre piele foarte
uscata, care se descuameaza, sau despre piele cu tendinta acneica, ce a
fost supusa unor tratamente dure.

- Iarna si primavara mai ales, pielea noastra are nevoie de emolienti

pentru a fi protejata de frig si de fluctuatiile de temperatura, de vant si
vesnica poluare. E important de stiut insa ca, desi creeaza o bariera
protectoare intre piele si mediul inconjurator, nu actioneaza ca factor
de protectie (SPF) impotriva razelor UV.
 Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
al Republicii Moldova

Colegiul de Ecologie

Referat
Tema: Emolienți

A elaborat: Rusu Maria

A verificat: Perciun Natalia

Chișinău,2019
Vitaminele - sunt substanțe chimice organice necesare în cantități
mici pentru ca organismul să fie sănătos. Majoritatea vitaminelor nu
pot fi sintetizate de către organism, deci ele trebuie obținute din
alimentație.
Termenul de vitamine nu cuprinde alți nutrienți esențiali cum ar fi
mineralele, acizii grași esențiali sau aminoacizii esențiali.
Suplimentarea cu vitamine este larg răspândită în ziua de azi. Multor
alimente li se adaugă vitamine în plus față de ce conțin inițial în timpul
procesului de fabricație. Una din problemele suplimentării cu vitamine
este faptul că multe dintre ele cresc în mod semnificativ apetitul. În ziua
de astăzi, obezitatea este o problemă serioasă, iar suplimentarea cu
vitamine o poate crea sau accentua. Există oameni care au devenit obezi
din cauza suplimentării cu vitamine în copilărie sau adolescență.
Termenul de vitamină a fost folosit pentru prima dată
de biochimistul polonez Casimir Funk în 1912. Vita, în limba latină,
înseamnă viață, iar sufixul -amină este pentru amine; la momentul
respectiv se credea că toate vitaminele sunt amine. Acum însă se știe că
nu este așa.
Clasificarea vitaminelor:
Vitaminele se clasifică în două categorii: liposolubile (prezente în
ţesuturile grase şi musculare ale corpului şi care sunt absorbite prin
intermediul tractului intestinal cu ajutorul grăsimilor)
şi hidrosolubile (care nu rămân pentru mult timp în organism, fiind
eliminate prin intermediul urinei).

Vitamine liposolubile: A, D, E, K.
Vitamine hidrosolubile: C şi B.

Cele mai importante vitamine:

Vitamina A este o vitamină liposolubilă obţinută din 2 clase de
compuşi: vitamina A naturală preformată (retinolul şi compuşii săi) şi
precursorii de vitamina A (betacarotenul şi compuşii înrudiţi).

Vitamina B1 (tiamina), supranumită şi “vitamina bunei dispozitii” sau

“vitamina performanţei intelectuale”, este indispensabilă sănătăţii fizice
şi psihice, având efecte benefice asupra sistemului nervos, digestiv, dar
şi la nivelul muşchilor şi chiar al inimii.

Vitamina B2, cunoscută şi sub denumirea de riboflavină, ajută la

transformarea grăsimilor, carbohidraţilor şi proteinelor în energie, este
necesară pentru vindecarea şi menţinerea unui tegument sănătos, ajută
organismul la echilibrarea acidităţii şi este importantă pentru păr, unghii
şi ochi.

In afara deosebirilor structurale si a rolului diferit pe care-1 au in

organism, vitaminele pot fi diferentiate tinind seama de solubilitatea lor
in diferiti solventi.

In functie de felul solventilor, vitaminele se pot clasifica in doua

grupe:

- vitamine liposolubile adica solubile numai in grasimi sau solventi,

ai acestora

- vitamine hidrosolubile, adica solubile in apa.

Vitaminele liposolubile. Din aceasta grupa fac parte vitaminele: A,

D, E si K.