Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Fizioterapie-Lp-uri PDF
Curs Fizioterapie-Lp-uri PDF
.
Fizioterapie-lucrari practice
I
CUPRINS:
Cornpresele se aplica cu o bucata de panza inmuiata in apa. Compresele III. ELECTROTERAPIA utilizeaza diferite forme de curent in scop
terapeutic.
pot fi: Curentul de joasa frecventd utilizeaza :
- Reci, cu efect antalgic, vasoconstrictor, antihemoragic. Pot fi 1. Curentul galvanic
aplicate in once proces inflamator; 2. Curentii cu impulsuri
- Calde, cu actiune relaxanta, de sedare, antiinflamatoare, - Curentii diadinamici
indicata in procesele inflamatorii cronice. - Curentii cu impulsuri, altii decdt curentii diadinamici
- Curentii Tra'bert — curenti de ultrastimulare
Cataplasmele se aplica cu ajutorul unor substante umede - mustar, hrean, - Neurostimularea transcutanatd (TENS)
musejiel, namol. Mustarul are efect decongestionant. Curentul de medie frecvenfa
- Se aplica in mialgii, nevralgii. Curentul de inaltafrecvenfd
1. Unde electromagnetice (UEM)
Frictiunile sunt proceduri reci, folosindu-se bucati de panza umede cu >Unde scurte (US)
ajutorul carora se efectueaza frictiuni, apoi se fac frictiuni cu palmele pana >Unde ultrascurte (UUS)(microunde, unde radar)
acestea se incalzesc. Regiunea frictionata se sterge si se acopera. Sunt 2. Unde mecanice
indicate in fracturi, traumatisme Afuziunile sunt aplicari de apa fara >Ultrasunetul (ULS)
presiune (dusurile). 3. Magnetoterapie
4. Fototerapia
Baile sunt cele mai solicitate proceduri din fizioterapie. Pot fi: y Radiatiile ultravioletef UV-actinoterapia
- medicamentoase, cu difertite substante - iod, sare, sulf; yRadiafiile infraro§ii (RJR-solux)
- Indiferente (35-37°), au efect sedativ, relaxant, indicate in >Laserterapia
bolile aparatului locomotor, nevroze; > Fototerapia cu lumindpolarizatd
- Calde, indicate in afectiunile cronice, ortopedice, in sechele,
pareze, reumatismul cronic;
IV. MASAJUL este clasificat in cloua man categorii:
I - Kinetoterapeutice - se adauga miscarile pasive sau active. Se
executa 5 minute miscare, urmata de 5 minute pauza, timp de
A. Masajul occidental
B. Masajul oriental
20 de minute. Sunt indicate in redori musculare si articulare;
- Reci generale, sunt drastice si folosite mai rar. Au efect
stimulant. Nu sunt recomandate bolnavilor cardiaci;
10
V. KINETOTERAPIA (terapia prin mi§care) are urmatoarele LUCRAJREA PRACTICA NR.2
obiective:
l.Relaxarea (intriseca-metoda Jacobson, extrinseca)
2.Corectarea posturii §i aliniamentului corpului
3.Cre§terea mobilitatii articulare FIZIOTERAPIA fN TRATAMENTXJL DURERII
4.Cre§terea fortei musculare
ip^^J este experienta senzoriala, dar si afectiv- emotionala
5.Cres.terea rezistentei musculare
neplacuta, asociata cu distructie tisulara actuala sau potentiala, pur
6.Coordonarea, controlul, echilibrul
subiectiva, dificil de definit si, adesea, greu de descris sau interpretat
7. Antrenarea la efort
8. Corectarea deficitului respirator Terapia durerii poate fi realizata prin mijloace farmacologice si/sau
9. Reeducarea sensibilitatii nonfarmacologice si anestezice.
- Tehnici §i metode in kinetoterapie O abordare modema §i obiectiva a tratamentului durerii presupune o
- Tehnicile de reeducare neuromusculara (facilitare neuromusculara abordare multimodala, de asociere a diferitelor metode §i tehnici.
§i proprioceptiva-FNP) Terapia durerii necesita o abordare multidisciplinara, datorita
- Terapia ocupationala complexitatii etiopatogenice.
- Activitatea motrica adaptata (conceptul AMA) Spre deosebire de durerea acuta, care are o functie de semnalizare a
leziunii tisulare, durerea cronica este lipsita de aceasta caracteristica §i
Principii de evaluare: genereaza un sindrom complex de tulburari fizice §i psihice. (Ion Cristea -
Patologia umana afecteaza organismul: Terapia durerii, Bucure$ti: Celsius 2006)
- la nivel de organ sau aparat-infirmitate (impairment) Metodele fizioterapeutice utilizate in terapia durerii sunt multiple,
- la nivelul individului ca intreg-disfunctie, o incapacitate (disability) dar pentru ca terapia sa fie eficienta este necesara stabilirca unui diagnostic
- la m'velul integrarii sociale a individului- handicap precoce §i corect. Analiza durerii prin anamneza este obligatorie.
1. Electroterapia
A. CmmtMlgateanic are urmdtorele efecte:
- reduce spasmele musculare;
- are efect analgezic la polul pozitiv;
- create excitabilitatea celulara. D. Ultrgsunetele au efecte antalgice §i posibilitatea de a transporta dincolo
B. Curen£ii diadinamici cu valori cuprinse intre 500 §i 50 Hz, aplicati de bariera cutanata unele substante farmacodinamic active,
intre 20 si 30 de minute au efect antalgic.
2. Kinetoterapia_- terapia prin miscare.
C. Stimularea nervoasa electrica transcutanata (TENS):
In cazul leziunilor articulare pot fi folosite tehnicile akinetice de
- stimulare cu intensitate scazuta si frecventa mare (58Hz)
poate fi folosita in durerea acuta; imobilizare (imobilizari de punere in repaus, imobilizari de contentie si
- stimulare cu intensitate crescuta si frecventa scazuta, unde corectie) si posturare (corective si de facilitare).
intensitatea curentului trebuie sa fie mai mare sau eel putin Tehnicile kinetice pot fi statice sau dinamice. Tot in cadrul
egala cu pragul dureros pentru a fi eficienta analgetic; kinetoterapiei se foloseste ca si tehnica terapeutica exercitiul fizic
- stimularea cu intensitate crescuta si frecventa crescuta - terapeutic.
produce tetanie musculara;
- stimularea cu intensitate scazuta si frecventa scazuta nu 3. Masoterapia
produce analgezie. In tratamentul durerii masoterapia foloseste toate tehnicile si metodele
Depasirea pragului durerii prin intensitatea curentului determina eliberarea de relaxare, decontracturare si de facilitare a miscarii.
opioizilor endogeni. 4. Laseroterapia
Metoda este indicata in terapia durerii acute, dar mai ales a celei cronice. 5. Acupunctura este o metoda terapeutica analgetica descoperita in
Avantajele pe care le ofera stimularea electrica transcutanata (TENS) sunt China Antica cu aproximatic 1000 de ani i.e.n. Conform statisticilor din
reducerea durerii, sedare si vasodilatatie locala. 1988 peste 2jmilioane de interventii chirurgicale au fost efectuate sub
Se recomanda ca introducerea TENS in programul terapeutic sa fie precoce acupunctura. In Europa este introdusa ca metoda analgetica in anul 1972
pentru a se obtine rezultate optime. Nu s-au descris efecte secundare. de catre medicul vienez Benzer.
TENS suprima temporar simptomatologia dureroasa sj este indicata atunci Medicina traditionala Chineza descrie 14 meridiane si 361 de puncte
cand produce parestezie in zona afectata, ceea ce o recomanda in durerea implicate in efectuarea acupuncturii. Din cele 50-90 de tipuri de ace
superficiala - tegumente, muschi, nervi periferici. speciale, la ora actuals sunt folosite aproximativ 5 variante.
"
In concluzie, TENS este indicata in: Studiile experimentale arata ca prin acupunctura se elibereaza
- durerea acuta - posttraumatica, postoperatorie opioizi endogeni. t
- diirerea cronica- provocata de nevrom, spasm muscular, Conform recomandarilor OMS acupunctura este acceptata ca metoda
puncte trigger, dureri cervicale, toracale, lombare, dureri terapeutica in anumite tipuri de durere cronica si poate fi o terapie adjuvanta
dentare, nevralgia de trigemen. fizioterapiei.
6. Qrtezarea rigida sau elastics folosita in distructii osoase sau
fracturi.
7. Tera2l?ocupationala.
LUCRAREA PRACTICA NR.3 1. T^gjezire (efleuraj. alunecare, masaj piaptane)
. Reprezinta alunecari ritmice §i usoare efectuate asupra tegumentului in
sensul circuiatiei de Intoarcere. Se adreseaza pielii, tesutului celular
MASOTERAPIA subcutanat, sistemului vascular periferic 51 sistemului nervos periferic.
Poate fi aplicata cu efect usor stimulant, ca manevra introductiva a
^fe^^^^3 prelucrarea metodica a partilor moi prin mijloace masajului sau cu efect relaxant, calmant ca manevra intercalate intre
manuale sau mecanice, in scop fiziologic, curativo-profllactic sau celelalte manevre de masaj sau care incheie sedinta de masaj.
terapeutic" . Se executa cu fata palmara sau dorsala a mainilor si / sau a degetelor, cu
pumnul. Pe suprafete mici se poate folosi 0 mana, iar pe suprafete mai
CLASIFICAREA MAS AJULUI: man ambele maini (asezate in cere, la acelasi nivel sau paralel sau una
deasupra celeilalte, cu miscari simultane sau alternative).
Dupa persoana care efeciueaza masajul:
Amasajul efectuat de catre o alta persoana; 2. Fricti.un_e
Aautomasajul. » Se adreseaza in special tesutului celular subcutanat s.i structurilor moi
periarticulare. Are rolul de a create supletea si elasticitatea lor. Pe cale
Dupa regiunea la care se aplica; reflexa are efecte circulatorii, trofice §i de stimulare sau relaxare neuro-
Amasaj somatic (asupra parfilor moi superficiale): musculara. De asemenea determina analgezie locala.
0 general: • Ea consta Tni.r-o comprimare blanda ^i o deplasare a tesuturi lor moi pe
extins la mtreaga suprafata a corpului; planul osos.
restrans la partile mai bogate in tesuturi moi; • Efecte: hiperemie a pielii li efect analgezic local, scazand sensibilitatea
0 partial: terminatiilor nervoase.
regional pe o parte importanta §i bine definite a corpului;
segmentar pe portiuni anatomice distincte, in special membre;
local pe portiuni mici de piele §i tesut subcutanat, pe grupe de mus.chi,
pe articulatii; Amasajul profund (asupra
organelor interne).
■■■
H
Fig.3, 4 Framantatul masei musculare Fig.5 Vibratia
Fig.6 Baterea
Fig. 13 Stoarcerile
9/L
Pentru afectiunile veno - limfatice:
1. drenajul manual limfatic Leduc & Godard
2. metoda van der Mohlen reprezinta varianta mecanica a drenajului
limfatic ce se foloseste dupa aplicarea celei manuale si consta in
exprimarea mecanica a edemului restant cu ajutorul unui tub de cauciuc
infasurat sub tensiune si spire de la degete spre ra.da.cina membrului Fig. 18 Metoda Grossi
afectat; astfel dupa stimularea limfaticelor cu migrarea moleculelor
spa|iului interstitial in colectoarelelimfatice prin aplicarea initiala a
variantei manuale Leduc & Godard, se accentueaza efectul acesteia si se Pentru efecte combinate:
mentine pentru o perioada mai indelungata "stoarcerea" membrului. metoda Knap
3. masajul talpii venoase Lejars; metoda Vogler
Masajul general
Prin masaj general se intelege o combinare a tuturor masajelor parti ale
in maniera prezentata mai jos.
Este indicat ca masajul general sa inceapa cu regiunea spatelui,
pentru ca este o regiune intinsa, putin dureroasa, care permite diferite
Fig. 17 Drenajul manual limfatic manipulatii. Manipulatiile care se fac sunt netezirea, framantatul, baterea si,
Leduc & Godard rar, frictiunea. Maseurul se aseaza de partea dreapta a bolnavului cand
bolnavul este cu fata in sus si de partea stanga cand este cu fata in jos. La
Pentru organele profunde: masarea spatelui nu se da o atentie speciala regiunii lombo-sacrate, ci se
1. metoda Grossi considers ca parte integrants in masajul spatelui.
Bazandu-se pe existenta legaturilor viscero-cutanate in care un stimul | Se maseaza apoi membrul inferior pe partea posterioara, incepand de
aplicat pe suprafata cutanata a peretelui abdominal actioneaza asupra la calcai pana la regiunea fesiera; apoi bolnavul se intoarce si se maseaza
musculaturii netede a stomacului si intestinului (fiind, de fapt, o metoda membrele inferioare pe partea anterioara, dand atentie cuvenita labei.
refiexoterapica speciala), se adreseaza ptozelor gastrice si intestinale, a Se trece la membrul superior, la torace, la gat si se termina de obicei
dereglarilor secretorii determinate de acestea, de origini diverse (inclusiv cu masajul abdominal, limitandu-se la masajul peretelui abdominal (tesut
posttraumatice si chirurgicale, exclusiv tumorile neoplazice) si se adipos si fascii) si nu la interiorul abdomenului.
realizeaza succesiv astfel: Masajul general se completeaza cu exercitii de gimnastica usoara, in
pacientul in decubit dorsal si relaxat, terapeutul repereaza. zonele special cu gimnastica respiratorie.
reflexe cutanate hiperestezice; Durata masajului poate sa varieze de la 1-2 ore, insa in cazul cand este
terapeutul executa efloraje usoare si lente pe toate zonele si se repeta indicat in scop terapeutic, nu este bine sa depaseasca 30-40 minute,
acestea pe zonele cele mai sensibile, durata sedintei nedepasind 20- deoarece pe de o parte, produce reactii prea intense datorita actiunii
25 de minute; eficienta tratamentului se urmareste prin aprecierea prelungite asupra receptorilor cutanati si tisulari, lar pe de alta parte
modificarilor zgornotelor intestinale la ascultatia abdominals catabolitii tisulari eliberati in mare cantitate si patrunsi in circulatia generala
(practic, terapeutul asezat lateral fata de pacient, cu o mana executa pot provoca efecte nedorite.
masajul si cu cealalta. deplaseaza stetoscopul).
26
27
"inima periferica". In cadrul tehnicilor speciale si al masajului mecanic sunt
detaliate tehnicile specifice, cele clasice principale si complementare putand
Masajul diverselor organe §i aparate
fi aplicate in once condi{ii de diagnostic §i dozaj corect. Procedeele de masaj,
pe langa actiunea directa asupra sistemului vascular, influenteaza §i nervii
1. Masajul tesuturilor corpului vasculari (care regleaza la randul lor §i circulatia organelor profunde) §i la
Pielea §i {esuturile conjunctive subiacente realizeaza bariera dintre Care se adauga eliberarea din {esuturi de substanfe vaso-motoare cu actiune de
organism §i mediu, ce are un rol complex: atat de structure fizica propriu-zisa lunga durata.
cu rol in protecjie, aparare, nutritie, termoreglare, cat si de interfata pentru Masaj ul modificat al regiunii precordiale are efecte asupra cordului
scbimburile informationale dintre sistemul viu, reprezentat de organismul prin intermediul sistemului nervos, putand fi aplicat precoce dupa intervenfiile
uman, §i variatiile mediului extern. Indiferent de modalitatile de actiune asupra pe cord pentru imbunatatirea irigatiei si functiilor cordului (vezi masaj ul
acestei bariere se realizeaza o stimulare, mai mare s au mai mica, a organelor toracice).
sistemului viu. Aplicarea masajului reflex regleaza functionalitatea aparatului cardio-
vascular in intregul sau ansamblu.
