Contabilitate - I FR

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
Conf. univ. dr. Tilea Maria
CONTABILITATE
- Manual de studiu individual -
1
UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR
FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
Conf. univ. dr. Tilea Maria
CONTABILITATE
- Manual de studiu individual -
SEMNIFICAŢIA PICTOGRAMELOR
 = INFORMAŢII DE REFERINŢĂ/CUVINTE CHEIE
= TEST DE AUTOEVALUARE
= BIBLIOGRAFIE
= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE

CUPRINS
INTRODUCERE .................................................................................................... 9
Unitatea de învăţare 1 Noțiuni generale privind obiectul contabilității - elemente

introductive. Metoda contabilităţii…….......................................................................15
1.1. Introducere .....................................................................................................15
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare
.............................................15
1.3. Conținutul unității de învățare........................................................................16
Îndrumar pentru autoevaluare ..................................................................................17
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE.......................................................................18
Unitatea de învăţare 2 Structura bilanţieră privind activele...................................19
2.1. Introducere ....................................................................................................19
.............................................19
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE .......................................................................22
Unitatea de învăţare 3 Structuri bilanţiere privind capitalurile proprii şi
datorii....23
3.1. Introducere ....................................................................................................23
.............................................23
Unitatea de învăţare 4 Evaluarea patrimoniului în contabilitate........................27
4.1. Introducere ....................................................................................................27
.............................................27
Unitatea de învăţare 5 Teorie și model privind contul..........................................34
5.1. Introducere ....................................................................................................34
5.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare .............................................34
Unitatea de învăţare 6 Analiza contabilă a operaților economice și financiare.
Formula şi articolul contabil. Analiza şi funcţionarea conturilor de capitaluri
proprii şi active imobilizate ....................................................................................38
6.1. Introducere ....................................................................................................38
Unitatea de învăţare 7 Documente contabile. Inventarierea patrimoniului şi

realizarea ciclului contabil. Balanţa de verificare........................................................41
7.1. Introducere ....................................................................................................41
Unitatea de învăţare 8 Calculaţia ca procedeu al metodei contabilităţii.............48
8.1. Introducere ....................................................................................................48
Unitatea de învăţare 9 Contul de profit şi pierdere...............................................51
9.1. Introducere ....................................................................................................51
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE.......................................................................56
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE ...............57

INTRODUCERE
Una dintre disciplinele cu mare căutare în rândurile economiştilor este

contabilitatea. Această disciplină, de cele mai multe ori anostă, este însufleţită datorită
râvnei şi discreţiei profesorilor de a reda, atât sintetic, cât şi analitic, coordonatele
contabilităţii.
Lucrarea de faţă se adresează acelor studenţi dornici să descifreze fundamentele
contabilităţii, să aprofundeze modul în care patrimoniul, proprietatea, avuţia, generează
venituri şi cheltuieli, iar acestea, la rândul lor, produc ceea ce numeşte mirajul economiei:
profitul.
Ştiinţa contabilităţii este o ştiinţă a producerii şi înregistrării profitului. De aceea,
studenţii, viitori economişti trebuie să-şi însuşească în mod conştiincios şi virtuos această
ştiinţă pentru a putea contribui la binele economiei, acela de a creea avuţie şi de a o
împărtăşi şi celorlalţi.
Obiectivele cursului
Cursul își propune să prezinte studenților o abordare complexă, punând în valoare
obiectul şi metoda contabilităţii, întărind prin exemple şi documente aspectele intensive şi
extensive ale contabilităţii, analizate astfel, în structurile bilanţiere privind
activele, capitalurile proprii şi datoriile. Unul dintre capitolele importante ale cursului,
“Evaluarea patrimoniului în contabilitate” creează simbioza dintre economie în general şi
contabilitate în special, accentuând necesitatea înregistrării şi evaluării cantitative a
patrimoniului, atât în valoare nominală, cât şi reală, pentru a putea furniza agentului
economic o stare de fapt exactă în vederea adoptării celor mai bune decizii cu privire la
implicarea patrimoniului în sistemul economic pentru a genera plusvaloare. Elementul
fundamental al contabilităţii, contul, este analizat în această lucrare într-o abordare
graduală în vederea desluşirii tainelor contabilităţii, a generării situaţiilor de datorie sau
câştig, pentru o bună apreciere a rezultatului final al întreprinderii, şi anume profitul. Un
alt aspect important este punerea în discuţie a ciclului contabil tocmai pentru identificarea
situaţiei patrimoniale şi a realizării în bune condiţii a situaţiilor financiare anuale.
Competențe conferite
După parcurgerea acestui curs, studentul va dobândi următoarele competențe
generale și specifice:
1. Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor
specifice
disciplinei)
 identificarea de termeni, relaţii, procese, perceperea unor relaţii şi conexiuni în
cadrul disciplinelor economice;
 utilizarea corectă a termenilor de specialitate din domeniul economic;
 definirea/nominalizarea de concepte ce apar în activitatea de contabilitate;
 capacitatea de adaptare la noi situaţii apărute pe parcursul activităţii de firmei;
2. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei, proiecte, procese,
precum
şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale
disciplinei)
 generalizarea, particularizarea, integrarea unor domenii economice;
 realizarea de conexiuni între elementele funcţiilor comerţ internaţional;
 argumentarea unor enunţuri în faţa partenerilor de afaceri, anagajaţilor;
 capacitatea de organizare şi planificare a activitatii de comerţ internaţional;
 capactitatea de analiză şi sinteză în procesul de luare a deciziilor.
3. Instrumental-aplicative (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice; utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare)
 relaţionări între elementele ce caracterizează activităţile de comerţ internaţional;
 descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene ce apar pe parcursul activităţii de
contabilite;
 capacitatea de a transpune în practică cunoştiinţele dobândite în cadrul cursului;
 abilităţi de cercetare, creativitate în domeniul contabilitate;
 capacitatea de a concepe proiecte şi de a le derula activităţi de contabilitate;
 capacitatea de a soluţiona litigii apărute în activităţile desfăşurate în cadrul unei
firme.
4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul
ştiinţific/cultivarea unui mediu ştiinţific centrat pe valori şi relaţii democratice/promovarea
unui sistem de valori culturale, morale şi civice/valorificarea optimă şi creativă a propriului
potenţial în activităţile ştiinţifice/ implicarea în dezvoltarea instituţională şi în promovarea
inovaţiilor ştiinţifice/angajarea în relaţii de parteneriat cu alte persoane/instituţii cu
responsabilităţi similare/participarea la propria dezvoltare profesională)
 reacţia pozitivă la sugestii, cerinţe, sarcini didactice, satisfacţia de a răspunde la
întrebările clienţilor;
 implicarea în activităţi ştiinţifice în legătură cu disciplina contabilitate;
 acceptarea unei valori atribuite unui obiect, fenomen, comportament, etc. conform
legislaţiei în vigoare;
 capacitatea de a avea un comportament etic în faţa partenerilor de afaceri,
angajaţilor;
 capacitatea de a aprecia diversitatea şi multiculturalitatea analizei probelor;
abilitatea de a colabora cu specialiştii din alte
domenii.
Resurse şi mijloace de lucru

Cursul dispune de manual scris, supus studiului individual al studenţilor, precum şi de
material publicat pe Internet sub formă de sinteze, teste de autoevaluare, studii de
caz, aplicaţii, necesare întregirii cunoştinţelor practice şi teoretice în domeniul studiat. În
timpul convocărilor, în prezentarea cursului sunt folosite echipamente audio-vizuale, metode
interactive şi participative de antrenare a studenţilor pentru conceptualizarea şi vizualizarea
practică a noţiunilor predate. Activităţi tutoriale se pot desfăşura după următorul plan
tematic, conform programului fiecărei grupe:
1. Tipuri de modificări bilanțiere. (1 oră)
2. Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare. (1 oră)
3. Analiza şi funcţionarea conturilor. (1 oră)
4. Prezentarea situațiilor financiare anuale. (1 oră)
Structura cursului
Cursul este compus din 11 unităţi de învăţare:
 Unitatea de Învățare 1. Noțiuni generale privind obiectul contabilității -
elemente introductive. Metoda contabilităţii (4 ore)
 Unitatea de Învățare 2. Structura bilanţieră privind activele (1 ore)
 Unitatea de Învățare 3. Structuri bilanţiere privind capitalurile proprii şi
datorii (1 ore)
 Unitatea de Învățare 4. Evaluarea patrimoniului în contabilitate (2 ore)
 Unitatea de Învățare 5. Teorie și model privind contul (2 ore)
 Unitatea de Învățare 6. Analiza contabilă a operaților economice și financiare.
Formula şi articolul contabil. Analiza şi funcţionarea conturilor de capitaluri proprii şi
active imobilizate (6 ore)
 Unitatea de Învățare 7. Documentele contabile. Inventarierea patrimoniului şi realizarea
ciclului contabil. Balanţa de verificare (8 ore)
 Unitatea de Învățare 8. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilităţii (2 ore)
 Unitatea de Învățare 9. Contul de profit şi pierdere (2 ore)
Teme de control (TC)
Desfăşurarea temelor de control se va derula conform calendarului disciplinei şi
acestea vor avea următoarele subiecte:
1. Aplicații practice privind analiza contabilă și etapele acesteia. (2 ore)
2. Studiu de caz inventarierea patrimoniului. (2 ore)
Bibliografie obligatorie:
1. Doina Maria Tilea, Vasile Bleotu, Contabilitatea Generală, Editura

