Democratia si criticii einj

Robert A. Dahl

Prezenta carte a aparut in Romania la Editura Institutului European fiind tradusa

de catre Petru Iamandi si prefatata de Dardala Lucian Dumitru. Autorul acestei carti
este Robert A. Dahl, fost profesor universitar la Facultatea de Stiinte Politice din Yale
dar si fost presedinte al Asociatiei Americane de Stiinte Politice. Aceasta nu este
singura opera scrisa ci mai sunt si altele ca Despre Deomcratie, Cat de democrata este
Constitutia Americii?, Despre egalitatea politica etc. Democratia si criticii ei a aparut in
2002 (Romania, 1989 in SUA), are 544 de pagini si face parte din colectia Civitas a
Institutului European. Aceasta carte este cea care i-a adus lui Dahl premiul Elaine and
David Spitz, in 1991, pentru cea mai buna carte publicata pe tema liberalismului sau
democratiei, dar mai cu seama premiul din partea Fundatiei Woodrow Wilson, in
1990,pentru cea mai buna carte publicata in SUA pe tema formei de guvernamant,
politica ori relatii internationale.

In aceasta carte, Robert A. Dahl apara democratia impotriva diferitelor critici

aduse, inclusiv cea de anarhism sau cum ca si democratia ar avea formele sale de
constrangere. Dahl argumenteaza ca o raspandire larga de bogatie este necesara
pentru o politica democratica plina de inteles. De asemenea, el ofera sugestii institutiilor
pentru a putea preveni controlul facut de elita, grupuri infiltrate etc.

Democratia si criticii ei, altfel spus, se ocupa cu principalele probleme ale teoriei
democratiei, dar este realizat , totodata, si un puternic zid defensiv in fata principalelor
critici aduse ei. Printre aceste critici se numara idea cum ca autoritatea democratica ar
trebui limitata din cauza pericolului pe care il poate reprezenta insusi democratia pentru
alte valori. Astfel, un sistem poate fi total democratizat la nivel politic dar incapabil sa
ofere protectie pentru libertati nonpolitice ca libertatea religioasa, libertati legate de
intimitatea fiecaruia sau de securitatea personala etc.
 Dahl insista in argumentarea sa pe vitalitatea si esenta proceselor democratice,
recunoscand ca democratia nu reprezinta o serie de obiective la care trebuie sa
ajungem. Totodata, Dahl arunca atacuri repetate asupra formarii unei elite tehnocrata,
considerand ca tehnocratii nu sunt mai calificati decat ceilalti pentru a lua decizii
esentiale. De asemenea, Dahl pune accent pe rolul pivotal al credintelor/convingerilor in
orice explicatie legata de faptul: de ce poliarhia( orice individ este indreptatit la o
considerare egala a intereselor ) exista doar in anumite tari si in altele nu. Convingerile
despre care vorbeste Dahl nu sunt doar preferinte si sunt mai importante decat
interesele, ele reprezentand parte constitutiva a democratiei.

In caracterizarea din capitolul 8, Dahl ofera democratiei forma unei asociatii care
nu ar putea fi democrata doar in cazul in care procedurile sale de a lega deciziile
colective ofera ample oportunitati dar si egale, cetatenilor, dar care sa exprime totodata
si preferintele acestora. Astfel, autorul doreste sa dea o interpretare a teoriei dar si
practicii democratiei, incluzand aici limitele si posibilitatile democratiei, care sa fie
relevante pentru lumea in care traim ori ne-ar placea sa traim in viitorul apropiat.