Astfel, folosind tehnicile clasice principale, complernentare §i speciale
prezentate anterior, se obfine un efect direct, cu o "profunzime de actiune"
dependents de intensitatea stimularii. Prin conexiuni directe din aceasta zona ^1. Masajul capului
sau prin feed back-uri se realizeaza cuplajul informational si cu structurile Pentru a putea avea acces liber asupra acestei structuri complexe
superioare de control informational, care la randul lor reactioneaza. pacientul sta pe un scaun scund §i isi fixeaza barbia in propriile maini sau pe
Aplicarea tehnicilor de masaj reflex face apel direct la aceste structuri, un suport special, iar terapeutul sta in picioare sau pe un scaun inalt astfel
ca §i la organele interne, cu rol in "economia" organismului. incSt sa lucreze cu mainile sub nivelul umerilor sai. El isi muta pozifia in
fafa, in spatele §i in lateral fata de bolnav in functie de necesit&fi.
Masajul se poate executa cu ambele maini sau numai cu una (cealalla
2. Masajul aparatutai locomotor mana sprijina partea opusa a capului). Se maseazS in ordinc fruntea si partea
anterioara a capului, crestetul, portiunea occipitala §i ceafa, pSr|ilc laterale
Datorita structurilor sale complexe, interconexiunilor sale vaste si ale capului. Pacientul isi schimba unghiul de inclinare a capului in flincfifl
rolului sau primordial in realizarea mi§carii aparatului locomotor i se acorda de necesitati, iar sprijinul este realizat fie de o mana a terapeutului, fie de
o noua incadrare, aceea de aparat neuro-musculo-artro-kinetic, care arata suporturi, fie de toracele terapeutului. Se folosesc de obicei neteziri, frictiuni,
mult mai bine legatura dintre structura §i functiile sale. vibratii, bateri usoare §i ritmice pentru a influenta pielea fetei §i cea paroasa,
Acest aparat este foarte sensibil la toate tipurile de masaj, indiferent ca vasele, nervii cranieni si cervicali, mu§chii lati si subtiri.
acesta este aplicat diferentiat structurilor sale componente (muschi,
articulatii, structuri periarticulare, periost) sau per ansamblu. Profunzimea
manevrelor este mai mare decat cea a masajului pielii ?i fesutului conjunctiv,
iar intensitatea, durata si frecventa variaza in functie de efectul pe care
dorim sa-1 obtinem: calmant-relaxant sau tonifiant-excitant.
I - vezica urinara;
2 - constipatia;
3 - rnenstruatia; 4 - intestin;
5 - sistemul venos §i limfatic;
6 - hepatobiliara; 7 - inima;
8 - stomac;
9 - sistemul arterial al
membrelor inferioare;
10 - hipomenoreea;
II -cap; 12-brate. F
ig. 26 Masajul reflex segmentar
Fig. 25 Masajul reflex conjunctiv
Masaiele reflexe speciale: -
reflexologia vertebrala; -
Masajul reflex segmeiitar reflexologia limbii; -reflexologia
Reprezinta influentarea tesuturilor si organelor profunde prin endonazala; -reflexologia
mecanism reflex datorita actiunii asupra unui dermatomiotom, auriculara; -reflexologia irisului; -
corespunzator unui segment vertebral. Arcurile reflexe prezinta o reflexologia intestinului gros; -
specificitate homolaterala si segmentara: fenomenele algice si reflexe apar reflexologia dintilor; -reflexologia
pe partea corpului unde se gaseste organul sau tesutul lezat si acestea pot fi palmara; -reflexologia plantara; -
influentate prin actiune pe zona metamerica corespunzatoare : neuralterapia.
36
A masajul umed:
0 niasaj clasic:
- fricjiunile;
- spalarile;
I - inima; S - stomac; H - afuziunile;
VB - vezica biliara; - baile, cu valuri, cu vartej de apa (whirl pool), cu masaj, cu bule de
IG - intestin gros; P - plaman; diverse gaze, cu abur;
F - ficat; SP - splina-pancreas; J - dusurile, in general;
R - rinichi.
5? 0 Masai special:
- baia cu vartej de apa;
- dus-masaj;
- dus-subacvatic;
- terapia cu factori contrastanti;
1
C=> cp>
- masajul cu gheata;
Fig.29 Corespondenta dintilor cu meridianele de acupunctura ce
controleaza functia organelor interne II. MASAJUL OMENTAL A
masajul neenergetic: 0 osteopresura -
masajul periostal; 0 digitopresura -
0 Automasajul: presopunctura:
- masajul clasic; - craniopresura;
- masajul reflex; - rinofaciopresura:
- faciopresura;
0 Masajul mecanic: - rinopresura;
■ masajul vibrator se realizeaza: - auriculopresura;
- diferite tipuri de impulsuri de curent electric si camp magnetic din - mano si podopresura:
domeniul joasei, mediei si inaltei frecvente; - pe punctele de acupunctura;
- unde mecanice (ultrasunet) in camp discontinuu si continuu; - pe sistemul pumn - glezna;
- prin electrozi, ventuze cu vid (vacuum) cu / fara diferite tipuri de - presura generala pe punctele de acupunctura ale meridianelor;
impulsuri electrice; 0 touch for health;
- fotolii, paturi, mese vibratorii (oscilante);
- aparate vibratorii portabile. Digitopresura (presopimctura)
Stimularea punctelor de acupunctura prin presiune digitala (alaturi de
instrumente speciale sau improvizate, cum ar fi betigase de leinn, capatul
rotunjit al unui instrument de scris) mai poarta denumirea improprie de
acupresura. Punctele se maseaza cu pulpa degetului sau cu unghia, prin
mi§cari circulare intermitente, usoare si rapide, timp de 1-2 minute in
suferinfele acute sau rare, respectiv puternice, timp de 5-10 minute, in
suferinjele cronice. Terapia se realizeaza pe bolnavul in decubit si acesta
Fig.30 Masajul vibrator m r&mane culcat inca 20 minute dupa terminarea sedintei.
39
Masajul nevibrator.
38
Ea este indicate in special in afectiunile aparatului neuro-musculo-artro- paciopresura
kinetic de tip Yin (in care domina sindromul algic) si in afecfiunile psihosomatice.
Mecanismul de actiune se bazeaza pe principiile acupuncturii si in
special pe relatjia Yin-Yang. Neurofiziologii occidentali leaga mecanismul 1 - craniu 51 fa{a; 2 - gat; 3 - plaman; 4 - cord; 5 - ficat; 6 -
de ac^iune de zdrobirea $esuturilor subiacente tegumentului, cu eliberarea splina; 7 - uter; vezicula;
8 - vezica biliara; 9 - stomac; 10 - san;
unor mediatori chimici locali ce realizeaza zone de hiperemie si a unui 11 - coapsa; 12 - intestin subfire; 13 - intestin gros; 14 - umar;
potential electric de leziune. Ele declanseaza reflexe locale si la distanta. 15 -bra{; 16 -mana;
Locul de aplicare este foarte variat: punctele de acupunctura localizate 17 - rinichi; 18 - ombilic; 19 - lombe;
20 - coapsa; 21 - genunchi; 22 - rotula;
pe corp si cele din microsisteme. Prezentam in continuare principalele 23 - gamba; 24 - picior.
metodologii de aplicare.
Fig.33 Cele 24 de pimcte faciale
Craniopresura:
Lmio B
■Rinopresura (nazopresiira)
..« £
Fig. 31 Proiectja 1 - craniu fi fa(a; 2 - gat; 3 - plaman; 4 - cord; 5 - ficat; 6 -
zonelor active si a splina; 7 - rinichi; 8 - organe
genitale exteme; 9 - ovar sau testicol; 10 - vezicula
corpului uman biliara; 11 - stomac; 12 - intestin sutyire; 13 - intestin
gros; 14-vezica; 15 - ureche; 16 - piept; 17
- san; 18 - ceafa si spate; 19 - lombe; 20
- membru superior;
21 - sold si coapsa; 22 - genunchi si gamba; 23 - picior si
degete.
Fig. 34. Cele 23 de puncte de proiectie nazala
0 metode
combinate (cele mai uzitate): m
chinezesti:
□ Ngam;
Fig. 32 Proiectiile motorii, vasomotorii si □ Tao-Inn;
senzoriale B japoneze:
□ Do-Inn;
□ Shiatsu;
40 41
INDICATIILE MASAJULUI: LUCRAREA PRACTICA NR.4
- pe primul plan se situeaza, conform statisticilor, sechelele post
traumatice, afectiunile reumatice §i tulburarile neurologice s. i trofice.
- optimizarea formei sportive este o indicatie foarle importanta;
- sindromul de decondifionare (hipomobilitate = sedencarism, cre§terea ELECTROTERAPIA
in greutate = obezitate, scaderea capacitatii de adaptare a termo-reglarii
la rece) devine o arie tot mai larga de aplicare a masajului, in cadrul Electroterapia consta in folosirea curentului electric pentru
profilaxiei primare; stimularea tesuturilor, pentm tratarea diverselor afectiuni si recuperarea
■ nu in ultimul rand trebuie menfionat rolul sau in cadrul profilaxiei functiilor pierdute ale organismului. Oasele, cartilajele, ligamentele,
secundare; tendoanele, muschii sunt influentati pozitiv de electricitate.
- menfinerea unei stari fiziologice normale §i a formei fizice §i psihice
de zi cu zi sunt de asemenea indicatii ale masajului care capata o In concluzie, electroterapia poate trata o gama larga. de afectiuni,
audienfa tot mai mare. printre care amintim:
cefalee, dureri postoperatorii;
CONTRAINDICATIILE MASAJULUI pot fi: artrita, poliartrita, spondilita;
- definitive (absolute, to tale): afectiuni maligne sau cu potential de hematoame, contuzii, intinderi musculare;
malignizare prin masaj §i temporare, care la randul lor pot fi determinate spondiloza, lombalgie, discopatie;
de: celulita;
- afecfiuni cu evolutie previzibil favorabila, la care a§teptam statusul constipatie cronica;
care ne permite sa aplicam masajul; atrofii musculare, etc.
-afectiuni cu evolufie imprevizibila, la care ne abtinem pana cand se
determina statusul care ne permite aplicarea sau nu a masajulni. Electroterapia utilizeaza proprietatile terapeutice ale curentului
electric, transformat de aparate speciale in diversi curenti stimulatori.
Dintre contraindicatiile masajului care se pot incadra intr-una din Acestia se clasifica in:
- curenti de joasa frecventa
categoriile de mai sus mentionam:
- curenti de medie frecventa
procese inflamatorii in faza acuta; - curenti de inalta frecventa
boli infecto-contagioase;
hemoragiile;
boli acute ale organelor interne; A. CURENTII DE JOASA FRECVENTTA
plagi §i fracturi, arsuri, eczeme; Au valori cuprinse intre 0-100 Hz, cei mai frecvent utilizati fiind:
psihopatii majore. curentul galvanic (continuu); galvanizare simpla;
Indicafiile §i contraindicafiile trebuie sa find seama §i de galvanoionizari (cu solutii medicamentoase) bai
particularitatile individuate ale pacientului §i ale bolii. galvanice; curentii cu impulsuri: curentul
diadinamic (CDD).
Curentul galvanic circula biologic de la polul negativ (-) spre polul pozitiv
(+) producand polarizarea membranei celulare.
42 43
Stratul superficial al tegumentului - epiderma, fesutul carnos, parul %n material plastic polimerizat, armat cu fibre de sticla (baie galvanica
sunt considerate foarte rau conducatoare de electricitate. quadricelulara - Schnee). Exista si posilbilitatea introducerii pacientului cu
Tesutul adipos, glandele sebacee, tesutul osos sunt mai permeabile intregul corp in vana (baie totala - Stagner).
electric si totusi rau conducatoare de electricitate. Baia galvanica quadricelulara este prevazuta cu un stimulator
Tesutul subcutanat, glandele sudoripare, muschii striati si netezi, electric, care furnizeaza tensiune continua necesara alimentarii celor 4 vane.
organele interne sunt bune conducatoare de electricitate. ■B fiecare vana este amplasat cate un electrod. Electrozii au forma
Sangele circulant, limfa, LCR, si mediile transparente ale ochiului, dreptunghiulara., avand o grosime de cca 10 mm, latime de 60mm si
mucoasele sunt foarte buni conducatori de electricitate. lungime 200mm (pentru maini) si 400 mm (pentru picioare).
Deci, conductibilitatea electrica a tesuturilor depinde de continutul Daca la ambele maini se aplica potential (+) si la picioare potential (-
de apa si electroliti a acestora. I se realizeaza o baie descendenta, iar daca la maini se aplica potential (-) si
Intre electrozi si tegument se intrepune un strat protector, bun la picioare (+) se realizeaza o baie ascendents.
Curentul de lucru utilizat nu depaseste valoarea de 30mA.
conducator de electricitate, numit strat hidrofil, alcatuit din straturi
Stimulatoml electric furnizeraza. o tensiune de maxim 100V. Durata sedintei
suprapuse de tifon del,5 cm, umezit cu solutie slab alcalina (apa distilata).
este de 10 - 15 minute.
Se pot pune solutii alcaline la anod si acide la catod pentru a imbunatati Baia galvanica este indicata in:
conductibilitatea tisulara. - afectiuni inflamatorii ale extremitatilor;
- efect analgezic si antiinflamator;
Galvanizarea consta In aplicarea a doi electrozi metalici sau din cauciuc pe
- tulburari ale circulatiei periferice;
tegumentul regiunii de tratat, prin intermediul stratului hidrofil. Electrozii
- HTA moderata, cu aplicatie descendenta
pot fi plasati "fata in fata", de o parte si de alta a regiunii de tratat (ex.:
latero-lateral la articulatia genunchiului sau antero-posterior la cea a
umarului). Pozitionarea longitudinals se poate aplica la segmentele lungi -
anodul proximal si catodul distal. Cu cat distanta dintre electrozi este mai
mare, cu atat eficienta metodei scade. Reguli de aplicare;
- electrozii trebuie sa fie perfect netezi, de dimensiuni potrivite
zonei de tratat. Se recomanda folosirea de solutii de protectie
pentru a scadea riscul de leziune tegumentara;
- orice leziune a tegumentului este contraindicata in aplicarea
curentului electric pe acea zona. Dupa aplicatie tegumentul va
prezenta un eritem local in zona de aplicare a catodului, eritem Fig.l Baia galvanica quadricelulara
care normal va dispare. Orice obiect metalic se indeparteaza din
zona de tratat; Galvanoioeizarea (denumita ionoforeza sau ionizare) este o metoda
- durata tratamentului / sedinta este de minim 30 minute, numarul terapeutica bazata pe proprietatea curentului galvanic de a ioniza substantele
si periodicitatea sedintelor fiind in functie de diagnostic. In farmacologic active, aflate intr-o solu|ie slab concentratSj de pana la 3% si
starile acute se prescriu 8-10 sedinte / cura, iar in afectiunile de a favoriza trecerea acestor ioni prin migrare spre polul opus.
