Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Importanţa educaţiei antiincendiu în ciclul primar
Activitate extraşcolară
Din cele mai vechi timpuri, focul a fost un ajutor neprețuit al omului, slujindu-l în cele mai
diferite activităţi pe care le desfăşoară, de la încălzirea microclimatului în care trăieşte, pregătirea
hranei, până la desfăşurarea unor procese ce necesită căldură. Dar s-a dovedit că focul din prieten
al omului, poate deveni duşman al acestuia, punându-i viaţa în pericol, integritatea bunurilor
materiale create de-a lungul timpului atunci când este scăpat de sub control ori este utilizat în
anumite condiţii.
În societatea noastră aflată în continuă dezvoltare, copiii interacţionează firesc cu un flux de
informaţii tot mai intens. Dezvoltarea tehnologică, precum şi avalanşa de evenimente care se
succed continuu duc la necesitatea ca părinţii şi dascălii să pună accent pe educaţia antiincendiu,
care este o parte esenţială din informaţiile necesare unui copil. Mulţi adulţi consideră că o simplă
interzicere a anumitor activităţi este suficientă, iar mulţi ignoră riscurile casnice, care se pot
transforma în adevărate tragedii. Conform statisticilor, unul din zece incendii de locuinţe are
drept cauză jocul copiilor cu focul.
Educaţia antiincendiu trebuie începută la copii cu vârste cât mai fragede. În acest scop,
cadrele didactice trebuie să adapteze o serie de materiale educative de specialitate la nivelul de
înţelegere şi interes al copiilor de vârstă şcolară mică, astfel încât rezultatele să fie interesante
atât din punct de vedere al conţinutului / informaţiei, cât şi din punct de vedere al procesului şi
interacţiunii cu elevii.
O modalitate eficientă de instruire a elevilor din ciclul primar cu privire la prevenirea şi
stingerea incendiilor a fost organizarea unei vizite la ISU, Detaşamentul de pompieri. Pentru a
putea înţelege mai bine rolul şi importanţa activităţii desfăşurate de pompieri, elevii au fost
familiarizaţi în prealabil cu câteva noţiuni elementare, legate de prevenirea şi stingerea
incendiilor, precum şi de activităţile adiacente muncii de pompier, cum ar fi acordarea primului
ajutor în caz de accidente, inundaţii, cutremure, descarcerare, precum şi orice alte intervenţii în
caz de urgenţă.
Vizita a constat în efectuarea unui tur în incinta unității, unde le-au fost prezentate elevilor
materialele necesare pentru cazurile de intervenţie la care sunt solicitaţi pompierii. Maşinile
echipate cu instalaţii de stingere a focului, maşinile Serviciului de Salvare SMURD le-au captat
întru totul atenţia copiilor.
Acest tur s-a finalizat în sala de conferinţe, unde elevii au vizionat un film care a avut ca
temă stingerea unui incendiu provocat de joaca unui copil cu focul, intervenţia pompierilor,
precum şi urmările lăsate de acesta. După vizionare s-au purtat discuţii între pompieri şi elevi.
Primele informaţii au fost cerute de la copii, pentru a răspunde la întrebarea: Cu ce putem
aprinde focul? Răspunsurile nu au întârziat să apară. Următoarea temă de discuţie a pus accent
tot pe cunoştinţele copiilor: La ce ne foloseşte focul? Identificând elementele expuse de elevi se
trece în revistă cât mai multe utilizări posibile ale focului. Concluzia trasă a fost că focul este
folositor în extrem de multe situaţii. Apoi, plecând de la tema filmului prezentat, s-au identificat
şi alte situaţii în care focul este periculos: jocul cu chibriturile, cu aparatele electrocasnice,
utilizarea necorespunzătoare a prizelor, focul lăsat nesupravegheat atât în spaţiu închis cât şi în
2
mijlocul naturii. S-a concluzionat că focul poate să ne fie şi duşman, atunci când ne pune viaţa şi
bunurile în pericol. Copiii au înţeles şi pot face diferenţa între focul-prieten şi focul-duşman.
Li s-au prezentat apoi elevilor măsurile de prevenire a incendiilor, precum şi mijloacele de
primă intervenţie, care sunt obligatorii în spaţiile publice (alarme, hidranţi, furtunuri, extinctoare,
nisip, lopeţi, planuri de evacuare, panouri, etc.).
În finalul discuţiei cu elevii au fost listate câteva reguli importante care trebuie urmate de
aceştia în caz de incendiu: anunţaţi adulţii; părăsiţi încăperea incendiată; strigaţi după ajutor;
nu vă apropiaţi de foc; anunţaţi telefonic pompierii în caz de incendiu la numărul 112. Totodată
elevilor li s-a atras atenţia că niciodată nu trebuie să sune la pompieri pentru a face o glumă,
această faptă fiind pedepsită conform legii. De asemenea, ei nu trebuie să rămână indiferenţi în
faţa unei situaţii de urgenţă, chiar dacă nu sunt implicaţi în ea, ci trebuie să intervină, putând
astfel salva vieţi omeneşti.
Această activitate s-a consolidat în cadrul diferitelor discipline, cum ar fi: Limba şi
literatura română – prin redactarea unor compuneri privind vizita la Detaşamentul de Pompieri;
Educaţie plastică – desene cu tema Focul – prieten şi duşman; Educaţie civică – Măsuri de
protecţie civilă; Arte vizuale şi abilităţi practice - colaje, Științe – Focul ca factor de poluare a
mediului.
Prin această activitate complexă, elevii au devenit conştienţi de pericolul pe care îl poate
avea focul, de importanţa cunoaşterii măsurilor de prevenire şi de stingere a incendiilor, de rolul
pompierilor, precum şi de propriul aport în salvarea vieţilor omeneşti.
3
drogului poate deveni un drum fără întoarcere, dacă adolescentul nu găseşte sprijin în adulţii care
îi sunt în preajmă: profesori, părinţi, consilieri.
În centrul creierul nostru există o zonă specială numită „circuitul plăcerii”. Aceasta se
activează când savurăm o înghețată gustoasă într-o zi de vară, când ascultăm piesa noastră
favorită, când ne îndrăgostim sau facem orice altceva care ne produce plăcere. Ca răspuns,
creierul nostru va produce cantități mici dintr-o substanță chimică cunoscută ca „hormonul
plăcerii”. Imediat simțim bucurie, satisfacție, împlinire.
Drogurile scurtcircuitează acest proces normal. Creierul este păcălit de droguri să producă
cantități enorme din acest „hormon”, fără să fi existat înainte împlinirea unei nevoi sau
conectarea cu o persoană. În creier se va produce o super-reacție emoțională. Când persoana
consumă din nou și din nou droguri, urmările vor fi în principal două: lucrurile obișnuite ale
vieții nu îl vor mai satisface, iar creierul se va obișnui cu super-excitația, considerând-o ca fiind
“normalul”. Și o cere din nou…
În cele din urmă „hormonul plăcerii” se epuizează. Creierul începe să transmită mesaje că nu
poate supraviețui fără o nouă descărcare de super-excitație. Atunci încep depresia, nervozitatea,
anxietatea și nevoia intensă de a consuma din nou. Cu alte cuvinte, s-a instalat dependența.
Nimeni nu își propune să ajungă dependent. Mulți consumatori de droguri intenționează să
consume „controlat” și „cu grijă”. Ei speră că vor putea experimenta efectele pozitive de scurtă
durată ale drogurilor și să evite apariția neplăcerilor și a dependenței. Dar adevărul este că
oricine care continuă să consume droguri va deveni dependent!
Nu există o rețetă care să ne spună după câte doze de droguri se instalează dependența. Poate
fi după prima doză, după o lună de consum, sau după 1 an. Factorii implicați sunt foarte diverși:
tipul substanței luate, combinațiile făcute, frecvența consumului, vârsta persoanei și greutatea
corpului, personalitatea, vulnerabilitățile creierului, contextul vieții și multe altele. Dependența,
odată instalată, afectează progresiv întreaga persoană – gândirea, emoțiile, voința, comporta-
mentul, relațiile, direcția și sensul vieții.
O singură categorie de oameni sunt complet protejați de această îmbolnăvire: cei care nu
consumă droguri niciodată. Iar pentru cei care au dezvoltat deja o dependență, este important să
știe că vindecarea este dificilă dar posibilă.
Mulți tineri privesc drogurile ca pe o soluție, însă în cele din urmă, drogurile devin
problema!
Oricât de greu ar părea să îți înfrunți problemele, consecințele consumului de droguri sunt
întotdeauna mai rele decât problema pe care cineva ar încerca să o rezolve prin consum. Soluția
nu este să recurgi la droguri, ci mai degrabă să cunoști și să înfrunți problema.
Consumă droguri şi cei cu probleme familiale şi cei fără astfel de probleme, şi cei care au
bani, şi cei fără posibilităţi financiare, şi cei cu studii, şi cei fără. Cauzele consumului de droguri
sunt complexe. Nu ţin de nivelul de educaţie şi nici de situaţia materială. În cazul adolescenţilor,
cauzele sunt multe şi dintre cele mai diverse. Cei mai mulţi încep să consume droguri din pura
curiozitate de a cunoaşte efectele pe care le au asupra lor sau din dorinţa de a avea senzaţii, trăiri
noi, vor să atingă o anumită stare fizică şi psihică de bine, de exaltare şi de destindere. Sunt însă
atâtea alte lucruri, senzaţii de experimentat în viaţă, astfel că tinerii trebuie îndrumaţi să nu
aleagă una care îi poate face să-şi piardă viaţa.
O alta cauză este plictiseala. În acest sens adolescenţii trebuie atraşi în activităţi de petrecere
a timpului liber în mod cât mai plăcut, de la sport la muzică, de la explorarea naturii până la
voluntariat.
Un alt motiv poate fi considerat teribilismul. Consumul de droguri poate fi incitant sau
provocator tocmai pentru riscurile pe care le implică. Însă adolescenţii pot iesi în evidenţă în
4
mod pozitiv şi fără consum de droguri. Unii sunt tentaţi să înfrunte riscuri fără a fi opriţi de
cuvinte ca: „pericol” sau „moarte”.
Dorinţa de afirmare în faţa grupului precum şi teama că vor fi respinşi, că vor fi izolaţi de
către grup, dacă refuză propunerile aşa-zişilor „iniţiaţi”, îi fac pe aceştia să nu ia în considerare
riscurile la care se expun.
O altă cauză este presiunea grupului; în funcţie de nivelul stimei de sine, de idealurile pe
care le au în viaţă, de raporturile cu familia, de rezultatele lor şcolare, de imaginea pe care o au
despre sine şi pe care vor s-o creeze celorlalţi, adolescenţii au diferite grade de rezistenţă la
presiunea pe care anturajul lor o exercită. Este foarte important să ştie cum să spună „nu”, ceea
ce demonstrează o personalitate puternică. Este important ca tinerii să fie ei înşişi, chiar dacă
ceilalţi gândesc diferit.
Problemele în familie, la şcoală, cu prietenii, precum şi izolarea de colectivitate constituie o
altă cauză care îi determină pe tineri să evadeze din realitate consumând droguri. Unii le
consumă pentru a ascunde sau a depăşi problemele pe care le au: divorţul părinţilor, abuzul sau
indiferenţa părinţilor sau a şcolii etc. Dar drogul nu le rezolvă problemele, dimpotrivă apar altele
noi.
Prin consumul de droguri tinerii caută să atingă fericirea, caută depăşirea momentelor de
rutină, a celor dificile, a singurătăţii, a excluderii, văd în droguri soluţia de a accede la un episod
de viaţă în care timpul să nu mai conteze. Pentru o perioadă scurtă, efemeră, consumatorul
cunoaste „iluzia păcii, a calmului sau a forţei”. Dar, după aceste „binefaceri” îşi fac apariţia şi
efectele nedorite .
În actualele condiţii este necesar şi important ca educatorii să cunoască mai precis, mai
îndeaproape fenomenul toxicomaniei pentru a-l putea preveni sau a-l putea limita atunci când el
deja şi-a făcut apariţia. De asemenea, este important ca educatorul să ştie cât mai bine ce depinde
de el pentru ca adolescentul să nu ajunga la o stare de opţiune. Din păcate există adolescenţi care
par că şi-au pierdut busola, că şi-au pierdut încrederea în oameni şi care nu ştiu ce vor de la viaţă.
Sunt tineri care s-au rătăcit sau care nu ştiu să se regăseasca încă, să-şi dea un rost şi să-şi
stabilească un rol în relaţiile cu ceilalţi, tineri care n-au găsit un sprijin adevărat din partea unui
om adevărat. Prin urmare, sunt foarte uşor de recrutat de către comercianţii de droguri şi de prins
în tentaculele toxicomaniei.
Relaţiile deschise, calde, de încredere, apropiate dintre educator şi adolescent pot neutraliza
tendinţa şi curiozitatea spre lumea drogurilor. Dacă tânărul vede în relaţia cu educatorul sau cu
părinţii un suport constant în susţinerea şi dezvoltarea personalităţii sale, dacă se poate exprima
pe el însuşi, dacă relaţia dintre ei este una de comunicare autentică, atunci este puţin probabil ca
el să-şi dorească să respingă o asemenea realitate, să iasă „dincolo” de ea. Tânărul trebuie ajutat
să înţeleagă că utilizarea drogurilor rezolvă aparent şi temporar problemele. Acestea vor continua
să existe şi se pot agrava.
Procesul de prevenire a consumului de droguri trebuie început cât mai devreme, în fiecare
şcoală, respectiv clasă, oferindu-le elevilor informaţii la intervale regulate de timp. Este mai bine
ca elevii să înveţe despre droguri de la părinţii şi profesorii lor decât de la prieteni. Este
obligatoriu să le spunem tot adevărul. „Camarazii” le pot vorbi numai despre „partea bună” a
drogurilor, iar părinţii, de obicei, despre parte rea, pentru a-i ţine departe de acest viciu. Trebuie
să le oferim o imagine completă şi adevărată, ei având nevoie de îndrumări pentru a nu înţelege
greşit ce se întâmplă în jurul lor şi în viaţa lor.
Noi suntem, în general, exemple pentru copii. Comportamentul şi limbajul nostru transmit
întotdeauna mai mult decât putem crede. Elevii cred în nivelul valorii stabilit şi oferit de
educatorul lor. Ei sunt sensibili la modul cum sunt văzuţi şi apreciaţi de acesta. De aceea menirea
5
noastră este aceea de a-l asigura pe elev că este o persoană valoroasă, că merită respectul
celorlalţi.
Bibliografie
1. Albu, G.- În căutarea educaţiei autentice, Ed. Polirom, 2002
2.Marinescu, Silvia, Dinescu, Rodica – Invitaţie la educaţie, Ed. Carmis, Piteşti, 2003
3.Popescu, Adina – Ghidul adolescentului, ed. Punct, Bucureşti , 2005
6
Grupul ţintă: elevii, părinţii, autorităţile publice locale, agenţii şi organizaţii non-
guvernamentale anti-drog, societatea civilă etc.
Tipul de activitate: Stabilirea definiţiilor, liniilor directoare, politicilor şi viziunii pe care
şcoala le va aplica prin programe, proiecte dar şi prin politica zilnică, prin acţiunile, măsurile şi
instrumentele utilizate zilnic în activitatea de predare/învăţare, în cadrul curriculei şi în cadrul
activităţilor extra-curriculare pentru prevenirea şi combaterea consumului şi traficului de
substanţe (droguri), alcool şi contra fumatului.
Şcoala va stipula că, în accepţiunea ei, substanţele interzise includ următoarele: alcool,
droguri, fie că acestea sunt ilegale, ori sub forma unor medicamente ce pot fi prescrise pe reţete,
plantele etno-botanice, tutunul etc., respectiv toate acele substanţe care pot prejudicia sănătatea
fizică şi mentală şi împieta asupra comportamentului. Şcoala va sublinia că va contribui la
bunăstarea elevilor din acest punct de vedere prin includerea de cunoştinţe şi informaţii şi
instruirea în competenţe care să le asigure elevilor o bună platformă pentru adoptarea unui stil de
viaţă sănătos şi conform cu aşteptările sociale. Pentru aceasta, şcoala va evidenţia că stabilirea şi
menţinerea unui climat şcolar optim care să încurajeze performanţa şcolară este condiţionată de
existenţa unor parteneriate stabile, consistente şi constante cu parteneri din mediul intern şi
extern.
Resurse umane:
Profesorii împreună cu dirigintele clasei, elevii, părinţii acestora, reprezentanţi ai
autorităţilor publice locale, ai agenţiilor şi organizaţiilor non-guvernamentale anti-drog, ai
serviciilor de sănătate fizică/mentală, psihologi şcolari, asistenţi sociali etc.
Conţinut:
Informaţii despre substanţele interzise, precum şi cunoştinţele despre acestea şi efectele
consumului lor sunt importante în luarea unei decizii informate, precum şi în formare şi
cultivarea valorilor şi atitudinilor care susţin combaterea traficului şi consumului de substanţe
interzise. Informarea oferită elevilor ca parte integrală a ”învăţării” în cel mai larg înţeles al
acestei noţiuni este bazată pe comunicare deschisă şi respect faţă de sentimentele şi atitudinile
elevilor. Conţinutul ce urmează să fie valorificat de profesori pentru această activitate se va baza
pe următoarele linii directoare: selectarea informaţiilor ce vor fi incluse în curricula formală şi
informală pe baza a ceea ce elevii ştiu deja despre substanţele interzise şi ce mai trebuie să ştie,
adaptat la nivelul de înţelegere al elevilor cărora li se adresează. Se va urmări valorificarea, pe
cât posibil, a valorilor, atitudinilor şi percepţiilor studenţilor, a competenţelor pe care aceştia le
deţin şi al celora pe care încă mai trebuie să le perfecţioneze. Abordarea se va asigura că există
mixul şi echilibrul necesar între cunoştinţe, valori, atitudini şi competenţe, precum şi platforma
de perfecţionare şi dezvoltare a acestora. Se vor oferi informaţii despre substanţele interzise care
dăunează cel mai mult la nivel individual şi/sau la nivelul întregii societăţi, punându-se accentul
mai ales pe acele substanţe în cazul cărora şansele/probabilitatea ca elevii să se întâlnească la un
moment dat este mai mare.
Organizare:
Primul pas: Profesorii vor analiza situaţia printr-un demers simplu care va răspunde
întrebărilor următoare: există riscul traficului/consumului de substanţe interzise în şcoală şi zona
adiacentă acesteia? Care este nivelul de informare al elevilor şi părinţilor despre riscul pe care-l
repezintă substanţele interzise, analizându-se şi dacă există suficiente surse de informare despre
structurile şi serviciile care le stau la dispoziţie dacă au întrebări, ori doresc să solicite ajutor?
Care sunt grupurile de vârstă cele mai expuse riscurilor? Care sunt valorile, atitudinile,
7
credinţele şi percepţiile elevilor şi, mai ales, în privinţa traficului/consumului de substanţe
interzise?
Selectarea componentelor cheie ale programului/proiectului/activităţilor dedicate prevenirii
şi combaterii consumului de substanţe interzise pornind de la cunoştinţele şi informaţiile pe care
elevii le deţin, precum şi prin apelarea la informaţii din mediul extern, respective anchete la nivel
local/naţional care indică principalele tendinţe cu privire la abuzul de subtanţe interzise,
informări primite din partea poliţiei, agenţiilor anti-drog, asistenţilor sociali, consilierilor anti-
drog, membrii ai corpului medical, psihologi, precum şi informaţii culese chiar de la elevi.