Universitară, București, 2011, 348 pag, ISBN 978-606-591-296-0
2. Doina Maria Tilea, Contabilitate. Fundamentele contabilității, Editura Pro Universitaria,
2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
3. Tilea Doina Maria, Contabilitate, Editura Universitară, Bucureşti, 2015
4. ***Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată
5.*** OMFP nr 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu
directivele europene
Metoda de evaluare:
Examenul final se susţine sub formă scrisă, pe bază de grile și subiecte în extenso sub
forma aplicațiilor practice, ţinându-se cont de participarea la activităţile tutoriale şi
rezultatul la temele de control ale studentului.
MODUL I
EVALUAREA PATRIMONIULUI ÎN CONTABILITATE
 UI 1. Noțiuni generale privind obiectul contabilității - elemente

introductive. Metoda contabilităţii
= 4 ore
 UI 2. Structura bilanţieră privind activul
=1 ore
 UI 3. Structuri bilanţiere privind capitalurile proprii şi datoriile
=1 ore
 UI 4. Evaluarea patrimoniului în contabilitate
= 2 ore
 Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind noţiunile de

contabilitate generală, proces de normalizare şi armonizare contabilă, înţelegerea
cadrului contabil general care stă la baza prezentării informaţiilor financiar –
contabile.
 Obiective operaţionale: Însuşirea obiectivului şi a rolului
contabilităţii generale, a etapelor procesului de normalizare şi
armonizare contabilă naţională şi internaţională, a principiilor contabile general
acceptate şi a criteriilor de recunoaştere a elementelor situaţiilor financiare.
 Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să

definească contabilitatea general și să identifice structura tranzacțiilor și a
evenimentelor ce sunt cercetate de contabilitate.
 Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie
capabili să înțeleagă și să elaboreze planuri financiare.
capabili să dezvolte abilitățile de control a sistemelor informaționale.
capabili să facă diferența între conceptual de normalizare și armonizare contabilă.
capabili să definească principiile contabilității.
Unitatea de învăţare 1
Noţiunii generale privind obiectul contabilităţii-elemente
introductive. Metoda contabilităţii
1.1. Introducere
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii de
învăţare
1.3. Conţinutul unităţii de învăţare
1.4. Îndrumător pentru autoverificare
1.1. Introducere
Contabilitatea generală, are rolul de a înregistra tranzacţiile
întreprinderii cu mediul ei extern, pentru determinarea
periodică şi sintetică a situaţiei patrimoniale şi financiare cât şi
a rezultatului operaţiilor efectuate. Informaţiile furnizate de
contabilitatea generală au caracter retrospectiv şi se fac publice,
prin divulgarea produselor ei (situaţiile financiare).
1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii

de învăţare
Obiectivele unităţii de
învăţare:
 însuşirea obiectivului şi a rolului contabilităţii
generale;
 cunoașterea etapelor procesului de
normalizare şi armonizare contabilă
naţională şi internaţională;
 definirea principiilor contabile general acceptate
şi a criteriilor de recunoaştere a elementelor
situaţiilor financiare.
Competenţele unităţii de
învăţare:
 studenţii vor putea să identifice structura
tranzacțiilor și a evenimentelor ce sunt cercetate
de contabilitate;
 studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă și
să elaboreze planuri financiare;
 studenţii vor putea să fie capabili să
dezvolte abilitățile de control a sistemelor
informaționale;
 studenţii vor putea să fie capabili să facă
diferența între conceptual de normalizare
și armonizare contabilă;
1.3. Conținutul unității de învățare
 În cele mai multe ţări, contabilitatea generală
este reglementată, adică se bazează pe norme, iar
situaţiile financiare pe care le produce, fiind
destinate terţilor întreprinderii, constituie obiectivul
normalizării, atăt pe plan naţional căt şi internaţional.
Funcţiile contabilităţii generale pot fi sintetizate astfel:
-funcţia de înregistrare exhaustivă a tranzacţiilor
întreprinderii, în scopul determinării periodice a
situaţiei patrimoniale şi financiare şi a rezultatului
global;
-funcţia de comunicare financiară externă;
-funcţia de instrument de verificare şi probă, generată
de raţiuni juridice şi fiscale;
-funcţia de instrument de gestiune internă a
întreprinderii;
-funcţia de furnizare a informaţiilor necesare
realizării sintezelor macroeconomice
(întocmirea conturilor naţionale);
-funcţia de satisfacere a cerinţelor informaţionale ale
analizei financiare.
Normalizarea contabilă este procesul prin care se
armonizează prezentarea documentelor de
sinteză, metodele contabile şi terminologia.
Armonizarea contabilă internaţională este procesul
prin care regulile sau normele naţionale,
diferite de la o ţară la alta, uneori divergente,
sunt perfecţionate pentru a fi făcute
comparabile.
Reglementările contabile actuale OMF 3055/2009
adaugă celor şase principii contabile
clasice care se regăseau în Legea 82/1991 încă trei,
astfel că în prezent putem vorbi despre 9 principii
contabile după cum urmează:
-principiul continuităţii activităţii
-principiul permanenţei metodelor
-principiul prudenţei
-principiul independenţei exerciţiului
- principiul evaluării separate a elementelor de activ şi
de pasiv
-principiul intangibilităţii
-principiul necompensării
-principiul prevalenţei economicului asupra juridicului
-principiul pragului de semnificaţie
ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
Concepte şi termeni de reţinut
 normalizare contabilă
 armonizare contabilă
 principii contabile
 cadrul contabil general
 caracteristicile calitative ale informațiilor financiar-contabile
Întrebări de control şi teme de dezbatere
1. Care este programul de armonizare contabilă din România?

2. Care sunt reglementările contabile care stau la baza principiilor contabile din
România?
3. Caracterizați importanța principiilor contabile din România.
Teste de evaluare/autoevaluare
1. Datoriile faţă de bugetul de stat sunt:
a) datorii comerciale
b) datorii sociale
c) datorii salariale
d) datorii fiscal
e) datorii financiare.
2. Precizaţi care din următoarele procedee se foloseşte pentru realizarea dublei înregistrări:
a) balanţa de verificare
b) bilanţul contabil
c) contul
d) comparaţia
e) inventarierea .
3. Procedeele specifice ale contabilităţii sunt:
a) analiza, sinteza, calculaţia şi evaluarea
b) documentaţia, contul şi inventarierea
c) contul, balanţa de verificare şi bilanţul contabil
d) documentele justificative şi bilanţul contabil.
4. Principiile contabile legale admise sunt:
a) principiul permanenţei metodelor, al necompensării, al continuităţii activităţii,
al independenţei exerciţiului, al stabilirii obiectului evaluării şi al intangibilităţii
bilanţului de deschidere
b) principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere, al stabilirii obiectului evaluării,
al permanenţei metodelor, al evaluării la un preţ real, al prudenţei şi al necompensării
c) principiul necompensării, al prudenţei, al continuităţii activităţii, al
independenţei exerciţiului, al permanenţei metodelor şi al intangibilităţii bilanţului de
deschidere
d) principiul prudenţei, al continuităţii activităţii, al independenţei exerciţiului, al
permanenţei metodelor, cuantificării influenţei factorului timp şi al intangibilităţii
bilanţului de deschidere.
5. Funcţiile contabilităţii generale sunt:
a) funcția de înregistrare
b) funcția de evaloare pe baza indicatorilor economic-
financiari c) funcția de apreciere reală a rezultatelor obținute
d) funcția de diagnosticare a stării de sănătate financiară.
BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
Structura bilanţieră privind activul
2.1. Introducere
2.1. Introducere
Desfăşurarea oricărei activităţi este condiţionată de
existenţa şi utilizarea anumitor mijloace economice
specifice (sub formă materială şi bănească), determinate de
particularităţile obiectului de activitate. Sursa de provenienţă a
mijloacelor economice, ce dau expresia activului bilanţier, o
constituie capitalul, dar și rezervele entității economice.