Solutiile medicamentoase se plaseaza pe stratul hidrofil al
cronice se pot prescrie la 2 zile pana la 14-16 sedinte, repetabile
electrodului cu aceeasi polaritate cu ionul principal activ terapeutic.
la 4-6 luni.
Electrozii folositi nu sunt de dimensiuni egale, electrodul al carui
Baile galvanice repfezinta o tehnica terapeutica In care membrele strat hidrofil este impregnat cu solutie medicamentoasa va fi de dimensiuni
superioare si inferioare ale pacientului sunt dispuse in 4 vane de faianta sau mai mici decat celalalt, devenind astfel mai activ si focalizat pe regiunea de
tratat.
efect de reglare nespecifica neuro-vegetativa, in cazul aplicarii in
regiunea cervicala, avand actiune asupra tonusului vagal si eel
simpatic.
5. Curentii Trabert
Intensitatea de lucru are valori cuprinse intre 90-100 Hz, fluid indicati Sunt curenti de ultrastimulare.
in: Impulsurile au forma dreptunghiulara, cu durata de 2 msec si frecventa
hipotrofii musculare de inactivitate (aparat gipsat, imobilizare de 140 Hz.
prelungita la pat);
Au actiune analgezica si secundar vasodilatatoare.
musculatura hipotrofiata sau contractata;
Catodul se aplica pe locul dureros si anodul la mica distanfa,
hipotrofia varstnicilor
aproximativ 5 cm, timp de 15-20 minute, 7 sedinte zilnic.
stimularea musculaturii abdominale flaste hipotone.
Ideala este asocierea electrogimnasticii cu tehnici de kinetoterapie. / -
\6. Neurostimularea transcutanata (TENS) Este indicata in reducerea sau
Tehnicd
I i suprimarea durerii din diverse patologii:
Catodul se aplica intotdeauna pe punctul motor al muschiului, iar dureri cronice, postoperatorii
anodul cat mai aproape. cefalee;
nevralgii trifeminale, faciale, intercostale; *
Efecte algii dentare
- Efect antalgic - in entorse, contuzii; sindrom cervical;
Efect vasomotor - in profilaxia trombozelor periferice; zona zoster;
- Efect trofic - in rdiculopatii, parestezii, nevralgi, neuropatii cauzalgii;
periferice. artrite;
patologia canceroasa.
49
CURENJII INTERFERENTIALI
!
Creeaza excitatii electrice localizate in interiorul unei regiuni din corp,
prin interferenta care rezulta din incruci§area a doi curenti sinusoidali'
de medie frecventa (3,9 §i 4,0 kHz). Interferenta celor doi curenti in
tesut conduce la fenomenul de bcitai, in care frecventa purtatoare este
• media aritmetica a frecventelor celor doua componente (3,95 kHz), iar
Fig.3 Aparat TENS anvelopa variaza in ritmul diferentei frecventelor celor doua
componente (100 Hz).
Au efecte analgetice, hiperemiante, decontracturante, trofice §i pe
Modalitati de aplicare a electrozilor in domeniul joasei §i mediei frecvente: structurile neurovegetative.
(fig. 4 si fig.5)
Fig. 4 Fig.5
C. CURENTII DE fNALTA FRECVENTA Au
B. CURENTII DE MEDIE FRECVENTA valori mai mari deflOO kHz.
Au valori cuprinse intre 1000-100 000 Hz Aparatele genereaza in unria transformarii acestor curenti energii ce
Curenti Nemec- au o penetrabilitate mai mare in profunzime, creeand actioneaza terapeutic.
excitatie electrica intr-o zona de interferenta a doua circuite electrice Nu provoaca excitatie neuromusculara §i nici efecte electrolitice sau
electrochimice
perpendiculare (curenti interferentiali)
UNDELE SCURTE- genereaza energie calorica cu penetrabilitate mare
(endotermie). Sub varsta de 25 de ani sunt indicate cu precautie §i in
doze mici, deoarece poat distruge cartilajul de crestere.
FOTOTERAPIA
ULTRASUNETUL- genereaza energie mecanic-vibratila prin efectul Foloseste actiunea energiei luminoase asupra organismului, folosind
piezoelectric inversat. spectre diferite m functie de lungimea de unda X
Exista astfel:
UNDELE DECIMETRICE, MICROUNDELE SI UNDELE RADAR au radiatii infrarosii- produc eritem caloric
efect caloric puternic. Intensitatea este cuprinsa intre 300-3000 MHz. In radiatii ultraviolete- produc eritern actinic de diferite
ORL si Stomatologie sunt folositi electrozi focali si discoidali. Distanta grade biodozate
de aplicare este de 5 si 10 cm fata de tegument. lumina polarizata- lampa Bionic
j&ldj&stij; artroza, artropatii, poliartrita reumatoida, parodontite acute
apicale sau marginale, dureri post extractie. fascicolul LASER monocrom cu o singura X, in
Iiitensitate: 3-8 W, aplicare 5-10 minute, distanta 3-10 cm. spectrul vizibil sau I.R., efect de biostimularc cu
proprietati informationale
55
CONTRAINDICAJIILE TERAPIEIORIZONTALE LUCRAREA PRACTICA NR.5
Tromboflebite, Tromboze manifeste
clinic,
- Pacemaker cardiac, ARTRITELE
Rise crescut de hemoragie,
- Tulburari de ritm cardiac, Artrita este o afectiune inflamatorie, cronica sau acuta care afecteaza
Tetanie, articulatiile. Se manifesto frecvent printr-un aspect de zona inflamata.
Procese inflamatorii acute locale cauzate de infectii bacteriene turnefiata, insotita de caldura, rogeata, durere si limitarea capacitatii_de
sau virale (furuncul, flegmon, herpes simplex, zona zoster acuta), mobilizare a articulatiei.
Cancer In unele cazuri, artrita poate apare secundar unei infectii sau a unor
traumatisme. Cel mai frecvent este, insa, manifestarea unei bQiLautoimune.
Din punt de vedere clinic, artrita se caracterizeaza prin dureri adesea
nocturne, care pot trezi bolnavul. Dimineata articulatiile isi gasesc
mobilitatea dupa o perioada de incalzire. Epidermul este rosu, trandafiriu
sau violaceu. Articulatia este umflata din cauza efuziunii lichidului sinovial.
Prelevarea prin artrocenteza (punctionarea articulatiei) permite
confirmarea caracterului inflamator al bolii.
TIPURI DE ARTRITA
- Artrita reumatoida juvenila - apare la tineri sub 16, 17 ani
- Poliartrita - forma pozitiva
- Poliartrita - forma, negativa
- Spondiloartropatiile seronegative: Artrita reactiva (sindromul
Riter), Spondiloza anchilozanta, Boala Behcet, Artrita psoriazica
fe, - Atrite induse de microcristale - Guta
Radiologic observam:
tumefieri ale partilor moi; osteoporoza; 1
- inchiderea prematura a epifizelor;
deteriorari ale cartilajului; ingustari ale Ulterior, se produce inlocuirea tesutului de granulatie cu fibrocartilaj de
spatiului articular; modificari erozive ale regenerare 51 apoi apare osificarea articulatiei sacroiliace.
coloanei cervicale. \n timp apre erodarea marginii anterioare a coipului vertebral si aparitia
vertebrelor ,,patrate",ligamentul intervertebral inflamat se fibrozeaza si apoi
Tratament farmacologic - se calcified, ducand la aparitia unor spicului ososi (entezita).
AINS -1 linie in afara articulafiilor procesul inflaroator poate afecta tracrul uveal anterior.
• acid acetilsalicilic Uveita acutS anterioara apare la 20% din pacienti.
• nesalicilice — naproxen, ibuprofen, diclofenac, etc
e
COX 2 selective - meloxicam, Tabloul clinic este reprezentat de:
: • COX 2 specifice - celecoxib durerea lombara sau fesiera apare la majoritatea pacientilor sub
Corticoterapie Terapie de fond 40 de am, in proportie de 80%, debuteaza insidios, este
- Saruri de aur persistenta, cu o durata de eel putin 3 luni si este recidivanta.
- Ciclosporina A Durerea apare in partea a 2-a a noptii si este insotita de redoare
- Sulfasalazina matinala, se amelioreaza dupa exercitiu si se agraveaza dupa
repaus prelungit.
Tratament de recuperare - raduiculoalgie sciatica cu iradiere pana in spatiul popliteu;
- Kinetoterap.ie pentru mentinerea si cresterea fortei muse ul are, afectarea bilaterala a articulatiei soldului;
hidartroza la genunchi;
~ Ma§SU dupa retragerea procesului inflamator,
entesite;
- Inot, gimnastigj-....medicals in bazin pentru mentinerea mobilitatii
- semne generale: anorexie, febra, scadere ponderala, transpiratii
articulare;
nocturne.
- Repausjarticular - 8-10 ore somn nocturn +1-3 ore ziua - pe plan dur,
cu evitarea imobilizarilor prelungite.
Examenul fizic
II. SPONDILOARTROPATII SERONEGATIVE
La examenul fizic apare contractura paravertebrala, limitarea
Sunt artropatii inflamatorii distincte de poliartrita reumatoida, factoral__ anteflexiei lombare. Se executa manevra Schober - se marcheaza doua
reumatoidfnnd absent. repere, una la apofiza spinoasa L5 si una la 10 cm mai sus. Normal aceasta
distanta creste cu minim 5 cm in timpul flexiei si este sub 4 cm la bolnavul
1. Spondilita anchilozanta este o boala inflamatorie cronica, care cu spondilita anchilozanta.
afecteaza preponderent coloana vertebrala, debutand la nivelul articulatiilor I O data cu progresia bolii, coloana se rigidizeaza, iar lordoza lombara
sacroiliace si progresand ascendent. se sterge.
Boala evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza coloanei vertebrale. Este In mod normal, intre expirul fortat si inspirul fortat se produce o
mai frecventa la barbati, raportul mtre barbati si femei fund de 5/1. expansiune a cutiei toracice cu 5 cm. In spondilita anchilozanta aceasta
scade sub 5 cm. Bolnavii au 0 respiratie de tip abdominal, iar abdomenul
Anatomie patologica este protuberant.
Este un proces inflamator cronic, cu infiltrare de limfocite, plasmocite, Afectarea coloanei cervicale face ca, in final, capul sa aibe o pozitie
macrofage, tesut de granulatie subcondral, care duce la erodarea cartilaj ului flectata, cu privirea indreptata in pamant.
iliac si apoi a celui sacrat.
deteriorari ale cartilajului; ingustari ale Ulterior, se produce inlocuirea tesutului de granulatie cu fibrocartilaj de
spatiului articular; modificari erozive ale regenerare si apoi apare osificarea articulatiei sacroiliace. |n timp apre
coloanei cervicale. erodarea marginii anterioare a corpului vertebral si aparitia vertebrelor
,,patrate",ligamentul intervertebral inflamat se fibrozeaza si apoi se calcifica,
Tratament farmacologic - ducand la aparitia unor spicului ososi (entezita). ; jn afara articulatiilor
AINS -1 linie procesul inflaroator poate afecta tractul uveal anterior. Uveita acuta
• acid acetilsalicilic anterioara apare la 20% din pacienti.
• nesalicilice - naproxen, ibuprofen, diclofenac, etc
• COX 2 selective - meloxicam, Tabloul clinic este reprezentat de:
• COX 2 specifice - celecoxib - durerea lombara sau fesiera apare la majoritatea pacientilor sub
Corticoterapie 40 de ani, in proportie de 80%, debuteaza insidios, este
Terapie de fond persistenta, cu o durata de eel putin 3 luni si este recidivanta.
Durerea apare in partea a 2-a a noptii si este insotita de redoare
- Saruri de aur
matinala, se amelioreaza dupa exercitiu §i se agraveaza dupa
- Ciclosporina A I repaus prelungit.
- Sulfasalazina - raduiculoalgie sciatica cu iradiere pana in spatiul popliteu;
afectarea bilaterala a articulatiei soldului;
Tratament de recuperare hidartroza la genunchi;
- Kinetoterapie pentru mentinerea si cresterea fortei musculare, I - entesite;
- Masaj dupa retragerea procesului inflamator, - semne generale: anorexie, febra, scadere ponderala, transpiratii
- mot; gimnastisa medicals, in bazin pentru mentinerea mobilitatii I nocturne.
articulare;
- Repaus^articular - 8-10 ore somn nocturn +1-3 ore ziua - pe plan dur,
cu evitarea imobilizarilor prelungite. Examenul fizic
La examenul fizic apare contractura paravertebrala, limitarea
II. SPONDILOARTROPATII SERONEGATIVE anteflexiei lombare. Se executa manevra Schober - se rnarcheaza doua
Sunt artropatii inflamatorii distincte de poliartrita reumatoida, factom]_ repere, una la apofiza spinoasa L5 §i una la 10 cm mai sus. Normal aceasta
reumatoid fiind absent. distanta cre§te cu minim 5 cm in timpul flexiei si este sub 4 cm la bolnavul
cu spondilita anchilozanta.
1. Spondilita ancfailozamta este o boala inflamatorie cronica, care O data cu progresia bolii, coloana se rigidizeaza, iar lordoza lombara
afecteaza preponderent coloana vertebrala, debutand la nivelul articulatiilor sesterge.
sacroiliace si progresand ascendent. In mod normal, intre expirul fortat si inspirul fortat se produce o
Boala evolueaza spre fibroza, osificare si anchiloza coloanei vertebrale. Este expansiune a cutiei toracice cu 5 cm. In spondilita anchilozanta aceasta
mai frecventa la barbati, raportul intre barbati 51 femei fiind de 5/1. scade sub 5 cm. Bolnavii au 0 respiratie de tip abdominal, iar abdomenul
este protuberant.
Anatomie patologica Afectarea coloanei cervicale face ca, in final, capul sa aibe 0 pozitie
Este un proces inflamator cronic, cu infiltrare de limfocite, plasmocite, flectata, cu privirea indreptata in pamant.
macrofage, tesut de granulatie subcondral, care duce la erodarea_cartilajului
iliac si apoi a celui sacrat.
Kxercitiile de gimnastica medicala se fac in pozitiile de oitostatism, decubit
dorsal si ventral, de eel putin doua ori pe zi la domiciliu (dupa insusirea
Manifestdrile extraarticularesunt reprezentate de: acestora intr-un serviciu de specialitate) pentru intarirea musculaturii I
Afectari oculare - uveita, se intalneste in majoritatea cazurilor cu paravertebrale, a centurilor si cresterea amplitudinii articulare.
HLA B27 pozitiv;
Afectare pulmonara - fibroza pulmonara, mai ales a lobului qinmastica respiratorie este obligatorie. Exercifiile se stabilesc in functie
superior; de evolutia bolii.
Manifestari neurologice - ca urmare a fracturilor de la nivelul
coloanei cervicale. ^iRReducarea funttionala a articulatiilor periferice se face prin exercitii de
jfjnobilizare activa si pasivi, pana la exercitii de postura cu greutati si scripeti.
In unele cazuri se recomanda hidroldnetoterapie (miscari in apa),
TRATAMENT practicarea inotului.