Implicarea elevilor prin încurajarea acestora să reflecteze asupra celor învăţate în şcoală,
asupra situaţiei lor sociale şi, în general, asupra propriei lor vieţi şi responsabilităţii proprii ce le
revine, acordându-le suportul necesar pentru dezvoltarea unei atitudini pozitive şi resposabile
faţă de sănătatea lor, faţă de eliminarea obiceiurilor proaste (fumat, alcool, droguri), precum şi
cultivarea unei atitudini responsabile în cazurile de utilizare socială a alcoolului.
Al doilea pas: Încercaţi să identificaţi şi să valorificaţi cât mai bine propria cultură şi mediu
al elevilor, fiindcă, în privinţa traficului/consumlui de substanţe interzise elevii vor învăţa mult
mai bine şi eficient pe baza culturii din mediul corespunzător vârstei lor. Creaţi prilejuri
frecvente în care fumatul, consumul de alcool/substanţe interzise să pară tot mai puţin attractive,
ajutându-I pe elevi să înţeleagă de ce fumatul şi alcoolul capătă o imagine pozitivă prin
publicitate, prin media şi ajutaţi-I să înţeleagă de ce, uneori, este încurajată această imagine şi
cine anume contribuie la crearea ei. Învăţaţi-i cum să recunoască aceste tentative şi să le
diminueze efectele. Ajutaţi-I să-şi identifice propriile mijloace de măsurare a succesului şi
progreselor pe care le-au înregistrat în propriile lor demersuri de clarificare a atitudinii,
comportamentelor şi reacţiilor faţă de stimuli externi care încurajează fumatul şi consumul de
alcool. La fel, ajutaţi-I să înţeleagă motivaţia pentru care, în unele circumstanţe şi consumul de
droguri, ori alte substanţe interzise poate părea ”cool”. Învăţaţi ”limbajul” din mediul elevilor,
încercaţi să înţelegeţi ”stilul” în care comunică în legătură cu fumatul, alcoolul, droguri,
substanţe licite şi ilicite, plante etnobotanice, etc şi încercaţi să influenţaţi acest mediu pentru a
reversa tendinţa de consum şi a reduce/elimina factorii negativi din acest mediu. Priviţi şi
analizaţi, în egală măsură, mediul extern al şcolii şi vedeţi dacă există efecte ale acestuia care
trebuie eliminate/neutralizate (de exemplu, un magazin cu plante etno-botanice, chioşcuri de
cartier care vând pe sub mână ţigări sau alcool elevilor etc).
Al treilea pas: acţiunea. Încercaţi să înţelegeţi împreună cu elevii cum poate să apară o
imagine pozitivă a fumatului şi alcoolului, uneori chiar şi a consumului de substanţe interzise.
Folosiţi analogii şi extrapolări. De exemplu, alcoolul este cel cu care intrăm toţi în contact,
frecvent, în viaţa de zi cu zi, în contextual social. Arătaţi-le studenţilor că, de fapt, nu alcoolul în
sine, ci ambianţa şi distracţia asociată consumului de alcool sunt cele vizate. Folosiţi alcoolul
pentru a extrapola şi a aborda subiectul drogurilor. La fel ca şi alcoolul, este de presupus că ar
urma să ne dea o stare de bună şi să ne ajute să ne simiţim minunat, într-o lume fantastică. Cei
care nu au consumat încă alcool sau droguri vor continua să nu creadă şi vor susţine în
continuare că pot produce efecte minunte. Arătaţi-le elevilor modul în care sunt influenţaţi de
aceste impresii pe care le transmit adulţii, fără ca măcar să-şi dea seama şi astfel devin expuşi
diverselor tentaţii cu efecte negative. Pentru schimbarea acestor imagini, examinaţi cu elevii
cuvintele folosite în cercurile sociale pe care le frecventează, pe care le aud în media, antrenaţi-i
în identificarea cuvintelor-cheie care sporesc atractivitatea fumatului ori a băutului. Demonstraţi-
le că simpla invitaţie ”hai să bem şi noi un pahar împreună” declanşează zâmbetul
interlocutorului/interlocutorilor. Apoi, rugaţi-i să folosească, la rândul lor, cuvintele pe care le
8
folosesc când discută de fumat, alcool ori droguri în propriul lor mediu şi să observe cum simpla
lor pronunţare le dă impresia că sunt părtaşi la ”ceva special”. După aceea, solicitaţi-i să
identifice mijloacele prin care pot devaloriza şi combate imediat direcţia spre care-i îndreaptă
respectivele cuvinte. Urmăriţi-le reacţia dacă folosiţi cuvinte care îndreaptă spre direcţia opusă şi
o stare de spirit contrară. Cei mai sensibili şi atenţi dintre elevi vor sesiza imediat cum
respectivele cuvinte contribuie la influenţarea imaginii pe care şi-au construit-o. Lăsaţi-i pe ei
să le explice conceptual celorlalţi colegi.
Elevii pot fi învăţaţi să analizeze cum mijloacele de informare în masă, cărţile şi televiziunea
încurajează, uneori, mascat consumul de tutun şi alcool, oferind o imagine socială pozitivă legată
de oameni de success, bogăţie, subliniind plăcerea ce poate fi obţinută din utilizarea lor. Rugaţi-i
să înlocuiască acele cuvinte cu altele, mai puţin flatante, cu imagini şi reacţii negative în propriul
lor mediu, deoarce ei nu au puterea de a schimba aceste referinţe şi imagini, mai ales pe cele din
mijloacele de informare în masă, din filme şi cărţi. Deci, vor trebui să înveţe să se protejeze de
aceste mesaje pe ei însăşi, pe prietenii şi famiile lor.
Încercaţi să le explicaţi principiile publicităţii, interesele care stau în spatele acesteia, a
marilor companii producătoare de ţigări şi băuturi alcoolice, iar în ceea ce priveşte promovarea
(mascată) în filme şi cărţi a substanţelor interzise, făceţi-le cunoştinţa cu noţiunea de ”dealer”.
Acesta nu are întotdeauna un rol activ în desfacerea substanţelor interzise, ci poate fi orice
persoană dependentă de substanţe interzise şi care – fiindcă are nevoie de substanţe interzise
pentru a se simţi bine ori normală – încearcă să-i atragă şi pe alţii, pentru a nu mai fi privită cu
reticenţă, ca o ciudăţenie. Este persoana care insistă să-i convingă şi pe alţii şi îşi promovează
această acţiune prin afirmaţii, glume şi alte metode similare. Ajutaţi-i să înţeleagă cum
”funcţionează” astfel de persoane, să le recunoască şi să pună sub semnul întrebării ideile pe care
astfel de persoane le transmit. Sprijniţi-i în construirea unui sistem de valori prin care să evite să
cadă victime şi să-i poată sprijini şi pe colegii şi ceilalţi membrii din mediul său social să evite
capcanele de acest gen.
Formulaţi împreună cu elevii proprii indicatori simpli ai progresului în schimbarea
comportamentului şi atitudinii faţă de fumat, alcool şi consumul de substanţe interzise. Astfel
veţi avea posibilitatea de a evalua corect progresul în cunoştinţele elevilor, în dezvoltarea
competenţelor şi schimbările comportamentale dorite pentru prevenirea şi combaterea fumatului,
consumului de alcool şi substanţe interzise.
Durata programului: pe parcursul întregului an şcolar, în timpul orelor dirigenţie, biologie,
literatură, chimie etc.
Suport material necesar:
Cărţi, filme video, înregistrări audio, grafice, date statistice. Mai ales imaginile video care
redau poveşti sau reclame pe care să le analizaţi cu elevii pot fi în acelaşi timp o bună sursă de
informare, de consolidare a mesajului pe care-l transmiteţi dar şi de creare a unei atmosfere
deschise, vesele şi receptive pentru mesajul intenţionat.
Mai multe informaţii:
(website, e-mail, bibliografie etc.)
9
Chestionar privind fumatul la tineri (cyts)
Întrebări euro core
1. Ai încercat sau experimentat vreodată fumatul de ţigări, chiar şi un fum sau două?
a) Da
b) Nu
2. Când ai încercat prima dată o ţigară?
a) Nu am fumai niciodată ţigări
b) La 7 ani sau mai devreme
c) La 8 sau 9 ani
d) La 10 sau I I ani
e) La 12 sau 13 ani
f) La 14 sau 15 ani
g) La 16 sau mai târziu
3. În ultimele 30 de zile (o lună), în câte dintre zile ai fumat ţigări?
a) 0 zile
b) 1 sau 2 zile
c) 3 până la 5 zile
d) 6 până la 9 zile
e) 10 până la 19 zile
f) 20 până la 29 zile
g) în toate cele 30 de zile
4. În ultimele 30 de zile (o lună), în zilele în care ai fumat, aproximativ câte ţigări ai
fumat?
a) nu am fumat ţigări în ultimele 30 de zile (o lună)
b) mai puţin de I ţigară pe zi
c) 1 ţigară pe zi
d) 2 până la 5 ţigări pe zi
e) 6 până la 10 ţigări pe zi
f) 11 până la 20 ţigări pe zi
g) Mai mult de 20 ţigări pe zi
5. Fumezi de obicei ţigări fabricate sau ţigări rulate manual?
a) nu am fumat niciodată ţigări
b) ţigări prefabricate
c) ţigări rulate manual
6. În ultimele 30 de zile (o lună), cât de des ai fumat ţigări rulate manual?
a) nu am fumat ţigări rulate manual în ultimele 30 de zile (o lună)
b) mai puţin de o dată pe săptămână
c) cel puţin o dată pe săptămână, dar nu în flecare zi
d) în fiecare zi
7. În ultimele 30 de zile (o lună), cât de des ai fumat ţigări prefabricate?
a) nu am fumat ţigări prefabricate în ultimele 30 de zile (o lună)
10
b) mai puţin de o săptămână
c) cel puţin o dată pe săptămână, dar nu în fiecare zi
d) în fiecare zi
8. În ultimele 30 de zile (o lună), cât de des ai fumat trabucuri / minitrabucuri / ţigări
de foi?
a) nu am fumat trabucuri / minitrabucuri / ţigări de foi în ultimele 30 de zile (o lună)
b) mai puţin de o dată pe săptămână
c) cel puţin o dată pe săptămână, dar nu în fiecare zi
d) în fiecare zi
9. În ultimele 30 de zile (o lună), cât de des ai mestecat sau ai prizat tutun?
a) nu am mestecat sau prizat tutun în ultimele 30 de zile (o lună)
b) mai puţin de o dată pe săptămână
c) cel puţin o dată pe săptămână, dar nu în fiecare zi
d) în fiecare zi
10. În ultimele 30 de zile (o lună), cât de des ai fumat tutun din pipă?
a) nu am fumat tutun din pipă în ultimele 30 de zile (o lună)
b) mai puţin de o dată pe săptămână
c) cel puţin o dată pe săptămână, dar nu în fiecare zi
d) în flecare zi
11. Ţi se întâmplă vreodată ca primul lucru pe care îl faci dimineaţa să fie să fumezi
sau să îţi doreşti să fumezi o ţigară?
a) nu am fumat niciodată ţigări
b) nu mai fumezi ţigări
c) nu. primul lucru pe care-l fac dimineaţa nu este să fumez sau să îmi doresc să fumez
d) da. uneori primul lucru pe care-l fac dimineaţa este să funie/ sau să îmi doresc să fumez
e) da. întotdeauna primul lucru pe care-l fac dimineaţa este să fumez sau să îmi doresc să
fumez
12. în ultimele 30 de zile (o lună), cum ţi-ai procurat ţigările?
(ÎNCERCUIEŞTE DOAR UN SINGUR RĂSPUNS)
a) nu am fumat ţigări în ultimele 30 de zile (o lună)
b) le-am cumpărat de la magazin, de la tutungerie sau de la chioşcuri
c) le-am cumpărat de la automat
d) am dat cuiva bani să-mi cumpere
e) le-am împrumutat de la altcineva
f) le-am furat
g) mi le-a dat o persoană mai ăn vârstă
h) mi-am rulat propriile ţigări
13. în ultimele 30 de zile (o lună), ce marcă de ţigări ai fumat?
(ÎNCERCUIEŞTE DOAR UN SINGUR RĂSPUNS)
a) nu am fumat tisiări în ultimele 30 de zile (o lună)
b) nu am fumat o marcă de ţigări anume
c) Pall mall
d) Kent
e) Lucky Strike
f) Viceroy
g) Carpaţi
h) Altele
14. Cât de mult cheltuieşti pentru un pachet cu 20 ţigări?
11
a) nu fumez ţigări
b) nu îmi cumpăr ţigări sau nu le cumpăr în pachet
c) 10.000-15.000 lei
d) 16.000 - 20.000 lei
e) 21.000-25.000 lei
f) 26.000 - 30.000 lei
g) 31.000 -35.000 lei
h) Mai mult de 35.000 lei
15. în ultimele 30 de zile (o lună), cât de mult ai cheltuit pe tutun?
a) nu fumez ţigări
b) nu îmi cumpăr ţigări
c) mai puţin de IOOTOOO lei
d) între 100.000 şi 200.000 lei
e) între 200.000 şi 300.000 lei
f) între 300.000 şi 400.000 lei
g) între 400.000 şi 500.000 lei
h) mai mult de 500.000 lei
16. Câţi bani cheltuieşti de obicei într-o săptămână pentru nevoile talc personale?
a) nu cheltuiesc deloc
b) mai puţin de 100.000 lei
c) între 100.000 şi 200.000 lei
d) între 200.000 şi 300.000 lei
e) între 300.000 şi 400.000 lei f) între 400.000 şi 500.000 lei
g) între 500.000 şi 600.000 lei
h) mai mult de 600.000 lei
17. De unde faci rost de banii pe care îi cheltuieşti pentru nevoile talc personale?
a) nu am bani de cheltuit
b) am serviciu plătit
c) de la părinţi sau alte rude
d) alte surse
18. În ultimele 30 de zile (o lună), când ai intrat într-un magazin să cumperi tutun, a
refuzat vânzătoarea să-ţi vândă din cauza vârstei tale?
a) nu am încercat să cumpăr tutun dintr-un magazin în ultimele 30 de zile (o lună)
b) da
c) nu
19. în general, ti se pare dificil să cumperi ţigări dintr-un magazin?
a) foarte dificil
b) destul de dificil
c) destul de uşor
d) foarte uşor
e) nu obişnuiesc să cumpăr ţigări de la magazin
12
Consumul de alcool la români – tradiţie şi obicei
România se află în topul mondial pe locul cinci la cantitatea de alcool consumată pe cap de
locuitor. Acest lucru nu este deloc întâmplător. Românii au o tradiţie a consumului de băuturi
alcoolice, în special vin, începând din epoca bronzului, până în zilele noastre. Un raport al
Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii făcut public anul trecut a prezentat topul ţărilor cu cel mai
mare consum de alcool pe cap de locuitor. România, deşi are o întindere relativ mică, se află pe
locul 5 în lume cu 14,4 litri de alcool pur consumat pe cap de locuitor. România este depăşită de
Belarus, Republica Moldova, Rusia şi Lituania.
13
fapt unul strategic. Mai precis, multe populaţii migratoare erau atrase de viţa de vie îmbelşugată
a Daciei şi arzând-o ar fi redus tentaţia.
Ambele variante, cea a dacilor beţivi sau a viţei de vie tentante, au circulat de-a lungul
secolelor. Finalitatea a fost aceeaşi: Burebista ar fi dat foc viţei de vin, care se găsea din belşug
pe teritoriul Daciei. Dincolo de legendă istoricii, în special cei din Europa Vestică, susţin că în
teritoriile Daciei şi prin extensie ale Traciei exista o tradiţie milenară a consumului de alcool.
Legenda spune că Burebista a dat foc la vie pentru a stăvili beţia dacilor.
Nu întâmplător au apărut legendele privind pofta nesebăuită a dacilor pentru vin, dar şi cele
prin care naşterea şi formarea lui Dyonissos, printre altele şi zeul vinului, este legată de aceleaşi
teritorii. Specialiştii precum B.P. Harden sau Andrew Griesbach plasează începuturile
viticulturii în zona Traciei nordice, acum aproximativ 6000 de ani. Mai mult decât atât, Harden
consideră că în această zonă plugăritul a fost inventat mai târziu decât viticultura. Pe scurt, tracii
din epoca bronzului au făcut mai repede vin decât au cultivat gramineele. Robert Billiard
continuă această teorie şi spune că Tracia, mai ales zonele sale nordice, respectiv Dacia, ar fi fost
vechea patrie a vinului. De altfel sunt cunoscute şi obiceiurile ritualice la triburile tracice, unde
erau consumate cantităţi impresionante de vin, în onoarea lui Dyonissos şi altor zeităţi chtoniene
rămase în panteon.
Despre consumul de alcool la români, din antichitate până în Evul Mediu este o adevărată
lacună documentară. Referirile la români şi obiceiurile lor bahice lipsesc sau sunt fugitive. Apar
însă la Ştefan cel Mare şi Dimitrie Cantemir. Grija pentru podgorii pe care o arăta primul dintre
cei doi domni moldavi arată că tradiţia consumului de vin s-a perpetuat în Ţările Române. Mai
precis Ştefan cel Mare dispune amenajarea podgoriilor de la Cotnari şi Huşi, dând priliegii uriaşe
şi ameninţând cu pedepse groaznice pe cei care îndrăzneau să se atingă de podgoriile aflate sub
oblăduirea sa. Raţiunile, spun istoricii, au fost în mare parte economice, vinul fiind produs în
cantităţi atât de mari în Moldova, încât era exportat pe scară largă, prin ţinuturile Moldovei
trecând binecunoscutul drum al vinului către Polonia şi ţărmurile Mării Baltice. Istoricii, dar şi
cronicarii vorbesc însă şi despre pasiunea pentru vin a moldovenilor şi în special a voievodului
Ştefan cel Mare, cel care prefera vinurile galbene, învechite. Domnitorul Dimitrie Cantemir, în
lucrarea sa ”Descrierea Moldovei”, rezervă un capitol special vinului şi arată o evlavie deosebită
culturilor de viţă de vie, numindu-le ”podgoriile sfinte“. Totodată, acesta descrie cu lux de
amănunte vinurile preferate şi proprietăţile lor.