de învăţare
Obiectivele unităţii de învăţare:
generale;
 însuşirea tehnicii de evaluare şi
înregistrare în contabilitate a elementelor
componente ale activelor imobilizate,
activelor circulante provenite de la terţi;
 cunoașterea legislației privind structura și
formele de manifestare a activului.
Competenţele unităţii de învăţare:

de contabilitate;
 studenţii vor putea să fie capabili să înțeleagă
și să elaboreze planuri financiare;
 studenții vor cunoaște conținutul economic
și funcțiunea contabilă a conturilor de activ;
Indiferent de obiectul de activitate (producţie,

comercializare, prestări servicii, executare de lucrări) este
necesar ca o societate comercială să facă investiţii şi să se
aprovizioneze cu mijloacele economice necesare
desfăşurării activităţii,
În funcţie de modul în care participă şi se
consumă pe
parcursul unui ciclu de exploatare, mijloacele economice
se clasifică în :
A) - mijloace economice care participă la mai multe
cicluri de exploatare, consumându-se treptat (active corporale şi
necorporale pe termen lung sau imobilizări corporale şi
necorporale);
B) - mijloace economice care participă la un singur ciclu de
exploatare, consumându-se la prima utilizare (active pe termen scurt
sau circulante).
Activele sunt bunuri economice, se împart în trei categorii:

 active imobilizate
 active circulante
 Cheltuieli în avans
Activele imobilizate sunt:

 imobilizări necorporale
 imobilizări corporale
 imobilizări financiare
Activele circulante:
 stocuri
 disponibilități bănești
 creanțe
Amortizarea, presupune recuperarea investiției în timp și cuprinde 3 metode:

 amortizare liniară
 amortizare degresivă
 amortizare accelerată
ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE
 mijloace economice pe termen lung

 mijloace economice pe termen scurt
 bază de impozitare
 TVA
 amortizare
1. Care sunt mijloacele economice pe termen lung?

2. Care sunt mijloacele economice pe termen scurt?
3. Caracterizați importanța amortizări în România.
4. Contabilitatea imobilizărilor.
1. Să se întocmească planul de amortizare accelerată pentru mijlocul de transport

din exemplul de mai sus şi să se înregistreze în contabilitate amortizarea aferentă primei
luni de utilizare.

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
Structuri bilanţiere privind capitalurile
proprii şi datoriile
3.1. Introducere
3.1. Introducere
particularităţile obiectului de activitate. Sursa de provenienţă a
mijloacelor economice, ce dau expresia activului bilanţier, o
constituie capitalul, dar și rezervele entității economice.

de învăţare
generale;
 însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare în
contabilitate a elementelor componente ale
activelor imobilizate, activelor circulante
provenite de la terţi;
 cunoașterea legislației privind structura
și
formele de manifestare a capitalului
propriu.

de contabilitate;
 studenții vor cunoaște conținutul economic și
funcțiunea contabilă a conturilor de
capitaluri proprii;

Noţiunea de capital 3.3. Conținutul unității de învățare
Structura și formele de manifestare a capitalului:

Capitalul propriu reprezintă sumele nedatorate în momentul închiderii
exerciţiului, ele aparţinând proprietarilor, sau altfel spus, „reprezintă
interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi, după
deducerea tuturor datoriilor acesteia”. El este dobândit prin aportul
proprietarilor, prin autofinanţare ori din alte resurse financiare. În mod
concret, capitalul propriu se identifică cu: aporturile de capital, primele de
capital, rezervele, rezultatul reportat, rezultatul exerciţiului financiar.
Nivelul capitalului social este determinat de izvoarele de provenienţă sau
sursele sale de constituire:
- aportul asociaţilor, persoane fizice sau juridice; şi
- subscripţia publică a acţiunilor ce se emit de societatea nou
constituită sau preexistentă, în baza unui prospect de emisiune, întocmit
conform normelor legale, de către acţionarii fondatori, respectiv de
Consiliul de Administraţie în baza hotărârii Adunării
Generale a Acţionarilor.
Ca structură, capitalul social al unei societăţi, poate cuprinde două forme:
- capital subscris, reprezentat de angajamentele de aport pe care
proprietarii şi le-au luat în momentul înfiinţării societăţii. El coincide cu
capitalul social prevăzut în contractul de societate şi statut;
- capitalul subscris vărsat, cuprinde partea de capital subscris care a
fost pus la dispoziţia întreprinderii.
Evidenţa capitalului social subscris şi vărsat în natură şi/sau în
numerar de către acţionarii sau asociaţii societăţii şi a modificării acestuia,
(mărire sau reducere) se realizează cu ajutorul contului 101 „Capital”, cu
funcţie contabilă de pasiv.
Structura și formele de manifestare a capitalului împrumutat:

Din această categorie fac parte următoarele împrumuturi:
- împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni şi prime de rambursare a
acestora;
- credite bancare pe termen lung şi mediu;
- datorii legate de participaţii şi alte împrumuturi şi datorii asimilate
precum şi
dobânzi aferente acestora

 capital propriu;
 capital subscris;
 capital subscris vărsat;
 împrumuturi;
 credite pe termen lung și mediu;
 credite pe termen scurt;
 datorii;

1. Ce reprezintă capitalul propriu?
2. Care este deosebirea între capitalul subscris nevărsat și capitalul subscris vărsat?
3. Contabilitatea capitalului.
4. Ce reprezintă capitalul împrumutat?
5. Care este deosebirea între credite pe termen lung și credite pe termen scurt?
6. Contabilitatea datoriilor.
7. Structurile bilanțiere privind activele, capitalurile proprii și datoriile.
1. Dispuneţi de următoarele date: capital social 800 lei; prime de capital 200 lei; rezerve 60;
pierdere 80 lei; subvenţii pentru investiţii 280 lei; rezerve din reevaluare 150 lei; datorii
faţă de furnizori 150 lei; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 160 lei; datorii faţă de
salariaţi 80
lei.
A. Capitalul propriu este egal cu:
a) 1.130 lei
b) 1.410 lei
c) 1.640 lei
2. Se dau următoarele cheltuieli şi venituri:

 cheltuieli de exploatare = 500.000 lei
 cheltuieli financiare = 200.000 lei
 cheltuieli extraordinare = 100.000 lei
 venituri din exploatare = 800.000 lei
 venituri financiare = 100.000 lei
 venituri extraordinare = 150.000 lei.
Calculaţi rezultatele parţiale ale exerciţiului financiar, precum şi rezultatul final.
3. Care din următoarele elemente nu fac parte din imobilizările necorporale ?

a) capitalul social
b) cheltuieli de constituire
c) cheltuieli de cercetare- dezvoltare
d) fondul comercial
e) programe informatice.
4. Care din următoarele structuri nu fac parte din pasivul patrimoniului ?

a) capitalul social
b) cheltuieli de constituire
c) rezultatul exerciţiului
d) rezerve
e) subvenţii pentru investiţii.
5. Ȋn cadrul bilanţului contabil din România, clasificarea activelor şi pasivelor se face după:
a) natura şi destinaţia activelor şi pasivelor
b) activele după destinaţie şi lichiditate, pasivele după originea şi exigibilitatea
lor c) destinaţia activelor si pasivelor
d) natura juridică a pasivelor şi a activelor
e) nu există criterii de clasificare.
6. Care din grupele de bilanţ contabil enumerate mai jos cuprinde un singur post bilanțier:
a) datorii
b) capitaluri proprii
c) active imobilizate
d) prime privind rambursarea obligaţiunilor
e) active circulante.

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
Evaluarea patrimoniului în contabilitate
4.1. Introducere
4.1. Introducere
Evaluarea reprezintă un procedeu al metodei contabilităţii
care constă în cuantificarea şi exprimarea valorică, în
etalon bănesc, a existenţei, mişcării şi transformării
patrimoniului economic pentru a-l reflecta în contabilitate. Sunt
evaluate astfel bunurile materiale, creanţele, obligaţiile,
cheltuielile şi veniturile, rezultatele financiare precum şi toate
operaţiile economice ce au loc cu ele, folosindu-se în acest fel
preţurile şi tarifele.

de învăţare
generale;
 însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare în
contabilitate a elementelor componente ale
activelor imobilizate, activelor circulante
provenite de la terţi;
 cunoașterea legislației privind structura și
formarea
prețului.

de contabilitate;
 studenții vor cunoaște metodele de evaluare a
prețurilor;
diverse