Obiectivele urmarite in tratamentul spondilitei anchilozante sunt: oprirea in i Masajul, cu toate tehnicile sale (efleuraj, framantare, vibratii)
evolutie a procesului inflamator, deci stabilizarea bolii; prevenirea K • In stadiul de debut:
deformarilor de coloana vertebrala si a anchilozei; reintegrarea in munca a => masaj manual uscat, umed, vibrator electric cu caracter sedativ;
bolnavului, deci recuperarea functionala. => masaj toracic si al organelor toracice.
• In perioada de stare:
Tratamentul medicamentos => masaj toraco-rahidian;
=> dusuri;
Injecfii locale cu hidrocortizon in artritele periferice (uneori) si sarurile de
aur (rareori), tot in formele periferice. Tratamentul de baza este
I => masaj si electroterapie antalgice;
fenilbutazona sau derivatii sai, indometacinul si medicatia decontracturanta - => cur a Kneipp.
(Clorzoxazon, Paraflex, Decontractil). • In perioada puseelor evolutive:
:: => masaj umed sedativ;
Tratamentul de reeducare si recuperare E» => masaj uscat si electric antalgic; =>
Kinetoterapia vizeaza corijarea cifozei, diminuarea redoarei, ameliorarea masaj toraco-rahidian sedativ; =>
functiei respiratorii, prevenirea si corectarea deformarilor articulare. masaj cu gheata.
• in stadiul final:
Exercitiile de postura sunt obligatorii, inca din faza de debut. Sunt necesare => masaj uscat, umed, vibrator electric cu caracter excitator;
repausul diurn si somnul pe pat tare si drept, fara perna. Repausul la pat nu => masaj toraco-rahidian tonifiant; :=> tractiuni, manipulari,
trebuie exagerat, el fiind indicat numai in perioadele acute, dureroase, de elongafii.
scurta durata, pentru a nu favoriza anchiloza. Se contraindica sederea
prelungita pe fotoliu sau scaun, care nu trebuie sa depaseasca o ora pe zi. Hihidroterapie, termoterapie, balneoterapie.
Bolnavul trebuie sa faca miscari cat mai frecvente. Supradozarea efortului
este relevata de aparitia durerilor. Fiind vorba de un tratament de lunga Electroterapie pentru managements durerii, cu efect antalgic si
durata, exercitiile trebuie sa fie de scurta durata si usor de executat. Somnul antiinflamator, pentru musculatura paravertebrala, cu efect decontracturant.
de noapte trebuie sa fie de minimum 10 ore, in decubit dorsal strict, fara
perna, pe pat tare. Ziua se fac 3 - 4 cure de repaus de 5 -10 minute de
decubit dorsal. Dimineata si seara, cateva minute de exercitii de respiratie,
de gimnastica rnedicala si exercitii de postura cu capul perfect drept,
calcaiele, sacral si occiputul in contact cu peretele.
60 61
Program de recuperare in Spondilita ancliilozanta: ■ j Boala Behget este o boala multisistemica, cronica, caracterizata prin
i ulceratii recurente orale, genitale si uveita. Aceasta boala afecteaza mai mult
a. In stadiul de debut: sexul masculin si sunt incriminati factori genetici si de mediu.
1. posturari nocturne pe pat dur
2. exerci^ii de constientizare si corectare posturala ,;Cele 5 simptome frecvente ale bolii sunt:
3. tehnici si metode de relaxare —>mobilizarea activa relaxanta a
articulatiilor vertebrotoracice, soldurilor, genunchilor si gleznelor ulceratii bucale
4. girnnastica respiratorie cu accent pe expansiunea toracica ulceratii genitale
5. tonifierea musculaturii fixatoare a omoplatilor, dorsala si abdominala probleme ale pielii;
afectari oculare
6. tonifieri musculare generale progresive
artrita
7. activitate fizica moderata, intretaiata de posturi de repaus si efectuata in
pozitii functionale corectate, care sa previna aparifia deformarilor
articulare
8. hidrokinetoterapie si inot terapeutic
b. In perioada de stare:
1. posturari cu efect sedativ si corectiv—+ tehnici si metode de relaxare Kg.l Ulceratii bucale(\vww. vasculitis.med) Fig.2 Stomatita
musculara globala; aftoasa
2. metoda Klapp si Cotrel in pozitii lordozante ,;
3. torifierea musculaturii paravertebrale
4. gimnastica respiratorie cu accent pe respiratia toracica maxima si
educarea respiratiei toraco-abdominale; Inflamatia la nivelul mucoasei bucale determina aparitia stomatitei
5. exercitii de constienzare si corectare posturala, in special in activitatile aftoase la majoritatea bolnavilor (90%). Dupa un interval de timp de
vietii zilnice—> metoda "$coala spatelui"; existenta a unor pete ro$ii apar ulceratii multiple cu diametral de 2-10 mm,
6. liidrokinetoterapei si terapie ocupationala in pozifii corijate dispuse in grupuri, care au o baza galbena si un halou rosiatic, Ele sunt
7. cura Kneipp. dureroase si dispuse pe mucoasa jugala, limba buze, mai rar pe palatul dur si
;pe faringe. Leziunile se vindeca intre 3 si 30 de zile fara a lasa cicatrici.
c. In perioada puseelor evolutive: Stomatita aftoasa este prima manifestare a bolii.
1. posturari in extensie ale trunchiului si membrelor;
2. gimnastica rcspiratorie cu insistenta pe tonifierea musculaturii Ulceratii
principale si accesorii, din pozitii corijate; gentitale - sunt
3. contracfii izometrice ale musculaturii centurilor—* asuplizarea prezente in 80%
ccnturilor din patrupedie; din cazuri,
4. ± corset ortopedic cu fereastra pentm respiratie. intereseaza vulva si vaginul la femei si penisul si scrotul la barbati.
Leziunile vulvare sunt dureroase si lasa cicatrici la vindecare, cele vaginale
d. In stadiul finaI: sunt indolore. La barbat ulceratiile genitale sunt dureroase. La 2/3 dintre
1. tracfiuni, nianipulari, elongafii, progresiv si cu prudenta bolnavi se produc atacuri de uveita. anterioara si posterioara. Uveita
2. gimnastica rcspiratoric cu insistenfa pe respiratia abdominala posterioara este cauza principaia. a pierderii vederii.
3. hidrokinetoterapie
4. readaptare funcfionala socio-profcsionala.
tendoanelor pe os la nivelul falangelor mainii si degetelor de la
picior.
Sindrom extraarticular este reprezentat de:
- diaree, uretrita, cervicita
Fig.3 UveitS (www.fortunecity.com) - leziuni mucoase: ulceratii bucale nedureroase;
- leziuni cutanate si ungbiale
Sinovita este asimetrica si afecteaza mai ales articulatiile - conjunctivita bilaterala;
genuticbinhii si gleznei. Pot aparea si leziuni cutanate ca urmare a vasculitei - manifestari cardiace;
- noduli, papule, pustule; - manifestari renale
In concluzie, combinatia: uretrita, artrita si conjunctivita = sindrom Riter.
Manifestari articulare - artrita, oligoartrita.
fratament farmacologic:
Manifestari neurologice - meningo-encefalo-mielite antiinflamatoare nesteroidiene;
antibiotice (derivati de tetraciclina);
f;
I - metotrexat - in formele grave si prelungite
64 65
Tratament: Tratament
AINS, corticoterapie intraarticular, medicatie de fond, kinetoterapie,
fizioterapie 1. Tratamentul atacului de guta se face prin evacuarea lichidului
articular incarcat cu cristale de acid uric si punerea in repaus a
III. ARTRITELE INDUSE DE MICROCRISTALE ' articulatiei;
2. Tratamentul medicamentos presupune administrarea de colchicina,
1. Guta este boala determinate de tulburarile metabolismului indometacin, fenilbutazona;
nucleoproteidelor. Se caracterizeaza prin exces de saruri de acid 3. Tratamentul hiperuricemiei si al conditiilor asociate:
uric in sange fhiperuricemie") si urina (hiperuricurie) si depunerea
lor in cartilajele, membranele si sinoviale ale articulatiilor mici ale tratamentul artritei acute
rnainilor si picioarelor, articulatiei tibio-tarsiene si a genunchiului. suprimarea aportului de alcool;
reducerea aportului de purine; scadere
ponderala; controlul hipertensiunii arteriale.
Artrita temporo-mandibulara este o inflamatie a ligamentului alveolar.
Provoaca comprimarea terminatiilor nervoase ale ligamentului dintre osul
alveolar si radacina dintelui. De asemenea, provoaca mobilitatea dintelui, cu
senzatia de contact prematur cu antagonistic
Tratamentul artritei temporo-mandibulare consta din administrarea de
antiinflarnatoare si tratament fizioterapeutic.
Fig. 5 Pacient diagnosticat cu guta - tumefierea articulatiei metatarsofalagiene Diagnostic. In puseul acut al bolii se evita miscarile ample ale articulatiei si este
indicat masaj cu gheata, masaj miorelaxant.
Examenul clinic pune in evidenta urm&toarele particular itati: Eectroterapia se realizeaza utilizand curenti de joasa frecventa cu
efect analgezic si miorelaxant, catodul pe locul dureros si anodul cat mai
monoartrita cu debut brusc - articulatia metatarsofalangiana a aproape (curenti diadinamici, neurostimulare transcutanata).
I Ultrasunetele sunt indicate in doze mici, aplicate local, intre 5 si 10
halucelui; minute -5-10 sedinte.
de regula apare la barbati sau la femei dupa menopauza; In tratamentul artritei temporo-mandibulare sunt indicate ca metode
febra; de terapie acupunctura si laseroterapia.
declansarea la exces alimentar sau bauturi alcoolice, stres;
prezenta de tofi sau calculi renali.
„,',,
66 67
METODE DE RECUPERARE IN ARTRITA
jonetic. Progresiv se instaleazS posturi vicioase si dereglarea axelor de miscare. In
timp structurile devin din ce in ce mai "rigide" cu permanentizarea
Afecjiunile reumatice articulare due la: defectelor axiale si scaderea progresiva a capacitatii de miscare.
- scaderea mobilitafii articulare; Electroterapia foloseste cuenti de joasa si medie frecventa pentru
- scaderea forfei musculare; combaterea durerii si a inflamatiei.
- efuziuni articulare;
- dureri;
- instabilitate articulara;
- reducerea capacitatii de munca si autoingrijire.
Manifestari clinice
Cel mai adesea elementul declansator al suferintei il reprezinta
sjresul emotional, CTpunerile la_frig si traumatismele,
Suferinta incepe la o articulatie, iar la scurt timp se extinde si la alte
articulatii.
70
71
Artrita temporo-mandibulara este frecventa in 50-60% din cazuri, dar TRATAMENT
rareori este grava impiedicand alimentarea. Clinic se manifesta prin Scopul tratamentului in poliartrita reumatoida este:
dureri, limitarea deschiderii gurii, crepitatii, modificari la nivelul indepartarea durerii
contactelor ocluzale. Afectarea este bilaterala. reducerea inflamatiei
Aspectul fetei este modificat (aspect de facies de "pasare"), apar protejarea structurilor articulare
modificari ale secretiei salivare - hiposialie, asialie, inflamatie si durere mentinerea functionalitatii
la nivelul articulatiei temporo-mandibulare. controlul implicatiilor sistemice.
Manifestarile in cavitatea orala sunt reprezentate de modificari odontale:
dintii se distrug cu usurinta, Strategii terapeutice:
apar dificultati de deglutitie, In perioada de activare a bolii, in puseul acut este indicat .re£ausul
marirea in volum a parotidelor si a glandelor pentru a reduce inflamatia si durerea articulara;
submaxilare si sublinguale. Kinetoterap_ia se realizeaza prin exercitii pentru mentinerea fortei
musculare si amobilitatii articulare, fara exacerbarea inflamatiei.
Pentru managementul durerii sunt indicate proceduri de masaj,
POLIARTMTA REUMATOIDA
electroterapie antalgica stimulare electrica transcutana, a^upmictiira.
Principii de clasificare:
Jmobilizarea articulara este indicata in perioadele de acticvare a
A. Sunt necesare 4 din 7 criterii pentru a incadra un pacient in
bolii, pentru a evita miscarile nedorite ale articulatiilor inflamate §i
categoria PR
eventuale deforaiari.
B. Pacientii cu 2 sau mai multe diagnostice nu sunt exclusi
Orteze si mecanisme adaptative
II. Criterii*
Educarea pacientului si a familiei acestuia.
A. Redoare matinala
Modificarea stilului de viata.
B. Artrita la> 3 regiuni articualre
C. Artrita a articulatiilor mainii
I). Artrita simetrica.
E. Noduli reumatoizi
I'. Ftctor reuniatoid in ser
(J. Modificari nulioj'.rafice
* Crilcriilc A-D trcbuie sa fie prezente timp de eel putin 6
72 73
i '. ' *■*'■•
TratamcntuI farmacologic
Antiinflamatare nesteroidiene: A' M*h
Fig. 8 Exemple de ortezare pentm prevenirea deformarilor osoase aspirina (in doze mai mari de 3gr la 24 de ore) folosita in
asociere cu preparate pentru protectie gastrica;
- jndometacim.il;
- ibubrofen, ketoprofen, etc
CorticoterapFa este indicata in:
- prezenta vasculitei;
- ca terpie in legatura cu AINS;
- prepratele cele mai des folosite sunt prednisonul si prednisolonul.
74 75
Sarurile de aur au efect terapeutic mai ales cand sunt administrate la Electroterapie
inceputul bolii, ameliorarea observandu-se dupa aproximativ doua luni de Terapia cu unde scurte si microunde este total interzisa in artritele
tratament. acute pentru ca duce la incalzirea intensa a tesutului sinovial.
Terapia imunosupresiva este indicata in cazul in care valoarea factorului Sunt indicate galvanoionizari, bai galvanice, TENS-uri, curenti
reumatoid este foarte mare si a existentei poliadenopatiilor: ciclofosfamida; diadinamici.
metotrexatul ciclosporina Administrare locala intraarticular de preparate cu
cortizon
Masaj^
Terapie chirurgicala consta in: • In perioada inflamatorie:
" sinovectomie = ablatie chirurgicala, partiala sau totala a sinovialei ■ => masaj decontracturant al marilor grupe musculare din jurul articulatiilor
artroplastie = interventie chirurgicala constand in creerea unui nou afectate; => masaj cu gheata pe
spatiu articular pentru restabilirea mobilitatii articulatiei articulatiile afectate.
" tenoplastie = repararea chirurgicala a unui tendon B • In perioada subacuta:
protezare articulara => media frecventa;
=> Diapuls;
=5- masaj sedativ-relaxant local .
• In perioada de remisiune:
r^> masaj umed cu apa;
=> masaj muscular tonifiant;
=^> tractiuni, elongatii; =>
masaj Cyriax.
81
84 85
ritem al'fetei in forma de Leziuni asemanatoare pot fi intalnite si in alte maladii. Exista insa
aripi de fluture elemente particulare clinice: simetricitatea kziunilor. ocolii-Ra
(yespertilio) parodontiului mareinal. Mai apar si leucokeratoze ca urmarca scaderii
imunitatii.
- Xerostomia insoteste perioadele de activitate ale bolii, ca apoi sa
dispara.
- ffiperkeratoza limbii merge spre foliculii pielosi dand aspect de "limba
de pisica";
si fisuri n~"ci in smalt, cu zone de dentina decalcificata.