”Şi vinul cel mai bun se face la Cotnari, un târg în ţinutul Hârlăului. Iară eu de aceea
îndrăznesc a-l socoti a fi cel mai bun decât toate celelalte vinuri ale Europei, încă şi însuşi decât
cel de Tokaia; că ţinându-l cineva trei ani în pivniţă adâncă şi boltită, după cum este obiceiul la
noi în ţară, apoi întru al patrulea an dobândeşte acel feliu de putere încât arde ca rachiul şi cel
mai mare beţiv abia este vrednic să bea trei pahare şi să nu se îmbete. Însă nu aduce durere de
cap şi culoarea lui este deosebită de a altor vinuri, căci este verde şi de ce se învecheşte se şi mai
înverzeşte", scria Dimitrie Cantemir în ”Descrierea Moldovei”. ”Locuitorilor de aici le este
drag vinul” Vinul a rămas de-a lungul Evului Mediu singura băutură preferată de românii, care
nu cunoşteau nici berea şi nici rachiul. Abia în secolul al XIV-lea în spiţeriile din Transilvania
apare alcoolul, urmând a fi extins în Moldova şi Ţara Românească abia la începutul veacului al
XVII lea. Referinţe despre români şi consumul de alcool apar şi în secolul al XVIII lea. În timpul
veacului fanariot, sărăciţi şi fără perspectivă, ţăranii în special, îşi găsesc refugiul în băutură. Iată
cum îi descrie ofiţerul german din armata rusă, Friedrich Wilhelm von Bauer, pe autohtonii din
Ţara Românească în jurul anului 1760. ”Locuitorilor de aici le este destul de drag vinul, sunt
leneşi şi zgârciţi, dar atlfel sunt oameni cumsecade”, scria acesta. Sărăcirea ţăranilor şi apariţia
arendaşilor care le-au făcut viaţa şi mai grea în secolul al XIX lea a dus la extinderea
14
alcoolismului în lumea satelor. Aveau mâncare puţină şi, pentru a estompa foamea, beau alcool
făcut din resturi sau vin de proastă calitate din vii părăginite.
Începând din anii 1950, se duce o luptă de idei în jurul întrebării „pâine sau bere”? Nu ştim
încă dacă oamenii au început să cultive cerealele pentru a face din ele hrană de tipul pâinii sau,
iniţial, au avut în vedere mai curând fabricarea unor băuturi alcoolice. Unii arheologi susţin că
berea ar fi apărut acum 11.500 de ani şi că ea a fost cea care a impulsionat cultivarea cereralelor.
Deoarece presupune atât de multă muncă (adunarea spicelor, separarea boabelor, măcinarea lor
etc.), berea era probabil rezervată unor sărbători cu importanţă culturală deosebită.
Consumul mediu lunar de băuturi alcoolice a fost în anul 2013 de 2,317 litri/medie lunară pe
o persoană, iar în anul 2001 a înregistrat valoarea de 2,159 litri/medie lunară pe o persoană. În
perioada 2001-2013, consumul de băuturi alcoolice, pe total gospodării, a cunoscut un punct de
minim în anul 2006 (1,995 litri/medie lunară pe o persoană) şi un maxim de 2,404 litri/medie
lunară pe o persoană în anul 2008. Aceeaşi evoluţie a consumului de băuturi alcoolice se observă
şi la gospodăriile de salariaţi şi cele de pensionari, consumul mediu al acestora apropiindu-se de
media tuturor gospodăriilor în anul 2006. Gospodăriile de agricultori au înregistrat valori ale
consumului de băuturi alcoolice peste media tuturor gospodăriilor pentru întreaga perioadă
analizată, cea mai mare valoare atingându-se în anul 2009, când consumul mediu lunar de
băuturi alcoolice a fost de 3,299 litri pe o persoană.
Nivelul ridicat al consumului gospodăriilor de agricultori se explică prin faptul că aceştia
consumă mult din producţia proprie de băuturi alcoolice. Cel mai scăzut consum se înregistrează
la gospodăriile de şomeri, consumul acestora fiind între 1,438 litri/medie lunară pe o persoană
(în anul 2002) şi 1,704 litri/medie lunară pe o persoană (în anul 2008). Consumul scăzut al
acestei categorii de gospodării este strict legată de venituri, gospodăriile de şomeri având în toată
perioada analizată venitul mediu cel mai mic. Românii consumă mult din producţie proprie
comparativ cu alte ţări din Uniunea Europeană.
De asemenea, cantitatea produsă pentru consumul propriu acoperă mai mult de o treime din
consumul de băuturi alcoolice din România. În perioada 2001-2013, cantitatea consumată din
resurse proprii a avut o evoluţie aproape sinusoidală cu punct de minim în anul 2006, când
cantitatea consumată din resurse proprii a fost de 0,852 litri/medie lunară pe o persoană şi cu
punct maxim în anul 2001 când a înregistrat nivelul de 1,314 litri/medie lunară pe o persoană.
15
Criza economică internaţională a avut ca efect restrângerea cheltuielilor consumatorilor şi,
implicit, scăderea consumului. Cu toate acestea, în perioada 2008-2010, consumul de băuturi
alcoolice nu a fost infl uenţat, înregistrând valori ridicate. Acest lucru se explică şi prin faptul că
românii, în mod special cei din mediul rural, au ales să îşi producă singuri băuturi alcoolice,
precum vin, ţuică şi alte băuturi alcoolice. Dacă până în anul 2007, consumul de băuturi
alcoolice din resurse proprii avea o evoluţie în scădere, din anul 2007 acesta a reînceput să
crească, consumatorii optând pentru consumul băuturilor obţinute din producţie proprie. Astfel,
cheltuielile medii lunare pe o persoană pentru cumpărarea de băuturi alcoolice au scăzut în anul
2010, acest lucru refl ectându-se şi în faptul că multe fi rme producătoare au dat faliment, iar
vânzările în domeniu au scăzut.
În profil teritorial, comportamentul privind consumul de băuturi alcoolice rămâne acelaşi pe
toată perioada analizată. Astfel, dintre cele 8 regiuni, cel mai mare consum de băuturi alcoolice
s-a înregistrat atât în anul 2001, cât şi în anul 2013, în regiunea Sud-Vest Oltenia (3,86 litri,
respectiv 3,51 litri, medie lunară pe o persoană), urmată de regiunea Nord-Est. La polul opus, cu
cel mai mic consum se situează regiunea Vest (1,19, respectiv 1,72 litri, medii lunare pe o
persoană). În anul 2013, regiunea Bucureşti-Ilfov înregistrează cea mai mare creştere a
consumului de băuturi alcoolice cu 0,64 litri/medie lunară pe o persoană faţă de anul 2001.
Comportamentul de consum al populaţiei este infl uenţat de mai mulţi factori socio-
economici dintre care venitul reprezintă unul dintre cei mai importanţi. Cu cât venitul disponibil
al gospodăriilor este mai mare, cu atât consumul va fi mai mare. Cu toate acestea, consumul de
băuturi alcoolice rămâne ridicat în România, chiar şi în perioadele când veniturile scad.
BIBLIOGRAFIE:
Revista Română de Statistică - Supliment nr. 12 / 2015
Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei,
Institututul Naţional de Statistică, Bucureşti, 2001 – 2013
www.adevarul.ro
www.euronews.ro
www.libertatea.ro
16
Prevenirea consumului de substanţe nocive
,,Nu suntem bogaţi prin lucrurile pe care le posedăm, ci mai degrabă prin lucrurile
de care ne putem lipsi”
IMMANUEL KANT
17
*Fiecare echipă va desemna un purtător de cuvânt care va explica întregii clase rezolvarea
cerinţelor din fiṣa de lucru.
Secvenţa 3 va dura 5 minute.
*Profesorul consilier prezintă sintetizarea aspectelor importante folosind schemele ṣi
panourile amenajate.
Secvenţa 4 va dura 5 minute.
*Se analizează activitatea prin întrebari tip feedback, folosind motivaţia pozitivă pentru
întărirea comportamentelor dezirabile, benefice ṣi înlăturarea sau prevenirea celor negative,
distrugătoare.
*Profesorul consilier distribuie elevilor materialele publicitare.
Analiza activităţii:
*Ce vi s-a părut uṣor, dar dificil în activitatea de astăzi?
*La ce vă ajută în viaţă tema propusă?
*A fost dificil să identificaţi colegi sau prieteni/cunoscuţi în aceste situaţii?
Evaluare
Imaginaţi-vă că sunteţi membri în echipa antidrog din ṣcoală. Ce cuvânt sau slogan vei
folosi pentru a determina elevii să nu se atingă de aceste substanţe nocive?
În accepţia clasică, drogul este substanţa care, fiind absorbită de un organism viu, îi
modifică una sau mai multe funcţii (OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii); în sens
farmacologic, drogul este o substanţă utilizată sau nu în medicină, a cărei folosire abuzivă poate
crea dependenţă fizică şi psihică sau tulburări grave ale activităţii mintale, ale percepţiei şi ale
comportamentului.
În ziua de azi, utilizarea drogurilor de diverse tipuri sporeşte în rândul tinerilor din întreaga
lume. Adolescenţa este vârsta de transformare fizică şi mentală, cu multe provocări sociale
cărora adolescentul trebuie să le facă faţă atunci când păşeşte în afara graniţelor securităţii casei
părinteşti. Aflăm tot mai des din mass-media că sute de copii şi tineri consumă în mod repetat
droguri – cafea, tutun, alcool, etnobotanice, stupefiante – fără a cunoaşte, de fapt, consecinţele
acestui act în viitor. Medicamentele, energizantele, sunt cele mai disponilile, folosirea lor
abuzivă putând duce la probleme grave de sănătate sau probleme emoţionale.
Cele mai importante motive pentru care un copil recurge la consumul de droguri sunt
următoarele:
• Curiozitatea - mulţi tineri cred că dacă consumă droguri o singură dată nu vor deveni
dependenţi, în realitate însă este greu să te opreşti; anumite droguri dau dependenţă după o
singură doză;
• Presiunea de grup - unii tineri consumă droguri pentru că prietenii lor consumă şi ei
droguri, vor să fie la fel ca ceilalţi din grup;
• Formarea unei imagini sociale - un tânăr care consumă droguri crede că poate câştiga
aprecierea şi respectul celorlalţi, dar de cele mai multe ori este izolat de colegi şi prieteni,
crescând totodată riscul de a se afla în situaţii ridicole;
18
• Stima de sine scăzută - un tânăr cu o stimă de sine scăzută poate consuma droguri pentru a
se simţi mai încrezător, mai curajos, mai valoros sau mai interesant; în realitate însă, consumul
de droguri te controlează, ducând la pierderea libertăţii de decizie;
• Rezolvarea problemelor – mulţi tineri cred că dacă consumă droguri reduc presiunea de zi
cu zi; este foarte important ca tinerii să înţeleagă că primul pas în rezolvarea problemelor este
recunoaşterea lor şi nu evitarea acestora prin adicţie de substanţe;
• Drogul ca răspuns la singurătate - unii tineri pot consuma droguri datorită dificultăţilor de
relaţionare şi comunicare pe care le au;
• Dorinţa de a deveni adult – unii tineri consideră consumul de droguri ca o dovadă de
maturitate;
• Imitarea mass-mediei şi a filmelor – tinerii cred că este “cool” să facă ceea ce văd în filme
şi află din mass-media.
În realitate, drogurile sunt periculoase şi produc modificări fizice şi psihologice persoanei
care recurge la ele. Folosirea prelungită a drogului măreşte considerabil aceste efecte dăunătoare
şi poate conduce la dependenţă - nevoia de a lua substanţa în mod continuu sau periodic, pentru
a-i resimţi efectele. Consumul repetat, pe o anumită perioadă de timp, duce la toleranţa
organismului – dispariţia treptată a efectelor substanţei, astfel încât, pentru a obţine acelaşi efect
se impune creşterea progresivă a dozei.
Se ajunge astfel la supradoză - administrarea unei cantităţi de drog mai mari decât
capacitatea de metabolizare a organismului, ce poate fi chiar fatală.
Drogurile, consumate frecvent şi în exces, au consecinţe grave asupra organismului. Pot
apărea leziuni ale creierului, afectiuni pulmonare si cardiace, accidente vasculare cerebrale,
diferite tipuri de cancer, afectiuni ale gatului, laringelui, îmbolnăviri ale ficatului, leziuni ale
rinichilor, hipertensiune arterială, tulburări ale somnului, pareze, îmbolnăviri ale pancreasului,
embriopatie la femeile însărcinate, adică vătămarea copilului în trupul mamei. Toate drogurile au
în comun mai multe efecte dăunătoare sănătăţii. Printre acestea se numără: îmbătrânirea
prematură, iritabilitate, tremor, agitaţie continuă, insomnie, dureri de cap, ritm alert al inimii,
crampe stomacale, slăbirea sistemului imunitar, tulburări ale dezvoltării la copiii nenăscuţi, stări
psihotice, pierderea autocontrolului la nivel corporal, sufletesc şi spiritual.
Drogul modifică imaginea asupra propriei persoane şi asupra realităţii înconjuratoare. Prin
urmare, consumul de droguri poate avea consecinţe grave asupra vieţii tinerilor: accidente de
maşină – consumul de droguri este una din cauzele principale ale accidentelor de maşină în care
sunt implicaţi adolescenţii şi tinerii; violenţă şi delicvenţă – adolescenţii care consumă droguri
(chiar şi pentru prima dată!) sunt predispuşi la violenţă şi comportamente delicvente;
comportamente sexuale de risc – responsabilitatea este afectată sub influenţa alcoolului sau
drogurilor, astfel că riscul pentru sarcini nedorite, infectarea cu BTS sau SIDA este foarte mare;
costuri emoţionale – consumul de droguri îţi scade stima de sine, eşti mai deprimat, mai agresiv,
îţi pierzi respectul prietenilor, ai probleme cu părinţii şi cu şcoala; suicidul – în multe cazuri
consumul de droguri duce la suicid.
Putem feri tinerii de tentaţia drogurilor? La şcoală sau în familie se vorbeşte prea puţin
despre droguri. Însă educaţia cu privire la droguri ar trebui tot mai des discutată. Tendinţa
actuală este de a informa tinerii, cât mai adecvat, pentru luarea unor decizii în cunoştinţă de
cauză. Dar elevii nu actionează sau nu reacţionează la fel. Întotdeauna au existat şi vor exista
copii şi tineri care vor să ocolească regulile, să nu ia în considerare consecinţele. Ei ştiu foarte
bine din informările şcolare, din multiplele filme, documentare oferite de mass media, care sunt
efectele negative ale consumului şi traficului de droguri şi totuşi înving spiritul de aventură, de
nesăbuinţă, dorinţa de senzaţii tari. Scopul unui mesaj vizând prevenirea consumului de droguri
este simplu: ei trebuie conştientizaţi asupra riscurilor pe care acest comportament le implică.
19
BIBLIOGRAFIE:
Obiective operaţionale:
• Să asocieze noțiunii de drog diferite atribute;
• Să definească drogul;
• Să identifice consecinţele grave ale consumului de droguri, alcool, tutun, stupefiante;
• Să accepte ideea de respingere a consumului acestora;
• Să dovedească prin comportament că apreciază sănătatea personală şi a celorlalţi ca pe o
valoare esenţială;
• Să acţioneze în sensul prevenirii dependenţei de droguri – alcool, tutun, stupefiante;
• Să-şi formeze / dezvolte abilităţi de lucru în grup;
20
Etapele activității:
1. Exercițiu de energizare:
Fiecare elev trebuie să spună cu voce tare numele său şi o calitate a cărei denumire să
înceapă cu inițiala prenumelui.
3. Desfăşurarea activităţii:
I. Metoda brainstormingului
Elevilor sunt solicitați să se gândească la diferite cuvinte pe care le asociază cu noțiunea de
DROG. Se notează ideile pe fluturaşi urmând a fi lipiţi pe o planşă.
a. Prima grupă are sarcina de a elabora o listă cu efectele tutunului asupra organismului
scade rezistenta organismului
predispune organismul la îmbolnăvire
aspect fizic neplăcut
b. A doua grupă are sarcina de a elabora o listă cu efectele consumului de alcool
stare de oboseală
incapacitate de concentrare
aspect fizic neîngrijit
agresivitate
conduită care te face să încalci legea
c. A treia grupă are sarcina de a elabora o listă cu efectele consumului de droguri
dependenţa
violenţa
delicvenţa
suicid
d. A patra grupă are sarcina de a elabora o listă cu “motive/argumente” PRO consumului
de alcool, droguri, medicamente şi pentru fumat
semen de maturitate/ curaj
surplus de curaj
voioşie
disperare
nevoia de a uita problemele personale
dorinţa de a pedepsi familia
dependenţa de aceste substanţe
21
e. A cincea grupă are sarcina de a elabora o listă cu “motive / argumente” CONTRA
consumului de alcool, droguri, medicamente şi pentru fumat
miros urât
respingerea din partea colegilor
îmbolnăviri mai mult sau mai puţin grave
scăderea performanţelor şcolare
După ce fiecare grupă își prezintă rezultatele activității, se vizionează câteva materiale video
referitoare la consecințele consumului de droguri asupra organismului uman.
Pentru a vedea cu ochiul liber efectele nocive ale fumatului asupra plămânilor, se face un
experiment.
Descrierea experimentului:
Prin acest experiment se demonstrează ceea ce se întâmplă în plămânii noștri atunci când
fumăm o țigară. Se pregătește PET-ul, realizând în partea sa inferioară un orificiu care la început
va fi acoperit; se face de asemenea un orificiu în tetină având diametrul similar cu al unei țigări;
în interiorul tetinei se pune o bucată de vată; tetina se atașează la gâtul sticlei; se aprinde țigara şi
se apasă în mod repetat pe sticlă imitând activitatea plămânilor în timpul fumatului.
Elevii observă ce se întâmplă cu țigara, sticla şi vata, de ce se întâmplă acest lucru, cum s-a
comportat fiecare element, ce similitudini întâlniți între “sticla fumătoare” şi corpul uman.
Concluziile experimentului:
Sticla poate fi asemănată cu plămânul fumătorului şi se pot observa imediat efectele
substanțelor nocive dintr-o țigară. Cu o singură țigară în corpul nostru intră o foarte mare
cantitate de fum.
Deranjați de fumul degajat în timpul experimentului, copiii au întrebat dacă cei care nu
fumează, dar stau în preajma fumătorilor, sunt afectați în aceeași măsură.
4. Ateliere de lucru:
Spuneți NU, drogurilor!: confecţionare de pliante, afișe, desene cu mesaje antidrog.
22
5. Evaluare:
Împărțiți pe grupe, elevii trebuie să elaboreze un spot publicitar care să poată fi utilizat
pentru prevenirea/reducerea consumului de droguri.
La finalul activității elevii vor completa un chestionar despre droguri.