Conţinutul
evaluării costuri,
constă în preţuri sau
înmulţirea tarife. Ele se
elementelor folosesc atât
patrimoniale
pentru
supuse
evaluării evaluarea
exprimate bunurilor
cantitativ cu achiziţionate
elemente din afara
băneşti unităţii-cost
concretizate în de achiziţie-
preţuri, tarife
cât şi pentru
şi costuri.
În scopul cele fabricate
realizării unei în unitate-cost
imagini fidele de producţie.
a Pr
patrimoniului, ețu
a situaţiei ril
financiare şi e
a rezultatelor, se
la efectuarea co
evaluării se mp
vor respecta un
următoarele din
principii: :
- 
co p
is i
- ri
co a;
ac 
- ad
v ul
ea
co
re
ci
b
Tarifele sunt
-
v elementele
eabăneşti,
acasemănătoare
zapreţurilor.
Pentru
evaluarea
elementelor
patrimoniale
se pot folosi
56

 cost;
 preț;
 tarif;

1. Ce reprezintă costul?
2. Care este deosebirea între costul de achiziţie și costul de producție?
3. Contabilitatea creanțelor.
1) Capitalurile proprii nu includ:

a) Pierderea reportată
b) Profitul exercițiului curent
c) Prime de capital
d) Rezervele legale.
2) Datoriile nu includ:
a) Capital social subscris nevărsat
b) Furnizori
c) Credite bancare pe termen scurt
d) Credite bancare pe termen
lung.
3) Activele imobilizate sau fixe nu includ:

a) Brevete
b) Mașini
c) Obligațiuni
d) Clienți.
4) Activele circulante nu includ:

a) Produse finite și semifabricate
b) Materii prime și materiale consumabile
c) Fondul commercial
d) Obiecte de inventor.
5) Modificarea de volum A + X = P + X este determinată de operația economică:

a) Acordarea unui avans de trezorerie
b) Virarea datoriilor comerciale din contul de disponibil
c) Aprovizionarea cu mărfuri pe bază de credit
comercial d) Achitarea furnizorului din credit bancar.

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
MODUL II
ASPECTE PRACTICE PRIVIND ANALIZA CONTABILĂ
 UI 5. Teorie și model privind contul
=2 ore
 UI 6. Analiza contabilă a operaților economice și financiare.
Formula şi articolul contabil. Analiza şi funcţionarea conturilor de
capitaluri proprii şi active imobilizate
=6 ore
 UI 7. Documentele contabile. Inventarierea patrimoniului şi
realizarea ciclului contabil. Balanţa de verificare
=8 ore
 UI 8. Calculaţia ca procedeu al metodei contabilităţii
=2 ore
 UI 9. Contul de profit şi pierdere
=2 ore
 Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind reflectarea

în contabilitate a operaţiilor economice în care sunt implicaţi terţii, furnizori,
clienți, stat, salariaţi, precum şi a operaţiilor de trezorerie privind decontarea
tranzacţiilor
 Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de evaluare şi

înregistrare în contabilitate a achiziţiilor de la furnizori şi decontarea acestora
prin trezorerie, a vânzărilor către clienţi şi încasării acestora cu ajutorul
elementelor de trezorerie, a decontărilor cu salariaţii, bugetul de stat şi alte
bugete şi fonduri.

fie capabili să definească conceptele de bază privind analizele contabile.
fie capabili să realizeze în sistem informatic contabilitatea analitică și contabilitatea
sintetică
specific diverselor tipuri de
entități.
fie capabili să dezvolte abilitățile de control a sistemelor informaționale.
Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să fie capabili să dezvolte
un model de înregistrare cronologică a mişcării elementelor bilanţiere sau din contul
de profit şi pierdere.
Teorie și model privind contul
5.1. Introducere
5.1. Introducere
Fiecare cont din contabilitatea curentă are un anumit
conţinut economic, determinat de elementul patrimonial a cărui
situaţie se reflectă cu ajutorul contului respectiv şi datorită căruia
ele prezintă anumite particularităţi prin care se deosebesc unul
de altul. Cu toate acestea conturile se găsesc într-o strânsă
legătură şi condiţionare reciprocă, determinată de corelaţiile
existente între diferitele elemente patrimoniale ce formează
obiectul contabilităţii şi de reflectarea elementelor respective
cu ajutorul lor pe baza dublei înregistrări, formând astfel, în
totalitatea lor, un sistem unitar
5.2. Obiectivele şi competenţele

unităţii de învăţare
 însuşirea procedeelor de întocmire a contului;
 însuşirea regulilor de funcționare a conturilor;
 cunoașterea tipurilor de modificări bilanțiere.

 studenţii vor putea să înregistreze în conturi
tranzacțiile și evenimentele ce sunt cercetate de
contabilitate;
regulile de funcționare a conturilor;
 studenții vor cunoaște ce este debitul și creditul
unui cont.
M monstrate într-un capitol anterior,
 o
d
d
e
utilizând bilanţul
instrument de înregistrare.
contabil ca
i Orice cont deschis în contabilitatea

f o curentă are un anumit conţinut
i p economic, determinat de însuşi
c e elementul patrimonial care se
ă r evidenţiază cu ajutorul său şi care
r a poate fi:
i ţ - bun economic de o anumită
l i destinaţie, ca de exemplu: mijloc fix,
e i materie primă, produs finit, numerar
l în casieria unităţii, disponibil la
e e bancă, etc.
l - sursă de finanţare, în funcţie de
e e modul de provenienţă a bunurilor
m c economice, ca de exemplu capital
e o social, credite pe termen lung,
n n mediu sau scurt, datorii faţă de
t o bugetul
e m statului, faţă de furnizori, etc.
l i - proces economic, care antrenează
o c venituri şi cheltuieli în fazele
r e circuitului economic, ca de exemplu
aprovizionarea cu materiale şi
ş mărfuri, producţia de bunuri
p
i materiale, lucrări şi servicii, vânzarea
a
produselor şi a mărfurilor, etc.
t
- rezultat
r f
financiar, care se
i i
prezintă sub
m n
formă de profit
o a
sau pierdere.
n n
Structura contului
i c
Elementele care formează structura contului sunt:
a i
-titlul sau denumirea contului
l a
-debitul şi creditul contului
e r
-totalul sumelor
e
-soldul contului
d -explicaţia operaţiilor înregistrate în cont.
e a
t u
e
r f
m o
i s
n t
a
t d
e e

 cont;
 debit;
 credit;
 rulaj;

1. Ce reprezintă rulajul contabil?
2. Care este deosebirea între debit și credit?
3. Care sunt tipurile de modificări bilanțiere?
Societatea “BALOO” S.A. prezintă următorul bilanţ contabil
iniţial (în lei) - lei-
ACTIV Solduri CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII Solduri

iniţiale iniţiale
Clădiri 2.000 Capital social 5.000
Materii prime 1.000 Rezerve 1.000
Conturi curente la bănci 6.000 Furnizori 4.000
Clienţi 3.000 Credite bancare pe termen lung 1.500
Dobânzi aferente creditelor bancare pe 500
termen lung
TOTAL ACTIV 12.000 TOTAL CAPITALURI PROPRII ŞI 12.000
DATORII
În cursul lunii ianuarie au loc operaţiile:
1) Se dau în consum materii prime în sumă de 500 lei;
2) Cumpărare de mărfuri pe credit în sumă de 1.000 lei;
3) Vânzarea mărfurilor de mai sus pe credit la preţ de 2.000 lei;
4) Salarii plătite cu cec bancar 200 lei;
5) Primirea facturii pentru o reparaţie efectuate de o altă societate 150 lei;
6) Plata cu cec a chiriei datorate pentru un strung închiriat 700 lei, din care 300
lei aferente lunii viitoare.
7) Plata cu cec a facturii de telefon 500 lei;
8) Proprietarul aduce ca aport la capital o clădire în sumă de 800 lei;
9) Plata cu cec a unei dobânzi datorate băncii în sumă de 50 lei;
10) Plata cu cec a unor cheltuieli determinate de inundaţii 20 lei;
11) Emiterea facturii în valoare 1.200 lei reprezentând o reparaţie efectuată unui
client;
12) Încasarea unei chirii în sumă de 1.200 lei, din care 200 lei aferente lunii viitoare.
13) Încasarea unei dobânzi în sumă de 1.500 lei ca urmare a unui împrumut acordat;
14) Încasarea unei subvenţii pentru acoperirea unor pierderi survenite în urma
unor calamităţi de 150 lei de la un debitor.
15) Impozite şi taxe plătite cu cec bancar 800 lei;
16) Impozitul pe profit este 20 lei
Se cere:
1. Întocmirea contului de profit şi pierdere cu clasificarea cheltuielilor şi a veniturilor
după natură.
2. Evidenţierea modificărilor bilanţiere produse de operaţiile de mai sus asupra
bilanţului contabil. Se va întocmi câte un bilanţ contabil după fiecare operaţie.
3. Calculul rezultatului pe baza contului de profit şi pierdere şi a bilanţului contabil.
1. Doina Maria Tilea, Vasile Bleotu, Contabilitatea Generală, Editura Universitară, 2011
2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
Analiza contabilă a operaţiilor economice şi
financiare. F0rmula şi articolul contabil. Analiza şi
funcţionarea conturilor de capitaluri proprii şi active
imobilizate
6.1. Introducere
6.1. Introducere
Analiza contabilă constă în cercetarea pe bază de
documente a fiecărei operaţii economice şi financiare în parte,
prin descompunerea ei în elemente componente, în scopul
stabilirii conturilor corespondente şi a părţii acestora în care
urmează să fie înregistrată operaţia economică respectivă,
concomitent şi cu aceeaşi sumă.