Fie
4. Atingere renala
5. Manifestari neuropsihice
6. Manifestari cardiovasculare
7. Manifestari pubnonare
8. Manifestari digestive
Fig. 3 Gingivite
9. Manifestari in cavitatea orala
Majoritateapacientiolor cu LES prezinta leziuni patologice ale mucoasei Tabel 1. Criteriile revizuite ale Colegiului American de Reumatologie pentru
bucale sau histo-patologice, in absenta unor manifestari clinice. diagnosticul LES
Terapie fizicala
Boala trebuie suspicionata cand la o femeie tanara apare febra, purpura,
splenomegalie, artrita, eruptie cutanata, nefrita. Exercifiile.. aerobice pot imbunatatii capacitatea aerobica la pacientii cu
Prezenta anticorpilor antinucleari este esentiala pentru diagnosticul LES. LES forma moderata.
Exercifii izom§trice sunt indicate pacientilor cu inflamatii articulare.
Tratament medicamentos Exercitii izalanice pot fi utilizate cand inflamatia este absenta sau redusa.
I j&cercz£ifi_jrfe__c/^££gj« a fortei musculare sunt initiate cand este cazul.
Tratamentul include o serie de masuri generale' asociate cu Oboseala poate impiedica progresul unor pacienfi. Daca durerca este
tratamentul patogenic adaptat gravitatii bolii. prelungita peste 1-1,5 ore dupa activitate exercifiile trebuiesc redusc In
Astfel, se interzic expunerile la soare si raze ultraviolete,se va evita intensitate si/sau durata.
administrarea unor medicamente care ar putea induce sau agrava boala, Ultrasuu&tvi este o modalitate frecvent utilizata pentru a produce
precum si transfuziile de sange; endotermie unei articulatii afectate, dar nu trebuie utilizat in prezenfa
Sarcina este pemiisa doar dupa o perioada de liniste a bolii de 3 ani. inflamatiei. Cand ultrasunetul este utilizat pentru cresterea amplitudinii de
■^Aproximativ 25% dintre bolnavii de LES prezinta fomie usoare de miscare , articulatia trebuie miscata simultan cu aplicarea de
boala, ara manifestari care sa le puna viata in percol. Acestia trebuie tratati ultrasunetul ui.
fara glucocorticoizi. Teim.QiBLap.ie si ultrasunet sunt indicate in durerea articulara cu caracter
■;
88 89
Principiile terapiei ocupationale la pacientii cu LES includ urmfitoarele LUCRAREA PRACTICA NR.8
activitati:
activitatile zilnice (ADL) sunt incurajate fi pot necesita
antrenament cu echipament, tehnici §i proceduri speciale. - SCLERODERMIA
activitatile ADL includ hranirea, imbracatui, imbaierea, Ingrijire si
Este o boalJL^a__!£Sutului conjunctiy, de etiologie necunoscuta,
gospodarire.
f manifestandu-se prin: f- induratia si ingrosarea pjglii \ " anomalii
vasculare I - anomalii imunologice ^modificari degenerative fibrotice
Tratamentul in cadrul rnanifestarilor din cavitatea orala
In primul rand medicul dentist trebuie sa aiba in vedere modalitatea Slerodermia prezinta mai multe forme:
de abordare a pacientilor cu LES din punct de vedere terapeutic, astfel I. Sclerodermia localizata, fara interesare sistemica:
incat sa minimalizeze infectiile orale si interactiunea cu alte - morfea in placi, formeaza placi cutanate, numite morfee;
niedicamente.
Concomitent cu tratamentul medicamentos specific pentru LES se va
recomanda fizioterapie de recuperare.
Pentru ameliorare durerii si inflamatiei se recomanda:
- masaj usor relaxant la nivelul fetei,
- ultrasunetul pentru a produce endotermie la nivelul articulatiei
afectate, dar nu in prezenta inflamatiei. Poate fi aplicat cu un
strat de gel antiinflamator, parafma sau glicerina. Fig 1. Morfea m placi
- exercitii izometrice pentru cresterea movilitatii articulare, www.overview.htm
exercitii de mimica si contra rezistentei opuse de kinetoterapeut
pentru cresterea fortei musculare. - sclerodermia lineara - sclerodermia in banda, foraieaza benzi
- Logopedie. bine limitate de tesut scleros, tare si indurat, de un alb sidefiu
Logopedul poate interveni cand pacientul prezinta o vorbire neclara, limitat de o margine liliachie la nivelul membrelor, fetei si pe
dificultate in intelegerea limbajului, sau cand prezinta dificultati in a pielea capului;
vorbi adecvat.
Indivizii cu probleme de inghitire pot fi deasernenea evaluati si - sclerodermia in picatura - elemente rotunjite de un alb
tratati de logoped. sidefiu, care afecteaza ceafa, gatul, umerii si partea de sus a
toracelui.
90
degetelor). Pielea devine neteda, rigida, degete rigide, in flexie
ireductibila. Apar telangiectazii (dilatari ale micjlor vase
sanguine), atingerea motorie a esofagului, care duce la disfagie;
2. forma cutanatd difuzd - se caracterizeaza prin extinderea
sclerodermiei la plamani, la unul sau mai multe viscere, in :
principal rinichi, la tubul digestiv (esofagita si malabsortia $-*ta
alimentelor); Fig. 4 Pacient diagnosticat cu sclerodermie, imposibilitate de a
3. scleroza sine scleroderma; deschide larg gura
4. sindroame de suprapunere ,,overlap"
92 93
Diagnosticul pozitiv se stabiles, te pe baza criteriilor majore si minore: E. Tratamentul malabsorbtiei
Telangiectaziile mucoasei gastrice(,,stomac pepene ro§u") pot determina
Majore: Scleredem proximal de artic MCF sau MTF Minore:
microhcmoragii repetate cu anemie feripriva. Ele pot fi tratate prin
Sclerodactilie
fotocoagulare cu laser.
Cicatrici stelate la miv pulpei degetelor Fibroza F. Tratamentul crizei renale sclerodermice - glucocorticoizi +
pulmonara bibazala Diagnostic: 1 M + 2 m stabilizarea tcnsiunii arteriale.
G. Tratamentul afectarii cardiace
Tratamentul presupune corectarea anomaliilor vasculare, anomaliilor imune, ji
Programul de recuperare are ca obiective mentinerea mobilitatii articulare §i
fibrozei excesive. cresterea elasticitatii pielii.
..*
Tratament igieno-dietetic: 1 Tratament fiziokinetoteraQ£Ulic presupune:. r-
repaus prelungit reducerea contracturilor, I - mentinerea
evitarea frigului - protectia extremitatilor mobilitatii articulare, i - prevenirea
evitarea introducerii mainilor in apa rece deforcnatiilor, tonifierea musculaturii.
- mese mici la intervale frecvente in esofagita de reflux Exercitiile de mobilizare sunt esentiale si se aplica de 2 ori pe zi.
Putem folosi caldura prin impachetari cu parafina, caldura umeda,
Tratament farmacologic ultrasunete.
A. Tratament antifibrotic: In sclerodermie bolnavul trebuie evaluat periodic, iar metodologia de
Fibroza este procesul patologic eel mai evident in sclerodermie, odata recuperare trebuie adaptata in functie de modificarile constatate.
constituita ea este practic imposibil de combatut, actualmente neexistand
modalitati terapeutice de a indeparta excesul de colagen tisular, fara a leza
structura tesuturilor. D-penicilamina este agentul antifibrozant eel j mai
utilizat in sclerodermia sistemica. Alti agenti antifibrozanti: interferon,
relaxina (ameliorarea afectarii cutanate), colchicina.
- corticosteroizi - miozita, sinovita
- metotrexat - in cazuri de sclerodermie generalizata, Fig. 6 Terapie cu ultrasunete
Nifedipin - in sindromul Raynaud ;
In cadrul manifestarilor de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se
- Antibiotice - inhiba proliferarea florei intestinale; ,
recomanda tratamentul atraligiilor, artropatiilor, vasoconstrictiei.
j Profilactic se evita expunerile la frig.
Nici un medicament nu a influentat semnificativ evolutia naturala a Sunt indicate comprese calde la nivelul fetei timp de 5 minute, avand
sclerodermiei generalizate. j ca efect reducerea durerii si scaderea contractiei musculare. De asemenea,
B. Tratament vasodilatator - blocante de canale de calciu, Nifedipina compresele cu parafina au efectjT.!p_cjej]iian^rvasc^iktalor.
retard i Masai relaxant se efectueaza manual si electric in spectrul infrarosu
C. Tratamentulpneumopatiei interstitiale fibrozante - Ciclofosfamida + i cu efect de endotermie, precum si masaj cu vitamina E siuleiuri veeetale.
doze mici de glucocorticoizi j Sunt recomandate ultrasunete (efect caloric), o data pe zi, 5,- 10 zile
D. Tratamentul disfunctiei esofagiene si galvanoionizari cu sare iodata.
Cel mai adesea este implicat esofagul inferior (80%). Se recomanda
utilizarea antiacidelor §i Omeprozol pentru vindecarea esofagitei de
reflux.
95
94
DERMATOMIOZITA §1 POLIMIOZITA implicati in deglutitie, muschii limbii. Musculatura distala este rar
afectata in dermatomiozita, iar musculatura inervata de nervii cranieini
nu este afectata.
Sunt boli sistemice ale tesutului conjunctiv, caracterizate prin Leziunile tegumentare din demiatomiozita sunt reprezentate de: -
modificari inflamatorii si degenerative in mu§chi (polimiozita) si frecvent si rash heliotrop - liliachiu, localizat periorbitar si asociat cu edemul
in tegument (dermatomiozita), ducand la slabiciune musculara simetrica si pleoapei superioare;
la un grad de atrofie musculara, in special la centurile membrelor.
Dermatomiozita si polimiozita fac parte, alaturi de alte afectiuni din
grupul miopatiilor inflamatorii idiopatice.
Aceste afectiuni sunt caracterizate prin scaderea progresiva a fortei
musculare, cu afectarea musculaturii scheletice si incapacitate functionala
musculo-articulara secundara, precum si prezenta unor manifestari Fig.l Rash heliotrop periorbitar
extramusculare . www. dermatology.cdlib.org
98 99
Manifestarile de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare si a cavitatii
orale sunt reprezentate de:
<& durere §i sensibilitate la palpare; LUCRAREA PRACTICA NR.9
^B reducerea amplitudinii si vitezei de miscare a mandibulei;
£n modificari de masticatie datorate oboselii musculare accentuate;
*& edem al fetei in jurul malarelor si al cavitatilor orbitare, cu eritem de OSTEOPOROZA
"portelan"; &> pe mucoasa gingivala se pot gasi pete
punctiforme sau retea Osteoporoza este o boala scheletica sistemica. caracterizata prin
orborescenta; &t> edemul poate infiltra limba, faringele si scaderea masei osoase si deteriorarea microarhitectuni tesutuiui ososTavand
laringele, provocand drept consecinta cresterea fragilitatii osoase_§i1 implicit, a riscului de
dispnee. fractura.
Osteoporoza reprezinta o problema de sanatate publica de actualitate,
cu un impact major asupra calitatii vietii.
Tratament
Antiinflamatoare nesteroidiene;
-„-.„„„_ ------------ ,„„............................. _ . ™
- Repaus in perioada de activare a bolii;
- Purtarea unui guler (minerve) in cazul afectiunii muschilor flexori ai } F.'iclorii do jisc in osi
gatului; - faclori gcnotici: creditatc,etnie,
Corticoterapie polimorfism genetic;
- Reeducarea deglutitiei; -factori fi^iolouici; varsla M) ani,
- Masaj de tonifiere a musculaturii atrofiate -scxul feminin,
Exercitii de mimica - date antroponietricc;
Electroterapie stimulatorie. - factori homionalirhipogonadisni1,
-"hipertiroidistn;
■ . ■ . ■ ■ • : s ■ ; ■ ■ ■ ■ >?' ■ ' < ■ ,
%
- afectiuni
digestive,
mctaholice,
neoplazice,
- iiiiobilizare
prelungita,
- i->loi ic de fracturi pe os
patologic.
Osteoporoza idiopatica este cea mai frecventa, 75% din totalitatea cazurilor
de osteoporoza, sexul feminin fund mai predispus.
101
Fig. 1 Os onormal Fig.2 Os osteopoirotic
www. wsr.byu.edu
Section ol bone
showing
Manifestari clinice
Tratamentul igieno-dietetic:
- Alimentatie echilibrata, bogata in lactate, fara excese proteice.
102 Regimurile de slabire scad continutul de estrogeni ai corpului, reduc aportul
de calciu si pot duce la osteoporoza. Aportul alimentar de calciu in tipul
perioadei de crestere si consolidare influenteaza masa osoasa maxima.
- Expunere normals, la soare.
- Exercitiul fizic are o foarte mare importanta, cresterea masei
musculare stinuxland formarea osului, Adolescentii si adultii trebuie sa
faca
exercitnfizice, si sa practice diferite sporturi (alergari, ciclism, inot).
Se
recomanda exercitii adaptate varstei.
- Schimb^i£a-stilului-4@^mta - renuntare la fumat, alcool;
- Scaderea riscului de
cadere
Corsete_de_siis|iiLere .
103
Tratament farmacologic antiosteoporotic Densitometria radiografica a mandibulei a demonstrat modificari in
Medicatie antiresorbtiva: grosimea corticalei mandibulare.
- Calciu si vitamina D3 Printre afectiunile cauzatoare de osateoporoza seundara se numara
- Estrogeni ' fracturile, luxatiile de la nivelul articulatiei temporo-mandibulare.
Bifosfonati - alendronat (Fosamax), lisendronat (Actonel), In tratamentul acestor afectiuni se recomanda:
ibandronat (Bonviva) Calcitonina - - Electroterapie cu:
Modulatori selectivi ai receptorilor de estrogeni Medicatie m - unde scurte aplicata bilateral;
osteoformatoare: M - ultrasunete la nivelul mandibulei si articulatiei temporo-
9 mandibulare;
- Fluoruri - curenti de joasa jrecventa (50 - lOOHz) cu efect antalgic ;
- Parathormon - teriparatide (Forteo) - curenti diadinamici.
Factori de crestere, steroizi anabolizanti — nandrolon - Masaj;
decanoat (Decanofort) Medicatie osteoformatoare si - Aplicatii locale cu parafina;
antiresorbtiva - Exercitii pentru cresterea fortei musculare si a mobilitatii articulare;
- Ranelat de strontiu (Osseor)
Densitometria radiografica a mandibulei se efectueaza prin
■
Fizioterapia urmareste tratamentul durerilor vertebrale cronicej Fig. 2. Oslcopows IA - (.TOfK'i'Cl jvj.ivjitinii'.'-; iin,i,:t> ^l^^'w^;^ relative
riwJidthX-ucy of Imth iJ^s Vrtt.liicduceJ daiin'iion aufl niiioclibulai'
iiilcriiv unrtes mixlcriieiy erotlotl. evfi.iaawe Wiurmiiu1 ft*«wption
ameliorarea functionala a celorlalte segmente si cresterea fortei musculare. , iriglu-Dj <>r WI'ICK u:\i-n-ly ■.■mi.W [WU V.)