23
c) nu diferă de nefumătoare
10. Crezi că fumatul te face să slăbeşti sau să te îngraşi?
a) să mă îngraş
b) să slăbesc
c) nici o diferenţă
11. Crezi că fumatul dăunează sănătăţii tale?
a) cu siguranţă nu
b) probabil că nu
c) probabil că da
d) cu siguranţă da
12. Crezi că reclamele la tutun ar trebui interzise?
a) da
b) nu
13. Crezi că preţurile la produsele de tutun ar trebui mărite?
a) da
b) nu
14. Crezi că ar trebui interzisă vânzarea de tutun la minori?
a) da
b) nu
15. Crezi că ar trebui interzis fumatul în locuri publice(cum ar fi în restaurante, în
mijloacele de transport în comun, în şcoli, în locuri de joacă, în sălile de sport, discoteci sau
parcuri sportive)?
a) da
b) nu
16. Fumează vreunul dintre prietenii tăi apropiaţi?
a) nici unul
b) unii
c) majoritatea
d) toţi
17. Când vezi un bărbat fumând ce gândeşti despre el? (ÎNCERCUIEŞTE DOAR UN
SINGUR RĂSPUNS)
a) lipsit de încredere
b) prost
c) ratat
d) plin de succes
e) inteligent
f) macho
18. Când vezi o femeie fumând ce gândeşti despre ea? (ÎNCERCUIEŞTE DOAR UN
SINGUR RĂSPUNS)
a) lipsită de încredere
b) proastă
c) ratată
d) plină de succes
e) inteligentă
f) sofisticată
19. Crezi că este sănătos să fumezi doar un an sau doi, dacă ulterior te laşi de fumat?
a) cu siguranţă nu
b) probabil nu
c) probabil da
d) cu siguranţă da
24
Chestionar - atitudinea ta faţă de decizia de a nu mai fuma
25
f) Un an
g) 2 ani
h) 3 ani sau mai mult
9. Care a fost motivul principal pentru care te-ai hotărât să te laşi de fumat?
(Încercuieşte doar un sincur răspuns)
a) nu am fumat niciodată ţigări
b) nu m-am lăsat de fumat
c) nu mi-a plăcut
d) să-mi îmbunătăţesc sănătatea
e) să economisesc bani
f) pentru că nu îi place familiei mele
g) pentru că nu le place prietenilor mei
h) altele
10. Cum ţi s-a părut când te-ai lăsat de fumat?
a) nu am fumat niciodată ţigări
b) nu m-am lăsat de fumat
c) a fost foarte dificil
d) a fost destul de dificil
e) a fost destul de uşor
f) a tost toarte uşor
11. Crezi că ai fi în stare să te laşi de fumat dacă ai vrea?
a) nu am fumat niciodată ţigări
b) m-am lăsat deja de fumat
c) da
d) nu
12. Ai primit vreodată ajutor sau sfaturi pentru a te lăsa de fumat? (încercuieste doar
un singur răspuns)
a) nu am fumat niciodată tipări
b) da, printr-un program sau de la profesionişti
c) da, de la un prieten
d) da, de la un membru de familie
e) da, şi de la un program sau profesionişti şi de la prieteni sau familie
f) nu
Florescu Carmen
Liceul Tehnologic ,,A. Saligny” Roşiorii de Vede
Puterea oricărei băuturi alcoolice este măsurată prin procentul de alcool pe care îl conţine.
Alcoolul etilic pur conţine 100% alcool, berea – 4%, vinul între 10–13%, scotch-ul, vodca, ginul
sau romul conţin între 40–50% alcool, dar pot depăşi acest procent. Atunci când intră în corp,
alcoolul, consumat într-o anumită cantitate, este convertit în ceea ce se poate denumi
concentrarea de alcool din sânge, care este un parametru obiectiv – folosit aşa cum se ştie – în
cazul şoferilor care produc accidente sub influenţa băuturilor alcoolice. Între nivelul concentrării
de alcool din sânge şi conduită există o legătură strânsă. Totuşi, efectele alcoolului sunt
26
influenţate de mai mulţi factori printre care greutatea corpului, prezenţa alimentelor şi a apei în
stomac, ritmul de administrare a băuturii, prezenţa carbonatului în băutură, sexul consumatorului
(femeile sunt mai sensibile la efectele alcoolului decât bărbaţii). Toleranţa la alcool constuie un
alt factor important: astfel, pentru a obţine un anumit efect dat de consumul de alcool, un băutor
regulat trebuie să consume mai mult decât un abstinent sau decât un băutor ocazional.
La fel ca şi barbituricele şi tranchilizantele, alcoolul este un sedativ, care calmează,
încetineşte, întârzie şi calmează mai multe funcţii şi activităţi ale corpului, în special sistemul
nervos central. Prin starea de euforie pe care o determină, alcoolul modifică percepţia despre
lume şi despre sine, diminuând capacitatea de control şi cea de performanţă a băutorului.
Diminuarea anxietăţii, a temerilor şi tensiunilor, „eliberarea de inhibiţii” şi creşterea
încrederii în sine sunt efectele cele mai pronunţate ale consumului de alcool.
Consumat în mod excesiv, alcoolul determină numeroase dificultăţi în procesul de gândire
sau vorbire, în coordonarea mişcărilor şi păstrarea echilibrului. Este evident, în acest sens, că
alcoolul are un efect toxic asupra organismului. Specialiştii disting două tipuri de intoxicaţie cu
alcool , care reprezintă consumul unei cantităţi suficiente de alcool pentru a produce modificări
comportamentale maladaptative: intoxicaţie uşoară, în cazul în care persoana este relaxată,
vorbăreaţă, euforică şi dezinhibată, şi intoxicaţia severă, care produce agresivitate, iritabilitate,
dispoziţii schimbătoare, alterarea judecăţii, degradarea funcţionării sociale şi a capacităţii de
muncă, vorbire neclară, lipsă de coordonare (mers instabil), nistagmus (mişcări rapide, orizontale
sau verticale), tulburarea memoriei etc. În unele cazuri, intoxicaţia severă poate determina
evaziune, lentoare psiho-motorie, black-out-uri (amnezii de scurtă durată) putând conduce chiar
la comă şi deces. Un consum îndelungat de alcool poate determina dependenţă, provocând
malnutriţie şi lipsa de vitamina B, împreună cu o serie de boli grave (ale ficatului, inimii,
creierului etc.). Deşi, dacă este consumat în doze mici, alcoolul funcţionează ca un sedativ sau
tranchilizant, consumat în doze mari sau de către persoanele neobişnuite cu acest consum,
produce tendinţe paranoice, suspiciune, neîncredere, anxietate, violenţă şi ostilitate.
Fenomenul de „toleranţă”, prin care băutorul necesită, cu timpul, cantităţi tot mai mari de
alcool, dar care produc aceleaşi efecte, indică, de cele mai multe ori, dezvoltarea fenomenului de
dependenţă faţă de alcool. Acest fenome este echivalent cu alcoolismul. În general, există patru
criterii definitorii pentru alcoolism:
(a) cantitatea şi frecvenţa alcoolului consumat. Alcoolicii beau cantităţi mari de alcool într-o
anumită perioadă de timp;
(b) dependenţa psihologică. O persoană poate fi denumită ca fiind alcoolică dacă „necesită”,
din punct de vedere psihologic, alcool, nu poate activa fără să-l consume şi suferă senzaţii
pronunţate de disconfort şi anxietate dacă, în anumite condiţii, este privat de acest alcool; (c)
dependenţa fizică. Un individ este alcoolic, dacă, odată cu întreruperea consumului de alcool,
suferă simptomele abstinenţei;
(d) definirea problemelor de viaţă. Alcoolicii se confruntă, în general, cu serioase probleme
de viaţă, aşa cum sunt divorţul, şomajul, riscul de a fi arestat, riscul de a produce şi a suferi
accidente.
Criteriile menţionate suferă de mai multe deficienţe, printre care ambiguitatea şi
incapacitatea lor de testare. De exemplu, în legătură cu cantitatea de alcool consumat, aceeaşi
cantitate poate fi benignă pentru unele persoane şi nocivă pentru altele. De asemenea, frecvenţa
consumului nu constituie un criteriu adecvat, deoarece unii indivizi pot bea masiv timp de 2–3
săptămâni, apoi se abţin timp de o săptămână şi încep, din nou, să bea. Deşi consumul mediu
anual poate să nu fie excesiv, pattern-ul său de consum îl desemnează ca fiind alcoolic.
Criteriul dependenţei psihologice pare la fel de deficitar, în special datorită dificultăţii sale
de testare şi subiectivităţii evaluărilor sau autoevaluărilor făcute. În ceea ce priveşte criteriul
27
dependenţei fizice, acesta este prea restrictiv, deoarece mai mulţi indivizi care ar putea fi
denumiţi alcoolici nu sunt dependenţi fizic de alcool. În fine, criteriul definirii problemelor de
viaţă ridică incertitudini, deoarece unele comunităţi sau culturi tolerează niveluri ridicate de
consum de alcool, altele le interzic complet. Astfel, o cantitate moderată de alcool poate produce
probleme şi dificultăţi în acele comunităţi unde alcoolul este interzis, aşa cum este cazul Iranului,
de exemplu. Pe de altă parte, există comunităţi care tolerează un nivel ridicat al consumului şi
„muşamalizează” eventualele probleme ridicate de conduita consumatorului. Chiar din punct de
vedere medical, lucrurile nu sunt foarte clare, deoarece ciroza – ca indiciu medical al
alcoolismului – nu caracterizează pe toţi alcoolicii. Unii fac, iar alţii nu fac ciroză, ceea ce nu
înseamnă că nu sunt alcoolici. Însuşi simplul fapt de a bea alcool nu conduce la probleme de
alcoolism, după cum nici consumul de alcool la vârste timpurii nu conduce, ulterior, la
alcoolism. Mai multe ercetări efectuate în acest domeniu arată că factorul de bază îl constituie
procesul de învăţare socială, de socializare în cadrul familiei şi culturii de apartenenţă. În
grupurile studiate, care au rate scăzute de alcoolism, aşa cum sunt cele de italieni, de evrei
ortodocşi, greci, spanioli, chinezi şi libanezi, cercetătorii au constatat următoarele caracteristici
ale modului în care copilul învaţă să abordeze alcoolul, în aşa fel încât să elimine alcoolismul :
(a) adulţii expun copii la alcool, devreme în viaţă, dar în cadrul unui grup familial şi religios
puternic;
(b) părinţii reprezintă un exemplu substanţial de băut moderat;
(c) băuturile frecvent folosite de alcoolic sunt vinul şi berea;
(d) băutul nu are nicio conotaţie morală. El nu este considerat nici o virtute, nici un păcat;
(e) alcoolul este băutura care însoţeşte hrana, fiind consumat la mese sau în ritualurile
religioase;
(f) băutura nu este considerată ca o dovadă de bărbăţie sau virilitate;
(g) beţia este dezaprobată.
Riscul alcoolismului este sporit însă de cazurile în care se bea în situaţii caracterizate de
încărcături emoţională sau în cazurile în care există ambivalenţă faţă de alcool. Exceptând cele
patru criterii menţionate anterior, alcoolismul este privit de experţi ca o boală, adică o condiţie
obiectivă, care există indiferent de evaluările făcute. Un alcoolic – cred ei – este incapabil de a
bea în mod cumpătat sau moderat şi nu se poate abţine de la consum, chiar dacă efectele acestuia
sunt distructive. Alţi experţi cred că alcoolismul nu este o boală, ci o „tulburare de comportament
cu caracter reversibil”. Aceasta înseamnă că o anumită proporţie de alcoolici (nu se ştie câţi)
poate fi învăţată să renunţe la consumul de alcool sau, cel puţin, la consumul excesiv. Deoarece
nu există statistici clare în acest domeniu, controversele asupra definirii adecvate a alcoolismului
continuă să persiste şi în prezent. Oricum, alcoolismul constituie un veritabil flagel, care
afectează, anual, sănătatea şi viaţa a milioane de oameni. Efectele consumului excesiv de
alcool determină producerea unor probleme sociale de o gravitate deosebită, care afectează viaţa
a numeroşi oameni, aşa cum sunt accidentele de maşină, sinuciderile sau crimele, traumatismele
sau rănirile grave. Aceasta, fără a mai vorbi de afecţiunile pancreatice sau cele ale ficatului
provocate de consumul de alcool în exces.
28
Tutunul – efectele sale negative
Fumatul este acțiunea de a aspira și a trage fumul de tutun din țigară sau din pipă, acțiune
denumită regional și a bea tutun sau a duhăni.
Prin combustia tutunului sunt eliberate diverse substanțe active, în special nicotina, care
ajung astfel să fie absorbite de organismul uman prin intermediul organelor interne. Efectul sigur
al fumatului este tabagismul. Deoarece fumatul creează dependență, încercarea de a întrerupe
fumatul este dificilă, ducând, de regulă, la sevraj tabagic.
În august 2011, numărul fumătorilor din întreaga lume era estimat la 1 miliard. În afară de
acest tip de fumat activ, medicii constată existența și nocivitatea fumatului pasiv, care constă din
inhalarea involuntară a fumului de țigară de către persoane care se află în aceeași încăpere cu
fumători activi. Conform unui studiu global din 2010 al Organizației Mondiale a
Sănătății (OMS), circa 600.000 de oameni mor anual din cauza fumatului pasiv, o treime din ei
fiind copii care sunt expuși fumului de țigară acasă. Totodată, fumatul pasiv poate cauza
pierderea auzului.[5]
În secolul XX, aproximativ 100 de milioane de oameni au murit din cauza tutunului.
Organizația Mondială a Sănătății a declarat ziua de 31 mai "Ziua Mondială fără Tutun", în
anul 1987, tocmai pentru a-i face pe fumători să conștientizeze pericolul utilizării tutunului, nu
numai pentru ei, ci și pentru societatea în care trăiesc. Fumatul este cel mai important factor de
risc pentru bolile pulmonare obstructive cronice (BPOC).
Fumatul este recunoscut ca factor etiologic în dezvoltarea astmului în copilărie și, posibil,
în debutul astmului la adult. Este știut că fumatul crește numărul celulelor inflamatorii prin
mecanisme distincte. Acestea includ recrutarea de celule inflamatorii, alterarea subtipurilor
celulare, intensificarea anumitor funcții celulare, eliberarea de mediatori pro-inflamatori.
Se consideră că femeile fumătoare care suferă de astm bronșic au un risc crescut al
mortalității prin această boală comparativ cu bărbații. Coexistența bolilor ischemice cardio-
vasculare ar favoriza aceasta.
Cercetători americani au descoperit că fumatul cauzează schimbări genetice legate de cancer
deja după câteva minute de la inhalatul primului fum.
Generalități
Unii consideră fumatul ca fiind o activitate recreațională, o formă recreativă de consum
neavizat de substanțe. Obiceiul se mai practică și ca parte a unor ritualuri religioase sau
nereligioase, pentru a conduce la înălțarea spiritului. Cea mai întâlnită metodă de a fuma este
aceea prin intermediul țigărilor, fie fabricate industrial, fie confecționate artizanal, prin
împăturirea unei cantități de tutun în hârtie. Dintre alte forme de fumat, se pot aminti folosirea
pipei, a trabucurilor și a narghilelei.
Fumatul este una dintre cele mai frecvente forme de abuz de substanțe folosite în scop
recreațional. Fumatul de tutun este de departe cea mai frecventă modalitate de a fuma, fiind
folosită de peste un miliard de persoane, în majoritatea societăților umane. Fumatul de cannabis
și opiu sunt mai rar întâlnite. Majoritatea substanțelor care sunt fumate duc la dependență.
29
Anumite substanțe sunt considerate ca fiind narcotice puternice, precum heroina și cocaina,
folosirea acestora fiind de obicei restrânsă la grupuri marginalizate social.
Istoria fumatului se poate dovedi de prin anii 5000 î.Hr, fiind prezentă în diferite culturi din
întreaga lume. Tutunul a fost cultivat și de asemenea fumat pe continentul american de peste
5000 de ani, sursa de origine fiind din Anzii peruvieni și ecuadorieni. Fumatul cannabisului în
India este practicat de peste 4000 de ani. La început, fumatul s-a propagat în combinație cu
ceremoniile religioase; ca ofrande aduse zeităților, în ritualuri de purificare, care să le permită
preoților sau conducătorilor religioși să se detașeze de limpezimea minții în scopul de a
comunica cu divinitatea sau de a induce viziuni spirituale. După explorările europene
din Americi, obiceiul s-a răspândit cu repeziciune în tot restul lumii. În regiuni
precum India și Africa Subsahariană, s-a combinat cu obiceiurile existente de fumat (de obicei
cannabis). În Europa, s-a răspândit ca un nou tip de activitate socială și ca modalitate de consum
a substanțelor farmaceutice care până în acel moment nu fusese cunoscut.
Percepțiile culturale care învăluie fumatul au variat cu timpul și locul, de la spiritual - la
păcat, de la sofisticat - la vulgar, de la plagă socială - la pericol mortal asupra sănătății. Doar de
curând, și numai în societățile vestice, fumatul a început să fie privit într-o lumină negativă.
Dovezile clare privind pericolele aduse sănătății au condus la luarea unor măsuri de impunere a
unor taxe mari asupra produselor din tutun și la inițierea de campanii anti-fumat, în încercarea de
a opri consumul acestor substanțe. Mai multe țări au interzis fumatul în public în majoritatea
locurilor publice.
Situația în România
Conform celor mai recente statistici, în România fumatul omoară 33.000 de persoane pe an.
Peste 70% dintre aceștia mor între 35 și 69 de ani.
În scopul reducerii efectelor nocive ale fumatului, în România fumatul este interzis în spații
închise de la locul de muncă. În spațiile publice închise, fumatul este permis numai în camere
special amenajate pentru fumat, cu respectarea unor condiții obligatorii. Se interzice
comercializarea produselor din tutun în unitățile economice situate în incinta și la o distanță mai
mică de 50 metri față de orice punct de acces în spitale și unități de învățământ, cu excepția
unităților de învățământ superior. Există obligativitatea de a tipări pe pachetele de țigări un
avertisment și o fotografie color sau altă ilustrație care ilustrează consecințele fumatului asupra
sănătății. De asemenea, se interzice orice publicitate pentru produsele din tutun prin orice formă
de comunicare comercială care are ca scop sau ca efect direct ori indirect promovarea unui
produs din tutun sau a fumatului.
În societatea modernă, tutunul este tot mai puţin tolerat, existând o segregare între fumători
şi nefumători. Tutunul conţine substanţe toxice (monoxidul de carbon) şi cancerigene (se
estimează că e vorba despre aproximativ 40 de substanţe). Fumatul este asociat cu mai multe
efecte nocive, cele mai frecvente sunt cancerul bronşic, gastric, esofagian. Pe lângă neoplazii
(cancer), fumatul este asociat unui risc crescut de infarct sau alte boli (accidente vasculare,
ateroscleroză). Efectele fumatului pasiv includ astmul bronşic (apare la copiii crescuţi în medii
cu fum de ţigară), iritaţii sau cancerul. Pentru toate aceste afecţiuni fumatul este un factor
favorizant, nu decisiv.
Efectele consumului de tutun asupra sănătății sunt semnificative, depinzând de felul în
care tutunul este consumat (fumat, aspirat, sau mestecat), precum și de cantitățile utilizate.
Principalele efecte ale fumatului de tutun (principala modalitate de consum) sunt mărirea
riscului de cancer la plămâni și de boli cardio-vasculare. Organizația mondială a sănătății a
30
estimat în 2002 că în țările în curs de dezvoltare, 26% din decesele bărbaților și 9% din decesele
femeilor au la origine fumatul. În mod similar, în Statele Unite, Centrul pentru prevenirea și
controlul bolilor, descrie folosirea tutunului drept "cel mai important factor de risc, ce poate fi
prevenit, asupra sănătății locuitorilor țărilor în curs de dezvoltare - o importantă sursă a morții
premature de pe glob.
Riscuri primare
Fumatul este una din cauzele majore de imbolnavire si mortalitate in intreaga lume, fiind
stiut ca speranta de viata a unui fumator este cu 5 – 20 de ani mai mica, iar aceasta depinde daca
se imbolnaveste sau nu din cauza fumatului.
S-a estimat că fumătorii trăiesc cu 2,5 până la 10 ani mai puțin decât nefumătorii. Aproape
jumătate dintre bărbații care fumează vor muri din cauza unei boli cauzată de fumat.Bolile
cauzate de tutun omoară aproximativ 438 000 de oameni anual în Statele Unite ale
Americii,aproximativ 1 205 pe zi, ceea ce o face cea mai importantă cauză a a morții care poate
fi eliminată în Statele Unite. Organizația Mondială a Sănătății a făcut o declarație publică prin
care se afirmă că tutunul va ucide un miliard de oameni în acest secol.