 însuşirea noțiuni de analiză contabilă;
 însuşirea etapelor de analiză contabilă;
 cunoașterea și înregistrarea în contabilitate a
formulei și articolului contabil.

 studenţii vor putea să realizeze analiza contabilă;
 studenţii vor putea să fie capabili să
înregistreze formula contabilă;
 studenții vor putea să corecteze formula
contabilă prin stornare;
A ură înregistrarea operaţiilor
 n
a
p
e
economice şi financiare numai cu
ajutorul acelor conturi care
l n corespund conţinutului lor
A t economic. De aceea, orice operaţie
i
n
z r economică şi financiară consemnată
a
l a u într-un document, înainte de
i înregistrare trebuie să fie supusă
z c m analizei contabile.
a o u Efectuarea analizei contabile
n n presupune parcurgerea unor etape
c t c strict succesive:
o a a  Determinarea naturii
n b operaţiei. În această
t i p etapă se citeşte cu atenţie
a documentul, stabilindu-se
l r
b ce se înţelege prin
i
ă a
c operaţia în cauză, la ce
l
ă p t se referă ea (încasare,
r i plată, aprovizionare cu
e c materii prime, obţinerea
z ă de produse finite, etc).
i  Determinarea influenţei
n d operaţiei economice
t e asupra patrimoniului. În
ă această etapă se stabileşte
e în care din patru tipuri
o v de modificări ale
i patrimoniului se
i d încadrează, după care se
m e stabileşte concret ce
p n element patrimonial se
o ţ modifică, în ce sens
r ă (creştere sau micşorare) şi
t , cu ce sumă.
a  Stabilirea conturilor
n î corespondente. După ce
ţ n în etapa precedentă s-a
ă t stabilit elementul
r patrimonial ce a suferit
d u modificări, în această etapă se
e c deduc conturile corespondente în
o â care urmează să se înregistreze
s t operaţia economică sau financiară.
e  Stabilirea părţii conturilor
b a corespondente-debit sau credit.
i s Pe baza regulilor de funcţionare a
t i conturilor se stabileşte partea
ă g conturilor corespondente-debit sau
98
z n actează într-un anumit fel care se
a a numeşte formulă contabilă.
t l
ă i
. z
 e
Î i
n
t c
o o
c n
m t
i a
r b
e i
a l
e
f ,
o
r c
m o
u r
l e
e s
i p
o
c n
o d
n e
t n
a ţ
b a
i
l c
e o
. n
t
L u
a r
i
f l
i o
n r
a
l s
u e
l
r
a e
d

 operație;
 formulă;
 articol;
 analiză;

1. Ce reprezintă analiza contabilă?
2. Care este deosebirea între formula contabilă și articolul contabil?
3. Aspecte practice privind analiza contabilă.
4. Contabilitatea trezoreriei.
O societate comercială livrează pe bază de aviz de însoţire a mărfii mărfuri la un

preţ de vânzare de 6.256 lei. Ulterior întocmeşte factura şi o încasează prin bancă.
Societatea ţine evidenţa mărfurilor la cost de achiziţie care pentru mărfurile vândute este
4.600 lei.

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
directivele europene.
Documente contabile. Inventarierea patrimoniului şi realizarea ciclului
contabil. Balanţa de verificare
7.1. Introducere
7.1. Introducere
Orice operaţie economică şi financiară referitoare la
existenţa şi mişcarea elementelor patrimoniale ale unităţii
economice, pentru a putea fi înregistrate în conturi, trebuie mai
întâi consemnate în documente care să ateste înfăptuirea lor.

de învăţare
generale;
 însuşirea procedurilor de întocmire a
documentelor contabile;
 cunoașterea registrelor contabile.

 studenţii vor putea să identifice registrele
contabile;
 studenţii vor putea să fie capabili să completeze
documentele contabile;
 studenții vor cunoaște modalitatea de
înregistrare în contabilitate a operațiilor
economico- financiare pe baza documentelor
contabile;
Formularele folosite ca documente contabile pot fi

tipizate şi netipizate.
Registrele de contabilitate sunt documente contabile
obligatorii în care unităţile patrimoniale înregistrează
juridic, cronologic şi sistematic operaţiile economice
şi financiare consemnate în documentele
justificative, care produc modificări în patrimoniul
acestora. Principalele registre ce se folosesc în
contabilitate sunt:
- registrul-jurnal
- registrul-inventar
- registrul “cartea mare”
Inventarierea patrimoniului se face la cererea organelor

competente sau ori de câte ori este nevoie.
Inventarierea este obligatorie cel puţin odată pe an la
închiderea exerciţiului financiar.
Etapele inventarierii: - pregătirea inventarierii
-inventarierea propriuzisă
- înregistrarea constatărilor la
inventar
Balanţa de verificare este un procedeeu specific

metodei contabilităţii. Cu ajutorul balanţei se
întocmeşte bilanţul final.

 Documente contabile;
 Registre contabile;
 tipizate;
 netipizate;

1. Ce reprezintă documentele contabile?
2. Care este deosebirea între registrul jurnal și registrul inventar?
3.
Car
e
est
e
ter
me
nul
de
păs
trar
ea
doc
um
ent
elo
r
con
tab
ile?
1. La data de 1.01.anul N, valoarea contabilă brută a utilajelor de la S.C ANA S.A era de
120.000 lei. Acestea au fost achiziţionate în luna decembrie a anului N-1 şi au o durată de
utilizare de 8 ani. SID 5121 = 23.000 lei, SIC 1012 = 23.000 lei.
Ȋn cursul exerciţiului N societatea comercială realizează următoarele operaţii:
a) în luna ianuarie construieşte în regie proprie un depozit al cărui cost de producţie este de
48.000 lei, durata de utilizare fiind de 50 ani.
b) în luna aprilie achiziţionează mobilier în valoare de 6.000 lei, TVA 19%, conform
facturii fiscale. Transportul este efectuat de societatea furnizoare, iar cheltuielile aferente de
300 lei, TVA 19%, sunt facturate S.C ANA S.A. Durata de utilizare a mobilierului este de 6
ani.
c) în luna iulie începe, în regie proprie, construcţia unei clădiri, pentru care, până la
sfârşitul
anului, realizează cheltuieli în valoare de 25.000 lei, urmând a fi finalizată în anul următor.
Durata de utilizare a clădirii este de 50 ani.
d) în luna octombrie plăteşte din contul bancar un avans în valoare de 22.320 le
(inclusiv
TVA 19%) pentru achiziţionarea unui mijloc de transport cu o durată de utilizare de 8 ani
.
S.C ANA S.A aplică metoda de amortizare liniară.
Se cere :
1. Determinarea valorii contabile nete a imobilizărilor S.C ANA S.A la sfârşitul anului
N.
2. Ȋntocmiţi pe scurt analiza contabilă. Scrieţi formulele contabile aferente operaţiilor
economice enunţate, inclusiv regularizarea TVA şi închiderea conturilor de
venituri şi cheltuieli.
3. Ȋntocmiţi balanţa de verificare cu 2 serii de egalităţi şi completaţi acest
document.

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
directivele europene.
Calculaţia ca procedeu al metodei contabilităţii
8.1. Introducere
8.1. Introducere
particularităţile obiectului de activitate. Bunurile ieşite din
unităţi sau din depozite (vândute sau consumate) se evaluează
şi se înregistrează (se scad din gestiune) la valoarea lor de
intrare numită şi valoare contabilă sau cost istoric.

de învăţare
generale;
 însuşirea tehnicii de evaluare şi înregistrare
în contabilitate a elementelor patrimoniale;
 cunoașterea în contabilitate a evaluări
elementelor patrimoniale la ieșirea din
patrimoniu a elementelor patrimoniale.

de contabilitate;
 studenţii vor putea să fie capabili calculeze
prin
metoda FIFO; LIFO și CMP;
funcțiunea contabilă a conturilor de
stocuri;
Evaluarea elementelor patrimoniale în

contabilitate se diferenţiază în raport de momentul
efectuării, natura elementelor patrimoniale şi a
operaţiilor care modifică masa patrimoniului. Astfel,
în raport de momentul când se efectuează, evaluarea se
face:
 la intrarea bunurilor în patrimoniu;
 la ieşirea lor din patrimoniu sau la
trecerea în consum;
 la inventariere;
 cu prilejul închiderii exerciţiului
economico- financiar.

 inventar;
 exercițiul financiar;
 patrimoniu;

1. Ce reprezintă cosumul de materii prime?
2. Care este deosebirea între metodele de evaluare a patrimoniului la ieșirea stocului de
marfă?
3. Evaluarea patrimoniului în contabilitate.
4. Ce reprezintă inventarierea?
5. Contabilitatea stocurilor.
64
1. Evaluaţi la ieşire, după metoda Fifo, stocul de marfă prezentat mai jos:
 Intrări la 01.01.N 100 kg x 10 u.m.
 Ieşiri la 17.01.N 700 kg x ? u.m.
 Ieşiri la 25.01.N 900 kg x ? u.m.