In tratamentul durerii se recomanda masaj pentru ameliorarea starii Fig.3. Imagine normals a Fig. 4 Osteoporoza moderata (stanga)
musculare si pentru stimularea circulatiei. cordticalei mandibulare Osteoporoza severa (dreapta)
Electroterapia actioneaza analgezic si este indicata in suferintele www.scielo.cl.com www.scielo.cl.com
segmentare ale coloaneL^srtebrale. Sunt indicate proceduri de electroterapie
cu unde scurte, terapie cu ultrasunete, curenti diadinamici.
Termoteram'e cu impachetari cu parafina si namol.
Hidroterapie - bai calde, bai cu sare in concentratie de 3%.
Kinetojgrap_ia este unul dintre cei mai importanti factori ai
tratamentului insuficentei musculare in osteoporoza. Ea trebuie practicata
zilnic dupa un program stabilit de catre kinetoterapeut — exercitii pentru
cresterea fortei musculare, exercitii izometrice, stretching.
Rezultatele studiilor sustin ipoteza ca persoanele cu osteoporoza pot
prezenta un rise crescut de manifestare a osteoporozei orale.
104 105
BOALA PAGET A OSULUI - fracturi patologice;
- artroza articulatiilor adiacente;
- degen^rare sarcomatoasa;
Este o boala osoasa apartinand osteodistrofiilor, fiind caracterizata - complicatii neurologice;
prin productia anarhica._de_tesut osos.dejsir.uct.ura grosolana^ dens si rnai - complicatii cardiace.
Pjrtiriiezistent.
Se caracterizeaza prin cresterea ratei tumover-ului osos si resorbtie
excesiva, urmata de fomiare de os nou, dezorganizat structural si slab
functional.
Cele mai frecvente localized sunt la pelvis, coloana lombara, femur,
craniu, stem, sacru, coloana toracala, tibie si humerus.
www.dent.ucla.edu.
I
- la nivelul oaselor lungi - zona dc hipertransparenta bine" ? Tratament de intretinere
delimitate, in ,,V"
Poate fi necesara continuarea tratamentului cu Bifosfonat sau Calcitonina
pentru boala Paget, in cazul in care aceasta este activa in ciuda tratamentului
.'■■rnedicamentos. Daca aceste medicamente nu sunt eficiente, medicul poate
prescrie Plicamicina, care se administreaza intravenos.
Fizioterapia poate ajuta la imbunatatirea fortei si rezistentei musculare si la
mentinerea echilibrului.
; Acupunctura si tehnicile de relaxare pot ajuta la diminuarea durerii la unii "
pacienti.
Fig.5 zona de hipertransparenta bine delimitata, in ,,V" , Daca boala Paget se agraveaza, pot aparea complicatii, ca osteoartrita. In
www.elipetromed.ro unele cazuri, va fi necesara inlocuirea chirurgicala a articulatiei. Uneori, se
recomanda tratamentul chirurgical pentru a elimina presiunea exercitata pe
nei'v (nervul este prins intre oasele coloanei vertebrale) sau pentm a corecta
Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe examenul clinic si radiologic, care pune' deformarile osoase (arcuirea membrelor inferioare). Optiunile chirurgicale
in evidenta deformarile osoase carcteristice, cu zone neregulate de osteoliza j includ:
si osteocondensare, la care se adauga niveluri crescute de fosfataza alcalina - inlocuirea totala a articulatiei soldului sau genunchiului
sericfi si excretie urinara crescuta de hidroxiprolina. - osteotomia, care ajuta la intarzierea sau la evitarea inlocuirii chirurgicale a
articulatiei. (www.elipetromed.ro.kinetoterapie). Cazurile asimptoniatice nu
Tratament necesita tratament medicamentos specific. In cazurile simptomaticc
obiectivele principale ale tratamentului sunt:
Multi pacienti nu necesita tratament pentru boala Page t, dar este|
necesara monitorizarea pentru tot restul vietii datorita riscului crescut de controlul activitatii bolii, prevenirea progresiei bolii,
complicatii, cum ar ft inflamatiile articulare (artrite), rupturile osoase reducerea complicatiilor. Tratamentul medicamentos
(fracturi) si tulburarile nervoase. Daca boala este activa, este necesar
nespecific: - A INS - in vederea diminuarii
consultul medical la fiecare 3 luni.
simptomatologiei algice;
Ca si tratament initial al bolii Paget, se prescrie, de obicei^Bifosfonat, care glucocorticoizi, pentru perioade scurte
reduce distructia tesutului osos, ajuta la controlul simptomelor de tipul TratamentJizTdkinetoterapeutic:
durere osoasa si poate preveni complicatiile osteoartritice si tulburarile Masuri de igiena ortopedica a artjcjiiatiilor;
sistemului nervos. In cazul intoleranlei la Bifosfonat, se poate administra Exercitii pro^msly^jje_jDjentinenL.a Danhilitatii articiilare. ajxmusului
Ccdcitonina. muscular si a capacitatii circulatorii; Hidrokinetoterapie [ - Masaj:
Bifosfonatii, aproape intotdeauna, inactiveaza boala Paget. Daca durerea; i - elecjtroterapie cu imrjulsuri antalgice;
osoasa nu cedeaza in limpul tratamentului de incetinire a distructiei osoase, - masaj_uscat decontracturanFsi trolic".
poate fi nevoie de Aspirina, Ibuprofen sau alt antiinflamator nesteroidianj 109
108
LUCRAREA PRACTICA NR. 10 Mediul mecanic al articulatiei, Incarcarea
cartilajului, Traumatismul ?i defomiarea
BO ALA ARTROZICA articulara, Solicitarea profesionala,
Activitatile sportive intense, Slabirea
Definite - ".. .mjj^rarjjietgrogen de afectiuni care evnlneaza CM manifestari musculaturii.
articulare datorate alterarii integritatii cartilajului gjrnadiilcariLcgnsecutive
a osului subcondral"
~~~~ Artrozele afecteaza in special, articujatiile perifence sau vertebrate,
fiind caracterizate morfopatologic prin leziuni degenerative aie cartilajului
hialin, cu interesarea osului subcondral, a sinovialei si a tesuturilor raoi
periarticulare. Clinic se manifests prin dureri, deformari si limitarea
miscarilor articulatiei.
Clasifware
Artrozele se calsifica in:
Artroze primare:
Fig 1. Genum varum deviere in plan frontal a gambei,
- Generalizate sau difuze (poliartroze) Fig.2 Genu valgum -
Localizate (cu variante topografice) inauntm fata de axa femurului deformatie a
Artroze secundare unor: Traumatisme genunchiului in pain frontal
cu devierea gambei in lateral
Inflamatii (poliartrita reumatoida) fata de axa femurului
- Tulburari de dezvoltare ->
- osik
- Boli hematologice
n 0,
Boli endocrine
Boli neurologice
Depuneri de cristale de hidroxiapatita
112 113
2. Gon artrozele pot fi primare sau secundare. 3. Coxartroza
Durerea este exacerbata de mers, urcatul si coboratul scarilor, sprijin In coxartroza durerea articulara este exacerbata de mers, urcatul si
unipodal. coboratul scarilor. Miscarile active si pasive stint limitate, eel mai precoce
Examenul clinic evidentiaza tumefiere, deformari articulare, fund afectata rotatia interna. Membml afectai_este in flexie, adductie, si
rota|ie_extema, iar in stadiile avansate acest membra poate fi scurtat prin
limitarea progresiva. a miscarilor, cracmente si crepitatii, instabilitati bascularea in sus a bazinului, scolioza lombara si hiperlordoza secundara
articulare, hipotrofie musculara. (Beary, Luggen, 2006; Balanescu, 2006; compensatorie. (Beary, Luggen, 2006; Balanescu, 2006; Ling, Rudolph,
Ling, Rudolph, 2006). 2006).
Gonartrozele secundare pot fi cauzate de: raumatisme - fracturi,
luxatii, entorse, leziuni de menisc;
Genunchi sanatos
• 1 .Cartilajul normal asigura o suprafata neteda asa incat oasele pot
aluneca usor unele pe celelalte Fig. 7 Imagine radiologies in coxartxozS
• 2. Acidul hialuronic cu concentratie mare din lichidul sinovial Reducerea spatiului articular §i osteofite
www.scritube.com
asigura o perna protectoare de fluid precum si lubrifierea articulatiei
• 3.Os normal
Trlatamenlnl de recuperare in gonartroze §i coxartroze
Genunchi artrozic Tratamentul consta obligatoriu in sedinte de fizioterapie efectuate de 2
ori pe an si asociate, daca este cazul, cu masaj terapeutic, la care se
• 4.Cartilajul erodat este complet disparut, oasele se pot atinge dureros adauga lunar, daca este posibil, programul de kinetoterapie. Acesta
in timpul miscarilor creste_mnbi1i1atp,3 nsienHrtirnlara fonn^iiljrm^rnlar^ tonifica insertiile si
• 5.Acidul hialuronic cu concentratie creste utritia cartilajului.
mai mica din lichidul sinovial Acest tratament este alcatuit dintr-un program de exercitii pasive,jictive,
protejeaza mai putin articulatia active cu rezistenta, program elaborat in functie de evolutia bolii si de
• 6.0steofite ("ciocuri" osoase) stadiul acesteia, de catre un kinetoterapeut. In nici tin caz sedintele de
kinetoterapie nu se pot desfasura la domiciliul pacientului fara
supravegherea medicala a unui kinetoterapeut.
4. Spondiloza
Cele mai importante cauze ale spondilozei cervicale sunt : -
Procesul de uzura; Tulburarile de statica;
Malfonnatiie congenitale; Surmenajul profesional si
sportiv;
114 115
- Afectiunile inflamatorii Simptomatologia se accentueaza la miscarile de lateralitate ale capului si
este frecventa la perosanele de sex feminin cu o structura labila.
Tablou clinic
6. Nevralgia cervico-brahiala
1. Cervicalgia cronica poateft: m Reprezinta durerea cervicala si a membrului superior, ca urmare a
Cefalica - prezenta in leziunea coloanei cervicale superioare; iritatiei si compresiunii unui ram nervos intre nivelul C5 - C8. Durerea
Interscapulara ?i brahiala - prezenta cand leziunea se manifests cervical, interscapular, precordial si brahial. Durerea se
intereseaza segmentul inferior. accentueaza nocturn, la mobilizari , la efort si poate fi
insotita de parestezii distale.
2. Cervicalgie acuta si torticolis acut
- Durerea poate iradia ocular, auricular sau facial.
Torticolisu] acut se defmeste printr-o inclinare laterala a capului,
involuntara, dureroasa, cu aparitie brutala, cu blocarea miscarilor de rotatie
si lateroflexie. Se manifests printr-o contractura a muschilor gatului
(sternocleidomastoidian si trapez) unilaterala.
Durerea impiedica orice deplasare a capului si dureaza cateva zile.
a) Infaza acuta:
• masaj cu gheata pe emergentele rahidiene, pe punctele Valleix;
• masaj manual lombo-fesier, relaxant;
• electroterapie analgetica: curenti cu impulsuri, rnagnetodiaflux,
unde
scurte; » manipulari si / sau tractiuni lombare in lumbago
nehiperalgic.
b) In faza subacuta: se executa elementele fazei acute +
introducerea
progresiva a elementelor fazei cronice.
c) In faza cronicd + lombalgiile de origine dorso-lombara,
lombalgiile
psohosomatice:
• electroterapie cu impulsuri cu caracter analgetic- excitomotor,
unde
scurte radarterapie
• masaj decontracturant muscular lombar + antalgic local,
masaj
pentru combaterea dezechilibrului muscular
paravertebral; « masaj reflex conjunctiv;
• masaj Cyriax in tulburarile ligamentare;
• manipulari si / sau elongatii;
• masaj vascular al membrului inferior in cazul purtarii unui lombostat.
123
Tablou clinic LUCRAREA PRACTICA NR. 11
124 125
Tratamentul punctelor dureroase trigger/tender:
126 127
wwmu \
Fig. 7 §i 8 —
3. Electroterapie antalgica §i miorelaxantd: muschiul
&> Curenti diadinamici (CDD), J& pterigoidian,
Curenti galvanici, buccinator 51
/& Stimulare nervoasa transcutanata (TENS), temporal
■ *& Ultrasunete i <& Terapie laser
SjMasaj sedativ si decontracturant general, cu uleiuri speciale relaxante
(Jj'ApHcatii cu parafina
www.monografias.com/
Fig.9
128 129
LUCRAREA PRACTICA NR. 12
Tratamentul de recuperare• presupune:
~ Terapie de reducere a|,stresului emotional;
- Administrarea de miorelaxante seara inainte de culcare;
PERIARTRITA SCAPULO-HUMERALA
- Reducerea mi?carilor mandibulare;
- Masaj relaxant si presopunctura. pe puntele dureroase; Este o afectiune caracterizata prin 4juren_j)r£V0^M£JJj_9.illllSDl&.tLe a
- Acupunctura;
- Injectarea punctelor dureroase cu solutie anestezica sau toxina
boltulinica; Periartrita scapulo-humerala prezinta urmatoarele forme clinice: -
- Terapie cu ultrasuntete - 10 zile, 10-15 minute sedin^a; Tendinita rotatorilor (ruptura rotatorilor) - Tendinita bicipitala
- Laseroterapie; calcificanta '- Bursita subacromiala
- ferapie ocluzala si ortodontica.
Clinic se manifests prin:
- Durgre
Limitare marcata a m2S_cariIor
Puncte_dureroase_ale_ uniarului
EVOLU^IA BOLII
Evolutia umarului dureros simplu este favorabila, vindecarea
producandu-se in cateva saptamani sau eel mai mult in cateva luni fie
spontan, fie in urma tratamentului, Uneori insa durerea se poate agrava,
umarul dureros simplu devenind umar dureros acut, hiperalgic. Uneori
evolutia spontana spre vindecare necesita 1-2 ani. La umarul blocat
evolutia este indelungata; in lipsa unui tratament adecvat, blocajul
umarului poate persista cateva luni; cu timpul insa, uneori dupa 6 luni,
umarul incepe sa se elibereze si majoritatea bolnavilor isi recupereaza in
intregime mobilitatea.
Tratament
Tratamentul periartritei scapulo-humerale arc ca obiectiv sa £ajmeze
(lurcrca, s.1 combata inflamatia sijendinta, sa amelioreze mobilitatea
articulara. Intensitatea si complexitatea tratamentullui depind de forma
131
clinica a bolii. Astfel, in umarul dureros simplu acut se recomenda Curentul diadinamic
repausul absolut al articulatiei (bratul este sustinut intr-o esarfa). La In mod obisnuit, se incepe cu tipul de curent difazat de 100, timp de
umarul pseudoparalitic tratamentul este eel chirurgical. In general in 15-20", durata necesara pentru adaptare, dupa care conductibilitatea
toate fazele de PSH tratamentul se imparte in: igieno-dietetic, evolutia electrica a tegumentului ajunge la un maxim. Reducem cu 1-2 mA
starii psihice, medicamentos, balneofizical, electroterapie, masaj, intensitatea si trecem la un curent monofazat de 50, timp de 15-20". In
kinetoterapie, terapie ocupationala si cura balneoclimatica. acest interval de timp crestem intensitatea cat se poate de mult, pana
aproape de pragul senzatiei neplacute. Este faza de adaptare a
Tratamentul igieno-dietetic sensibilitatii.