Riscul cel mai important al consumului de tutun îl prezintă asupra sistemului cardiovascular,
mai precis fumatul este unul dintre cei mai importanți factori de declanșare a infarctul
miocardic (atacul de cord), boli ale sistemului respirator, precum Bronhopneumonie Obstructivă
Cronică (BPOC) (în engleză: Chronic Obstructive Pulmonary Disease (COPD)) și emphysema,
și cancer, în special cancer la plămâni sau cancer la laringe sau gură. Înainte de primul război
mondial, cancerul la plămâni era considerată o maladie foarte rară, cu care marea majoritate a
doctorilor nu ar fi ajuns să o întâlnească în întreaga lor carieră. Odată cu popularizarea fumatului
de tutun de după război, a apărut practic o epidemie de cancer la plămâni.
În prezent, dintre oamenii care au fumat la un moment dat orice formă de tutun, aproape
unul din zece se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Unul din șase oameni care fumează tutun în
mod curent, se va îmbolnăvi de cancer la plămâni. Pentru comparație, pentru nefumători, doar
unul din 75 oameni se va îmbolnăvi de cancer la plămâni.
Apariția impotenței este cu aproape 85 la sută mai mare la fumători decât la
nefumători, fiind o cauză majoră pentru problemele cu erecția. Fumatul cauzează impotența
pentru că duce la îngustarea arterelor sanguine.
BIBLIOGRAFIE :
- Parvu Constantin, Universul Plantelor, Ed ASAB 2006
Proiect didactic
31
SCOPUL LECŢIEI: Prezentarea/cunoaşterea aspectelor nocive ale tutunului, alcoolului şi
drogurilor.
Comptenţ spcifice:
• Proiectarea unor activităţi de promovare a unui stil de viaţă sănătos şi de calitate, în
dezvoltarea carierei. Temă din cadrul Proiectului educativ:”Consumator informat – viitor
asigurat”, publicat, la: http://elieradu.licee.edu.ro/consilier_educativ/index.htm .
Obiective:
cognitive:
o să cunoască influenţa nocivă a tutunului, alcoolului şi drogurilor.
o Să-şi formeze deprinderile de a combate sub orice formă drogurile.
Affective:
o Formarea convingerii că tutunul, alcoolul şi drogurile sunt nocive.
o Satisfacţia de a cunoaşte.
psihomotorii:
o să afle despre cazuri reale ale efectelor distructive ale tutunului, alcoolului şi drogurilor.
La sfârşitul orei, elevul va fi capabil, să:
dovedească în comportament, că apreciază sănătatea personală şi a celorlalţi, ca pe o
valoare esenţială.
Să evalueze critic, efectele consumului de droguri.
Să acţioneze în sensul prevenirii consumului de droguri.
Tipul lecţiei: de comunicare şi însuşire de noi cunoştinţe.
RESURSE:
Resurse materiale:
• chestionar, fişe de lucru, metode interactive, scheme, pliante, proiecte,broşuri, publicaţii,
materiale informative, colaborarea cu ASP, programe de dezvoltare personală.
Resurse procedurale:
• conversaţia euristică, explicaţia, dialog: professor – elev, elev – elev, munca independentă,
problematizarea, dezbaterea, metoda gândirii critice, modelarea.
Produse ale activităţii: Proiect didactic, pliante: “TUTUNUL”, “ALCOOLUL”,
“DROGURILE”(două tipuri de pliante despre droguri) effectuate de Doru Ştefănescu,
coordonator CELER: http://elieradu.licee.edu.ro/whitepapers/index.html , referate, proiecte
efectuate de elevii clasei a XI-a C, pliante, broşuri, materiale auxiliare oferite de A.S.P.
Bibliografie:
Www.ana.gov.ro
Educaţia pentru Sănătate - In familie și în școală, Autori: Gheorghe - Eugen Bucur,
Octavian Popescu; Editura Fiat Lux, Ediţia a - III - a, revizuită și adăugită.
Viaţa în hexagonul morţii: Tutunul Alcoolul Drogurile Hiv/Sida Poluarea Malnutriţia,
Autori: Octavian Popescu, Vasile Achim, Aristide Liviu Popescu, Editura Fiat Lux.
FORME DE ORGANIZARE:
• Frontală, individuală.
32
Scenariul didactic:
Evenimente Activitatea
Activitatea elevilor Timp Metode Resurse Evaluare
didactice dirigintelui
Îmbunătăţirea
Analiza Ascultă cu atenţie:
situaţiei
Organizarea documentelor observaţiile/comentariile Conversaţia catalogul
5 min. şcolare: note,
clasei şcolare dirigintelui.
prezenţă.
Conceptele
cheie: drog, fumat
Motto: ”Alimentul tău să
pasiv, fumat
fie medicamentul tău şi
activ, alcoolism,
medicamentul tău să fie
drog, beţie acută,
alimentul tău”(Hipocrate).
dependenţă de
“Gaudeamus igitur, iuvenes
drog (psihologică,
dum sumus”(să ne bucurăm
Motivarea fizică), Conversaţia
aşadar cât suntem tineri) 5 min.
elevilor toxicomanie,
Elevii urmăresc cu atenţie
toleranţă, sevraj,
expunerea
pandemie.
(Anexele)
Împarte pliantele,
fişele/testele
pentru evaluarea
cunoştinţelor
privind riscurile
consumui de
Anunţarea
alcool, tutun, Elevii enunţă tema:
temei şi a
droguri; “Tutunul, alcoolul, drogul –
obiectivelor 3 min. Expunerea.
preczează semen de maturitate?”
activităţii.
indicaţii cu
privire la
completarea
acestora.
Corectitudinea
răspunsurilor
în definirea
cuvintelor
cheie.
Analizează
Capacitatea
răspunsurile cu Rezolvare
proprie de
invitaţii, apoi le de
Elevii completează exprimare a
cere elevilor să probleme.
Desfăşurarea chestionarul/fişele 30 Che elevilor, a
definească, pe Conversaţie
activităţii (Anexă) min. stionar termenilor
rand conceptele euristică
cheie.
cheie.
Originalitatea
şi alegerea
unor valori
autentice.
Participarea la
Se trag rezolvarea
concluziile aplicaţiilor, la
referitoare, la elucidarea
modul în care sensului
elevii au reuşit să termenilor:
clarifice efectele
problemele, consumului de
privind tema Explicaţie tutun, alcool,
Asigurarea discutată, să Elevii argumentează în drog: S. O. S.
transferului conştientizeze continuare ierarhia aleasă. 5 min. Problemati- – consum de
responsabilitate şi zarea droguri =
respect faţă de sinucidere în
propria persoană, mai multe
faţă de familie, trepte/etape =
societate sinucidere în
serial !
33
Reaminteşte Aprecieri
tema viitoare: verbale asupra
“Calamităţi participării
Încheierea naturale şi elevilor la
activităţii: catastrofe de mari Elevii îşi notează tema 2 min. lecţie,
feed - back. proporţii”, din viitoare. evidenţierea
modulul: elevilor, care
Calitatea stilului au participat
de viaţă. activ la oră.
„Viciile sunt călăii care te omoară încet, ca o sabie neascuţită.” Nicolae Iorga
Unul dintre cele mai tragice fenomene ale lumii contemporane îl constituie flagelul
drogurilor. Este monstrul perfid care devorează fără milă viaţa. An de an, milioane de oameni
cad pradă stupefiantelor de tot felul şi o proporţie tot mai mare dintre ei sunt pierduţi în mod
definitiv pentru societate.Ţara noastră nu a scăpat nici ea de influenţa tot mai nefastă a morţii
albe.
Motivele pentru care oamenii îşi îndreaptă atenţia către aceste produse chimice ucigaşe sunt
dintre cele mai variate. Curiozitatea, presiunea grupului, alienarea, şomajul sunt unii factori care
pot declanşa tragedia. Pentru un om ce se simte neglijat şi izolat în familie, într-un grup sau în
societate, drogul poate constitui o alinare, un ajutor, un refugiu vremelnic şi tragic.Nu de puţine
ori exodul către oraş, în căutarea unei vieţi mai comode şi mai uşoare sfârşeşte în împărăţia
drogurilor. Lipsa unui loc de muncă, absenţa unei educaţii adecvate, dezmembrarea familiei sau
confruntarea cu alte greutăţi existenţiale pot dirija paşii unei fiinţe slabe şi neajutorate spre
consumul de droguri. Aceasta este o evadare din cruda şi nemiloasa realitate. „Când îmi pun la
nas şi gură punga cu aurolac, declara odată un copil al străzii din Bucureşti unui ziarist, uit şi de
frig şi de foame ”.
Starea de euforie, efectul „divin” al drogurilor corespund unei prime etape.Dar când dogul
continuă să fie administrat, plăcerea descreşte şi individul va fi obligat să ia doze din ce în ce mai
mari numai să obţină aceeaşi trăire plăcută. Administrarea regulată şi repetată a acestor substanţe
perfide adaptează organismul atât de perfect, încât absenţa acestora devine o autentică suferinţă,
cu simptome dureroase grave şi uneori letale. În acest fel avem de-a face cu o dependenţă fizică
de narcotice. Persoana în cauză va decădea, va încerca din răsputeri să facă rost de doza
necesară, fiind capabil să fure sau chiar să ucidă spre a-şi procura banii necesari în acest scop.
Astfel, ea va deveni un fel de jucărie în mâinile traficanţilor şi va sfărşi adesea, după declinul
moral total, fie la morgă, fie, dacă va avea un dram de noroc, într-un centru de tratamente sau
reeducare. Desprinderea de droguri necesită terapie extrem de grea, de lungă durată.
Problema stupefiantelor rămâne foarte serioasă pentru toate popoarele lumii, la ora actuală.
Toate drogurile sunt periculoase, ele producând modificări fizice şi psihologice la cel ce le
consumă.
34
Toxicomania nu poate fi eradicată din viaţa noastră. Nu trebuie să avem o atitudine fatalistă
şi îngăduitoare faţă de problema stupefiantelor. Faptul că până nu demult întreaga lume a stat cu
mâinile încrucişate în faţa acestui flagel al civilizaţiei a permis morţii albe să atingă proporţiile
epidemice pe care le vedem astăzi. Trebuie să recunoaştem că problema respectivă depăşeşte
frontierele naţionale. Ea constituie o ameninţare pentru ordinea economică şi socială a
lumii.Forţele de ordine oricât ar fi ele de abile, nu vor putea ţine sub control fenomenul.La fel
lumea medicală, nu poate face nici ea mai mult. Este nevoie de o vastă colaborare pe plan
internaţional din partea tuturor factorilor politici, economici, sociali şi de altă natură, pentru a se
pune capăt acestei morţi albe. Problema respectivă nu poate fi soluţionată într-o zi sau într-un an,
însă, prin participarea activă a tuturor naţiunilor şi organizaţiilor de tot felul, ea poate fi în cele
din urmă rezolvată
Omul este o fiinţă fragilă, slabă şi destul de neajutorată în faţa atâtor pericole care-l pândesc
la tot pasul în scurta sa viaţă. El însă dispune de inteligenţă, ceea ce-l face vietatea cea mai
puternică de pe Terra. Prin această miraculoasă facultate a minţii sale el poate preveni toate
primejdiile existenţiale ce-l agresează. El mai dispune şi de un mare simţ al curiozităţii.Vrea să
ştie, vrea să cunoască. Faptul este atât de posibil în cazul drogurilor. Aici e bine să ştim că nu
avem ce căuta, nici chiar din cea mai banală curiozitate. Inteligenţa noastră ne opreşte să facem
aşa ceva. De ce? E simplu. Suntem extrem de vulnerabili.Un singur pas făcut şi am căzut în
capcana din care nu mai putem scăpa. Orice viciu este molipsitor şi periculos pentru sănătate.În
acelaşi timp, el crează acea dependenţă pe care n-o mai putem struni, n-o mai putem ţine sub
control.Să nu ne amăgim cu tăria voinţei noastre. Viciul, în speţă cel al drogurilor, nu ascultă de
aşa ceva.
Un viciu care a pus odată mâna pe noi ne coboară, ne umileşte, ne terfeleşte demnitatea, ne
depersonalizează. Un drogat este departe de a fi un om adevărat. El este o vietate primitivă
împinsă la marginea societăţii, părăsit de rude, părăsit de prieteni şi chiar de propria-i inteligenţă.
Foarte puţini drogaţi reuşesc să revină pe linia de plutire a vieţii. Cei mai mulţi dispar în neant.
Or, este mare păcat să ne batem joc de viaţă.
Am putea cădea în capcana drogurilor şi în mod involuntar. Iată de ce e imperios necesar să
fim foarte prudenţi atunci când cineva ne oferă generos o ţigară, o băutură sau orice altceva care
ar putea conţine drogul ucigaş.
Ai izbutit? Continuă! N-ai izbutit? Continuă! În viaţă trebuie să triumfe binele, adevărul,
frumosul, trebuie să promovăm valorile etern-umane. Noi, tinerii trebuie să avem capacitatea de
a discerne între bine şi rău; viaţa trebuie să triumfe: carpe diem! (trăieşte clipa) – să trăim cu
pasiune fiecare clipă, să aspirăm spre ideal, spre perfecţiune. “Omul se naşte cu setea de paradis
şi cu frica de infern!”
35
d) acasă la prieteni
e) la şcoală în timpul orelor
f) în afara şcolii în timpul orelor
g) în locuri publice, ex: pe stradă. în cafenele, parcuri, magazine
h) altele
3. Cât de des îl vezi pe tatăl tău (tatăl vitreg sau partenerul mamei tale) fumând la voi
acasă?
a) nu am / nu văd această persoană
b) aproxinativ în fiecare zi
c) uneori
d) niciodată
4. Cât de des o vezi pe mama ta (mama vitregă sau partenera tatălui tău) fumând la
voi acasă?
a) nu am / nu văd această persoană
b) aproximativ în fiecare zi
c) uneori
d) niciodată
6. Cât de des îl vezi pe prietenul tău cel mai bun fumând la voi acasă?
a) nu am nu văd această persoană
b) aproximativ în fiecare zi
c) uneori
d) niciodată
8. Cât de des se fumează în prezenţa ta, în alte locuri decât la tine acasă?
a ) aproximativ în fiecare zi
b) uneori
c) niciodată
36
Tutunul și alcoolul
Efectele fumatului
Efecte negative de foarte scurtă durată( la câteva minute, după primul fum):
~ ritmul inimii se accelerează.
~ creşte tensiunea arterială.
~ oxidul de carbon, intră în sânge.
~ substanţele cancerigene intră imediat în plămâni.
~ aerul este poluat.
~ ochii pot fi iritaţi.
~ temperatura pielii scade.
Efectele pe termen scurt, ale fumatului activ.
• Efectul nicotinei asupra creierului: nicotina infuenţează funcţiile cerebrale, cum ar fi:
dispoziţia, emoţiile, etc.
• Alte efecte fizice ale fumatului:
~ creşterea frecvenţei cardiace.
~ creşterea tensiunii arteriale.
~ efecte gastrointestinale.
~ scăderea temperaturii pielii, datorată vasoconstricţiei periferice.
Alte efecte negative de scurtă durată:
Alterarea mucoaselor buzelor, limbii cerului gurii, laringelui.
Tusea, rspiraţia urât mirositoare, infecţii ale gurii.
Alterarea mirosului.
37
Riduri faciale.
Pete galbene pe dinţi.
Interferenţa cu o respiraţie normală şi reducerea rezistenţei la infecţii respiratorii.
Sensibilitate la boli.
Efecte negative de lungă durată:
Cancer pulmonar, al cavităţii bucale, al esofagului, laringelui, pancreasului şi vezicii
urinare.
Boli de inimă.
Ulcere digestive.
Afecţiuni circulatorii şi palpitaţii.
Enfizem pulmonar.
Bronşită cronică.
Efectele fumatului pasiv:
Iritaţii ale nasului, gâtului şi pieptului.
Dificultăţi în respiraţie.
Tuse (răceli).
Strănut.
Iritaţia ochilor (ochi roşii şi lăcrimare).
Rinoree.
Dureri de cap, ameţeli.
Greaţă.
Tulburări de concentrare.
Efecte secundare ale fumatului.
Incendii.
Poluarea aerului.
ÎN LOC DE CONCLUZII
Efecte căutate:
o Relaxare
o Preocupare
o Scădere în greutate
o Plăcere
o Independenţă
o Maturitate şi importanţă
Efecte nedorite:
• Scăderea rezistenţei la infecţii
• Cancer pulmonar, de buză, esofag, laringe, pancreas, vezica urinară
• Boli de inimă
• Ulcer gastric
• Enfizem pulmonar, etc.
ALCOOLUL
Alcoolul este, astăzi problema numărul unu, în ceea ce priveşte consumul de droguri.
Alcoolul este cauza directă a afecţiunilor ficatului, creierului, stomacului, pancreasului şi a
altor afecţiuni.
38
Alcoolul este o sursă concentrată de calorii şi cu toate acestea, el furnizează puţină energie.
Deoarece el trebuie, să fie mai întâi prelucrat de ficat, nu poate fi utilizat direct de muşchi.
Această etapă, face ca alcoolul, să fie sursă ineficientă de energie.
VESELIA: persoana devine vorbăreaţă, relaxată, adesea mai sociabilă decât în stare
normală, apare şi o scădere a raţiunii.
COMPORTAMENTUL DEZORDONAT: gândirea este afectată; raţiunea este cu
siguranţă, de necontrolat; emoţiile sunt fluctuante; timpul de reacţie creşte.
CONFUZIA: apare dezorientarea; persoana devine irascibilă, emoţiile se amplifică; apar
temerile, furia; vorbirea neclară este un indiciu pentru această etapă; poate apărea şi vorbirea
dublă.
PIERDEREA CONTROLULUI este remarcată de cei de afară; persoana nu mai este
capabilă să stea pe picioare, sau să meargă, se împiedică, adesea vomită; persoana abia dacă este
conştientă.
INCONŞTIENŢA: persoana intoxicată este complet inconştientă, poate muri.
39
• Certuri în familie care duc la distrugerea căminului.
• Lipsa de respect faţă de sine.
• Decese datorate conducerii în stare de ebrietate.
• Peste 60% din accidentele rutiere, crimel violente şi violurile sunt datorate consumului de
alcool.
40
I) Fumatul pasiv este:
1) fumatul cel mult a cinci ţigări pe zi;
2) se referă la persoanele care sunt nevoite să trăiască şi să lucreze într-un mediu viciat, de
fumul rezultat din ţigările altora.
V) Drogul este:
1) o substanţă licită sau ilicită, foarte necesară/benefică organismului, fără a induce
dependenţă.
2) este substanţa licită sau ilicită, al cărei consum, determină fenomene de dependenţă şi
toleranţă.
41
2) atitudinea unei personae, care crede, că trebuie neapărat să continue să utilizeze drogurile,
pentru a putea face faţă problemelor vieţii.
X) Dependenţa fizică este:
1) acea stare a organismului, ajuns în situaţia de a se obişnui cu prezenţa unui drog şi a
cărui administrare, continuă pentru a preveni apariţia simptomelor de “sevraj”, de lipsă, de
“înţărcare”.