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
Contul de profit şi pierdere
9.1. Introducere
9.1. Introducere
Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către
unitatea patrimonială pentru: consumurile proprii, munca
prestată în folosul său, obligaţii contractuale şi legale faţă de
terţi, alte situaţii extraordinare.
Veniturile unităţii patrimoniale sunt sume încasate sau
de încasat pentru bunurile livrate, lucrările executate şi prestate
terţilor, obligaţii legale şi contractuale din partea unor terţi, alte
situaţii extraordinare.

Obiectivele unităţii de
învăţare:
 însuşirea obiectivului şi a rolului cheltuielilor în
contabilitatea generală;
 însuşirea obiectivului şi a rolului veniturilor în
contabilitatea generală;
 cunoașterea modalităților de înregistrare
în contabilitate a cheltuielilor și veniturilor.
Competenţele unităţii de
învăţare:
 studenţii vor putea să identifice conturile de
cheltuieli;
 studenţii vor putea să identifice conturile
de venituri;
funcțiunea contabilă a conturilor de cheltuieli și
de venituri;
Contabilitatea financiară a cheltuielilor şi
 veniturilor este organizată având la bază concepţia
dualist. În consecinţă, ea are ca obiect evaluarea şi
înregistrarea cheltuielilor şi veniturilor în funcţie de
natura lor, iar contabilitatea de gestiune, în raport cu
destinaţia (funcţia) cheltuielilor.
Principalele operaţii contabile privind cheltuielile
sunt legate de:
A. Ocazionarea cheltuielilor care cuprinde:
1) angajarea cheltuielilor
106
2) consumul propriu
3) plățile
B. Imputarea
Principalele operaţii contabile privind veniturile sunt legate de :
A. Crearea veniturilor:
1) producţia
2) facturarea livrării bunurilor
3) încasarea veniturilor
B. Încorporarea veniturilor în rezultate
Rezultatul exercițiului financiar se calculează ca diferență între total venituri și total
 cheltuieli, pentru calcularea profitului net.
Pentru impozitarea profitului trebuie să se ţină seama de delimitarea între rezultatul
Rezultat contabil contabil şi rezultatul fiscal:
- rezultatul contabil definit anterior reprezintă suma globală a profitului sau pierderii
exerciţiului financiar ce figurează în contul 121 Profit şi pierdere, înainte de impozitare;
- rezultatul fiscal reprezintă profitul impozabil sau pierderea fiscală a exerciţiului, stabilit
potrivit regulilor fiscale şi în funcţie de care se calculează volumul impozitelor
exigibile sau rambursabil.
114

 cheltuieli;
 venituri;
 bunuri;
 încasări;
 plăți;
 rezultatul exercițiului;
 profit;
 impozit;
 rezultat fiscal;
 rezultat contabil;

1. Ce reprezintă rezultatul financiar contabil?
2. Ce reprezintă profitul impozabil?
3. Ce reprezintă profitul net?
4. Ce reprezintă cheltuielile?
5. Ce reprezintă veniturile?
6. Care sunt deosebirile și asemănările între cheltuieli și venituri?
115
1. Operația economică încasare în numerar a creanței de la clienți

determină modificarea bilanțieră:
a) A = P + X – X
b) A + X = P + X
c) A +X – X = P
d) A – X = P – X
2. Operația economică plata datoriei față de furnizor din contul Casa

determină modificarea bilanțieră:
a) A = P + X – X
b) A + X = P + X
c) A +X – X = P
d) A – X = P – X
3. În bilanțul contabil elementele de activ sunt structurate in ordinea:

a) Crescătoare a lichidității lor
b) Crescatoare a exigibilității lor
c) Descrescătoare a lichidității lor
d) Cronologică a intrării în patrimoniu.
4. Care din următoarele funcții nu aparțin bilanțului:

a) Informațională
b) De control gestionar
c) Previzională
d) De generalizare.
5. Operația economică încasarea unei creanțe în contul Bancă determină modificarea

bilanțieră:
a) A = P + X – X
b) A + X = P + X
c) A +X – X = P
d) A – X = P – X
6. O întreprindere acordă un avans unui furnizor pentru achiziţionarea unei instalaţii,

în valoare de 50 000 lei, conform ordinului de plată. Instalaţia în curs de execuţie se
preia conform facturii furnizorului în sumă de 300 000 lei, TVA 24%, fără montaj.
Montajul este efectuat de o unitate specializată care facturează lucrarea la 5 000 lei
(unitatea e neplătitoare de TVA). Se recepţioneaza instalaţia după montaj şi se face
decontarea prin virament cu ambii furnizori: de instalaţie şi de montaj.
Scrieţi
formulele contabile aferente acestor operaţiuni, cu analiza contabilă pe scurt.

2011, 298 pagini, ISBN 978-973-129-742-2
RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE
Modul I:
Unitatea de învățare 1,
1) d; 2) c; 3) c; 4) c; 5) a.
Unitatea de învățare 2
Plan de amortizare accelerată
Anii de Mod de calcul Amortizarea Amortizare Valoarea
funcţionare anuală cumulată rămasă
1 2 3 4 5
Anul 1 7.200 x 50 % 3.600 3.600 3.600
Anul 2 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 4.320 2.880
Anul 3 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 5.040 2.160
Anul 4 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 5.760 1.440
Anul 5 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 6.480 720
Anul 6 3.600 x (100 / 5 ani) % 720 7.200 -
Înregistrarea amortizării lunare:

- amortizare accelerată: 3.600 / 12 luni = 300 lei
6811 = 2813 200
Cheltuieli de exploatare Amortizări
privind amortizarea privind
imobilizărilor imobilizările
+A/D +P/C
 Capital social 800 lei

+ Prime legate de capital 200 lei
+ Rezerve din reevaluare 150 lei
+ Rezerve 60 lei
- Pierdere 80 lei
= CAPITAL PROPRIU 1.130 lei
1) Re=800.000-500.000=300.000
Rf=100.000-200.000=-100.000
Rc=300.000-100.000=200.000
Rex=150.000-100.000=50.000
RE=200.000+50.000=250.000
2) a; 3) b; 4) b; 5) d.
1) a; 2) a; 3) d; 4) c; 5) c.
Modul II:
-lei-
SPECIFICARE EXERCIŢIUL N
I VENITURI DIN EXPLOATARE 4.200
Venituri din vânzarea mărfurilor 2.000
Venituri din lucrări executate şi servicii prestate 1.200
Venituri din redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 1.000
II. CHELTUIELI PRIVIND EXPLOATAREA 3.550
Cheltuieli cu materii prime 500
Cheltuieli privind mărfurile 1.000
Cheltuieli cu remuneraţiile personalului 200
Cheltuieli cu impozite şi taxe 800
Cheltuieli cu lucrări executate şi servicii prestate 150
Cheltuieli cu redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii 400
Cheltuieli poştale 500
A. REZULTATUL DIN EXPLOATARE 650
(I – II) – profit
III VENITURI FINANCIARE 1.500
Venituri din dobânzi 1.500
IV. CHELTUIELI FINANCIARE 50
Cheltuieli privind dobânzile 50
B. REZULTAT FINANCIAR (III – IV.) – profit 1.450
C. REZULTAT CURENT (A+B) – profit 2.100
V. VENITURI EXTRAORDINARE 150
Venituri din subvenţii pentru elemente extraordinare 150
VI. CHELTUIELI EXTRAORDINARE 20
Cheltuieli privind calamităţile 20
D. REZULTAT EXTRAORDINAR – profit 130
VII Impozit pe profit 20
TOTAL VENITURI (I + III + V) 5.850
TOTAL CHELTUIELI (II + IV. +VI. +VII) 3.640
REZULTAT NET – profit 2.210
Ecuaţia rezultatului pe baza contului de profit şi pierdere

este:
Rezultatul exerciţiului = Venituri – Cheltuieli = 5.850 lei – 3.640 lei = 2.210 lei
(profit).
1. Operaţia determină o scădere a stocului de materii prime (-A) cu 500 lei,
concomitent cu creşterea cheltuielilor cu materiile prime, deci apariţia unei pierderi (+A),
modificarea fiind de tipul A+X-X= C+D. Dacă avem în vedere faptul că pierderea
figurează în capitalurile proprii cu semnul minus, modificarea devine A – x = (C –x) + D.
Bilanţul în urma operaţiei 1 se prezintă astfel:
ACTIV SUME CAPITALURI PROPRII ŞI SUME