Tratamentul igienic consta in punerea in repaus a umarului afectat. La sfarsitul celor 30-40" se poate trece la CDD modulat cu lunga
In caz de dureri acute, intense, repausul trebuie realizat prin imobilizarea perioada fara sa mai fie nevoie sa acordam o atentie deosebita
membrului superior cu ajutorul unei esarfe, mentinandu-1 in adductie. intensitatii curentului.
Tratamentul dietetic consta intr-un regim alimentar hiposodat ca
urmare a tratamentului cu antiinflamatoare nesteroidiene. Diatermia cu unde scurte cuprinse intre 40-150 W, respectiv 20-74 mA.
Distanta de la fata inferioara a localizatorului pana la tegument va fi de
Tratamentul medicamentos cca. 2-5-10 cm in raport cu marimea suprafetei pe care o iradiem.
Acesta este util din faza acuta si va consta in antalgice, vitamine, Directia localizatorului va fi de preferinta perpendiculara pe suprafata
infiltratii si la nevoie antibiotice. La umarul dureros simplu ca medicatie tegumentului.
se indica aspirina, se fac infiltratii cu acetat de hidrocortizon. Dupa Durata iradierii variaza in limite destul de largi, de 5-30 minute,
cedarea durerilor , la umarul dureros acut se administreaza fenilbutazona media fiind intre 10 si 15 minute.
sau indometacinul. De asemenea, se fac miscari pentru a se evita
anchilooza. Deci, atat in umarul dureros simplu cat mai ales in umarul Procedurile de faidroterapie aplicata in PSH
dureros acut, mobilizarea (activa si pasiva) va fi prudenta, treptata. Procedurile care se aplica au rolul sa recupereze functionalitatea
umarului si sunt: - comprese reci — cu actiune antiinflainatoare, la 15°,
Din procedurile de electroterapie sunt foarte utile in aceasta boala pe loc dureros: - baife as,cgnderite_dg mami - 35-39°C, timp de 15-20
curentii djajdinamici, C]ir^rjtui___galYanic_ __ .asociat, ionoteragia minute;
medicamentoasa (novocaina, calciu), bai__^alvanic^^bicelulare,
ultraviolete in doza eritem.
Tot din electroterapie mai folosim: Masajul se efectueaza active.
bai de lumina partiala 10-15 minute • Kinetoterapia
diatermia cu unde scurtejn doze medii Dupa masajul selectiv urmeaza kinetoterapia, care se face la inceput prin
ultrasunete. miscari pasive.
Dupa miscari pasive urmeaza miscarile active pe care bolnavul le
Curentul galvanic executa singur, iar dupa acestea se mai fac miscari active cu rezistenta in
In raport cu localizarea proceselor patologice si de faza lor de care kinetoterapeutul opune rezistenta iar pacientul incearca sa execute
evolutie, procedam la modul de aplicare a curentului continuu. miscarile.
In sindroamele de umar dureros utilizam o aplicare transversals cu
doi electrozi egali, unul anterior, altul posterior, intensitatea curentului
va fi mica, 15-20 minute. Aceasta procedure este preferata fata de
oricare alta mai ales in PSH, unde se poate aplica si in faza acuta.
132 133
BURSITELE . Burtslta este
inflamatia acuta sau cronica a unei burse seroase.
Fig. 1. Bursa
www.your-soul.com
TabJou clinic
Simptomul principal este^urerea in zona afectata, cu iradiere, uneori, in
membrul respectiv.
Uiaeori se observa eritem al tegumentelor supraiacente.
Din cauza inflamatiei burselor apare redoare si limitarea miscarilor
respectivelor articulatii.
Durerea se accentueaza la miscare datorita presiunilor exercitate la
nivelul burselor afectate.
135
134
1
3
6
Blirsa
adarn.com
Fig. 2,3, 4, 5 Localizarile burselor
Tratament
Obiectivele tratamentului in bursite sunt:
- ameliorarea durerii;
- diminuarea procesului inflamator;
- evitarea factorilor de rise - traumtisme repetate, artroze; ■
- prevenirea recur entelor
138
- In formele cronice: LUCRAREA PRACTICA NR. 13
- Masaj local pro fund cu substante uleioase, masaj Cyriax,
efectuandu-se frictiuni perpendiculare pe directia fibrelor
musculare sau ligamentare timp de 10 minute. NEVRALGIA TRIGEMINALA
- Masajul transversal pro fund inlatura aderentele fibroase si
reface muschiul si tendonul. Nevralgia este durerea provocata de jri^ia.-5au.JLs2arsa_uj3uj nerv
- Tensionari, scuturaturi, tractiuni, elongatii. senzitiy.
Nervul trigemen este un nerv mixt, avand functie senzitiva si
Tendinita temporala apare ca urmare a activitatii continue si prelungite a motorie.
muschiului temporal, ca urmare a stresului emotional sau a unei dureri Prin fibrele sale senzitive asigura inervatia tegumentelor fetei si a
profunde. portiunii anterioare a capului, conjunctivei, mucoaselor nazale, bucale,
Clinic se remarca: dintilor si a unei suprafete din dura mater. Are 3 teritorii - teritoriul nervului
oftalmic, a nervului maxilar si mandibular.
- pDurere in regiunea tamplei si la nivelul globului ocular; Prin functia motorie trigemenul inerveaza muschii masticatori, ce
-1 Durere la contractia m. temporal; imprima mandibulei miscarile de ridicare, retropulsie si lateralitate.
- i Limitarea deschiderii cavitatii bucale; Functia neurovegetativa este reprezentata de functia secretorie,
- I Infiamatia lig.amentuM_^.tilo-mandibulai-3 care produce vasomotorie, sudorala si trofica.
(jlurere la nivelul rnuschiului temporal
140 141
Caracteristicile clinice ale nevralgiei primare sau esentiale sunt: o Unde ultrascurte (UUS) cu localizatori focali - doza 6-8 w,
- Durerea este limitata intotdeauna la teritoriul ramurilor aplicate in sedinte de 6-8 minute, de la o distanta de 5 cm.
trigemenului. Rareori durerea iradiaza la nivelul regiunii o TENS = Stimulare Nervoasa Electrica Transcutanata (;scad_e
cervicale, occipitale sau auriculare; durerea, produce sfiflare si vasodilatatie locala) pe punctele
- Durerea apare in crize. Crizele incep brusc si dispar brusc, dureroase.
fiind urmate de perioade de liniste totala;
- Durerea este descrisa in mod diferit de catre bolnavi (sub
forma de intepatura de cutit, ca o fulgerare, sub forma de
apasare sau arsura);
- Durerea este declansata de factori tactili, mecanici (vorbire,
masticatie, atingere, spalat pe dinti, suflatul nasului);
Criza dureroasa este insotita de fenomene motorii si
vegetative;
Crizele dureroase nu apar in-timpul noptii sau apar mai rar,
fiind declansate de atingeri involuntare
- Durerile au caracter recidivant;
- Unii bolnavi prezinta tulburari psihice.
TRATAMENT DE RECUPERARE
Durerea in nevralgia trigeminala. nu cedeaza la antalgice obisnuite.
Tratament medicamentos consta in vasodilatatoare, antispastice,
carbamazepina.
Tratament fizioterapeutic consta in aplicarea procedurilor antalgice:
A> Masai relaxant cu unguente antiinflamatoare;
iid
Acupunctura;
Electroterapie, utilizand curenti de joasa frecventa:
o Tipul de curent - difazat - aplicat in sedinte de 2 minute,
anodul pozitionat mastoidian;
Tipul de curent - p_erioada lunga - aplicat in sedinte de 4
o
minute, catodul pozitionat~~pe punctele dureroase ale
nervului;
o
Terapie cu ultrasunete - aplicatii locale, cu o intensitate de 3
panala lY^j^J^n_cjrnp_mobil, cu o duratajd.e_.5_.-_ 1.0 minute /
sedinta. Se fectueaza intre 5 si 10 sedinte.
142
MIASTENIA GRAVIS 1
- Flexorii soldului, cvadriceps, ischiogambieri sunt mai putin
afectati;
Miastenia gravis este o tulhurare autoimuna, neurologica. Anticorpii
se fixeaza pe placa motorie, ducand la scaderea numarului - Pacientii progreseaza de la forme medii la forme severe in
receptorilor postsinaptici de acetilcolina, blocand transmisia sinaptica. cateva saptamani si luni
Se caracterizeaza prin §IabicJJjaa£-jmi5j£UJflia crescuta la efort si - Fazele avansate necesita imobilizare la pat;
scazuta in repaus. Intereseaza frecvent_mjoscuj^ituraje^ei_^cea oculara - Slabiciunea musculaturii intercostale si diafragmei duce la
70% dintre pacienti prezinta hiperplazie timica, observandu -se hipoventilatie;
diferite afectiuni ale timusului (anomalie, tumora). - Slabiciunea musculaturii orofaringiene —> obstructie a cailor
Poate fi asociata cu alte boli autoimune: tiroidita autoimuna, LES, ventilatorii superioare
artrita reumatoida. - Poate produce insuficienta respiratorie acuta, ceea ce necesita
intubare imediata .
1. In forma superioara (cefalica) debutul este cu oftalmoplegie partiala
extrinseca cu ptoza palpebrala, bilaterala, inegala, alternanta.
Sprancenele sunt ridicate pentru a compensa ptoza .
Pacientii isi mcretesc fruntea utilizand muschii frontali; privirea in
sus, timp indeliingat accentueaza ptoza, inchiderea ochilor pentru cateva
minute o amelioreaza. Pot fi prezente pareze de oculomotor cu strabism
si diplopie.
La nivelul muschilor fetei apare pareza facialaJqilalSEala, faciesul Fig. 1,2,3 Pacient diagnosticat cu miastenia gravis -
este imobil, cu santuri_s_terse. prezinta ptoza palpgbrala. bilalfiiala, inegala, alternanta
Exlinderea la musculatura maseterina, faringo-laringo-velopalatina si
linguala duce la tulburari de masticatie, caderea_ mandibulei (adesea
pacientii se sprijina cu mana pentru a nu ramane cu gura deschisa), Tratament
disfagie pentru lichide si solide. Tratamentul igieno- dietetic consta in evitarea alimentelor care pot
""Slabiciunea musculaturii palatului provoaca vorbire nazala si produce disfagie (pacientul poate avea probleme de masticafie sau
refulare nazala a lichidelor. inghitire, lichidele trebuie sa fie groase pentru a nu reflua nazal).
Tratamentul farmacologic presupune administrarea de -
2. Forma inferioara (spinala) este rnai rara §i intereseaza musculatura Anticolinesterazice cu '/> ora maintea meselor;
membrelor, cefei , apar dificultati la mers, la urcarea scarilor, transport - Corticoterapie;
- Imunosupresoare.
de greutati, eforturi fizice ce necesita repetarea miscarilor.
Din punct de vedere chirurgical timectomia duce frecvent la
remisiuneabolii.
Manifestari clinice sunt reprezentate de:
De asemenea, se evita: caldura excesiva, alcoolul, antibioticele,
- Slabiciune la nivelul musculaturii flexoare gatului (dificultate stresul psihic si_emotional.
la ridicarea capului de pe perina); Se recomanda: odihna la intervale regulate, evitare eforturi fizice
- Slabiciune musculara proximala uneori asemanatoare cu cea deosebite ~ ~~ " ——-
a miopatiilor;
Mai frecvent afecteaza membrele superioare si inferioare;
- Afectarea prizelor mainii;
144 145
se e
axeaza axeazape: LUCRAREA PRACTICA NR. 14
i: relaxare, exerci|ii regulate, repaus la
intervale
regulate. PARALIZIA FACIALA PERIFERICA
Tratamentul slabiciunii musculare se reahzeaza pnn:
Functia cea mai importanta a nervului facial este cea motorie, prin
exercitii de mobilitate __sj__streching pentru prevenirea fibrele sale asigurand tonusul muscular si miscarile active care
contracturilor musculare; realizeaza mimica fetei.
exercitii _cu_rezistenta submaximala, cu grija la oboseala
musculara; exercitii aerobiceg masaj tonifiant; Paralizia faciala periferica prezinta urmatoarele caracteristici clinice:
electrostimulari cujmpulsuri rectangulare; Paralizia este de aceeasi parte cu leziunea; •^"
ultrasunetjeflCT^TS, L2-L4)7" - Asimetrie faciala, cu modificari pe hemifata afectata; t-^
Tratamentul durerii lombare, a gatului sau humerale presupune Disparitia ridurilor fruntii; u^
posturare, qrtezare, minerye. Coborarea sprancenei; ^^
Tratamentul disfagiei se realizeaza pnn tehnici compensatoni - - Abolirea clipitului;/ ^
tehnica indirect* de tonifiere musculatura ce ajuta la mghitire si tehnica - Hipotonia musculaturii obrazului, cu umflarea lui la fiecare
directa- exercifii efectuate in timpul inghitirh: expir; v/"
. se postureaza capul in flexie, cu barbia in piept pentru evitarea - Caderea aripioarei nasului;
aspiratiei ,
Coborarea comisurii bucale;
tinerea respiratiei in timpul inghitirii scade nscul de aspiratie - '
administrarea de lichide groase pentru scaderea riscului de - Reflexul comean, optico-palpebral, nazo-palpebral sunt
diminuate sau abolite. x^^"
aspiratie. ,
Tratamentul dizartriei se realizeaza, in formele u§oare, cu ajutorul
logopedului, care educa pacientul sa vorbeasca incet. In fazele avansate
se realizeaza cu dispozitive cu joftware care includ sintetizatorejd^yoci
§i imprimare.
146 147
- Pot aparea hipo/anestezie pe hemifata afectata, tulburari de gust , mai PARALIZIA FACIALA DE TIP CENTRAL
ales pe cele doua treimi ale limbii, hiposecretie salivara.^
In tratamentul paraliziei faciale periferice, fkinetoterapiaj are un rol Sediul leziunii este fascicolul geniculat corticofacial.
esential. Paralizia este situata pe, jTarjea. npnsa lezhwii, interesand portiunea inferioara
a hemifetei.
Obiectivele kinetice in paralizia faciala periferica vizeaza:
<& Stoparea instalarii degenerescentei neuro-musculare
Paralizia faciala de tip central prezinta urmatoarele caracteristici clinice:
<& Intensificarea si stimularea circulatiei sangelui si a limfei,
pentru prevenirea sau tratarea edemului <& Reeducare Stergerea santului nasojgenian;
musculara; <&> Tonifiere musculara; &> Reeducarea mimicii si - Comisura bucala este cazuta;
expresivitatii faciale. /& Daca paralizia este partiala, starea - Imposibilitatea efectuarii abductie^comisurii bucale;
pacientului se amelioreaza Pacientul poate incretii frantea si poate face ocluzic
complet in urma tratamentukii, fara sechele; <& Daca palpebrala bilateral;
paralizia este totala se admninistreaza corticosteroizi. Asimetria fagjala dispare in timpul mimicii emotionalc
Peste 50% dintre bolnavi prezinta hemispasm facial si plans, ras, datorita fbrmatiumlor "extrapiramidalc , Oin
sindromul "lacrimilor de crocodil" (emisie necontrolata a conecteaza nucleul facial, fascicul geniculat ncliiml o Ollt
lacrimilor). motorie unica;
- Cand pacientul vorbeste asimetria se accentueaza (motilitati
Principiile fundameotale de tratament. voluntara).