2) acea stare a organismului, ajuns în situaţia de nu mai consuma droguri,organismul
rezistând tentaţiei drogului.
XI) S. O. S. Dacă maegând pe stradă/parc, observ un cetăţean căzut, fără a-mi lăsa impresia
unui alcoolic, atunci:
1) îmi continui liniştit drumul, spunând: “ să-i fie de bine, se odihneşte!”
2) dau telefon la salvare, cum ajung la primul telefon, dacă nu am unul cu mine.
42
c) nici unul
4. În ultimele 30 de zile (o lună), câte mesaje împotriva fumatului ai văzut pe afişe?
a) multe
b) puţine
c) nici unul
5. În ultimele 30 de zile (o lună), câte mesaje împotriva fumatului ai văzut în ziare sau
reviste?
a) in uite
b) puţine
c) nici unul
6. În ultimele 30 de zile (o lună), câte mesaje împotriva fumatului ai văzut la
cinematograf?
a) nu merg la cinematograf
b) multe
c) puţine
d) nici unul
7. Când mergi la evenimente sportive, la bâlci, la concerte sau la alte întâlniri, cât de
des vezi mesaje împotriva fumatului?
a) nu merg niciodată la evenimente sportive, la bâlci, la concerte sau la alte întâlniri
b) de multe ori
c) uneori
d) niciodată
8. Când te uiţi la televizor, video sau filme, cât de des vezi actori fumând?
a) nu mă uit niciodată la televizor, video sau filme
b) de multe ori
c) uneori
d) niciodată
9. Ai lucruri cum ar fi tricouri, pixuri, rucsace etc. pe care să fie imprimată o marcă
de ţigări?
a) da
b) nu
10. În ultimele 30 de zile (o lună), când te uiţi la evenimente sportive sau la alte
programe de televizor cât de des vezi numele unor mărci de ţigări?
a) nu mă uit niciodată la televizor
b) de multe ori
c) uneori
d) niciodată
43
a) nu mă duc niciodată la evenimente sportive
b) de multe ori
e) uneori
d) niciodată
14. Când mergi la concerte cât de des vezi reclame la ţigări?
a) nu mă duc niciodată la concerte
b) de multe ori i
15. Când mergi la festivităţi sau alte întâlniri sociale, comunitare, cât de des vezi
reclame la ţigări?
a) nu mă duc niciodată la petreceri sau alte întâlniri
b) de multe ori
c) uneori
d) niciodată
16. Ţi-a oferit vreodată o ţigară gratuit un reprezentant al unei companii de ţigări?
a) da
b) nu
Prof.Mihail Ileana
Liceul Tehnologic ,,Emil Racoviţã” Roşiorii de Vede
Laborant Lică Daniela
Liceul Tehnologic ,,Emil Racoviţã” Roşiorii de Vede
44
– 39%, consumatori moderaţi, care au băut alcool cel puţin o dată pe lună, dar s-au îmbătat mai
rar – 42% şi consumatorii ocazionali – 18%. Aproape 20% dintre tinerii incluşi în prima
categorie au băut alcool zilnic şi au consumat patru sau mai multe tipuri de băuturi alcoolice,
adeseori chiar în aceeaşi sesiune de consum. Frecvenţa beţiei s-a asociat cu consumul drogurilor
ilicite: 59% dintre marii băutori de alcool au consumat diverse alte droguri, cel mai frecvent –
cannabisul, amfetaminele, ecstasy şi cocaina, comparativ cu numai 33%, cei care beau alcool în
mod regulat.
Relaţia dintre comportamentul infracţional şi alcool a fost măsurată prin două modalităţi: pe
de o parte, s-a urmărit identificarea gradului de asociere între consumul de alcool şi conduita
antisocială şi delincventă, în general, pe de altă parte, s-a dorit evidenţierea influenţei, pe care
intoxicarea cu alcool o are asupra agresivităţii. În primul caz, repondenţilor li s-a cerut să
menţioneze tipurile de infracţiuni pe care le-au comis în ultimele 12 luni, în al doilea caz, au fost
întrebaţi dacă şi în ce măsură au fost implicaţi în diverse activităţi delincvente imediat după ce au
consumat alcool. Starea de beţie şi nu atât consumul de alcool a fost asociat cu comportamentul
infracţional. Tinerii definiţi ca mari consumatori de alcool au avut o probabilitate de trei ori mai
mare, faţă de cei care beau moderat sau nu beau deloc, de a comite diverse infracţiuni. Această
afirmaţie este valabilă pentru toate tipurile de delicte, deşi diferenţele sunt mai marcante în cazul
încăierărilor/bătăilor, unde diferenţa este de aproape cinci ori mai mare. În ceea ce priveşte al
doilea obiectiv al studiului, s-a arătat că cele mai frecvente acte comise sub influenţa alcoolului
sunt certurile, urmate de bătăi, spargeri şi furturi, pattern identic pentru femei şi bărbaţi.
Consumatorii împătimiţi au avut din nou nivelul cel mai ridicat de implicare în toate aceste
activităţi deviante sau delincvente – 60% au comis cel puţin unul din cele patru comportamente,
comparativ cu 25% – băutorii moderaţi.
45
Abuzul asupra copiilor constituie una din principalele forme de violenţă asociate consumului
şi dependenţei de alcool. Studiile de specialitate au indicat existenţa unei strânse legături între
alcoolismul părinţilor şi abuzurile comise de aceştia asupra propriilor copii. De pildă, într-o
cercetare efectuată asupra unui lot de deţinuţi eliberaţi condiţionat, s-a evidenţiat că problemele
cu alcoolul ale părinţilor intensifică frecvenţa şi gravitatea actelor de abuz şi maltratare la care
aceştia îşi supun copiii. Relaţia este mai puternică în cazul alcoolismului tatălui, rezultat
confirmat de o serie de alte cercetări. Acestea au demonstrat în plus că, în timp ce alcoolismul
tatălui constituie un factor de risc pentru ca minorul să fie abuzat de către unul din membrii
familiei, alcoolismul mamei se asociază, mai ales, cu abuzurile sexuale comise de către o
persoană din afara familiei. Alcoolismul a fost analizat în literatura de specialitate nu numai ca
factor cauzal, implicat în etiologia unor asemenea incidente, ci şi ca o consecinţă a victimizării
din timpul copilăriei. Unii specialişti au investigat relaţia dintre abuzurile experimentate de către
minori şi problemele cu alcoolul pe care aceştia le dezvoltă ulterior, în adolescenţă sau la
maturitate.
Niciuna din interacţiunile dintre mamă şi fiică nu diferă semnificativ între loturile
analizate, ceea ce sugerează, arată autoarea studiului, că experienţa violenţei comise de tată este
mai importantă în dezvoltarea dependenţei de alcool. Specialiştii din domeniu au elaborat diverse
ipoteze, cu privire la modul în care abuzul şi neglijarea din timpul copilăriei predispun anumite
persoane la consumul excesiv de alcool. Majoritatea acestora au subliniat că alcoolul ajută
victimele să uite experienţele traumatizante şi să le reducă nivelul anxietăţii şi al depresiei
generate de aceste experienţe umilitoare. Deoarece alcoolul nu vindecă problema, ci mai degrabă
o ascunde, nevoia de alcool persistă şi se intensifică în timp. Acest mecanism acţionează mai
frecvent în rândul femeilor decât în cel al bărbaţilor
46
De asemenea, intoxicarea cu alcool poate exacerba emoţiile negative, depresiile,
resentimentele, atitudinile asociate, la rândul lor, cu riscul angajării în acte de violenţă asupra
partenerului de viaţă.
Bibliografie:
Istoria drogurilor se duce în cele mai îndepartate vremuri pentru ca omul a fost întotdeauna
preocupat de găsirea unor mijloace prin care să-şi creeze plăceri de moment. La început, aceste
substanţe erau procurate din plante, iar primul drog folosit a fost opiul, înca din perioada
neolitica, obţinut din capsulele de mac.
Piaţa de droguri din România sa dezvoltat extrem de mult după 1990, ca urmare a doi factori
principali: răsturnarea dictaturii comuniste în 1989 şi poziţia geografică a Românei, o poartă
între Europa şi Orientul Mijlociu şi Asia. Tendinţa de consum a anilor 1995–1998, când exista o
percepţie idealistă („este o problemă occidentală”, „suntem doar o ţară de tranzit” etc.) a
fenomenului de consum al drogurilor a fost caracterizată printr-o creştere rapidă a procentului de
tineri care au încercau să consume substanţe ilicite .
În contextul politic şi economic, România a început să fie considerată de traficanţi nu numai
un teritoriu de tranzit ci şi o zonă de depozitare a drogurilor. Acestea au intrat în România în
special prin sud dar şi prin nord-vest şi nord-est.
Traficul de droguri este un fenomen complex care se manifestă practic cu intensitate
variabilă la nivel global, având ca mobil banul, sumele rezultate din această activitate depăşind
în multe situaţii imaginaţia. De fapt aceasta este doar o faţadă a fenomenului care îi vizează în
principal pe producători şi manipulanţii de droguri şi în mai mică măsură pe cultivatorii unor
plante care stau la baza extracţiei anumitor droguri.Cea de-a doua faţetă a fenomenului îi vizează
pe consumatorii de droguri fără de care fenomenul nu ar exista, relaţia dintre cerere şi ofertă
funcţionând perfect şi în această situaţie.
Canabisul este drogul ilegal cel mai consumat în întreaga lume. Deoarece canabisul poate fi
cultivat în medii foarte diferite şi creşte natural în multe părţi ale lumii, este extrem de dificil să
se realizeze estimări realiste ale producţiei la nivel mondial.Canabisul continuă să fie cel mai
consumat drog în România, atât în populaţia generală, cât şi în cea şcolară. Indiferent de
perioada de timp analizată, consumul de canabis este mai prevalent în rândul bărbaţilor, valorile
înregistrate fiind de două ori mai mari, comparativ cu nivelul observat în cazul femeilor. Cânepa,
specia Cannabis indica, originară din Asia Centrală este diferită de planta cu utilizare în industria
47
textilă care se cultivă şi la noi în ţară. Datorită faptului că sunt considerate droguri uşoare şi se
ignoră riscurile asociate consumului, produsele din canabis sunt cele mai căutate droguri.
Ca drog ilegal, cannabisul este folosit sub trei forme:
Iarba sau Marihuana obţinută din
inflorescenţele şi frunzele plantei uscate,
tocate mărunt, amestecate cu tutunul şi
fumate.
Haşişul rezultă din prelucrarea
inflorescenţelor din care se extrage răşina şi
se vinde sub forma unor plăcuţe de culoare
verde-cenuşiu sau maro care se fragmentează, se amestecă cu tutunul şi se fumează.
Uleiul de cannabis rezultă din prelucrarea răşinei şi are un aspect asemănător cu al uleiului
ars de la motor. Ţigările sunt impregnate cu acest produs şi apoi sunt fumate.
Organele cele mai afectate în urma utilizării îndelungate a cannabisului sunt creierul ,
organele sexuale şi sistemul ganglionar-limfatic. Asocierea cu tutunul creşte riscul apariţiei
bolilor pulmonare şi cardiovasculare cronice, mai ales a cancerului pulmonar.
Cea mai mică vârstă de debut declarată a fost 14 ani, iar media vârstei de debut, 21,3 ani.
Peste o treime (35%) au început acest tip de consum la vârsta adolescenţei (sub 19 ani), în timp
ce, 43% au declarat debut în consumul de canabis la vârste tinere, 20-24 ani. Canabisul este
singura substanţă pentru care s-au înregistrat creşteri ale consumului.
Conform celor mai recente date ESPAD, 8,1% dintre adolescenţii de 16 ani au experimentat
consumul de canabis, 6,1% au consumat în ultimul an, iar 2,9% dintre ei au fumat marijuana sau
haşiş în ultima lună. În 2017, au fost raportate 627 cazuri de urgenţe medicale datorate
consumului de cannabis. Cea mai mare parte a cazurilor de urgenţă în care a fost raportat
consumul de canabis a fost diagnosticată cu intoxicaţie – 75,1%. Acest diagnostic a fost urmat de
tulburări mentale şi de comportament – 9,3%, dependenţă – 8%, utilizare nocivă – 1,4%, sevraj –
0,8%.
48
cocaina – preţul s-a menţinut relativ constant 120 euro gramul
heroina a crescut faţă de anul anterior şi este de aproximativ de 55 euro gramul
După canabis, pe poziţia a doua în „topul” celor mai consumate droguri în rândul elevilor
din România, se situează noile substanţe psihoactive (NSP), cunoscute şi sub denumirea de
„etnobotanice”. Astfel, 5,1% dintre elevii de 16 ani au experimentat consumul de NSP.
Urmează: cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%,
heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%.
Cocaina se extrage din frunzele arbustului Erythroxilon coca sau arborele de coca ce creşte
sălbatic în America de Sud. Daţi fiind diferiţii factori de mediu, conţinutul în cocaină al frunzelor
de coca diferă de la 0.1-0.8%. Planta de coca care creşte la altitudini
înalte conţine o concentraţie mai mare de alcaloid al cocainei decât cea
care creste la altitudini mai joase. În regiunile producătoare de coca din
America de Sud, frunzele de coca sunt mestecate de către populaţia
indigenă, dar poate fi rulată în tigarete şi fumată sau sub formă de
infuzie şi folosită şi consumată ca ceai.
Cocaina pură este o pudră albă, cristalină, cu gust amar şi miros
slab de benzină. Sub această formă este consumată prin aspirare pe
nas cu ajutorul unui tub subţire de plastic sau dizolvată în apă şi injectată.
Acţionează ca stimulent al sistemului nervos şi creează o dependenţă puternică. Efectul unei
doze durează 20-30 de minute, iar upradozele sunt fatale, deoarece acest drog se fixează pe
muşchiul inimii, blocându-i activitatea, astfel încât persoana moare
prin stop cardiac. Cocaina este o pulbere albă, denumită de
asemenea si “zăpadă”. Cel mai frecvent este distribuită în folii de
aluminiu, pachete de plastic sau hârtie sau sticlute mici. Cocaina este
deobicei pisată într-o pulbere fină, cu o lamă de ras, pe o oglindă sau
alte suprafete tari, aranjată într-o linie, apoi rapid inhalată sau prizată
prin nas, cu un pai scurt sau o hârtie rulată. Poate fi de asemenea injectată intravenos.
Ecstasy – MDMA sau metilen-dioximetamfetamina este un drog
ilegal, de origine sintetică, despre care utilizatorii spun că are un efect
calmant, însoţit de o percepţie mai accentuată a culorilor şi a sunetelor. La
doze mai mari, apar anxietatea şi starea de confuzie. Efectele sale apar la
aproximativ 20 de minute de la ingerare şi durează câteva ore. Se
administrează de obicei pe cale orală, sub formă de tablete sau capsule,
diferit colorate, unele având pe ele imagini ca din desene animate. Dacă
49
drogul este luat în mod regulat câteva zile, utilizatorul poate suferi crize temporare de paranoia şi
insomnie. Ca şi alte droguri stimulante, se pare că MDMA are capacitatea de a da dependenţă.
Nimeni nu ştie de câte ori o persoană trebuie să folosească drogul înainte de a deveni
dependentă. Bagajul genetic, mediul în care trăieşte persoana şi alţi factori joacă probabil un rol
în acest sens. Se consumă cel mai frecvent în cluburi, de aceea Ecstazy mai este numit şi ,,drog
de club.”
Datele referitoare la consumul de droguri ilegale au relevat tendinţe ascendente pentru
următoarele droguri: ecstasy (o creştere de trei ori, deşi incidenţa era încă mai mică 1%),
amfetamine (o creştere de 85% dar o incidenţă mai mică de 1%), droguri injectabile (o creştere
de 50-60% cu o incidenţă mai mică de 1%) şi LSD/halucinogene (o creştere de 40-45% cu o
incidenţă mai mică de 1%).
Tipurile de droguri care sunt cel mai des folosite În randul adolescenţilor sunt în general cele
care sunt considerate “droguri uşoare”: marijuana, amphetamine, cannabis, haşis, drogurile
sintetice- ecstasy (designer drugs), drogurile de petrecere (party drugs).Mai rar sunt utilizate
cocaina şi heroina. Locurile în care drogurile sunt consumate de către tineri sunt multiple: acasa,
în aer liber, acasă la prieteni sau la rude, în cluburi. Consumul de droguri, supranumit şi
“moartea alba” este considerat un fenomen social,care a luat amploare în ultimii ani la noi în ţară
şi care este greu de stopat în acest moment. Categoriile cele mai vulnerabile sunt elevii şi
studenţii, cuprinse în grupele de vârsta 15 – 25 ani.
Motivele care duc la consumul de droguri sunt:
Curiozitatea . Nu înseamnă că devii dependent doar pentru că ai încercat, dar nu continua –
utilizarea sistematică duce la dependenţă, iar în cazul drogurilor puternice, prima doză poate fi
fatală (heroina, cocaina, L.S.D., ecstazy, amfetamine).
Teribilismul Consumul de droguri poate fi văzut ca excitant şi provocator. Unii sunt tentaţi
să înfrunte riscurile fără a fi opriţi de cuvinte precum ,,pericol sau risc”. Poţi să ieşi în evidenţă
şi în mod pozitiv, fără să consumi droguri!
Presiunea grupului. Este important să spui “NU”- asta dovedeşte că ai o personalitate
puternică. Încearcă să fii tu însuţi, chiar dacă cei din jurul tău gândesc diferit.
Probleme în familie, la şcoală, cu prietenii. Unii tineri consumă droguri doar pentru a
ascunde sau a depăşi unele probleme pe care le au, cum ar fi divorţul sau indiferenţa părinţilor,
abuzul, alte nemulţumiri legate de şcoală, etc.) Trebuie înţeles că folosirea drogurilor rezolvă
doar aparent şi temporar problemele, ele continuând să existe şi să se agraveze. Consumul de
droguri poate fi un răspuns la singurătate, la problemele privind integrarea în colectivitate sau la
dispreţul de sine. Este important să vă ajutaţi unii pe alţii, să treceţi peste probleme fără să
recurgeţi la droguri.
Trăim într-o societate care se schimbă din ce în ce mai repede. Nu mai avem timp să ne
cunoaştem pe noi înşine pentru că trebuie să îndeplinim obligaţii care demulte ori ne depăşesc
capacităţile.Acest lucru este cel mai evident la adolescenţi şi la tineri,care în plin proces de
maturizare, trebuie să-şi formeze personalitatea, într-o lume fără repere şi fără modele, dar, cu
cerinţe din ce în ce mai complexe.
Pe cale de consecinţă, refugiul este grupul de prieteni unde autoritatea părinţilor şi cea a
profesorilor nu se manifestă, iar, în anumite cazuri, printre alte „activităţi” consumă alcool sau
droguri.Consecinţele sunt evidente şi extrem de mediatizate: accidente sau chiar decese în
urma conducerii sub influenţa băuturilor alcoolice sau a drogurilor, agresiuni fizice în incinta
şcolii sau în afara ei, scăderea performanţelor şcolare, etc
Drogurile constituie o problemă majoră cu care se confruntă tânăra generaţie.Părinţii şi
profesorii sunt total nepregătiţi pentru a face faţă acestei situaţii. De aceea,
asaltul traficanţilor de droguri asupra locurilor fecventate de tineri, asupra liceelor şi campusuri-
50
lor universitare devine foarte greu de controlat. Pentru prevenirea acestei situaţii este necesară
informarea populaţiei.