Pentru a putea intelege mai bine opera lui Dahl, am impartit scurta prezentare pe parti:

 Sursele democratiei moderne – in aceasta parte Dahl vorbeste despre grecia

antica (cetatenii ar trebui sa devina cat de cat multumiti in interesele lor astfel
incat idea de stare de bine sa nu contravina obiectivelor personale),
republicanismul (fiintele umane ar trebuie sa convietuiasca intr-o asociatie),
guvernamantul reprezentativ (o solutie care elimina limitele antice in privinta
marimii statelor si care face doctrina aplicabila la vaste state nationale) si
egalitatea politica.
 Critici ale Democratiei – aici autorul aminteste de anarhism, de constrangerea la
nivelul statelor, argumentand ca in lumea de astazi nu poate aparea societatea
fara state, si de tutela, binele cetatenilor necesita ca ei sa fie obiectul unor decizii
cu caracter obligatoriu, intereselor umane ar trebuie sa li se acorde considerente
egale.
 Teoria procesului democratic – aici Dahl enunta si argumenteaza cinci
caracteristici: idea unei egalitati intrinsece ( in cadrul unei decizii de luat cu
 caracter obligatoriu sa fie cunoscuta parerea fiecarui individ in parte precum si
analizata); autonomie personala ( fiecare om stie ce este mai bine pentru el si ar
trebuie sa lupte pentru aceasta fara ca sa lase pe nimeni sa il influenteze ori sa il
forteze sa actionez altfel decat convingerea proprie); principiul egalitatii ( atesta
calificarea fiecarui adult pentru participarea la luare de decizii cu caracter
obligatoriu ori permanent); justificari ale democratiei ( toate duc la idea ca
democratia poate reprezenta un sistem realizabil, insa, cu conditia respectarii
principiului egalitatii intrinsece) si criterii pentru procesul democratic ( este vorba
aici de participarea efectiva, votul universal, o intelegere cat mai clara, controlul
agendei si includerea tuturor adultilor asociatilor in diferite sarcini).
 Probleme in procesul democratic – aici Dahl vorbeste de necesitatea crearii unei
majoritati pentru luarea de decizii, precum si de situatiile cand un proces
democratic poate esua pentru anumite rezultate de fond, situatii definite ca false
deoarece rezultate unui proces democratic trebuie sa reprezinte interesele si
binele cetatenilor.
 Limitele democratiei – aici este vorba de a doua transformare ( trecerea din
vechea lege prezenta la cetatile-stat la democratia moderna a produs anumite
rupturit in procesul democratic), institutiile poliarhiei (institutii conduse dupa
comenzi politice), conditiile poliarhiei ( control civil asupra unor intrumente de
constrangere violenta) si despre binele comun ( acesta difera de la democratie la
demoratie si difera doza de realizare a acestuia de la stat la stat).

Ceea ce atrage la cartea lui Robert A. Dahl este stilul liber ales de autor fara parti
pris-uri ori pledoarii plictisitoare. Citez un pasaj care face atat demonstratia a ceea ce
am zis cat reliefeaza o mica parte din conceptia autorului asupra democratiei: Indiferent
de forma pe care o va lua, democraţia succesorilor noştri nu va fi şi nici nu poate fi
democraţia predecesorilor noştri. Nici nu ar trebui să fie, căci limitele şi posibilităţile
democraţiei într-o lume pe care deja o putem întrezări vor fi cu siguranţă radical diferite.
Şi, totuşi, viziunea oamenilor care se autoguvernează ca persoane egale din punct de
vedere politic şi care au toate resursele şi instituţiile necesare acestui lucru, va rămâne,
cred, un ghid fascinant, dar extrem de solicitant, în căutarea unei societăţi unde oamenii
să poată trăi în pace, să-şi respecte egalitatea intrinsecă şi, împreună, să năzuiască
spre cea mai bună viaţă posibilă.

In concluzie,in Democratia si criticii ei, Robert A. Dahl reuseste sa demonstreze

ce este democratia si de ce este importanta. Acesta examineaza cele mai simple
ipoteze ale teoriei democratiei, le testeaza impotriva problemelor ridicate de criticii
democratiei si reformuleaza teoria democratiei intr-un nou si coerent intreg. El
concluzioneaza cu directiile pe care ar trebui sa le urmeze statele democratice daca nu
se vor dezintegra in viitor.