Pacientul trebuie invatat miscarile la nivelul fetei, pe care trebuie sa
le constientizeze. Pentru aceasta ne folosim de cat mai multi stimuli cu
care facilitam contractia musculata: contactul manual, strech-reflexul, Principiile de tratament in paralizia faciala de lip central
periaj, ciupituri, vibratii, tapotament gugheata. In ceea ce priveste tratament paraliziilor faciale, aav.l.i po.ilc h
Se va anula actiunea musculaturii hemifetei sanatoase deoarece medj,sal, chirurgical si fiziokinetoterapeuti, in functie dr scvculalt-a u
stadiul leziunii.
activitatea acestora plaseaza musculatura hemifetei paralizate in pozitie Inaintea inceperii unui program de recuperare functionala se vor efeotUI
de intindere maxima. urmatoarele evaluari:
Oglinda are un rol extrem de important in recuperare, deoarece in A) Testarea musculara (tonus, forta de contractie);
recuperare totul trebuie realizat voluntar, constient. Inainte de inceperea 0s Examene electrice;
tratamentului kinetic este utila folosirea tehnicilor de masaj facial 03 Examene necesare stabilirii topografiei leziunii
extrabucah_
In stadiul initial, cand musculatura este flasca (valoarea de testare 0 Tonusul muscular se evalueaza dupa o scala in trei trepte:
— 2) pozitia de lucru este in decubit dorsal si se folosesc urmatorele - 0 = tonus muscular normal;
mijloace terapeutice: 1 = hipotonie musculara;
De asemenea, ptem apela la tehnicile de masaj cu sau fara gheata, - 2 = muschi aton
putand astfel testa si sesnibilitatea. Tot In cadrul tehnicilor de masaj
putem utiliza periaj ul, vibratiile, urmate de intinderi repetate ale
musculaturii fetei. Bilantul analitic al functiei musculare se efectueaza dupa o scala de 0-
Electroterapia poate fi utilizata prin aplicarea curentilor pentru 4 urmarind intensitatea contractei realizate, numarul de repetitii
stimularea musculaturii denervate.
148 149
posibile, amplitudinea miscarii si sincronizarea cu actiunea musculaturii 150
sanatoase.
Bilantul sechelelor urmareste:
- Hipertonia musculaturii
- Sincineziile musculare
- Hemispasmul facial
Hipertonia musculara se evidentiaza prin intinderea intrabucala a
muschilor si prezinta urmatoarele modificari:
- Ridicarea anormala a sprancenei;
- Exagerarea fosetei sprancenose;
Exagerarea santului naso-genian;
- Zbarcirea mentonului;
- Hipertonia muschiului pielos al gatului.
Inaintea inceprii programului de recuperare trebuie sa se analizeze o
fotografie anterioara paraliziei faciale pentru a depista eventualele
asimetrii preexistente.
De la tratamentul fiziokinetic se exclud cazurile la care s-a instalat
spasmul facial.
Tratament fizioterapeutic
IEKMOTERAPIA
Este o metota de pregatire a programelor de kinetoterapie si masaj.
Termoterampia produce analgezie, biperemie, Mgej^ej2nia_iacala,
reducerea tonusului muscular si cresterea • elasticitatii _ tesutului
conjunctiv.
In paralizia faciala, incalzirea hemifetei se face cu lampa Solux,
plasata la distanta de metru, timp de 10 minute.
Cataplasmele actioneaza prin factorul termic si au efect hiperemiant,
antispastic si antialgic. La cataplasmele cu plante se adauga si efectul
chimic.
Schema terapeutic-recuperatorie eficienta in paralizia faciala consta
in succesiunea urmatoarelor metode de terapie: caldura locala, masaj si
kinetoterapie.
ELECTROTERAPIA are urmatoarele efecte:
Stimularea electric a a muschilor denervati;
- Stimularea muchilor cu inervatie pastrata pentru
cresterea
fortei de contractie;
- Stimularea cu frecvente adecvate pentru modu'larea
durerilor
acute si cronice;
Stimularea in parametrii adecvati a musculaturii netede;
Efecte termice obtinute cu unde electromagnetice de
inalta frecventa (unde scurte si microunde).
Electrostimularea musculaturii denervate se poate realiza numai
cu curenti exponentiali de joasa frecventa ( 10-200 Hz).
Stimularea se realizeaza cu stimuli apropiati de cei
electrofiziologici, cu panta progresiva (triunghiulari, trapezoidali,
exponenetiali).
Contraindicatiile electroterapiei sunt:
leziunile iritative la nivelul
pielii; regiunile inflamate;
prezenta aparatelor electronice sau endoproteze, implantate
(pacemaker);
sarcina.
Ultrasunetul se aplica fie prin contact direct cu tegumentul, folosindu-
se ca strat intermediar gel, fie prin contact indirect (in apa), cand se
interpune intre emitator si tegument apa.
152 153
Examnenul clinic se face prin: Tratamentul in tulburarile articulatiei temporo-mandibulare
- Palparea muschilor (m.maseter, m.temporal, pterigoidian intern si In functie de natura patologiei tratamentul consta in:
extern); - Tratament ortodontic;
- Palparea musculaturii cervicale;
- Examinarea miscarilor mandibulei (inchidere-deschidere, lateralitate, - Repausul miscarilor mandibulare. Se vor evita deschiderile
exagerate
de protruzie); ale arcadelor dentare (ras, cascat, rosul unghiilor, agumei de mestecat,
- Acultarea articulatiei temporo-mandibulare; inclestarea maxilarelor);
- Examinarea cavitatii orale; - Caldura (comprese calde) pentru a reduce spasmul muscular;
- Examenul clinic neurologic al nervului trigemen; - Electroterapie cu ultrascurte (diametria) sau cu ultrasunete pe zonele
- Aspectul general al pacientului; dureroasel
- Status psihic. - Antidepresivele sunt recomandate atunci cand este depistata o cauza
psihologica a tulburarilor functionale a atm si cand este asociata cu alte
dureri musculare si simptome ale depresiei;
- Miorelaxante in cazul contracturilor §i durerilor musculare;
-Terapie ocluzala cu gutiere interocluzale pentru ameliorarea disfunctiei
articulare, ameliorarea sistemului masticator motor, protectia dintilor;
- Reducerea stresului poate fi un pas terapeutic important folosind
tehnici de relaxare, terapia stresului si alte mijloace de studiu ale
comport amentului.
Fig.2, 3 Examenul clinic al articulajiei temporornandibulare - Kinetoterapia reconditioneaza si recupereaza aparatul muscular. Aceste
tehnici se pot aplica muschilor masticatori, muschilor care sunt
incriminati in tulburarile functionale ale atm.
Examinarile comlementare sunl:
- examinari Radiologice, .C.T, RMN, scintigrafie, ecografia regiunii
oromaxilofaciale :
- electromiografii. TRAUMATISMELE ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE
jQonjijiziHeWticulatiei temporo-mandibulare se pot produce in cursul
fracturilor de mandibula si mai ales in cazul fracturilor de condil.
Clasif'icarea tulburarilor articulatiei temporo-mandibulare: Articulatia devine dureroasa, miscarile mandibulei sunt limitate
1. Tulburari articulare temp_oro-mandibulare datorita durerii si spasmului muscular.
2. Tulburari ale musculaturii Tratamentul in simptomatologia acuta consta din repaus articular,
caldura locala, medicatie antiinflamatorie nesteroidiajiaijnasaL_us.or si
electroterapie analgezica si "relaxanta impotriva sp^smuludinuscular
Obiectivele tratamentului vizeaza: "persistent. ~" *
- Incurajarea pacientului In elongarile capsulei si ale ligamentelor periarticulare apar dureri si
- Tratament medicamentos limitarea miscarilor mandibulare.
- Fizioterapie In luxatia unilateral pacientul prezinta ocluzie prematura de partea
- Gutiere bolnava si devierea mabndibulei. Se recomanda mobilizare 10 zile,
- Psihoterapie urmata de fizioterapie pentru reabilitarea functionala.
155
In traumatismele mai importante se poate produce hematom BIBLIOGRAFIE:
intraarticular, cu posibile leziuni ale capsulei si meniscului.
Mecanoterapja este indicata pentru refacerea amplitudinii deschiderii 1. Nemes I.D.A., 1998,Curs de masoterapie (masaj si tehnici
arcadelor dentare si prevenirea anchilozei. complementare), Lito UMF, Timisoara
2. Nemes I.D.A., Sum Paula, Nita Andreea, Corina Cristea 2004,2006, Curs
de educatie fizica si sportiva de recuperare, Cursul disciplinei, format
ANCHILOZA ARTICULATIEI TEMPORO-MANDIBULARE electronic , Timisoara 2004, 2006
3. Nemes I.D.A., 2005,Curs de tehnici de kinetoterapie pentru forta si
Anchiloza ATM este imposibilitatea permanenta a deschiderii
rezistenta musculara, Cursul disciplinei, format electronic , Timisoara
arcadelor dentare. 2005Nemes I.D.A., 2005, Metode de explorare si evaluare in
Infectiile, traumatismele sunt cauzele principale ale anchilozei kinetoterapie, Cursul disciplinei, format electronic , Timisoara 2005
mandibulare reale, ducand la limitarea severa (imposibilitatea) 4. Dan Nemes ,Alina Totorean, Armand Gogulescu, Andrea Nita, Merima
deschiderii arcadelor dentare. Jurici, Elena Amaricai, Virgil Luca, Cristina Cristea, Oana Bereteu,
Examinarile radiologice pun in evidenta distructii ale suprafetelor Roxana Onofrei, Corina Dobrescu, 2005, 2006,Curs de recuperare,
articulare, djsparitia spatiului articular, osificarea atm (anchiloza medicina fizica si balneologie, Cursul disciplinei, format electronic,
adevarata). Timisoara 2005 ;2006
Tratamentul anchilozei atm se realizeaza prin Mr^jtc4era£ie_acJivaJ 5. Nemes I.D.A., Elena Amaricai., 2006, Terapie manuala, Cursul
disciplinei, format electronic , Timisoara 2006
glsfitroterapie si masaj. Anchilozele fibroase si calcificante
6. Nemes I.D.A., Gogulescu A., 2006, Kinesiologie functionala, Cursul
intraartlculare sunt foarte greu de tratat. disciplinei, format electronic , Timisoara 2006
7. Dan Nemes, Alina Totorean, Armand Gogulescu, Andrea Nita, Merima
Jurici, Elena Amaricai, Virgil Luca, Oana Bereteu, Roxana Onofrei,
OSTEOARTRITELE
Daniel Popa, 2006, Tehnici in kinetoterapie, Cursul discipline!, lbrm;it
electronic , Timisoara 2006
In osteoartrite principalele simptome sunt: -8 Ion Cristea, coord.: Areziana Florescu, Terapia durerii/ Ed. A 2-a,
- dureri la miscarile mandibulare; Bucuresti, Celsius, 2006.
- limitarea miscarilor mandibulare cu deviere spre partea bolnava 9. Dan Nemes, Roxana Onofrei, 2006, Reumatologie-patologie si
- tumefactie periarticulara; recuperare, Cursul disciplinei, format electronic , Timisoara
- zgomote articulare (scrasnet, frecatura), dar nu sub forma de 10. Sule Sangeta. Pediatric Rheumatic Diseases, in Bartlett J Susan et all
pocnituri articulare. (editors), Clinical Care in the Rheumatic Diseases, Association of
Imaginile radiologice obiectiveaza modificarile degenerative. Un Rheumatology Health Professionals, a Division of the American College
numar redus de cazuri va prezenta osteoartrite generalizate. Remisia of Rheumatology, Atlanta, Georgia, 2006: 141-144.
poate fi spantana sau dupa cateva luni. 11. Nemes I D A , Dragoi M, Patru Reghina, Vasilie D.
Prin fizioterapie se pot obtine amerliorari semnificative , uneori sunt Spondilartropatiile seronegative. Ghid de diagnostic si tratament. Editura
Orizonturi Universitare, Timisoara, 2000.
necesare infiltratii la pacientii in varsta. 12. Calin A. Ankylosing spondylitis, in Isenberg D (editor), et all,
Artrita reumatoida poate interesa articulatia temporo-mandibulara la Oxford textbook of rheumatology 2nd Ed, Oxford University Press, 1998. 13.
orice varsta, in timp ducand la anchiloza temporo-mandibulara. Ionescu Ruxandra. Spondilita anchilozanta, in lonescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 281-292.
d
156 157
14.Constantinescu C L. Artrita psoriazica; Artrita reactiva, in Ionescu R 33. Hills E C. Mechanical Low Back Pain, 2006. www.emedicine.com.
(coord), Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 34. Kiss I. Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala in
300-307, 293-299. sindromul algo-functional lombo-sacrat, in Kiss I, Fiziokinetoterapia si
15. Helliwell P S, Taylor W L-Classification and diagnostic criteria for recuperarea medicala in afectiunile aparatului loco-motor, Editura
psoriathic arthritis. Ann Rheum Dis, 2005; 64 (Suppl. II): ii3-ii8. Medicala Bucuresti, 2004: 102-127.
16. Balanescu Andra. Poliartrita reumatoida, in Ionescu R (coord), 35. Bojinca Violeta, Fibromialgia si sindromul miofascial, in Ionescu R
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 214-251. (coord), Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
17. Bolosiu H D. Poliartrita reumatoida, in Paun R, Tratat de medicina 576-582.
interna. Reumatologie, vol I. Editura Medicala Bucuresti, 1999: 688-773. 36. www.efibro.com.
18. www.rheumatology.org 37. Steele M, Norvell J F. Tendonitis, 2006. www.emedicine.com.
38. Scrivani JS, Ueith DA: Temporo-mandibular disorders.
19. Opris Daniela, Sindromul Sjogren, in Ionescu R (coord), Esentialul
DENTISTRY TODAY: 78-87, July 2000 www.medicalxxl.com
in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 270-280.
20. Eriksson P. Renal disease in primary Sjogren's syndrome, 1999.
http://www.sjogrensyndrome.se.
21. Ionescu Ruxandra. Lupusul eritematos sistemic, in Ionescu R
(coord), Esenfialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
348-371.
22. www.medicalcriteria.com
23. Ionescu Ruxandra. Sclerodermia, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 382-398.
24. Person A D. Systemic Sclerosis. 2006. www.emedicine.com.
25. Predejeanu Denisa. Boli inflamatorii musculare, in Ionescu R
(coord), Esenfialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006:
399-417.
26. Predeteanu Denisa. Osteoporoza, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 501-524.
27. South-Paul Jeannette E. Osteoporosis: Part I. Evaluation and
Assessment. American Family Physician. 2001.
28. Dumitrache C. Osteoporoza endocrina., in Dumitrache C,
Endocrinologie clinica, editia a Il-a. Grupul Editorial National Bucuresti,
2002: 444-461.
29. Predeteanu Denisa. Boala Paget a osului, in Ionescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 533-541.
30. Popescu E, Predeteanu Denisa. Boala paget a osului, in Paun R,
Tratat de medicina interna. Reumatologie, vol II. Editura Medicala
Bucuresti, 1999: 1400-1410.
31. Balanescu Andra. Artroza, in Ionescu R (coord), Esentialul in
reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 462-481.
32. Bojinca Violeta. Durerea lombara joasa, in Ionescu R (coord),
Esentialul in reumatologie, Editura Amaltea, Bucuresti, 2006: 542-557.
158