„NU CONSUMA DROGURI!” este un sfat bun. Dincolo de fericirea efemeră provocată de
praful alb se întinde haosul social şi, în cele din urmă, ,,MOARTEA”.
Bibliografie
Bari Ioan - Probleme globale contemporane, Ed. Economică, Bucureşti 2003
Drăgan J. - Aproape totul despre droguri, Ed. Militară, Bucureşti 1994
Rădulescu D. Lucian - Probleme globale contemporane, Ed. Universitatii Petrol-Gaze,
2007
*** - Raport naţional privind situaţia drogurilor 2018
*** - Studiul naţional în şcoli privind consumul de tutun, alcool şi droguri -ESPAD – 2015
*** - www.ana.gov.ro
***- www.interpol.int
Un inamic al omului modern este drogul. Dobândite pe cale naturală sau artificială,
substanţele care „fabrică visuri“ sau care „aduc fericirea“ fac, an de an, mai multe victime decât
armele de distrugere in masa. Nici o statistică nu poate spune care este numărul exact al
consumatorilor de droguri. El poate fi doar estimat. Fenomenul este extrem de greu de controlat,
chiar dacă se fac eforturi pentru prevenirea şi combaterea sa. Deşi interzise, drogurile tind să
pătrundă tot mai mult pe piaţa mondială, numărul persoanelor care îşi găsesc refugiul în
consumul de droguri, fiind în creştere.
Drogurile pun stăpânire pe trupul şi mintea consumatorilor. Victimele drogurilor pot fi
văzute pe stradă, în locuri obscure, în gară, la metrou etc. Pot fi recunoscute uşor: au fetele
palide, cadaverice, răvăşite, ochii roşii, pe jumătate închişi, cearcăne adânci şi o expresie
visătoare, pierdută. Sunt rupţi de realitate şi nu vor ajunge cu picioarele pe pământ decât peste
câteva ore, când vor vrea să cunoască din nou extazul cu o nouă doză. Şi apoi coşmarul
depresiei. Sunt puţine şanse să mai aibă o viaţă normală, chiar dacă renunţă la droguri.
În tara noastră mulţi tineri s-au lăsat atraşi de „mirajul“ drogurilor. Dacă acum câţiva ani,
România era o ţară de tranzit, în prezent a devenit o ţară de consum.
Din acest motiv toate instituţiile competente luptă pentru prevenirea şi combaterea acestui
flagel social, care pune stăpânire pe tineri, în special. Astfel, apar trei momente în ce riveşte
prevenţia în consumul de droguri.
Prevenţia primară urmăreşte realizarea unuia din următoarele obiective sau combinaţia lor:
- diminuarea accesibilităţii la substanţele psihoactive. Este un fapt dovedit astăzi, că,
scăderea consumului este direct proporţională cu reducerea locurilor de vânzare şi invers
proporţională cu preţul;
- reducere motivaţiei iniţierii consumului la tineri prin mesaje adecvate;
51
- răspândirea în opinia publică a unor informaţii cât mai relevante privitoare la consecinţele
devastatoare ale consumului de droguri;
- promovarea alternativelor sănătoase, non-drog.
Prevenţia secundară se regăseşte „reducerea utilizării nocive" sau „a gradului de nocivitate"
a consumului de droguri ilegale, urmărind ameliorarea integrării sociale a utilizatorilor,
Prevenţia terţiară implică prevenirea recăderilor în cadrul unei boli sau limitarea efectelor
nocive ale consumului de droguri într-o fază precoce a acestuia. Această formă de prevenţie este
de obicei strâns legată de intervenţiile terapeutice.
Pentru prevenirea consumului de droguri ar trebui avute în vedere unele măsuri. Printre
aceste măsuri ar fi:
existenţa, atât în cadrul programelor şcolare cât şi prin activităţi extraşcolare, a unor
atitudini şi practici în scopul adoptării unui stil de viaţă sănătos, fără tutun, alcool şi droguri;
conştientizarea şi implicarea populaţiei, în special a copiilor şi tinerilor, în programe de
prevenire a consumului de droguri în scopul consolidării influenţei factorilor de protecţie şi al
reducerii influenţelor factorilor de risc;
control asupra producerii şi distribuţiei produselor farmaceutice;
informarea asupra riscurilor pe care le pot genera produsele farmaceutice, prin
organizarea de cursuri, seminarii, mese rotunde etc., pe teme de prevenire a consumului de
droguri, cu public ţintă specific, în cadrul unităţilor şcolare;
pedepse foarte aspre pentru cei care fac ilegal comerţ şi mai ales pentru cei care incită un
minor să-şi procure sau să utilizeze droguri.
depistarea la timp a celor care folosesc droguri, urmărindu-se unele semene care pot
surprinde consumul: o schimbarea bruscă a comportamentului; o trecere fără motiv de la veselie
la tristeţe, uneori chiar agresivitate neobişnuită, şi de la agresiune la linişte şi chiar delăsare;
pierderea apetitului alimentar, ochi injectaţi; pierderea gradată a interesului pentru şcoală,
muncă, sporturi, prieteni; stări de somnolenţă şi apatie necaracteristice, oboseală excesivă fără o
cauza clară; cheltuieli excesive, dispariţia banilor sau a unor obiecte de valoare din casă;
mirosuri ciudate pe piele sau pe îmbrăcăminte; schimbarea grupului de prieteni, precum şi
tendinţa de tăinuire a acestor "prieteni"; folosirea unui vocabular diferit de cel anterior, cu
expresii specifice unui anumit mediu.
Am adus in atenţie câteva lucruri de care noi dascălii, ar trebui să ţinem seama pentru a
contribui la prevenirea şi combaterea răspândirii acestui flagel.
Bibliografie:
52
Test pentru evaluarea cunoştinţelor privind dependenţa de droguri
Citiţi cu atenţie următoarele afirmaţii şi indicaţi dacă sunt adevărate sau false, bifând cu X
căsuţa corespunzătoare:
Răspunsuri corecte:
Adevărat: 6, 8, 15, 18, 20, 21, 22, 24, 25
Fals: 1, 2, 3, 4, 5, 7, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 16, 17, 19, 23,
53
Prof. Păun Adrian Liviu
Liceul Tehnologic „Emil Racoviță” Roșiorii de Vede
Scenariu:
I. Momentul introductiv – se discută cu elevii ultimele evenimente (despre vacanţă,
evenimente şcolare), se notează absenţele .Cum a fost în minivacanţă? Cum staţi cu sănătatea?
Ce ştiţi despre droguri? ( 2min)
II. Desfăşurarea lecţiei
54
Majoritatea oamenilor pot să-şi controleze consumul de alcool. Aceştia sunt „băutori
sociali”, iar alcoolul se găseşte în magazine, baruri şi restaurante. Însă abuzul de alcool este o
problemă gravă în multe ţări, fiind strâns legată de accidente rutiere , crime, sinucideri, violenţă
şi abuz sexual.
Puterea alcoolului, ca viciu, este evidentă atunci când o persoană dependentă de acesta
încetează să-l mai consume. Această persoană poate suferi de anumite simptome ale renunţării la
alcool, de pildă delirium tremens. Acestea cuprind transpiraţia, tremuratul, greaţa şi halucinaţiile.
Nicotina din tutun este un drog consumat pe scara largă în societate. Fumatul frunzelor
uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca
unele forme de cancer, cum ar fi cel la plămâni şi gât , poate ,de asemenea ,cauza unele boli ale
inimii şi ale vaselor sangvine , probleme ale plămânilor, ca bronşita,precum şi tulburări la copiii
nenăscuţi ai unei femei fumătoare .
Aceste boli sunt provocate în special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi
vaporii de tar şi monoxidul de carbon.
Persoanele care inspiră fumul de ţigară în mod regulat –fumătorii pasivi-se află şi ele în
pericol
Nicotina însăşi poate contribui la stimularea unei persoane, făcând-o să se simtă mai
alertă şi mai plină de viaţă. Fumătorii se obişnuiesc rapid cu fumatul şi trebuie să fumeze mai
mult pentru a obţine acelaşi efect.
Asemenea nicotinei, cafeina este un alcaloid provenit in acest caz din funzele plantei de
ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Cafeina este prezenta si in cacao si in unele bauturi
racoritoare, cum ar fi cola.
In consumul zilnic, cantitatile de cafeina sunt de obicei reduse. Insa, in cantitati mai mari,
aceasta poate cauza probleme mai grave de sanatate, cum ar fi somnul nelinistit si tulburarile
digestive.
Barbituricele sunt prescrise mai rar în zilele noastre, iar folosirea lor este supravegheată cu
atenţie. Acestea datorită problemelor din trecut, inclusiv abuzul, dependenţa fizică şi psihologică.
În doze mari, barbituricele produc efecte similare cu ale alcoolului. Simptomele încetării folosirii
acestora sunt grave, uneori chiar fatale.
Amfetaminele sunt, de asemenea fabricate în laborator şi sunt denumite „excitante”. Cei care le
folosesc se simt energici şi alerţi. Aceste medicamente accelerează reacţiile chimice ale organismului,
producând energie. Au fost folosite cândva ca tablete pentru slăbit. Problema este că, de multe ori,
consumatorul este tentat să mai ia o doză, pentru a se simţi din nou energic, iar acest fapt poate duce
foarte uşor la obişnuinţă şi dependenţă psihologică.
Halucinogenele reprezintă un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din
„ciupercile magice” şi mescalina din cactusul „peyote”, celelalte sunt create în laborator, ca LSD-ul
(acid lisergic dietilamid).
Aceste droguri au efecte dramatice asupra conştiinţei, a simţurilor şi a percepţiei consumatorului.
Acesta poate avea halucinaţii puternice şi o astfel de „călătorie” poate fi extrem de înspăimântătoare.
Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creează o dependenţă fizică serioasă, iar pe termen lung nu
par să cauzeze o dependenţă psihologică puternică. Aceştia provoacă însă o toleranţă în oraganism, iar
oamenii au murit chiar sub influenţa lor. De exemplu, consumatorul îşi poate închipui că poate să
zboare, şi să sară pe fereastră.
55
deseori prezentat ca o alternativa de a face fata vietii. Flagelul drogurilor este unul dintre
fenomenele cele mai complexe, mai profunde si mai tragice ale mileniului trei.
Cauze Externe :
- nivelul educational si cultural redus ;
- lipsa informatiilor sau informatii false despre droguri ;
- imitarea modelelor din filme etc.
- tovarasia /prietenia toxicomanilor,
- distractiile (petreceri, discoteci, baruri),
56
Se observă ca efecte: ameţeli, vedere dublă, senzaţii de greaţă.
Motivaţia: aceleaşi efecte se obţin şi în consumul de droguri.
3. TEST
1. Drogurile îţi rezolvă orice problemă? A/F
2. O singură doză nu poate crea dependenţă? A/F
3. Merită să rişti orice dacă vrei să fii popular? A/F
4. Dacă vrei te poţi lăsa oricând de drog? A/F
5. Apar modificări fizice datorită consumului? A/F
6. Care sunt efectele reale ale consumului de droguri:
a.-satisfacţie
b.-dependenţă fizică
c.-plăcere
d.-modificări sociale (ex. izolare de grup)
e.-modificări psihice (ex. schimbări de temperament)
7. Somnolenţa, pierderea memoriei, halucinaţii, problemele financiare sunt:
I - efecte scontate II - semne de recunoaştere
8. Realizaţi perechi pentru următorii termeni:
1 - surse 3 - plăcere
2 - motivaţii 4 - dependenţă
3 - efecte scontate 1 - colegi
4 - semne de recunoaştere 5 - curiozitate
5 - efecte reale 2 - tulburări de comportament
57
Drogurile
“Există un moment în care fiinţa umană este foarte sensibilă şi chiar dacă vă simţiţi
foarte puternici sunt şi lucruri fragile în voi” ( Françoise Dolton)
1. Ce sunt drogurile
Drogurile sunt substanţe ce pot fi consumate legal(cu sau fără reţetă medicală) sau illegal.
Drogurile reprezintă un pericol pentru libertatea, demnitatea şi viaţa fiinţei umane – este
important să te informezi asupra acestui pericol.
Cocaina
Origine – este extrasă din frunze de coca.
Aspect – cocaina se prezintă sub forma unei pudre albe, cristaline, care poate fi prizată,
fumată sau administrată injectabil.
Pericole – drogul stimulează funcţiile organismului şi dă impresia unei stări aparente de
bine. Cocaina afectează muşchii inimii, mucoasa nazală, determină o pierdere în greutate,
insomnii şi uneori un comportament violent. Accelerează îmbătrânirea şi distrugerea sistemului
nervos. O supradoză poate duce la moarte prin oprire respiratorie şi apoi cardiacă. Lipsa cocainei
declanşează o importantă stare de slăbiciune şi de depresie.
Heroina
Origine – provine din fructul încă verde al macului. Din el se extrage mai întâi opiu. Opiul
este transformat în morfină şi apoi în heroină.
58
Aspect – heroina este o pudră albă, uneori brună sau rozie, care poate fi fumată, inspirată sau
injectată.
Pericole – determină o plăcere de scurtă durată şi o senzaţie de aparentă stare de bine; aceste
efecte dispar repede, ceea ce determineă o creştere a dozelor. Folosirea repetată a drogului
determină pierderea apetitului, căderea dinţilor şi duce la degradarea fizică a persoanei.
Utilizarea seringilor favorizează transmiterea unor grave boli ca: hepatita B sau SIDA. O
supradoză poate provoca moartea prin oprire respiratore şi cardiacă.
Crack
Origine – este un amestec format din extract de cocaină cu produse de sinteză.
Aspect – se prezintă sub formă de granule gălbui, care degajă la căldură un gaz toxic.
Pericole – efectele drogului sunt mai violente decât cele ale cocainei. Cea mai mare parte a
consumatorilor de crack au probleme respiratorii, stările depressive, pierderile de memorie şi
uneori sinuciderile sunt rezultatul consumului acestui drog. Crackul determină comportamente
foarte violente, criminale, ce apar mai ales în absenţa drogului.
Drogurile de sinteză
LSD
Origine – este un produs obţinut din laborator.
Aspect – se prezintă sub formă lichidă sau comprimate.
Pericole – provoacă crize halucinatorii, uneori agreabile, alteori sub formă de coşmaruri.
Aceste halucinaţii pot conduce la sinucideri, acte criminale, grave tulburări neuropsihice. Ele pot
dispare pentru a reapare câteva luni mai târziu.
Barbituricele
Origine – sunt medicamente tranchilizante şi somnifere.
Aspect – sunt comercializate sub formă de siropuri, comprimate sau gelule.
Pericole – în doze mari, barbituricele devin droguri care determină ruperea de realitate. Dau
o stare de beţie, de somnolenţă şi chiar de agresivitate. Consumate în asociere cu alcoolul, sau în
doze foarte mari, ele pot duce la moarte. Oprirea consumului detemină teribile crize de sevraj
care constau în anxietate, tremurături, delir şi riscul apariţiei crizelor de epilepsie.
Solvenţii
Origine – sunt produse chimice ca: eter, esenţe, adezivi care degajă vapori toxici.
Pericole – solvenţii acţionează ca o doză foarte mare de alcool. Ei determină pierderea
contactului cu realitatea şi apariţia de vertije, vărsături sau dureri de cap. Pe termen lung
solvenţii pot afecta creierul, ficatul şi rinichii. Cei ce îi respiră riscă asfixia sau chiar moartea
prin comă.
Amphetaminele
Origine – sunt medicamente cu acţiune stimulentă.
Aspect – se prezintă sub formă de comprimate.
Pericole – amphetaminele determină o stare de excitaţie urmată de momente de agnoasă şi
tristeţe.Aceste mdicamente taie apetitul şi provoacă stări de insomnie. Ele pot antrena tulburări
psihice şi acte criminale. Lipsa amphetaminelor determină stări importante de oboseală şi
depresie.
59
Chestionar despre droguri la adolescenți
3. Enumeră motivele care, dupa părerea ta, stau la baza consumului de droguri de către
adolescenți:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_________________________________________________________________
60
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________
Proiect didactic
61
DEMERSUL DIDACTIC
1. Moment organizatoric:
Asigurarea climatului de ordine şi disciplină necesar desfăşurării lecţiei.
2. Captarea atenţiei
Se completează pe coala de flipchart posterul de mai jos:
TUTUN
Elevii trebuie să numească ceea ce le vine în minte în legătură cu termenii daţi: un cuvânt/ o
propoziţie scurtă. (termeni posibili: dependenţă, inconştienţă, iluzie, durere, boală, moarte,
familie...)
3. Anunţarea subiectului lecţiei
- Astăzi vom discuta despre motivele care îi fac pe unii oameni să fumeze, mai ales pe cei
tineri şi pe copii, şi vom încerca să vedem cum am putea face faţă unor astfel de situaţii
periculoase.
4. Dirijarea învăţării
COMPONENTELE FUMULUI DE TIGARĂ
Nicotina
Gudron
Acetona
Arsenic
Monoxid de carbon
Cadmiu
Acid cianhidric
Fumul de ţigară, conţine peste 4000 substanţe chimice, incluzând 40 cunoscute ca un
potenţial carcinogen.
62
Nicotina: este o substanţă lichidă naturală, produsă de planta de tutun, care duce la
dependenţă.
Gudronul: este o substanţă lipicioasă, asemănătoare catranului de pe stradă. Acest gudron
de ţigări, se lipeşte de plămâni. Tot el îngălbeneşte dinţii şi degetele.
Oxidul de carbon: este un gaz otrăvitor, asemănător celui care iese pe ţeava de eşapament a
maşinilor.
Consecinţele fumatului:
Nicotina este un drog puternic care afectează atât corpul, cât şi creierul:
Ştiaţi că:
• două picături de nicotină puse pe limba unui câine sunt absolut suficiente pentru u-l ucide?
(circa 100 de ţigări fumate in 4 zile lasă în corp 28% dintr-un gram de nicotină);
• un mare fumător pierde aproximativ 4 ani din viaţă în raport cu un mic fumător şi circa 8
ani în comparaţie cu acela care nu fumează deloc?
• nicotina afectează memoria, chiar numai dupa 2-3 zile de fumat?
• voinţa este remediul suveran al tabagismului?
A te lăsa de fumat nu este un eveniment. Este un proces care implică o serie de reacţii pe o
perioadă mai mult sau mai puţin îndelungată de timp. O parte dintre aceste reacţii sunt de natură
psihologică sau emoţională, în timp ce altele presupun simptome fizice ale renunţării la un drog
extrem de puternic, respectiv nicotina.
De îndată ce se renunţă la fumat, corpul porneşte în marea călătorie a recuperării...
Reîntoarcerea la stadiul de nefumător înseamnă beneficii de care până acum nu te puteai bucura.
Şi nu vorbim aici doar de aspectul financiar (care este unul foarte important...), dar în special de
starea de sănătate, care se va îmbunătăţi în mod vizibil şi semnificativ. Iată care sunt schimbările
prin care trece organismul tău şi cât de bine te simţi cu fiecare ţigară pe care nu o mai fumezi...