ÎN LEI DATORII ÎN LEI
Materii prime 500 Rezerve 1.000
Pierdere (500)
Dobânzi aferente creditelor 500
bancare pe termen lung
TOTAL ACTIV 11.500 TOTAL CAPITALURI 11.5000
PROPRII ŞI DATORII
2. Operaţia determină o creştere a stocului de mărfuri (+A) concomitent cu crearea

datoriei faţă de furnizori de a plăti contravaloarea mărfurilor achiziţionate (+D),
modificarea fiind de tipul A+x= C + (D + x). Bilanţul contabil va fi:

Mărfuri 1.000 Pierdere (500)
TOTAL ACTIV 12.500 TOTAL CAPITALURI PROPRII 12.500
ŞI DATORII
3. a) Operaţia determină crearea creanţelor faţă de clienţi de a încasa contravaloarea

mărfurilor vândute (+A) , concomitent cu creşterea veniturilor din vânzări, deci majorarea
profitului, ca element al capitalurilor proprii (+C), modificarea fiind de tipul A+x = (C +x)
+ D.
Mărfuri 1.000 Profit 1.500
Conturi curente la 6.000 Furnizori 5.000
bănci
Clienţi 5.000 Credite bancare pe termen 1.500
lung
PROPRII ŞI DATORII
b) În partea a doua, operaţia determină o scădere a stocului de mărfuri (-A)

concomitent cu creşterea cheltuielilor cu mărfurile, deci diminuarea profitului ca element al
capitalului propriu (- C ), modificarea fiind de tipul A- x= (C – x) + D.

Profit 500
lung
PROPRII ŞI DATORII
4. Operaţia determină o scădere a disponibilului din contul curent (-A),

concomitent cu majorarea cheltuielilor cu salariile, deci diminuarea profitului ca element al
capitalului propriu, ( - C ), modificarea fiind de tipul A – x = (C – x) + D.

Profit 300
lung
PROPRII ŞI DATORII
5. Operaţia determină o creştere a cheltuielilor cu reparaţiile, deci diminuarea

profitului ca element al capitalului propriu (- C ), concomitent cu crearea datoriei faţă de
furnizori de a plăti contravaloarea facturii, modificarea fiind de tipul A = (C – x) + (D +
x), totalul bilanţului rămânând nemodificat.

Profit 150
PROPRII ŞI DATORII
6.a) Pentru partea corespunzătoare lunii curente (400 lei), operaţia determină
o creştere a cheltuielilor cu chiriile, deci diminuarea profitului ca element al capitalului
propriu (- C ), concomitent cu scăderea disponibilităţilor din contul curent, modificarea
fiind de tipul A – x = (C – x) + D.
ÎN LEI DATORII LEI
Pierdere (250)
TOTAL ACTIV 12.900 TOTAL CAPITALURI PROPRII 12.900
ŞI DATORII
b) Pentru partea aferentă lunii următoare (300 lei), operaţia determină o scădere de
activ la disponibilităţile din contul curent, concomitent cu creşterea cheltuielilor în
avans (+A), deci modificarea este de tipul A +x – x = C + D, totalul fiind neschimbat.

Pierdere (250)
lung
Cheltuieli în avans 300 Dobânzi aferente creditelor 500
PROPRII ŞI DATORII
7. Operaţia determină o creştere a cheltuielilor poştale, deci o creştere a

pierderii (+A) sau o diminuare a profitului ca element al capitalului propriu (- C),
concomitent cu reducerea disponibilităţilor din contul curent (-A).
Pierdere (750)
PROPRII ŞI DATORII
8. Operaţia determină o creştere a activului la clădiri (+A), concomitent cu creşterea

capitalului social (+ C ), modificarea fiind de tipul A + x = (C + x) + D.
ACTIV SUME CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII SUME
ÎN LEI ÎN LEI
Materii 500 Rezerve 1.000
prime
Pierdere (750)
PROPRII ŞI DATORII
9. Operaţia determină o scădere a disponibilităţilor din contul curent (-

A), concomitent cu creşterea cheltuielilor cu dobânzile, deci majorarea pierderii (+A) sau
diminuarea profitului ca element al capitalurilor proprii (- C ) modificarea fiind de tipul
A+x- x= C + D sau A – x = (C – x) + D
Pierdere (800)
PROPRII ŞI DATORII
10. Operaţia determină o scădere a disponibilităţilor din contul curent (-A),

concomitent cu creşterea cheltuielilor extraordinare privind calamităţile, deci majorarea
pierderii (+A) sau diminuarea profitului ca element al capitalului propriu (- C ) modificarea
fiind de tipul A+x-x= C + D sau A – x = (C – x ) + D

Pierdere (820)
lung

PROPRII ŞI DATORII
11. Operaţia determină o creşterea a activului (+A) prin crearea creanţelor faţă de
clienţi de a încasa contravaloarea serviciului prestat, concomitent cu creşterea veniturilor
din prestări de servicii, deci creşterea profitului ca element al capitalului propriu ( + C).

Profit 380
PROPRII ŞI DATORII
12. a) Pentru partea corespunzătoare lunii curente (100.000 lei) operaţia determină o
creştere a disponibilităţilor din contul curent (+A), concomitent cu creşterea veniturilor din
chirii, deci a profitului ca element al capitalului propriu (+ C).

Profit 1.380
PROPRII ŞI DATORII
b) Pentru partea aferentă lunii următoare, operaţia determină o creştere a contului

curent (+A), concomitent cu creşterea veniturilor în avans.

Profit 1.380
Venituri în avans 200
PROPRII ŞI DATORII
13. Operaţia determină o creştere a disponibilităţilor din contul curent (+A),

concomitent cu creşterea veniturilor din dobânzi, deci majorarea profitului ca element al
capitalului propriu (+ C ).

Profit 2.880
PROPRII ŞI DATORII
14. Operaţia determină o creştere a disponibilităţilor din contul curent (+A),
concomitent cu creşterea veniturilor din despăgubiri, deci majorarea profitului ca element al
capitalului propriu (+ C ).

Profit 3.030
PROPRII ŞI DATORII
15. Operaţia determină o scădere a disponibilităţilor din contul curent (-A) concomitent cu
creşterea cheltuielilor cu impozitele şi taxele, deci diminuarea profitului ca element al
capitalurilor proprii ( - C ).

Profit 2.230
PROPRII ŞI DATORII
16. Operaţia determină o creştere a datoriilor faţă de stat de a plăti impozitul pe

profit datorat (+ D ), concomitent cu creşterea cheltuielilor cu impozitul, deci diminuarea
profitului ca element al capitalului propriu ( - C ).
Profit 2.210
lung
Datorii faţă de stat 20
PROPRII ŞI DATORII
Calculul rezultatului pe baza bilanţului contabil
-lei-
 Capital propriu la începutul perioadei 6.000
Capital social 5.000
Rezerve 1.000
-lei-
 Capital propriu la sfârşitul perioadei 9.010
Capital social 5.800
Rezerve 1.000
Profit 2.210
- lei-
 Capital propriu la sfârşitul perioadei 9.010
- Capital propriu la începutul perioadei 6.000
- Aportul proprietarului în cursul exerciţiului 800
= Rezultatul exerciţiului 2.210
1.- se înregistrează vânzarea mărfurilor pe baza avizului de expediţie:
418 = % 7.757,44
707 6.256,00
4428 1.501,44
+A/D +P/C
2.- se înregistrează scoaterea din gestiune a mărfurilor vândute:
607 = 371 4.600,00
+A/D -A/C
2.- se înregistrează întocmirea şi transmiterea facturii clientului:
4111 = 418 7.757,44
+A/D -A/C
4428 = 4427 1.501,44

-P/D +P/C
3.- se înregistrează încasarea creanţei asupra clientului:
5121 = 4111 7.757,44
+A/D -A/C
1. 1. Valoarea contabilă netă a imobilizărilor = Valoarea contabilă brută a imobilizărilor -
Amortizarea imobilizărilor
Valoarea contabilă a imobilizărilor = 120.000 + 48.000 + 6.300 = 174.300 lei
Valoarea contabilă netă a imobilizărilor = 174.300 – 16.580 = 157.720 lei
Amortizare utilaje = 120.000 : 8 ani = 15.000 lei /an
Amortizare depozit = 48.000 :50 ani x 11 luni
12 luni
Amortizare depozit = 880 lei /an
Amortizare mobilier = 6.300 : 6 ani x 8 luni = 700 lei/an
12 luni
Amortizare totala imobilizări = 15.000 + 880 + 700 = 16.580 lei
1.2. FORMULE CONTABILE :
a) obţinerea depozitului în regie proprie:

212 = 722 48.000 lei
+A +P
b.1) achiziţie mobilier:
% = 404 7.440 lei
214 +P 6.000
+A
4426 1.440
+A
b.2) înregistrarea cheltuielilor de transport:
% = 404 372 lei
214 +P 300
+A
4426 72
+A
c) înregistrarea clădirii în curs de execuţie:
231 = 722 25.000 lei
+A +P
d) plata avansului pentru mijlocul de transport:
% = 5121 22.320 lei
232 -A 18.000
+A
4426 4.320
+A
e) regularizarea TVA şi inchiderea conturilor de venituri şi cheltuieli:

4424 = 4426 5.832
+A -A
722 = 121 73.000
-P +P
1.3. ANALIZA CONTABILĂ- PE SCURT :
NR. FUNCŢIA CREŞTE(+) SUMA ȊNREGISTRATĂ
CRT. CONTUL CONTABILĂ A
CONTULUI DEBITOARE CREDITOARE
SCADE(-)
1. 212 ACTIV +D 48.000 -
2. 722 PASIV +C - 48.000
3. 214 ACTIV +D 6.000 -
4. 4426 ACTIV +D 1.440 -
5. 404 PASIV +C - 7.440
6. 214 ACTIV +D 300 -
7. 4426 ACTIV +D 72 -
8. 404 PASIV +C - 372
9. 231 ACTIV +D 25.000 -
10. 722 PASIV +C - 25.000
11. 232 ACTIV +D 18.000 -
12. 4426 ACTIV +D 4.320 -
13. 5121 ACTIV -C - 22.320
14. 4424 ACTIV +D 5.832 -
15. 4426 ACTIV -C - 5.832
16. 121 B, cu rol de P +P - 73.000
17. 722 PASIV -D 73.000 -
TOTAL RULAJE 181.964 181.964
BALANŢA DE VERIFICARE CU 2 SERII DE EGALITĂŢI :

Nr.crt Simbol Denumire Total sume Solduri finale
Cont Cont
Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1. 1012 Conform 23.000 - 23.000
2. 121 Planului 73.000 - 73000
3. 212 General 48.000 48.000 -
4. 214 de 6.300 6.300 -
5. 231 Conturi 25.000 25.000 -
6. 232 18.000 18.000 -
7. 404 7.812 - 7.812
8. 4424 5.832 5.832 -
9. 4426 5.832 5.832 0 -
10. 5121 23.000 22.320 680 -
11. 722 73.000 73.000 - 0
TOTAL 204.964 204.964 103.812 103.812
1. Metoda FIFO
Intrări Ieşiri Stoc final

Data operaţiei P.U. Q V P.E.
Q V Q V
S.I. 01.01.N 10 - - - - - - 100 1000
I. 15.01.N 11 1000 11.000 - - - 1.100 12.000
E 17.01.N - - - 10 x 100 1000
11 x 600 6.600
700 7.600 400 4.400
I. 20.01.N 12 800 9.600 - - - 1.200 14.000
E. 25.01.N - - - 11 x 400 4.400
12 x 500 6.000
900 10.400 300 3.600
STOC la 31.01.N x 1800 20.600 x 1.600 18.000 300 3.600
Verificarea corectitudinii calculelor din tabel (valoric): SF = SI + I – E = 1000+20600-18000

= 3600 lei
1) c; 2) d; 3) a; 4) b. 5) c
FORMULE CONTABILE
1. a. acordare avans furnizorului de instalaţie :
232=5121 50 000
+A -A
b. înregistrarea instalaţiei în curs de execuţie, conform facturii fiscale:
% = 404.1 372 000

231 +P 300 000
+A
4426 72 000
+A
c. facturarea lucrărilor de montaj de către o unitate specializată
:
231 = 404.2 5 000
+A +P
d. recepţia finală şi darea în funcţiune a instalaţiei :
2131 = 231 305 000
+A -A
e. plata furnizorului de instalaţie, ţinând cont de avansul acordat
:
404.1 = % 372 000
-P 232 50 000
-A
5121 322 000
-A
f. plata furnizorului care a efectuat montajul :
404.2 = 5121 5 000
-P -A
ANALIZA CONTABILĂ- PE SCURT

Nr. FORMULA CREŞTE SUMA ȊNREGISTRATĂ
crt CONTUL CONTABILĂ A (+) DEBITOARE CREDITOARE
CONTULUI
SCADE
(-)
0. 1 2 3 4 5
1. 232 ACTIV +D 50 000 -
2. 5121 ACTIV -C 50 000
3. 231 ACTIV +D 300 000
4. 4426 ACTIV +D 72 000
5. 404.1 PASIV +C 372 000
6. 231 ACTIV +D 5 000
7. 404.2 PASIV +C 5 000
8. 2131 ACTIV +D 305 000
9. 231 ACTIV -C 305 000
10. 404.1 PASIV -D 372 000
11. 232 ACTIV -C 50 000
12. 5121 ACTIV -C 322 000
13. 404.2 PASIV -D 5 000
14. 5121 ACTIV -C 5 000
TOTAL - - 1.109.000 1.109.000
RULAJE

Contabilitate - I FR

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitate - I FR

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Conf. univ. dr. Tilea Maria

Conf. univ. dr. Tilea Maria

 = INFORMAŢII DE REFERINŢĂ/CUVINTE CHEIE

= TIMPUL NECESAR PENTRU STUDIUL UNEI UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

= ÎNDRUMAR PENTRU AUTOVERIFICARE

Unitatea de învăţare 1 Noțiuni generale privind obiectul contabilității - elemente

Unitatea de învăţare 7 Documente contabile. Inventarierea patrimoniului şi

RĂSPUNSURI LA TESTELE DE EVALUARE/AUTOEVALUARE ...............57

Una dintre disciplinele cu mare căutare în rândurile economiştilor este

Resurse şi mijloace de lucru

1. Doina Maria Tilea, Vasile Bleotu, Contabilitatea Generală, Editura

 UI 1. Noțiuni generale privind obiectul contabilității - elemente

 Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind noţiunile de

 Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să

1.2. Obiectivele şi competenţele unităţii

Concepte şi termeni de reţinut

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Care este programul de armonizare contabilă din România?

1. Doina Maria Tilea, Vasile Bleotu, Contabilitatea Generală, Editura

2.2. Obiectivele şi competenţele unităţii

Competenţele unităţii de învăţare:

Indiferent de obiectul de activitate (producţie,

Activele sunt bunuri economice, se împart în trei categorii:

Activele imobilizate sunt:

Amortizarea, presupune recuperarea investiției în timp și cuprinde 3 metode:

Concepte şi termeni de reţinut

 mijloace economice pe termen lung

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1. Care sunt mijloacele economice pe termen lung?

1. Să se întocmească planul de amortizare accelerată pentru mijlocul de transport

1. Doina Maria Tilea, Vasile Bleotu, Contabilitatea Generală, Editura

3.2. Obiectivele şi competenţele unităţii

Competenţele unităţii de învăţare:

Structura și formele de manifestare a capitalului:

Structura și formele de manifestare a capitalului împrumutat:

Concepte şi termeni de reţinut

Întrebări de control şi teme de dezbatere

2. Se dau următoarele cheltuieli şi venituri:

3. Care din următoarele elemente nu fac parte din imobilizările necorporale ?

4. Care din următoarele structuri nu fac parte din pasivul patrimoniului ?

1. Doina Maria Tilea, Vasile Bleotu, Contabilitatea Generală, Editura

4.2. Obiectivele şi competenţele unităţii

Competenţele unităţii de învăţare:

Concepte şi termeni de reţinut

Întrebări de control şi teme de dezbatere

1) Capitalurile proprii nu includ:

3) Activele imobilizate sau fixe nu includ:

4) Activele circulante nu includ:

5) Modificarea de volum A + X = P + X este determinată de operația economică:

1. Doina Maria Tilea, Vasile Bleotu, Contabilitatea Generală, Editura

 UI 5. Teorie și model privind contul

 Obiectiv general: Dobândirea de cunoştinţe privind reflectarea

 Obiective operaţionale: Însuşirea tehnicii de evaluare şi

 Competențele unităților de învățare: studenţii vor putea să

5.2. Obiectivele şi competenţele

Competenţele unităţii de învăţare:

i Orice cont deschis în contabilitatea

Concepte şi termeni de reţinut

Întrebări de control şi teme de dezbatere

ACTIV Solduri CAPITALURI PROPRII ŞI DATORII Solduri

6.2. Obiectivele şi competenţele