După 20 de minute
Presiunea sângelui şi pulsul revin la normal, iar circulaţia periferică (a mâinilor şi a
picioarelor) se imbunatateste semnificativ.
Dupa 8 ore
63
Nivelul oxigenului din organism revine la normal, iar şansele de a face un atac de cord
încep să scadă.
După 1 zi
Tot monoxidul de carbon a fost eliminat din organism, iar plamânii încep să elimine
mucusul şi mizeria acumulate. În această etapă a procesului renunţării la fumat, ţine minte să
inspiri cât mai adânc atunci când simţi că "pofta" de ţigară te loveţte şi să bei cât mai multă apă.
După 2 zile
După 2 zile fără fumat, nu mai există urme de nicotină în organismul tău, iar simţul olfactiv
şi cel gustativ se îmbunătăţesc. Simptomele de "sevraj" ating punctul lor culminant în a doua sau
a treia zi de când ai renunţat la ţigări, astfel încât este recomandabil să bei cât mai multă apă, să
fii hotărât şi să te concentrezi asupra ideii că acestea vor dispărea, inevitabil.
După 3 zile
Astăzi s-ar putea să fie cea mai dificilă zi pentru tine, în ceea ce priveşte poftele şi
simptomele fizice pe care le vei resimţi... Ţine minte că nu vei trece o veşnicie prin aceste stări!
Ca atare, încearcă să îţi găseşti activităţi care să te menţină cât mai ocupat şi, din nou, bea cât
mai multă apă. In doar trei săptămâni, aceste pofte vor fi o amintire urâtă, aşa că nu ai nici un
motiv să nu fii optimist şi să nu priveşti cu voinţă şi încredere mai departe!
După 4 zile
Te simţi neliniştit şi parcă golit pe interior. Organismul tău tânjeşte după nicotină şi poţi
resimţi acest lucru sub forma poftei de mâncare - bea cât mai multă apă posibil şi ai grijă să ai la
îndemană, pentru orice eventualitate, şi o gustare sănătoasă. Nu uita nici de aspectul întreţinerii
fizice - este crucial! Fie că vorbim aici de o plimbare prin parc sau de o şedinţă de fitness,
încearcă să integrezi sportul în viaţa ta!
După 5 zile
Deja simţi că poţi respira mai uşor, îţi simţi privirea mai clară şi tenul mai curat. De
asemenea, nivelul tău energetic este mai ridicat. Transformă într-un obicei utilizarea unei tehnici
de relaxare în fiecare dimineaţă şi seară.
După o săptămână
Somnul ar trebui să îţi revină la normal după acest interval de timp. Probabil că te va durea
mai mult decât de obicei gâtul sau vei tuşi mai mult decât o faci în mod normal, deoarece
plămânii tăi elimină treptat mizeria acumulată de-a lungul anilor.
După 2 săptămâni
Vasele de sânge din organism încep să se deschidă din nou, iar circulaţia sanguină se
îmbunătăţeşte tot mai mult. Nu mai oboseşti la fiecare pas, iar exerciţiile fizice încep să fie tot
mai uşor de realizat - redescoperi bucuria de a face mişcare! În următoarele luni vei simţi tot mai
accentuat senzaţia de uşurare şi de bunădispozişie asociate cu renunşarea la fumat, iar nivelul tău
energetic va crşste tot mai mult.
După 3 până la 9 luni
Dificultăţile resimţite la respiraţie, tusea, respiraţia sacadată şi "hârâită" încep să dispară.
Capacitatea şi eficienţa pulmonară cresc cu 5-10%.
După 5 ani
Riscul de a suferi un infarct scade până la aproximativ jumătate faţă de un fumător.
După 10 ani
Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade până la jumătate faţă de un fumător, iar riscul de
a suferi un atac de cord este comparabil cu cineva care nu a fumat niciodată.
Ţigările ucid 50 % din persoanele care fumează toată viaţa. Jumătate din acestea mor
prematur, între 35 şi 69 ani. Nici un alt produs nu este mai periculos sau duce la decesul mai
64
multor persoane. Consumul de tutun face mai multe victime decât SIDA, drogurile, accidentele
rutiere, crimele şi tentativele de suicid la un loc.
EFECTELE FUMATULUI
Efecte negative de foarte scurtă durată( la câteva minute, după primul fum):
~ ritmul inimii se accelerează.
~ creşte tensiunea arterială.
~ oxidul de carbon, intră în sânge.
~ substanţele cancerigene intră imediat în plămâni.
~ aerul este poluat.
~ ochii pot fi iritaţi.
~ temperatura pielii scade.
Efectele pe termen scurt, ale fumatului activ.
Efectul nicotinei asupra creierului:
~ nicotina infuenţează funcţiile cerebrale, cum ar fi: dispoziţia, emoţiile, etc.
Alte efecte fizice ale fumatului:
~ creşterea frecvenţei cardiace.
~ creşterea tensiunii arteriale.
~ efecte gastrointestinale.
~ scăderea temperaturii pielii, datorată vasoconstricţiei periferice.
Alte efecte negative de scurtă durată:
~ alterarea mucoaselor buzelor, limbii cerului gurii, laringelui.
~ tusea, respiraţia urât mirositoare, infecţii ale gurii.
~ alterarea mirosului.
~ riduri faciale.
~ pete galbene pe dinţi.
~ interferenţa cu o respiraţie normală şi reducerea rezistenţei la infecţii respiratorii.
~ sensibilitate la boli.
Efecte negative de lungă durată:
~ cancer pulmonar, al cavităţii bucale, al esofagului, laringelui, pancreasului şi vezicii
urinare.
~ boli de inimă.
~ ulcere digestive.
~ afecţiuni circulatorii şi palpitaţii.
~ enfizem pulmonar.
Efectele fumatului pasiv:
~ iritaţii ale nasului, gâtului şi pieptului.
~ dificultăţi în respiraţie.
~ tuse(răceli).
~ strănut.
~ iritaţia ochilor( ochi roşii şi lăcrimare).
~ rinoree.
~ dureri de cap, ameţeli.
~ tulburări de concentrare.
Efecte secundare ale fumatului.
~ incendii.
~ poluarea aerului.
65
Influenţele culturale exercitate asupra consumului și abuzului de alcool
Roşioara Iuliana
Liceul Tehnologic ,,Emil Racoviţã” Roşiorii de Vede
66
credinţele caracteristice diferitelor culturi, există similarităţi sau „constante” cultural convergente
în regulile nescrise care guvernează consumul de alcool. Analiza cercetărilor cultural
longitudinale relevă patru „constante” relativ universale:
(1) proscrierea băutului solitar;
(2) prescrierea sociabilităţii;
(3) controlul social al consumului şi comportamentului;
(4) restricţiile asupra consumului de alcool în cazul femeilor şi copiilor.
Constatările cercetărilor indică faptul că aceste reguli neoficiale şi protocoale auto-impuse
ale ritualurilor cu privire la consumul de alcool au mai multe influenţe atât asupra nivelelor de
consum, cât şi asupra comportamentului de consum, decât cele exercitate de controalele
„externe” sau legale. . Totuşi,
prevalenţa unor asemenea restricţii se poate datora unor factori non-culturali, precum sunt
diferenţele dintre fiziologia bărbatului şi a femeii, care se concretizează în efectele mai
pronunţate ale alcoolului asupra femeilor. În timp ce toate culturile contemporane impun anumite
restricţii asupra consumului de alcool înainte de vârsta legală, atât definiţiile „vârstei legale”, cât
şi natura restricţiilor variază în mod larg (în pofida creşterii uniformităţii în controalele legale, cu
caracter oficial), astfel că există restricţii mai rigide în culturile „ambivalente” în ceea ce priveşte
consumul de alcool şi abordări mai permisive în culturile „integrate”. Problemele legate de
consumul de alcool sunt asociate cu factori culturali specifici, legate de credinţe, atitudini, norme
şi aşteptări despre băutură. Societăţile care au credinţe şi aşteptări pozitive despre alcool (de
exemplu, cele „nontemperate” sau mediteraneene) se confruntă cu mai puţine probleme legate de
consum; credinţele şi aşteptările negative despre alcool (de exemplu, cele bazate pe „temperanţă”
sau nordice) sunt asociate cu mai multe probleme legate de consumul de alcool. Credinţele şi
aşteptările unei anumite culturi se pot schimba. În multe ţări, mai ales din Europa, există semne
timpurii ale unei schimbări către credinţe mai negative/ambivalente în cadrul culturilor legate de
consumul de alcool, culturi anterior pozitive/integrate. Aceasta poate produce o creştere a
problemelor legate de alcool. Deşi unele culturi se confruntă cu mai multe probleme legate de
alcool, decât alte culturi, consumul de alcool moderat, neproblematic constituie o normă în
majoritatea culturilor, în timp ce consumul excesiv sau abstinenţa sunt conduite anormale.
Majoritatea problemelor legate, în mod „obişnuit” cu consumul de alcool – crimă, violenţă,
accidente, abuzul contra partenerei, boală.
Indiferent de aceste deosebiri, în toate societăţile, alcoolul este asociat cu recreerea şi
distracţia, cu desfăşurarea unor sărbători sau a anumitor festivităţi, existând chiar – aşa cum se
ştie – festivaluri ale berii, ale vinului, ale altor băuturi alcoolice. În concluzie, se poate spune că
alcoolul are o mare importanţă în viaţa socială a oamenilor, contribuind la sociabilitatea umană şi
la strângerea legăturilor sociale dintre membrii unei anumite societăţi. Consumat în exces însă el
poate constitui o problemă socială cu implicaţii grave asupra sănătăţii indivizilor.
BIBLIOGRAFIE:
Social and Cultural Aspects of Drinking. Key Findings, Social Issues Research Centre
Oxford, U.K., 2002, p. 2–6).
67
Chestionar despre fumat
1. În acest an şcolar, vi s-a predat în una dintre orc despre pericolul fumatului?
a) da
b) nu
2. În acest an şcolar, aţi discutat în una dintre ore, motivele pentru care cei de vârsta
voastră fumează?
a) da
b) nu
3. În acest an şcolar, vi s-a predat în una dintre ore despre efectele fumatului, cum îţi
îngălbeneşte dinţii, îţi face riduri sau te face bsă miroşi urât?
a) da
b) nu
4. Când aţi discutat ultima dată despre fumat şi sănătate ca parte dintr-o lecţie?
a) niciodată
b) semestrul acesta
c) semestrul trecut
d) în urmă cu două semestre
e) în urmă cu trei semestre
f) mai mult de un an
5. În timpul orelor de curs, cât de des vezi profesorii fumând în clădirea şcolii?
a) aproape în fiecare zi
b) uneori
c) niciodată
6. În timpul orelor de curs, cât de des vezi profesorii fumând afară, în curtea şcolii?
a) aproape în fiecare zi
b) uneori
c) niciodată
7. În timpul orelor de curs, cât de des vezi elevi fumând în clădirea şcolii?
a) aproape în fiecare zi
b) uneori
e) niciodată
8. In timpul orelor de curs, cât de des vezi elevi fumând afară, în curtea şcolii?
a) aproape în flecare zi
b) uneori
c) niciodată
9. In timpul orelor de curs, cât de des vezi alte persoane fumând în curtea şcolii?
a) aproape în fiecare zi
b) uneori
c) niciodată
68
1. Câţi ani ai?
a) 11 ani sau mai puţin
b) 12 ani
c) 13 ani
d) 14 ani
e) 15 ani
f) 16 ani
g) 17 ani sau mai mult
2. Eşti băiat sau fată?
a) băiat
b) fată
3. În ce clasă eşti?
a) clasa a VI-a sau mai mic
b) clasaaVII-a
c) clasaaVIII-a
d) clasa a IX-a
e) clasa a X-a sau mai mare
4. Părinţii tăi lucreză?
a) doar tata (tatăl vitreg sau partenerul mamei)
b) doar mama (mama vitregă sau partenera tatălui)
c) amândoi
d) nici unul
e) nu ştiu
5. Ce studii are tatăl tău (tatăl vitreg sau partenerul mamei)?
a) studii universitare / facultate
b) colegiu
c) şcoală profesională
d) liceu
e) gimnaziu
f) şcoală primară
g) mai puţin de patru clase
h) nu ştiu
6. Ce studii are mama ta (mama vitregă sau partenera tatălui)?
a) studii universitare
b) colegiu
c) şcoală profesională
d) liceu
e) gimnaziu
f) şcoală primară
g) mai puţin de patru clase
h) nu ştiu
7. Ce crezi că vei face când vei termina liceul?
a) studii universitare
b) colegiu
c) şcoală postliceală
d) mă voi angaja
e) nu ştiu
69
Proiect pentru ora de dirigenţie
Obiective operaţionale:
• O1 Acceptarea unor norme de conduită în societate
• O2 Recunoaşterea formelor influenţa nocivă alcoolului ;
• O1 Să-şi formeze deprinderile de a combate sub orice formă consumul de alcool.
• O3 Armonizarea şi exersarea propriului sistem de valori în acord cu cel social
Resurse materiale:
• Fişe de lucru
• Fişe de documentare
• Flipchart, marcăre
• Calculator, videoproiector, ecran
Strategie didactică:
a) metode şi procedee: conversaţie euristică, expunere, lucrul individual, lucrul în echipă,
explicaţia, problematizarea.
b) Mijloace: fişa de lucru, flip-chart, marchere.
c) Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual
Bibliografie:
• Consiliere şi orientare educaţională, Editura CORESI, Bucureşti, 2005
• Internet: www.didactic.ro
Momentele lecţiei:
4. Dobândirea cunoştinţelor:
a) Discuţii pe baza materialului prezentatb (5 minute)
- Cum era privit elevul cu ochelari de colegii săi?
- Ce îşi dorea ?
- Cum a acţionat pentru aceasta?
70
- Ce rezultat a obţinut?
Elevii vor nota pe flipchart ideile.
5. Asigurarea transferului
- Cu materialele realizate de elevi se va face turul galeriei, (7minute)
- Li se distribuie elevilor fişele de avaluare în care se cere să precizeze un lucru pe care l-
au învăţat referitor la consumul de alcool şi ce ar dori să mai înveţe. (Anexa3)-5 minute
Anexa 2
Fişă de documentare
Alcoolul
Alcoolul este, astăzi problema numărul unu, în ceea ce priveşte consumul de droguri.
Alcoolul este cauza directă a afecţiunilor ficatului, creierului, stomacului, pancreasului şi a
altor afecţiuni.
Alcoolul este o sursă concentrată de calorii şi cu toate acestea, el furnizează puţină energie.
Deoarece el trebuie, să fie mai întâi prelucrat de ficat, nu poate fi utilizat direct de muşchi.
Această etapă, face ca alcoolul, să fie sursă ineficientă de energie.
Veselia: persoana devine vorbăreaţă, relaxată, adesea mai sociabilă decât în stare
normală, apare şi o scădere a raţiunii.
Comportamentul dezordonat: gândirea este afectată; raţiunea este cu siguranţă, de
necontrolat; emoţiile sunt fluctuante; timpul de reacţie creşte.
Confuzia: apare dezorientarea; persoana devine irascibilă, emoţiile se amplifică; apar
temerile, furia; vorbirea neclară este un indiciu pentru această etapă; poate apărea şi vorbirea
dublă.
Pierderea controlului este remarcată de cei de afară; persoana nu mai este capabilă să
stea pe picioare, sau să meargă, se împiedică, adesea vomită; persoana abia dacă este conştientă.
Inconştienţa: persoana intoxicată este complet inconştientă, poate muri.
71
Efectele consumului de alcool
72
Să-l ajute să depăşească perioada critică, iar apoi să devină capabil să-şi ia viaţa în
propriile sale mâini.
Să-l îndepărteze pe individ de consumul de medicamente cu acţiune pe sistemul
nervos(hipnotice, anxiolitice, sedative), deoarece ele pot avea efecte nebănuite în perioada critică
a post-dezintoxicării.
Să-l încurajeze în practicarea unor terapii neconvenţionale(naturale) care îi pot fi
benefice: acupunctura, presopunctura, art-terapia în general şi meloterapia în special,
hipnoterapia, yoga, fitoterapia etc.
În loc de concluzii….
Cura de dezalcolizare constituie metoda unică de recuperare a celor care, căzând în patima
alcoolului, şi-au pierdut onoarea, familia, sănătatea şi locul de muncă.
Ca şi în cazul adevăratelor droguri, cura de dezintoxicare alcoolică trebuie să fie urmată
neapărat de unele măsuri de resocializare şi de revenire la o viaţă normală a tuturor acelora care,
din diverse motive, au devenit sclavii alcoolului.
Priveşte în jurul tău, rezistă tentaţiilor şi decide singur drumul vieţii tale !
Anexa 3
Prezentaţi sub forma unui eseu scurt (de 5 minute) ce aţi învăţat referitor la consumul de
alcool şi ce consideraţi că ar mai trebui să învăţaţi.
Proiect de lecţie
Obiective:
01. să analizeze conţinutul fiecărui interviu luat părinţilor despre fumat;
02. să-şi facă cunoscută opţiunea pentru fumat;
03. să-şi completeze cunoştinţele despre efectele fumatului prin lecturarea unui text;
04. să formuleze judecăţi de valoare în argumentarea unei idei;
05. să cunoască efectele fumatului pe scurtă şi lungă durată;
06. să primească informaţii ştiinţifice, care să afirme că nicotină este extrem de dăunătoare;
07. să cunoască metodele pe care le folosesc agenţii publicitari în încercarea de a influenţa
oamenii să le cumpere produsele;
08. să dezvolte un dialog coerent cu psihologul despre opţiunea de a fuma.
73
Mijloace/Resurse: interviurile luate de elevi părinţilor, dicţionar, text, maşina de fumat (o
seringă prevăzută cu un tub, care se termină cu un suport pentru ţigară. Fumul absorbit în corpul
seringii va fi filtrat printr-o bucată de vată, care în final va fi studiată).cursuri de formare
organizate de CCD:”Educatie pentru sanatate”.
Derularea activităţii este concepută astfel încât elevii să valorifice conştient cunoştinţele
despre fumat, acumulate din familie, şcoală, mijloace mass-media, şi să-şi deschidă noi direcţii
de cunoaştere a propriei personalităţi. De asemenea, elevii pot adresa întrebări consilierului/
psihologului şcolii.
Evocarea, tabel
organizator
verbal (ştiu -
Alcătuieşte tabelul organizator verbal Reprezentanţii grupelor expun pe rând textul
vreau să ştiu -
(prima coloană - Ce ştiu? Efecte pozitive
am învăţat)
- efecte negative).
(5 min)
74
Completează tabelul
Reprezentanţii grupelor expun pe rând
(5 min) organizator verbal
întrebările (pentru profesor sau psiholog).
(a doua coloană - Vreau să ştiu).
Realizarea
sensului Completează tabelul organizator verbal (a Expun cunoştinţele noi.
(4 min.) treia coloană).
Realizarea
Urmăresc experimentul, participă la
sensului / Realizează o maşină de fumat
demonstraţie şi comunică cele observate.
experiment
(5 min)
Reflecţia /
Anunţă următoarea temă: Exprimaţi-vă în
metoda Notează tema.
scris părerea despre trucurile pe care le
predictivă
folosesc reclamele la ţigări.
(2 min)
75